UNIVERSITATEA HYPERION BUCURETI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

Psihologia creativitatii
ALBERT EINSTEIN, CREATIVITATEA GENIULUI

Coordonator: Monica Calugaru

Bratu

2015-2016
1

Adriana
Stefania Banaru
Constantin
Brasoveanu

I. Albert Einstein imagine de ansamblu

Personalitate complexasi om de stiinta vizionar,Albert Einstein
este cel mai cunoscut fizician al tuturor timpurilor, un tip pacifist cu o
freza traznita, dar care, paradoxal, a contribuit indirect la una dintre
cele mai mari catastrofe din istoria omenirii (atacurile nucleare de la
Hiroshima si Nagasaki).
Printre contributiile sale stiintifice se numara: teoria relativitatii
restranse, teoria relativitatii generalizate, mecanica statistica, teoria
gravitatiei, miscarea browniana, ecuatiile lui Einstein, ipoteza
fotonica, laserul, difuzia luminii.
Scrierile sale includ: "Relativitatea: teoria speciala si
generalizata"(1916), "Despre sionism"(1931), "Constructori ai
universului"(1932), "De ce razboi?"(scrisa impreuna cu Sigmund
Freud), "Lumea asa cum o vad eu"(1934), "Evolutia fizicii"(1938), si
"Din ultimii mei ani"(1950). Documentele adunate ale lui Einstein
sunt publicate intr-o opera de mai multe volume incepand din 1987.
Pana la inceputul secolului al XX-lea, majoritatea oamenilor
considerau timpul un element universal, ce se manifesta in acelasi
fel oriunde si pentru oricine. Einstein a fost cel care a schimbat
radical perspectiva asupra timpului, explicand ca acesta este relativ,
nu absolut, asa cum sustinea Isaac Newton. Experienta timpului este
pur subiectiva, fiecare om percepandu-l in functie de viteza cu care
calatoreste prin spatiu si de distanta fata de un camp gravitational
(cu cat este mai departe un ceas de sursa de gravitatie, cu atat
timpul trece mai repede, asadar timpul se scurge mai repede pe
Everest decat pe malul marii).

II. Biografia unui geniu

Einstein s-a nascut in Ulm, un mic orasdin Germania,la 14
martie 1879, intr-o familie de evrei. Se spune ca mama lui Albert,
cand l-a vazut pe micut, era sa lesine. Acesta cantarea mai mult
decat un copil normal si avea capul umflat si patratos. Cand Albert a
ajuns la varsta de trei ani, fara sa articuleze un cuvant, parintii sai au
crezut ca este retardat si isipierdusera orice speranta. Se spune ca
2

Einstein le-a spulberat temerile parintilor intr-o seara, la cina, cand

acesta a fost extrem de vorbaretsi a spus: "Supa asta este prea
fierbinte!". Usurati, parintii l-au intrebat de ce nu a vorbit pana
atunci. Albert a raspuns: "Pentru ca pana acum totul a fost in ordine,
n-am avut de ce sa vorbesc!". Ca urmare, din senin, copilul a deschis
gura si a inceput sa vorbeasca cu fluenta si vocabutarul unui adult.
Ce se intamplase? Copilul analizase pana atunci utilizarea
cuvantului, iar apoi a exteriorizat ceea ce invatase.
Metoda autodidacta, dezvoltatainca din copilarie, a continuat
saii foloseascasi pe durata anilor de scoala. In timp ce interesul sau
pentru anumite materii plictisitoare era simulat, acest lucru nu se
intampla cand venea vorba despre fizicasi filozofie, materii care l-au
captivat in mod real.
Dupa nasterea lui Albert, familia s-a mutat la Munchen, iar
Hermann, tatal sau a pus bazele unui atelier de producere a
echipamentelor electrice. Mama lui Einstein, Paulina, era casnica,
insa iubea mult muzica, era o pianista remarcabila, iar casa familiei
rasuna intotdeauna de muzica. Datorita insistentei acesteia, micutul
Albert a inceput lectiile de vioara, devenind ulterior un bun violonist.
Cand Albert era foarte mic, tatal sau i-a aratat o busola. Faptul
ca acul ramanea nemiscat indiferent de miscarea busolei i-a provocat
micutului Albert o surpriza extraordinara, intrucat a constientizat ca
exista o putere nevazutasi independenta, pe care nu o poate
percepe. Ceea ce tinea nemiscat acul busolei era magnetismul, care
a fost descoperit in secolul al XIX-lea si care a contribuit la obtinerea
unor progrese tehnologice remarcabile. Einstein a simtit de mic copil
ca lumea vazuta este guvernata de principii si legi nevazute.
La varsta de 11 ani, Albert Einstein a inceput sa frecventeze un
gimnaziu din Munchen, care oferea o educatie de elita. Scoala insa
functiona pe baza modelelor militare ale Germaniei, profesorii faceau
abuzuri de putere si pretindeau elevilor respect si supunere absolute.
Albert, care ura disciplina si activitatile colective, nu s-a adaptat
cerintelor mediului scolar.
In anul 1889, familia Einstein a invitat un tanar polonez, student
la medicina,cu o situatie materiala precara, Maz Talmud, sa vinain
casa lor in fiecare joi pentru cina. Talmud a devenit meditator
neoficial pentru tanarul Albert, pe care l-a invatat matematicasi
filosofie la nivel avansat.
Cand Albert avea 15 ani, afacerile tatatui au inceput sa mearga
prost, asa ca acesta si-a mutat atelierul intr-un mic oras, de langa
Milano. Asadar, Albert a ramas singur, in Munchen, pentru a-si
continua studiile, intr-o scoala pe care el o detesta. In plus, in
Germania, serviciul militar era obligatoriu dupa varsta de 16 ani, iar
3

Albert s-a hotarat sa faca orice pentru a evita aceasta obligatie. In

acest sens, a rugat un medic, pe care-l cunostea, sa-i elibereze o
adeverinta, apoi Einstein a plecat in Italia, la familia sa.
Parintiiii impartaseau sentimentele, dar erau ingrijorati de
viitoarele consecinte pe care ar trebui sa le infrunte Albert ca urmare
a abandonului scolar, a evitarii serviciul militar si pentru ca nu avea
aptitudini care sail ajute saisi gaseasca un loc de munca.
A mers totusi la un liceu special in Aarau, Elvetia si a absolvit in
anul 1896 la varsta de 17 ani. Albert era incantat ca spre deosebire
de ceea ce se intampla in Germania, aici profesorii respectau
personalitatea fiecarui elev, promovandu-se libertatea de gandire. A
devenit prieten pe viata cu familia profesorului sau de istorie, Jost
Winteler, la care a locuit in aceasta perioada, cand a fost si
indragostit pentru prima data, de fiica acestuia, Marie. In acel
moment, Einstein a renuntat la cetatenia germana si s-a inscris la
scoala din Zrich.
In ciuda caracterului sau introvertit si singuratic, Einstein isi va
aminti ca anii petrecuti in Zrich au fost cei mai fericiti din viata sa. A
intalnit multi studenti care aveau sa ii devina prieteni loiali, precum
matematicianul Marcel Grossmann. In acelasi timp, a cunoscut-o si
pe viitoarea sa sotie, Mileva Maric, studenta la fizica. Sederea sa in
Elvetia l-a ajutat pe Einstein sa se rupa din visare sisa socializeze;
neatentia si dispozitia de a visa, raman totusi elementele
caracteristice ale vietii si cercetarii lui de mai tarziu.
Dupa absolvirea Institutului Politehnic, a urmat perioada cea
mai grea din viata lui Einstein. Fiind autodidact, a chiulit de la cursuri,
castigand, astfel, antipatia unora dintre profesorii sai, de unde si
problema recomandarii pentru un loc de munca.
Nu se putea casatori cu Maric si saintretina o familie fara un loc
de munca, iar afacerea tatalui sau intrase in faliment. Fiind somer si
disperat, Einstein medita copii, dar nu se putea tine de treaba.
Lucrurile au luat o turnura interesanta la sfarsitul anului 1902, cand
tatal prietenului sau de-o viata, Marcel Grossmann, l-a recomandat
pentru un post de functionar la oficiul de brevete elvetian din Berna.
Acest lucru i-a permis luiEinstein sa se casatoreasca cu Mileva, avand
acum un venit mic, dar stabil.
La oficiul de brevete, Albert Einstein evalua cererile de
brevetare pentru dispozitive electromagnetice. In acesta perioada, a
descoperit ca viteza luminii ramanea constanta. Cu toate acestea,
noua descoperire incalca legile de miscare ale lui Newton pentru ca
nu exista vitezain teoria lui Newton. Aceasta observatie il determina
pe Einstein sa formuleze principiul relativitatii.
4

In 1905 - adesea numit anul miraculos al lui Einstein acesta

scrie o lucrare pentru doctorat si ii sunt publicate alte patru lucrari in
Analele Fizicii (Annalen der Physik), unul dintre cele mai
recunoscute jurnale de fizica. Cele patru lucrari efectul fotoelectric,
miscarea browniana, relativitatea speciala si echivalenta dintre
materie si energie vor schimba cursul fizicii moderne si il vor aduce
in atentia lumii academice.
In lucrarea despre materie si energie, acesta a dedus
binecunoscuta ecuatie E=mc2, sugerand ca mici particule de materie
pot fi transformate in acumulari uriase de energie, anticipand
dezvoltarea puterii nucleare. Au existat speculatii ca Einstein si sotia
sa, Maric, au lucrat impreuna la celebrele lucrari din 1905 ale
fizicianului, dar se pare ca nu au gasit dovezi ale implicarii acesteia.
La inceput, munca lui Einstein a fost ignorata de comunitatea
fizicienilor. Lucrurile au inceput sa se schimbe atunci cand a avut
parte de atentia lui Max Planck, cel mai influent fizician al generatiei
sale si fondatorul teoriei cuantice. Primind comentariile laudative ale
lui Planck prin prisma experimentelor care ii confirmau teoriile,
Einstein a fost invitat satina prelegeri la intalniri internationale,
avansand rapid in lumea academica. I-au fost oferite o serie de
posturi la cele mai prestigioase instutitii.
In anul 1915, fizicianul a terminat teoria generala a relativitatii,
capodopera sa. Era convins ca relativitatea generala era corecta din
cauza frumusetii sale matematice,dar si pentru ca a prezis cu
exactitate periheliul orbitei lui Mercur in jurul Soarelui, care era
incompletain teoria lui Newton. Teoria generala a relativitatii a prezis,
de asemenea, o deviere masurabila a luminii in jurul Soarelui cand o
planeta sau un alt soare orbiteazain jurul acestuia. Aceasta
anticipare a fost confirmatain observatii facute de astronomul
britanic Sir Arthur Eddington in timpul eclipsei solare din 1919.
Dupa aceasta data, Einstein a capatat renume international,
lucru de care s-a folosit pentru a promova cele doua miscari sociale
la care aderase: pacifismul si sionismul. In timpul primului razboi
mondial a fost unul din putinii savanti germani care au deplans
implicarea Germaniei in razboi.
In 1921, Albert Einstein a primit vestea ca a castigat Premiul
Nobel pentru fizica. Pentru ca relativitatea era inca o controversa,
Einstein a primit premiul pentru explicarea efectului fotoelectric.
In 1920, Einstein a lansat noua stiinta a cosmologiei. Ecuatiile
sale au prevestit ca universul este dinamic, fiind mereu in
expansiune sau in contractare, contrar a ceea ce anterior crezuse
5

chiar el.In 1929, astronomul Edwin Hubble a descoperit si el ca

universul se extinde, astfel confirmand munca lui Einstein.
Dupa ce realizase, in 1924, ultima sa descoperire stiintifica
importanta, a vizitat in mai multe randuri America de Sud. Einstein
dusese pana atunci o viata foarte agitata, facand in 1928 o depresie
pricinuita de surmenarea intelectuala.
In timp ce Einstein era in turneu in jurul lumii pentru a-si
prezenta teoriile,in anii 1920, nazistii prindeau putere sub
conducerea lui Adolf Hitler. Teoriile relativitatii ale fizicianului au
devenit o tinta a propagandei naziste. Ca urmare, in decembrie 1932,
Einstein a decis sa paraseasca Germania pentru totdeauna. A
acceptat un post la noul Institut de studii avansate din Princeton,
New Jersey, care a ajuns sa fie o Mecca a fizicienilor de pe tot globul.
Savantul dobandeste cetatenia americana in 1940. Isi continua
acolo activitatea politica si il convinge pe presedintele american
Theodore Roosvelt sa dezvolte programul bombei atomice inainte ca
Germania sa reuseasca sa faca acest lucru. Cu toate acestea, multi
dintre colegii sai au fost invitati sa ajute la elaborarea bombei
atomice, insa Einstein nu s-a aflat printre ei.
Potrivit mai multor cercetatori care au studiat dosarele FBI de-a
lungul anilor se pare ca motivul pentru care guvernul SUA nu avea
incredere in Einstein era asocierea de-a lungul vietii cu organizatiile
socialiste. Directorul FBI, J. Edgar Hoover a recomandat ca Einstein
sa fie exclus din America prin Legea pentru excluderea strainilor, dar
a fost respinsa de Departamentul de Stat al SUA. In schimb, in timpul
razboiului, Einstein a ajutat Marina SUA sa evalueze designul
viitoarelor sisteme de arme si a contribuit cu fonduri oferind spre
licitatie manuscrise personale nepretuite. Un exemplu a fost o copie
scrisa de mana a lucrarii sale din 1905 privind relativitatea speciala
care s-a vandut cu 6,5 milioane de dolari, iar acum se gaseste la
Biblioteca Congresului.
In timp ce era in concediu, pe 6 august 1945, Einstein a auzit ca
o bomba atomica a fost lansatain Hiroshima, Japonia. Profund afectat
de aceasta situatie, s-a implicat curand in efortul international pentru
a incerca satina bomba atomica sub control.
Tot in acea perioada, Einstein a continuat sa lucreze la multe
aspecte cheie ale teoriei generale ale relativitatii, precum gaurile de
vierme, posibilitatea de a calatori in timp, existenta gaurilor negre si
crearea universului. Cu toate acestea, s-a izolat tot mai mult de
restul comunitatii fizicienilor.
Datorita descoperirii secretelor atomilor si a moleculelor,
incurajati de elaborarea bombei atomice, majoritatea savantilor
lucrau la teoria cuantica, nu la cea a relativitatii. Un alt motiv pentru
6

care s-a distantat de colegii sai era obsesia sa cu descoperirea teoriei

campului unificat. In anii 1930, Einstein s-a lansat intr-o serie de
dezbateri istorice private cu Niels Bohr, inventatorul modelului
atomic Bohr. In ultimii sai ani, a incetat sa se opuna teoriei cuantice
si sa o incorporeze, impreuna cu lumina si gravitatia, in teoria
campurilor unificate pe care o elabora.
In ultimul deceniu al vietii sale, Einstein s-a retras din viata
publica, calatorind rar si limitandu-se la plimbari lungi in jurul
orasului cu prieteni apropiati cu care purta discutii profunde despre
politica, religiesi desigur teoria campurilor unificate.
Ultimele zileale savantului -In 17 aprilie 1955, in timp ce lucra la
un discurs pentru comemorarea celei de-a saptea aniversare a
Israelului, Einstein a suferit un anevrism abdominal, urmat de o
hemoragie interna. A fost dus la spital pentru tratament, dar a
refuzat operatia, multumit saisi accepte soarta. Vreau sa plec cand
vreau a spus el atunci. Nu are sens sa prelungim viata artificial. Miam indeplinit sarcinile, este timpul sa plec. Si o voi face cu eleganta.
Einstein a murit la Centrul Universitar Medical in zorii zilei urmatoare
18 aprilie 1955 la varsta de 76 de ani. A fost incinerat asa cum a
cerut, insa creierul sau a fost pastrat ca obiect de studiu.
Mai tarziu, dupa moartea sa , Einstein a primit si mai multa
recunoastere:
In Germania, Ministeriul pentru Educatie si Cercetare a declarat
"Anul Fizicii 2005" ca "Anul Einstein": seimplineau 100 de ani de la
lansarea teoriei relativitatii si 50 de ani de la moarte si au avut loc o
serie de manifestari stiintifice si de popularizare a teoriilor sale.In
cinstea sa, elementul cu numarul de ordine 99 in sistemul periodic al
elementelor a fost numit Einsteiniu.De asemenea, un crater lunar ii
poarta numele.

III. Viata personalasi bizareriile savantului

Sora lui Einstein, Maria (alintata Maja), cu doi ani mai mica
decat el, i-a fost prietena cea mai apropiata in copilarie, Albert avand
intotdeauna o atitudine protectoare fata de ea. De altfel, Albert a fost
atasat de sora lui pana in utlima clipa a vietii ei, aceasta locuind
vreme de 11 ani in casa fratelui sau, unde s-a si stins din viata in
1951.
7

Maia a publicat o biografie a celebrului ei frate, iar mare parte

despre informatiile privind copilaria lui Einstein se datoreaza
scrierilor eisi in special informatiile legate de dislexia copilului Albert.
Einstein s-a casatorit in ianuarie 1903 cu o studenta la fizica,
Mileva Maric, imediat dupa ce absolvise Institutul Politehnic si gasise
un loc de munca. Desi Mileva mergea schiopatat, avea cu 4 ani mai
mult decat el, era de origine sarba si de religie crestin ortodoxa si
nici nu era o femeie frumoasa, dupa cum el insusi spunea mai tarziu,
Einstein si-a infruntat parintii evrei, care se opuneau acestei relatii si
a smuls tatalui binecuvantarea sa se casatoreasca, cand acesta era
pe patul mortii. Cu un an inainte de casatorie, cei doi au avut o fiica,
Lieserl, care potrivit unora ar fi murit, iar dupa alte surse fata ar fi
fost data spre adoptie rudelor Milevei in Serbia, iar Einstein, spre
sfarsitul vietii i-ar fi trimis acesteia o multime de scrisori cu pareri de
rau. In mai 1904 au avut primul fiu, Hans Albert, iar in 1910 pe cel
de-al doilea, Eduard.
Casnicia lui Einstein s-a destramat o data cu succesul sau.
Calatoriile dese si studiul intens asupra muncii sale, certurile despre
copii si veniturile putine ale familiei si gelozia patologica a Milevei,
dupa cum se plangea el, l-au determinat pe Einstein sa ajunga la
concluzia ca mariajul sau s-a terminat.In 1917 savantul se
imbolnaveste si aceasta stare dureaza trei ani, timp in care este
ingrijit cu devotament de verisoara sa, Elsa Lowenthal, de care se
indragosteste.In 1919 divorteaza oficial de Mileva si se casatoreste
cu Elsa.In ciuda divergentelor, savantul nu s-a indepartat total de
prima sa sotie, ba chiar i-a dat o suma mare din banii castigati
pentru Premiul Nobel, asa cum ii promisese.
Cea de-a doua sotie a lui Einstein ii acorda savantului mai mult
spatiu personal si mai multa libertate de miscare. Pe masura ce
faima lui crestea, femeile au inceput sa fie atrase de el. Flirturile
acestea o iritau intr-o oarecare masura pe Elsa, dar ea nu i le reprosa
sotului ei, convinsa ca un asemenea geniu merita sa i se tolereze
micile infidelitati.
Un alt aspect interesant din viata savantului il constituie Eduard
Einstein, care a trait toata viata in umbra tatalui sau. Obsedat de
parintele absent, fiul fizicianului a fost el insusi o mare absenta: la 19
ani se imbolnaveste de schizofrenie si ramane internat pana la
moarte intr-o clinica pentru alienatii mintal, din Zrich. Niciun
tratament nu l-a ajutat pe tanarul Einstein, care a asistat de la
8

distantala gloria parintelui sau, sfasiat intre dragoste si ura. Fiul

savantului a fost ingrijit cu devotament demama lui, Mileva Mari,
lucru care nu s-a intamplat si cu Einstein, care si-a vizitat fiul o
singura data, iar dupa ce a emigratin Statele Unite, legatura firava
dintre ei s-a rupt definitiv.
Cand Albert Einstein lucra la Institutul Politehnic din Zurich,
Elvetia, a dezvoltat o pasiune pentru navigatie. Acesta obisnuia
deseori sa mearga cu barca pe lac, unde se relaxa, medita si isi lua
notite. Chiar daca nu a invatat niciodata sainoate, a navigat ori de
cate ori a avut ocazia in viata sa.
Casa savantului purta pecetea personalitatii Elsei. Era in
responsabilitatile ei sa aleaga materialele, mobilierul si ornamentele.
Singura camera din casa care era inaccesibila celorlalti era cabinetul
lui Einstein. Elsei ii era interzis sa mature sau sa stearga praful acolo.
Biroul savantului era intr-un haos permanent, plin de carti si hartii, iar
podeaua se vedea numai pe alocuri. Si totusi, Einstein stia
intotdeauna cu precizie unde se gasea orice avea nevoie.
Faptul ca Albert Einstein avea parul ciufulit, nu este singurul
lucru neobisnuit. Acesta nu purtasosete! Fie ca naviga pe mare sau
ca lua o cina oficiala la Casa Alba, cu presedintele SUA, Einstein
mergea farasosete. Acesta nu vedea utilitatea lor, spunand ca nu
intelege de ce trebuie purtate impreunasosetele si pantofii!
La 21 de ani distanta, dupa ce a scris Teoria Speciala a
Relativitatii, Albert Einstein a inventat un frigider care functiona cu
ajutorul aburilor de alcool. Frigiderul a fost brevetat in 1926, dar
niciodata nu a intrat in productie, intrucat noua tehnologie era mai
buna. El a hotarat sa inventeze acest tip de frigider dupa ce a citit ca
o familie a murit otravita de dioxidul de sulf, emis de vechile
frigidere.
Albert Einstein a fost un fumator inrait. Era pasionat de pipa, cu
toate acestea Albert Einstein nu a refuzat niciodata o tigara sau un
trabuc.
Tot in ultima parte a vietii, Einstein a urmat o dieta vegetariana.
Potrivit acestuia, nimic nu creste sansa de supravietuire a umanitatii
mai mult decat o astfel de dieta.
Din povestirea surorii sale mai aflam ca Albert mostenise
comportamentul bunicului sau dupa mama si facea uneori crize de
isterie.
Einstein a avut toata viata o incapacitatede a-si aduce aminte
detalii din trecutul sau, care era cu atat mai surprinzatoare cu cat
9

avea o memorie aproape perfecta in privinta chestiunilor stiintifice.

Isi putea aminti cu usurinta detalii despre lucruri care il interesau,
dupa ani si ani de la descoperirea acestora, dar nu retinea multe
evenimente din viata lui personala. La un moment dat, chiar el i-a
spus unui medic de familie, Janos Plesch, ca gasea absolut uluitor
acest fenomen si ca probabil tinea de psihanaliza.
Intr-adevar, eminentul psiholog Anthony Storr, a avut multe de
spus despre acest subiect. El considera ca aceasta ar putea fi
considerata o proba in sprijinul ideii ca Einstein demonstra tendinte
schizofrenice, iar hotararea lui timpurie de a se elibera de orice
legaturi personale reprezinta o trasatura comuna a caracterelor
schizoide. Dispretul lui Einstein la adresa autoritatii, demonstrat de
atitudinea lui rebela in scoala, dorinta de a nu apartine nici unui stat,
ura fara echivoc fata de natiunea germana, precum si desprinderea
lui de viata personala prin lipsa totala de interes pentru haine sau alti
factori de confort, pot fi considerate confirmari ale acestei stari
mintale. Faptul ca Einstein avea o memorie foarte slaba in raport cu
propria lui copilarie demonstreaza o tentativa subconstienta de a-si
uita trecutul personal, indepartandu-se astfel si mai mult de lumea
reala.
De fapt, Storr, in studiul sau The Dynamics of Creation
(Dinamica Creatiunii) sugereaza ca daca nu ar fi fost schizofrenic,
Einstein nu ar fi putut elabora teoria relativitatii, intrucat aceasta nu
putea fi creata decat de o personalitate cu un puternic sentiment de
detasare, de o minte care nu voia sa se identifice cu o prezenta
fizica, ce era capabila de a face un pas inapoi pentru a observa totul
din afara.
Einstein a manifestat un respect deosebit pentru lucrarile lui
Freud, ei fiind de altfel in stransa legatura. In corespondentele celor
doi, Einstein a ridicat un semn de intrebare interesant: din ce cauza
liderii mondiali persista in initierea conflictelor armate, constienti
fiind de impactul devastator al acestora? Raspunsul: Instinctul uman
este violent; la fel cum un organism supravietuieste prin lupta
impotriva tuturor bolilor care il afecteaza, o comunitate de oameni
10

trebuie sa supravietuiasca
invadatorilor umani.

prin

lupta

castigata

impotriva

La cativa ani dupa producerea catastrofelor nucleare, Einstein a

marturist ca una dintre greselile vietii sale a fost redactarea scrisorii
care a dus la fabricarea bombei nucleare si ca daca ar fi fost
constient de consecintele devastatoare ale acesteia, ar fi preferat sa
isi petreaca restul vietii ca fabricant de pantofi. Se spune ca, atunci
cand a aflat vestea aruncarii bombei nucleare, Einstein a izbucnit in
plans.
Dupa razboi, savantul a activat deci pentru cauza dezarmarii
internationale si a guvernarii mondiale. Si-a continuat sprijinul activ
pentru sionism, dar a respins oferta facuta de conducatorii statului
Israel de a deveni presedinte al tarii.

Conceptiile religioase ale marelui savant sunt bazate pe

cercetarea naturii. Credea in acel Dumnezeu al lui Spinoza, care se
manifesta prin armonia legilor universului, nu intr-unul care se ocupa
cu destinele si faptele omenirii. Ideile sale nu sunt foarte diferite de
filosofia New Age care spune ca Dumnezeu se afla in fiecare creatura
de pe pamant. In lumea savantului, credinta putea fi asociata atat cu
religia cat si cu stiinta, cu Dumnezeu,dar si cu evolutia tehnologica.
Einstein insusi dorea cu pasiune sa descopere actiunile lui Dumnezeu
si gandurile sale.
Recent, cercetatorul Gregg Braden, cunoscut pentru cercetarile
sale din domeniul fizicii cuantice, a dezvaluit pe contul sau de Twitter
scrisoarea secreta pe care Albert Einstein a lasat-o fiicei sale Lieserl,
pe care unii au crezut-o moarta.
Scrisoarea se pare ca este una dintre cele 1400 donate in anii
1980 de Lieserl Universitatii Ebraice din Ierusalim, cu mentiunea de a
nu fi publicate decat dupa minimum doua decenii de la moartea
tatalui sau. In scrisoare, Albert Einstein dezvaluie ca cea mai
puternica forta din univers este Iubirea.

11

Cand am propus teoria relativitatii, foarte putini oameni m-au

inteles, iar ceea ce urmeaza sa destainui umanitatii acum, se va
ciocni de neintelegerea i prejudecatile din aceasta lume.
Te rog sa pastrezi aceste scrisori atat timp cat este necesar,
pana cand societatea este suficient de avansata pentru a accepta
ceea ce voi explica mai jos.
Exista o forta extrem de puternica, pentru care, cel putin panain
prezent, tiinta nu a gasit o explicatie formala. Este forta care include
i guverneaza totul, este chiar in spatele oricarui fenomen care are
loc in univers i inca nu a fost identificata de noi. Aceasta forta
universala este IUBIREA, iar iubirea este Dumnezeu.
Cand cercetatorii au investigat o teorie unificata a universului,
au uitat cea mai puternica forta nevazuta. Iubirea este Lumina, care
ii lumineaza pe cei ce o ofera i o primesc. Iubirea este gravitatie,
deoarece ii face pe unii oameni sa se simta atrai de altii. Iubirea e
putere, deoarece multiplica tot ce avem mai bun i ofera umanitatii
ansa de a nu pieri in propriul egoism orb. Iubirea expune i
reveleaza. Pentru iubire noi traim i murim. Iubirea e Dumnezeu i
Dumnezeu este Iubire.
Aceasta forta explica totul i ofera sens vietii. Aceasta este
variabila pe care am ignorat-o de prea mult timp, poate pentru ca ne
este frica de iubire deoarece este singura energie din univers pe care
fiinta umana nu a invatat sa o controleze dupa vointa sa.
Pentru a evidentia iubirea, am creat o simpla subtituire in cea
mai faimoasa ecuatie de-a mea. Dacain loc de E=mc2, acceptam ca
energia pentru a vindeca intreaga lume poate fi obtinuta din
multiplicarea iubirii cu viteza luminii la patrat, atunci ajungem la
concluzia ca iubirea este cea mai puternica forta ce exista, deoarece
nu are nicio limita.
Dupa eecul umanitatii in a utiliza i controla celelalte forte din
univers, care pana la urma s-au intors impotriva noastra, este
imperios sa ne hranim pe noi inine cu o alta forma de energie.
12

Daca vrem ca speciile noastre sa supravietuiasca, daca vrem sa

descoperim sensul vietii, daca vrem sa salvam lumea i fiecare fiinta
contienta ce traiete, atunci iubirea este unicul raspuns.
Probabil nu suntem inca pregatiti sa cream o bomba a iubirii, un
mecanism destul de puternic pentru a distruge ura, egoismul i
lacomia care devasteaza planeta.
Cu toate acestea, fiecare individ poarta cu sine un mic, dar
puternic generator de iubire, a carui energie ateapta sa fie
eliberata.
Cand o sainvatam sa oferim i sa primim aceasta energie
universala, draga Lieserl, vom putea afirma ca iubirea invinge tot, ca
poate transcende totul i orice, deoarece iubirea este chintesenta
vietii.
Regret profund ca nu am fost capabil sa exprim ceea ce este in
inima mea, care a batut in linite pentru tine intreaga mea viata.
Poate e prea tarziu pentru scuze, dar cum timpul e relativ, simt
nevoia saiti impartaesc ca Te Iubesc i datoritatie am ajuns la
raspunsul suprem!
Tatal tau,Albert Einstein

IV. Studii asupra creierului marelui savant

Dupa moartea savantului, encefalul i-a fost extras pentru

cercetari. Ciudat este ca medicul Thomas Stoltz Harvey a pastrat
aproape toate fragmentele din creierul lui Einstein, vreme de 20 de
ani, oferind numai ocazional cate o parte altui cercetator. Ulterior,
aceste studii microscopice si fotografiile cu creierul fizicianului au
fost distribuite catre 18 cercetatori din intreaga lume.
Studiile au descoperit o densitate mai mare a neuronilor in
anumite parti ale creierului si un numar neobisnuit de mare de
nevroglii (celule care ajuta neuronii sa transmita impulsuri nervoase)
in raport cu neuronii. Alte doua studii ce s-au aplecat asupra
13

anatomiei creierului lui Einstein au aratat ca lobii parietali prezentau

un tipar neobisnuit al circumvolutiunilor. Encefalul avea o textura
ciudata de santuri sau striatii in zonele corespunzatoare matematicii.
Alti cercetatori au comparat encefalul lui Einstein cu creierele a
85 de oameni ce au fost deja descrise in literatura de specialitate si
au descoperit ca, intr-adevar, fizicianul beneficia de un organ special.
Desi avea dimensiuni obisnuite, cantarea 1230 de grame, poate chiar
mai mic decat media, avea o suprafata cu 15% mai mare decat un
encefal obisnuit; mai multe regiuni prezentau circumvolutiuni
suplimentare si pliuri nemaivazute la alti subiecti. De exemplu,
regiunile din partea stanga a creierului, ce faciliteaza perceptia
senzoriala si controlul fetei si al limbii, erau mult mai mari decat in
mod obisnuit. De asemenea, cortexul prefrontral regiune asociata
planificarii, atentiei si perseverentei in momentele dificile era mult
mai mare fata de alte creiere.
Rezultatul acestor studii: gandirea lui Einstein era diferita de o
gandire normala, dar nu se poate spune ca structura fizica a
creierului reprezinta unicul motiv pentru uimitoarele sale realizari.
Factorii care au contribuit la genialitatea sa au fost atat de natura
anatomica cat si interioara, care tineau poate de acele forte
nevazute care l-au incitat pe Einstein toata viata.

V. Sursa creativitatii lui Einstein

Desi evaluat de catre mai multi cercetatori prin prisma

anatomiei creierului, disecat la nivel de structura neuronala, totusi
sursa creativitatii sale ar putea fi cautata in interactiunile dintre el si
parintii sai, in energia parintilor. Toate acestea au imprimat, inca din
primele momente de viata, trasaturile celui ce va deveni un geniu al
fizicii si un deschizator de drumuri.

14

Unul dintre cercetatorii ce au studiat creierul lui Einstein,

savanta Dean Falk, subliniaz c mediul n care a crescut Einstein
este la fel de important n nelegerea genialului ca i creierul
acestuia. Cercettorul relateaz c prinii lui Albert Einstein au dorit
s-l cultive, ncurajndu-l s fie independent i creativ. Acetia nu lau susinut numai n eforturile tiinifice, ci i n muzic, finanndu-i
leciile de pian i de vioar, motiv pentru care, Falk afirm c
regiunea din creierul fizicianului asociat talentului muzical era foarte
dezvoltat.
O alta sursa importanta pentru creativitatea sa este dezvaluita de
doua din propriile afirmatii, reproduse de nenumarate ori:
Un intelectual rezolv problemele, un geniu le evit.
si
Secretul creativitii const n a ti cum s-i ascunzi sursele.
Din cele doua afirmatii precum si din istoria descoperirilor sale
intelegem ca adevarata sa creativitate consta in abilitatea iesita din
comun de a combina ideile si descoperirile predecesorilor sai intr-un
mod ce reusea sa aduca lumina in fizica secolului XX . Studiile sale
asupra lucrarilor publicate de Lorentz, Maxwell, Newton venite in
completarea intuitiei asupra fenomenelor fizice au condus la
elaborarea teoriilor pentru care a ramas cunoscut.
n baza celor menionate, putem identifica cel puin dou dintre
principiile descrise de profesorul Ion Moraru n Psihologia
Creativitatii:
- Principiul asocierii ideilor din mai multe creiere
si
- Principiul ruperii aleatorii a grupurilor ideatice
Prin studiul asupra lucrarilor precursorilor si prin asocierea
ideilor lor, Einstein a reusit sa genereze concepte si idei noi, multe
din ele depind cu mult graniele a ceea ce era acceptabil din punct
15

de vedere academic in perioada in care acesta le enunase. O

dovad n acest sens poate fi chiar scrisoarea din cauza creia
Einstein a fost respins n ocuparea postului de profesor universitar,
ntrucat lucrarea aplicat de el n vederea evalurii pentru acel post
era considerat mai curand fantezie literar dect cercetare
stiintifica.
De asemenea, ideile sale se disociau la un moment dat de ideile
studiilor care au reprezentat baza cercetarii sale, Einstein ducndu-i
mai departe cercetarea sa, pe acel fir, prin silogisme, deductii logice
si calcule matematice.
Un alt aspect important al creativitatii sale este INTUIIA, cea
care a alimentat fiecare din cercetarile sale. Alexis Carrel chirurg si
biolog francez, laureat al PremiulNobel pentru Medicina, spunea:
Toi marii oameni sunt nzestrati cu intuitie. Ei stiu, fr analize,
fr rationamente, ce este important pentru ei s tie. Un adevarat
conducator nu are nevoie de teste psihologice sau de referine,
pentru a-i alege subordonatii. Un bun judecator, fr a intra in
detaliile argumentelor legale, chiar pornind de la premise eronate,
este capabil s dea o sentin corecta. Un mare om de stiin merge
n mod instinctiv pe calea care conduce catre descoperire.
Intuitia a fost abordata dintr-o perspectiva sistemic, n strns
relatie cu elemente care o preced i o succed, n contextul rezolvarii
de probleme. Intuitia euristica reprezinta un fenomen psihic prin
intermediul cruia este dezlegat o enigm, este gasita solutia unei
probleme indelung si insistent cautate. Aceasta se manifesta ca o
strafulgerare a mintii ( Evrika! ) prin care relativ brusc are loc
nelegerea unui fenomen, apariia unei idei noi si originale
hotrtoare n realizarea unei invenii sau descoperiri stiintifice.
Adesea, intuitia este numita iluminare, inspiratie, solutie sau
idee. Interpretnd-o drept ghicire ce precede orice rationament, N.
Bourbaki considera c Intuitia domneste ca stpn n geneza
descoperirilor matematice. Dintr-o perspectiva mai larga, cu referire
la metoda stiintifica , G. Polya noteaza : Si daca vreti o descriere in
trei cuvinte a metodei stiintifice, eu va propun: ghiceste si verifica.
16

Din acest punct de vedere, intuitia de ghicire nu are de regula un

temei logic (clar, evident, cert, care ar putea sa fie argumentat), ci
mai degraba o motivatie infralogica (obscura, palida, incerta,
posibila, probabila) care se cere verificat ulterior.

ntrebai adesea de ce au ales o cale sau alta n solutionarea

unei probleme, unii savanti nu sunt ntotdeauna n msur s
furnizeze argumente ntemeiate raional. Nu de puine ori, n
activitatea de creaie, ei se bazeaza pe simul lor anticipativ, pe
flerul lor stiintific, de natura intuitiva. Intr-o scrisoare adresata lui M.
Born in legatura cu interpretarea statistica a fenomenelor cuantice,
Albert Einstein isi sustine punctul de vedere in felul urmtor: Nu pot
ns aduce argumente logice pentru a justifica aceasta convingere, ci
doar degetul meu cel mic ca martor, adic o autoritate care nu
inspira ncredere dincolo de limitele pielii mele.
Programul euristic stabilit de contient, destul de vag i aproape
n faz iniial, functioneaz ca o matrice selectiva, care nu lasa sa
treaca dect acele solutii care corespund structurii matricei. Jocul
asociativ-combinatoriu si al operrii cu matrici selective este specific
creativitatii si creatiei tehnico-stiintifice, este foarte pronuntat in
anumite ramuri ale stiintei si pentru anumiti creatori. Se pare ca prin
masura ei, matematica (creatia matematica) solicita in foarte mare
masura functia asociativ-combinatorie a psihicului, care se exercita
mai ales in planul asocierilor si combinarilor simbolurilor matematice.
Raspunzand la intrebarea dintr-un chestionar al matematicianului
francez, J. Hadamard, prin intermediul caruia erau investigate unele
aspecte ale creativitatii matematice, Albert Einstein nota: Dar din
punct de vedere psihologic, jocul acesta combinatoriu pare sa fie
aspectul iniial al gndirii productive nainte de stabilirea vreunei
legturi ntre aceste elemente combinatorii si constructii logice
exprimabile cu ajutorul cuvintelor sau al simbolurilor, care pot fi
comunicate i altora.
Capacitatea asociativ-combinatorie face parte din calitatile
indispensabile ale acestui mare creator n domeniul matematicii i al
17

altor stiinte ce presupun temeinice fundamente matematice, printre

care i fizica. Despre Albert Einstein, B.G. Kuznetov noteaz: Geniul
lui Einstein se manifest n capacitatea, n abilitatea acestuia de a
asocia, de a combina, uneori de a identifica notiuni foarte
ndepartate una de alta. n creierul gnditorului, fiecare noiune (sau
n etapa precedenta - fiecare imagine) era nconjurat de un nor de
legaturi virtuale sau de un cmp de fore, care (legaturi, fore)
capteaz alte notiuni noi, uneori le reconstruieste, stabileste legatura
lor cu notiunea data, iniiaz generarea unor noiuni noi i anihilarea
altora vechi. Puterea colosal a acestui nor, intensitatea acestui
cmp, raza de aciune a acestor fore - toate acestea sunt nsemne
ale geniului. (B.G. Kuznetov, 1968).

VI. Albert Einstein si Divinitatea

Se pare c persoanele cu un stil cognitiv intuitiv sunt predispuse
la credine n zei i fore sau capaciti supranaturale. Datele
empirice, oferite de trei studii dintr-un articol publicat n faimosul
Journal of Experimental Psychology: General (2012, vol.141, no.3),
sprijin aceast ipotez.
Stilul cognitiv a fost msurat cu CRT sau Cognitive Reflection
Test, care conine probleme simple de matematic. Participanii care
au oferit soluii mai intuitive la CRT au declarat credine mai
puternice n Zeu. Iar asta n condiiile n care alte variabile au fost
egale sau controlate (venituri, educaie, orientare politic i alte
variabile demografice). Mai mult, IQ-ul i diferite aspecte ale
personalitii nu modific relaia de asociere ntre scorurile la CRT i
credina n divinitate. Experimentul, care a indus un set mental
subiectilor ce favoriza intuiia i nu reflecia, ne arat c stilul intuitiv
determin o credin mai puternic n supranatural. n cellalt mod
18

de prelucrare a informaiei, cnd judecm, facem o pauz (da, ncepe

cu pauza!) i examinm critic ceea ce intuiia ne ofer, astfel nct
putem ajunge la concluzii contra-intuitive. Conform cu modelul
procesrii duale, gndirea intuitiv include tipuri de gndire holistic,
euristic, experienial, n timp ce gndirea prin reflecie presupune
tipuri de gndire algoritmic, bazat pe reguli, sistematic,
controlat sau gndirea raional. Aceste tipuri de gndire lucreaz
n paralel, ns unul poate fi predominant. Revenind la datele
studiilor, msura n care cineva crede n divinitate e influenat de
tendina sa mental de a se baza pe gndirea intuitiv i mai puin
pe cea de reflecie.
Simul divinitii, dei divin ar putea fi iubita ta sau o simpl
floare de cire, are rdcini n gndirea predominant intuitiv. (Dei
pentru un ndrgostit iubita sa nu e deloc simpl i simpl nu e nici
floarea de cire pentru un botanist). N-o deranja i pe ea va crete o
puternic credin religioas.
O minte matur cognitiv nseamn rafinarea stilului intuitiv prin
dezvoltarea celui de reflecie. Demersul tiinific i investigaia
filosofic exact asta i-au oferit lui Einstein ncepnd nc din viata
alturi de printi si mai apoi n scolile urmate. Treptat, credinele
iraionale (sau intuitive) au avut tot mai puin loc. Nu au mai avut loc
n structura cognitiv extins i profund, spaioas i aerisit, ce
integreaz intuiia cu raiunea pe un nivel superior al minii sau
poate nu au avut niciodata loc?
Probabil minile nalt creative (sau iluminate! Desigur, de Cel de
Sus) reuesc aceast performan, de unde i soluiile lor geniale.
Sigur, nu fr partea consistent de transpiraie, amintindu-ne de
becul motanului Thomas.
De fapt, Einstein chiar a insistat asupra faptului c o curiozitate
spirituala este absolut necesara pentru a fi un adevarat om de stiinta
si pentru toate demersurile stiintifice. Stiinta poate fi creata doar de
cei ce sunt mnai de aspiratia catre adevar si intelegere. Unul din
citatele lui spune :
tiina fr religie e incomplet, religia fr tiin e oarb.
19

Acest lucru ne duce cu gndul c poate Einstein a fost i poate

este un spirit (etern) elevat, venit cu o misiune clar n universul
nostru tridimensional, iar sursa creativitatii sale izvorte din nsi
cunoasterea universal divin.
Pornind de la ideea ca opera creativ este simptomul autorului,
putem spune c Einstein i-a sublimat conflictele interioare,
frustrrile si incapacitatea lui de adaptare la lume, ntr-o manier ce
a contribuit decisiv la evoluia omenirii.
Genialitile i exprim durerile i suferinele n actul lor
creator, n timp ce oamenii obisnuiti le neag, dezvoltnd poate
patologii. Omul normal abolete creativitatea , iar omul de geniu o
sporete.
Din pcate ns, orice inovatie act creator poate avea i efecte
nedorite, fapt ce a fost exemplificat plenar de Einstein prin teoria
relativitii i bomba atomic pus n act de mini dezlnuite. Spre
finalul vieii, Einstein a neles i mai profund importana sensului pe
care l dai creaiei - pro via sau pro evoluie sau pro distrugere sau
moarte.

20

BIBLIOGRAFIE:

1. 101 lucruri inedite despre Einstein. Sex, tiinta i misterele

universului autori: Cynthia Phillips, Shana Priwer;
2. Albert Einstein Omul mileniului 2 autori: Michael White si John
Gribbin
3.Site-ul http://news.sciencemag.org/2012/11/why-einstein-wasgenius

21