Blaise Pascal

-referat matematica-

Matematicieni celebri

Florin Adamache
Clasa a XII-a B


2

Blaise Pascal
Blaise Pascal s-a nscut pe 19 iunie 1623 n Clermont si a murit la Paris n 19
august 1662. Tatl lui, un judector din Clermont, avnd la rndul sau un anumit
renume n stiinta, s-a mutat n Paris n 1631, pentru a-si continua propriile studii pe
o parte, si pentru a-si educa unicul su fiu care dovedise deja abilitti exceptionale.
Micul Blaise a fost tinut acasa pentru nu se obosi prea mult si din acelasi motiv
educatia lui a fost mai nti restrnsa la nvatarea limbilor straine, neincluznd
evident matematica. Acest program a simulat curiozitatea baiatului si, ntr-o zi, la
doisprezece ani, a ntrebat ce este geometria.

nvatatorul lui i-a rspuns c este stiinta construirii figurilor exacte si a
determinrii proportiilor dintre diferite parti ale lor. n curnd Pascal se apuca de
studiat geometria, sacrificndu-si timpul de joac si n ciuda restrictiilor care i
erau impuse, si n cteva sptmni descoper singur multe proprietati ale figurilor.
Cea mai importanta este aceea privitoare la suma unghiurilor unui triunghi care
este egala cu doua unghiuri drepte,
respectiv 180 de grade. Se pare ca dovada
consta simplu n mpaturarea unghiurilor
peste figura astfel nct vrfurile lor sa se
ntlneasca n centrul cercului nscris n
triunghi. O demonstratie similara se poate
obtine prin mpaturarea unghiurilor astfel
nct ele sa se ntlneasca pe piciorul
perpendicularei duse din vrful unghiului
cel mai mare pe latura opusa. Impresionat
de aceasta demonstratie inteligenta, tatal
sau i-a dat o copie a cartii Elementele de
Euclid, pe care Pascal o citeste cu interes
pn cnd o nvata.

La vrsta de paisprezece ani este admis la ntlnirile saptamnale tinute de
Roberval, Mersenne, Mydorge si de alti matematicieni francezi. n final din aceste

3

sedinte se naste Academia Franceza. La vrsta de saisprezece ani Pascal scrie un
eseu despre conice, iar la optsprezece ani construieste prima masin aritmetic, un
calculator rudimentar, pe care o va mbunatatii peste opt ani. Scrisorile lui catre
Fermat arat c aproximativ n aceast perioad se concentra asupra geometriei
analitice si fizicii. A repetat si experimentele lui Toricelli. n 1650 la mijlocul
carierei lui stiintifice, Pascal si-a abandonat brusc idealurile lui n favoarea religiei,
asa cum zice n Penses, "contempleaza maretia si misterul omului".

n 1653 a trebuit s administreze mosia tatlui su. Acum a adoptat iarsi vechile
lui ocupatii si a fcut cteva experimente asupra presiunii exercitate de lichide si
gaze. n aceeasi perioad a inventat triunghiul aritmetic, si mpreun cu Fermat a
creat calculul probabilittilor. Medita asupra cstoriei cnd un accident l-a
determinat iarsi s se concentreze asupra religiei. S-a mutat la Port Royal unde a
trait pna n 1662.

Singura lucrare matematic care o mai scrie o a fost un eseu despre cicloid n
1658. Suferea de insomnie si de o durere de dinti cnd i-a venit idea si spre
surprinderea lui suferinta i-a trecut. Privind aceasta ca un semn divin a continuat
problema, lucrnd fr oprire opt zile, si a terminat o lucrare relativ complet
despre geometria cicloidei.