Sunteți pe pagina 1din 18

Cifor Dan-

Cristian
An 4 E.P.M
Prostata
 Organ coplex,glandular si fibromuscular,care apare la
embrionul de 12 saptamani sub influenta hormonilor
androgeni secretati de testiculele fetale.La embrionul de 50
mm se remarca aparitia prostatei caudale(periferice) in
timp ce prostata craniala (interna) apare mai tarziu la
embrionul de 60 mm.

 Iconjoara uretra proximala,inraport cu vezica urinara de


care este separata de santul vezico-prostatic,iar inferior
prin varful prostatei care intra in profunzimea diafragmei
urogenitale,de acre este strans legata prin capsula fibrasa
proprie.
 Prostata este compusa din acinusuri glandulare si
duelurile de excretie aranjate in forma radiara, cu
strora ce contine vase limfatice, sanguine si nervi.
95% din cancerele de prostata o constituie
adenocarcinomul acinar.
 Factori de risc - predispunere genetica, influenta
hormonilor endogeni, expunere la cancerigeni
chimici, bolile sexual transmisibile, barbati in
varsta dupa 60 ani, procese benigne existente.
 Din punct de vedere histologic, in majoritatea cazurilor
este vorba de un adeno-carcinom (sau epiteliom
glandular). Acest cancer se dezvolta cel mai adesea cu
punct de plecare de la portiunea caudala periferica a
glandei, la distanta de uretra, ceea ce determina o
oarecare latenta, semnele de compresie asupra
tractului urinar aparand tardiv in evolutie.

 Extensia este loco-regionala si limfatica: dupa stadiul


intracapsular, manifestat prin compresie uretrala,
cancerul progreseaza in mod centrifug, catre vezica,
rect, pelvis, cai limfatice si ganglioni. Extensia
metastatica este dominata de metastazele osoase (20-
70%), cu localizare predilecta la nivelul bazinului si
maduvei; celelalte localizari (hepatice, pulmonare,
pleurale) fiind mai putin frecvente
 Simptome si Diagnostic
 Antigenul specific prostatic (PSA) este cel mai
bun instrument disponibil pentru detectarea
cancerului de prostata în stadii precoce, deci
curabile
 Testul masoara nivelul PSA în sânge. Celulele
prostatice neoplazice produc în exces aceasta
proteina, determinând cresterea nivelului PSA în
sânge.
 Cancerul de prostata evolueaza lent si fara
simptomatologie în stadiile initiale.
 Semne de alarma pot fi dificultatea sau durerea la
urinare, urinarea frecventa, mai ales nocturn, prezenta
sângelui în urina sau sperma. Durerile lombare,
toracice, pelviene sau la nivelul coapselor pot semnaliza
ca a aparut diseminarea la nivelul coastelor, pelvisului
sau altor oase. Toate aceste simptome pot totusi avea
si alte cauze cum ar fi infectia sau adenomul de
prostata sau cresterea de volum a prostatei, rezultat
firesc al procesului de îmbatrânire.
 Medicul va suspecta prezenta cancerului de prostata
daca la tuseul rectal (manevra efectuata cu manusi
verificând conturul peretelui rectal) va descoperi
prezenta unui nodul sau a altor neregularitati
prostatice.
 Dupa descoperirea unui nodul se practica de obicei o
biopsie
 Diagnosticul se pune pe baza:
 Prezentei semnelor clinice revelatorii urinare si
osoase(dureri osoase)
 Tuseului rectal
 Examenului clinic pentru detectarea complicatiilor
mecanice (glob vezical), a localizarilor metastatice
hepatice au ganglionare
 Examenelor complementare: antigen prostatic specific-
APS, fosfataze acide prostatice-FAP, fosfataze alkaline
 Ecografiei endorectale
 Biopsiei prostatice
 Acestor prime criterii de diagnostic li se asociaza:
 Radiologia standard (pentru evidentierea extensiilor
metastatice la bazin, rahis, pulmon, cai urinare),
scintigrafia osoasa, tomodensitometria;
 Bilantul biologic standard: hematologic, metabolic,
hepatic, renal
 Ecografia prostatei permite determinarea
caracteristicilor prostatei prin intermediul unui detector
cu ultrasunete aplicat fie pe abdomen, fie introdus in
rect (ecografie transrectala). Ecografia abdominala
permite si detectarea volumului de urina ramas
neeliminat la sfarsitul unei mictiuni (in termeni
medicali, 'reziduu vezical postmictional').
 Ecografia transrectala permite ghidajul unui ac de
punctie, atunci cand e nevoie de o biopsie, pentru
precizarea sub microscop a modificarilor dintr-un
fragment de prostata
 Determinarea Antigenului Prostatic (testul PSA) permite
detecarea intr-o proba de sange din vena bratului a
unei substante care in mod normal se gaseste in
cantitati infirme in sange.
 Prezenta in sange a unor cantitati mari de PSA
indica o infectie prostatica, un proces inflamator
sau cancerul prostatic. Metoda se foloseste
pentru diagnosticarea cancerului la persoane fara
tulburari de urinare.
 Tratament
 Cancerele localizate pot fi tratate cu hormoni
antitumorali sau medicamente citostatice, care reduc
tumora prostatica si suprima capacitatea acesteia de
metastazare (invazie în tesuturile înconjuratoare).
Anumite medicamente pot încetini evolutia
cancerului dupa ce a depasit glanda prostata.
 Tratamentul Chrurgical – Eliminarea Prostatei
(PROSTATECTOMIA)

 Metoda permite inlaturarea tuturor celulelor canceroase


atunci cand cancerul nu a depasit limitele prostatei. Cu
aceeasi ocazie, pot fi inlaturati si ganglionii afectati.
Metoda, in functie de tehnica folosita, poate duce la
impotenta si incontinenta urinara cateva luni dupa
aplicare, la unii chiar pentru totdeauna. Implanturile de
izotopi radioactivi in prostata permit focalizarea
iradierii. Metoda are mai putine efecte secundare
asupra rectului, dar creeaza mai multe tulburari urinare
permanente si impotenta.
 La barbatii de peste 70 de ani boala progreseaza
adesea atât de lent încât decesul e determinat de
alte cauze înainte ca simptomele cancerului de
prostata sa devina importante. Din acest motiv
unii medici considera ca la pacientii din aceasta
grupa de vârsta se poate renunta la interventia
chirurgicala sau la tratamente

 Mecanismul specific care duce la aparitia


cancerului de prostata este înca necunoscut dar
au fost identificati unii factori de risc. Incidenta
creste odata cu vârsta. Cancerul de prostata
apare rar sub vârsta de 40 de ani si este cu
precadere o boala a barbatului dupa 65 de ani.
 Este frecvent în America de Nord afectând si în
Nord-Estul Europei si este rar în America de Sud,
Orientul apropiat si Africa.
 În America, barbatii negrii sufera de cancer de
prostata cu 37% mai frecvent decât albii, având cea
mai crescuta incidenta din lume. Un numar tot mai
mare de dovezi, vin în sprijinul legaturii dintre
cancerul de prostata si dieta bogata în grasimi
animale.
 Unele alimente par a avea efect protector. Un studiu
efectuat timp de 9 ani publicat în 1995 sugereaza ca
produsele din rosii protejeaza împotriva cancerului
de prostata probabil pentru ca rosiile sunt bogate
într-o substanta numita lycopene. Lycopene este un
antioxidant, un agent chimic care inhiba procesele
celulare de oxidare. Oxidarea celulara excesiva
poate fi periculoasa pentru sanatate, pentru ca se
produc molecule numite radicali liberi.
 De asemenea, rezultatele preliminare ale unui studiu
efectuat în Finlanda arata ca pe termen lung, doze
moderate de vitamina E ca antioxidant dovedit pot
împiedica cresterea tumorilor prostatice.
 Factorii habituali, cum ar fi expunerea profesionala la
cadmiu, au fost de asemenea asociati cu risc crescut de
cancer de prostata. Antecedentele familiale joaca de
asemenea un important rol. Barbatii al caror tata sau
frate au cancer de prostata sunt mai predispusi sa faca
boala.

RECOMANDARI

 Alegeti cea mai mare parte a alimentelor din surse


vegetale
 Limitati consumul de alimente bogate în grasimi, în
special din surse alimentare de origine animala.
 Fiti activi fizic. Reveniti la si mentineti-va greutatea
corporala normala .
 Evitati sau limitati consumul de bauturi alcoolice.
 "Decalog" al prevenirii cancerului de prostata
 Reduceti consumul de carne si de alte alimente bogate
în grasimi animale (aceasta are efect benefic si asupra
sanatatii inimii).
 Consumati mai multe fructe si legume, îndeosebi
legume din familia verzei, precum si mai multe rosii si
suc de rosii.

Evitati supra-alimentatia si excesul de kilograme.
 Faceti regulat miscare si evitati consumul de alcool
 Dupa 50 de ani se recomanda efectuarea anuala a unui
control medical (tuseu rectal, eventual ecografie) si
dozarea antigenului specific prostatic (PSA) a carui
valoare în sânge creste în general mult în cazul unui
cancer de prostata.
 CONCLUZIE
 Cancerul prostatic nu e o sentinta definitiva. Exista
solutii in functie de fiecare caz in parte. Nu trebuie uitat
ca dovezi din ce in ce mai multe arata ca o atitudine
pozitiva, mentinerea intr-o forma fizica buna si un
regim alimentar echilibrat, fara grasimi, reprezinta,
alaturi de celelalte solutii enuntate, conditia reusitei in
lupta cu o boala ce poate fi... invinsa.