Liceul Teoretic Mitropolit Nestor Vornicescu

Referat
la matematic

Tema:Contribuia lui Gabriel Cramer in matematic.

A
efectuat:Ursu Andrei
A
verificat:Silivestru Petru

Com.Lozova 2014

Gabriel Cramer sa nscut la 31 iulie 1704 la Geneva

a fost un matematician i fizician elveian.El a fost fiul
fizicianului Jean Cramer si al Annei Mallet Cramer.
Gabriel a fost unul dintre cei trei fii, a crui familie sa
mutat de la Holstein la Strasbourg apoi la Geneva n
secolul al XVII-lea. La numai optsprezece ani i-a luat
doctoratul,iar la douzeci de ani sa concurat pentru
catedra de filozofie la Academia de Calvin din Geneva.
n 1728 propune o soluie pentru o celebr problem
de teoria probabilitilor, numit Paradoxul de la St.
Petersburg. n 1730 a creat determinanii, sub form
de algoritm matematic n legtur cu combinrile i a
elaborat ceea ce ulterior s-a denumit "regula lui Cramer", fiind utilizat la rezolvarea
sistemelor de ecuaii liniare. La 40 de ani a scris lucrarea sa cel mai valoroas, un tratat
asupra curbelor algebrice intitulat Introduction l'analyse des lignes courbes
algbriques, pe care a publicat-o n 1750. A prezentat printre primii matematicieni,
teoria curbelor n toate detaliile lor, folosind n mod foarte fecund triunghiul analitic n
studiul fenomenelor diverselor ramuri ale unei curbe. Aici se gsete cea mai veche
demonstraie a propoziiei conform creia o curb de gradul n este determinat
de n(n+3)/2 puncte ale acesteia aflate ntr-o poziie general. Cramer a editat operele a
doi dintre fraii Bernoulli. A tratat problema formei sferoidale a planetelor i a deplasrii
n timp a apsidelor acestora. A continuat studiilelui Newton asupra curbelor cubice. O
alt contribuie valoroas care i poart numele este paradoxul lui Cramer (legat de
intersecia a dou curbe de ordin superior). n 1750 a fost numit profesor de filozofie la
Geneva. A ntreprins mai multe cltorii n strintate, legnd prietenie cu Jean
Bernoulli i Nicolas Bernoulli i a fost n relaii de coresponden cu diferii savani. Din
1727-1729 el a cltorit, mai nti la Basel, unde a petrecut cinci luni, cu Johann
Bernoulli i elevii si, inclusiv Daniel Bernoulli i Leonhard Euler. De la Basel a plecat n
Anglia, Leiden,Paris,reunii Nicholas Sunder-fiu,Christopher
Middleton,Halley,Moivre,Stirling,Fontenelle,Raumur,Maupertuis,Buffon. n 1747 Cramer
a vizitat Parisul din nou,unde a renoit prietenia lui cu Fontenelle,unde a predat timp de
doi ani. Cramer a fost un membru al Council of Two Hundred (1734) i Council of Seventy
(1749) i a fost implicat cu artilerie si fortificaii. n 1730 el a fost un concurent pentru
premiul oferit de Academia de la Paris pentru un rspuns la ntrebarea:"Quelle est la
cause de la figure elliptique des plantes et de la mobilit de leurs aphlie?" El a primit
multe onoruri, inclusiv de membru n Royal Society din Londra; academiile de la Berlin,
Lyon, Montpellier, precum si Institutul de la Bologna. El a decedat la 4 ianuarie 1752 la
Bagnols.

1
Metoda lui Cramer de rezolvare a sistemelor liniare:
Fie A=(ai j) Mn (C) o matrice ptratic. Vom asocia acestei matrice un numr notat
det(A) numit determinantul matricei A.
Teorema lui Cramer: Dac determinantul principal al sistemului este diferit de
zero,atunci sistenul are soluie unic:

.
Un sistem liniar de n ecuaii cu n necunoscut se numete sistem Cramer dac
determinantul matricei coeficienilor sistemului este diferit de zero. Rezulta ca orice
sistem Cramer are soluie unica (este compatibil determinat). Pentru determinarea
soluiei se procedeaz astfel:
1. Calculm detA pe care l notm cu d (detA=d).
x
x
x ,
2. Calculm determinanii, ( 1 ) , ( 2 ) , ( 3 ) j=1,2,,n, obinu-i astfel: in matricea A
se nlocuiete coloana cu coloana termenilor liberi si se calculeaz determinantul
matricei obinute.
3. Se exprima necunoscutele cu formula
Cramer).

Sistemul de ecuaii liniare:

Determinanii:

Soluii:

xn

n /

,j=1,2,...,n,(regula lui

Exemplu:
x y 2 z 1

2 x y 2 z 4

4 x y 4 z 2

1 1 2
1 1 2

A 2 1 2 cu 2 1 2 6 0.
4 1 4
4 1 4

Atunci :
1

2 1 2 6 x
4

x 6
x 1
6

1 1 2
y 12
y 2 4 2 12 y
2

6
4 2 4
1

z
12
z 2 1 4 12 z
2

6
4 1 2

Rspuns:
S={(1,2,-2)}.

Exemplu:

Rspuns:{(-152,270,-254)}.

Regula lui Sarrus :

Fie determinantul de ordin 3,d=[a i j ]i,j=1,3.Pentru a calcula un astfel de determinant se utilizeaz
tabelul de mai jos.
-se completeaza sub determinant cu primele dou linii.
- se face produsul elementelor de pe diagonale.
Produsul elementelor de pe o diagonal descendent este cu semnul plus.

a11a22a33,a13a21a32,a31a12a23
Produsul elementelor de pe o diagonal ascendent este cu semnul minus.

-a31a22a13,a33a12a21,a11a32a23

Concluzie:

Galileo Galilei a afirmat ca: Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris
universul.Prin acesta afirmaie se subinelege ca matematica provine din cele mai vechi
timpuri.Ea fiind un mod de exprimare a legilor naturii, este cel mai simplu i cel mai
potrivit chip de a nfia o lege general sau curgerea unui fenomen, este cea mai
perfecta limba in care se poate povesti un fenomen natural. Un exemplu potrivit acestor
gnduri este Gabriel Cramer. El a fost un matematician elveian nscut in Geneva. Toata
viaa sa el a cltorit, a scris diferite articole, punnd bazele algoritmului de calculare a
sistemelor de ecuaii liniare(regula lui Cramer),a lucrat asupra curbelor cubice i teoriei
probabilitilor. A publicat articole n diferite locuri, inclusiv Memoriile Academiei de la
Paris n 1734, i al Academiei din Berlin n 1748, 1750 i 1752.Majoritatea contribuiilor
sale originale sunt mai puin cunoscute avnd dou opere mari acestea fiind: Regula lui
Cramer, Paradoxul de la St. Petersburg. Aceasta se bazeaz pe un anumit joc de noroc,
care duce la o variabil aliatoare cu o valoare prognozat infinit mai mare, de exemplu o
rsplat prognozat infinit mai mare, cu toate acestea este vorba doar de o cantitate
foarte mic de bani. Acest paradox a fost publicat pentru prima oar n 1738, ntr-un
articol al lui matematicianului Daniel Bernoulli. Iar regula aceasta prevede c dac
determinantul principal al sistemului este diferit de zero,atunci sistenul are o soluie
unic.
De aceea Gabriel Cramer merit s aib numele su pstrat n istoria matematicii, chiar
dac el a fost depit de matematicieni contemporani mai capabili dect el.

Bibliografia:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Cramer
18:36

vineri 17:20-

smbat 15:11-16:43
http://www.scribd.com/doc/85033008/Metoda-Lui-Cramerde-Rezolvare-a-Sistemelor-Liniare
smbat
16:37-17:21
http://mihella.me/blog-me/totul-este-matematica/

uminic 20:15-20:22