Sunteți pe pagina 1din 2

Drogurile ca falsa solutie la problemele individuale

 Drogurile şi dependenţa de droguri sunt o problemă mult mai veche decât ne


imaginăm. În 1378 emirul !oudon !hei"houni al #rabiei a $ncercat să pună capăt
abu%ului de cânepă indiană $n rândul sărăcimii distrugând toată cânepa $nchi%ându&i
pe toţi consumatorii de cânepă şi poruncind să li se scoată dinţii celor condamnaţi '1(.
)al%ac era dependent de cafea iar *reud de ţigări ceea ce le&a cau%at moartea. Îmi
propun prin acest articol '+( să arăt câteva dintre implicaţiile individuale şi colective
posibile ale legali%ării drogurilor. ,entru o $nţelegere clară a fenomenului voi pre%enta
efectele dependenţei de droguri nu pe ba%a unor pre-udecăţi mituri sau teorii false ci
luând ca suport cercetările ştiinţifice recente adică evidenţe.
 Dacă definiţia dependenţei de droguri este $ncă sub semnul $ntrebării dependenţă
fi%ică vs dependenţă psihică adicţie sistem motivaţional bulversat alegere conştientă
vs mecanism $nvăţat ce operea%ă mânat de un impuls inconştient brain disease boală/
totuşi clinicienii au că%ut de acord că cel puţin trei dintre următoarele simptome
trebuie să persiste timp de şase luni pentru stabilirea diagnosticului0 dorinţă continuă
pierderea controlului preocupare frecventă continuare $n ciuda consecinţelor
negative creşterea intensităţii şi frecvenţei comportamentului renunţare la activităţile
sociale şi iritabilitate $n lipsa comportamentului.
 a nivel individual primul care suferă este consumatorul $nsuşi cel care crede că dacă

trage un fum se va simţi mai bine. Dimpotrivă dependenţa are ca re%ultat multiple
afecţiuni medicale0 cardiovasculare respiratorii digestive hepatita ) 2 45
tulburări psihice0 afectarea memoriei atenţiei funcţiilor e6ecutive depresie an6ietate
etc. Dar cea mai bună mărturie despre schimbarea propriei vieţi o pot da persoanele
dependente. le pot mărturisi cum buna&dispo%iţie şi eficienţa la muncă au dispărut şi
$n schimb drogul le&a oferit probleme psihice şi de relaţionare socială. Dacă $ntâi
fume%i o ţigară vei sfârşi tragic căci ţigara te va fuma pre tine. În cele mai triste
situaţii datorită suprado%elor apare decesul a băut pân9 a murit: adică a murit
pentru că a băut poate fi $nlocuit a%i cu s&a drogat:/. ;n studiu longitudinal recent a
scos la iveală că +8< dintre dependenţii de heroină au decedat $n timp ce erau $n
tratament '1=(. 2alculele pe plan mondial indică un număr de +>>.>>> de decese anual
cau%ate de consumul de droguri. ?umărul se crede a fi subestimat '1@(.
 ,rima tentaţie a drogului am simţit&o $n urmă cu câţiva ani pe stră%ile unui orăşel din

nordul 4talieisăcând
rugându&mă aproape
iau un %ilnic
fumo:. pe via Aamboni
În Bee"&end mă $ntâmpinau
la fiecare petrecere dindoi&trei pun"eri
campusul
universitar simţeam un miros straniu. uca colegul italian $mi e6plica0 se droghea%ă
şi carabinierilor nu le pasă. Cultiple cercetări au subliniat că unul din cei mai puternici
factori de influenţă $n rândul tinerilor este prietenul: sau semenul: '1(. !ociologii
numesc influenţă socială normativă comportamentul prin care membrul unui grup de
prieteni va acţiona $n conformitate cu cerinţele grupului doar pentru a fi acceptat de
grup nu tragi cu noi un fum nu eşti de&al nostru:/. 4ar acest aspect -oacă un rol
semnificativ $n perioada adolescenţei când deseori grupul devine superior familiei.Eot
aici psihologul )andura adaugă termenul de cogniţie socială prin care e6plică modul
$n care tinerii procesea%ă informaţia socială F cu alte cuvinte importanţa acelor role
models care acţionea%ă ca nişte $nvăţători: pentru când cât de mult unde şi cum este
consumat un drog . 2omportamentul tânărului este $n cea mai mare parte reglat pe
procese cognitive de acest tip. De e6emplu un adolescent va $nvăţa că e acceptabil ba
chiar indicat să consume droguri $n Bee"end sau la petreceri. Gi va adopta acest
comportament. În sfârşit psihologia cognitivă ne mai $nvaţă că $n aceste condiţii
gândirea intuitivă care este rapidă şi influenţată de emoţiile noastre primea%ă $n
defavoarea gândirii analitice. Hiscurile ce vor surveni $n viitor nu sunt profunde pentru
gândurile noastre iar e6perienţa imediată are un mai mare impact asupra acţiunilor
noastre decât repre%entările mentale ale factorilor din viitor '+1(.