Tema1:Initierea in macroeconomie

1.Obiectul si scopurile macroeconomiei

2.Metodele de studiu a macroeconomiei
3.Agentii economici agregati si circuitul
economic
4.Politicile macroeconomice
5.Pozitia RM in reitingurile internationale

1.Obiectul si scopurile macroeconomiei

Teoria economica se structureaza in 2 parti : Microeconomia si Macroeconomia.
Notiunea de macroeconomie a fost utilizata pentru prima data in 1933 de catre
economistul matematician Ragnar Frish, laureatul premiului Nobel 1969.
Aparitia macroeconomiei ca componenta distincta a stiintei economice poate fi
dotata odata cu publicarea in 1936 a lucrarii John Keynes Teoria generala de
folosire ...
La dezvoltarea macroeconomica a contribuit si cercetatorul american Simon
Kusnets . Acesta a contribuit la acumularea si sistematizarea informatiilor ce a
condus la necesitatea formarii sistemului SCM . Acest sistem este acceptat
pentru evaluarea economiei in majoritatea tarilor dezvoltate si in RM
Teoria Macroeconomica studiaza economia in ansamblu . Macroeconomia
descrie mecanismul de functionare al economiilor nationale ( Nivelul
productiei, pretului, rata somajului, comertul exterior ) precum si interactiunea
dintre economiile nationale oglindita in balanta de plati.
Economia nationala are ca elemente componente resursele economice
,precum si relatiile economice sociale ,structura de ramura,schimburi
economice si tehnico stiintifice internationale. Nivelul de dezvoltare si
calitatea acestora determina volumul si structura bunurilor si serviciilor obtinute.
Economia nationala poate fi inchisa daca nu comunica cu alte state , orientata
spre producatori si consumatori in cadrul unui stat . Acum majoritatea
economiilor sunt deschise relatii ce presupun raporturi intre economia
nationala si economia mondiala. Macroeconomia permite determinarea
tendintelor generale de dezvoltare ale economiei nationale si deduce anumite
legitati.
Scopul macroeconomiei este de a explica agregatele economice ,venitul
national , nivelul mediu al preturilor , PMB, produsul intern brut PIB,cresterea
economiei, nivelul de ocupare
Un instrument specific politicile macroeconomice. Ea cerceteaza efectele
pe care le au deciziile administrativ publice asupra veniturilor totale , ocuparii
fortelor de munca
Macroeconomia provone din greaca macros Mare
Macroeconomia este stiinta care analizeaza legitatile functionarii economiei
in ansamblu , cerceteaza interdependenta dintre sectorul economic ,
ramurile ei , agentii economici si pietele precum si comportamentul
agentilor economici agregati.
Necesitatea studierii macroeconomiei presupune :
1. Descrierea legitatilor si interdependentelor dintre fenomenele si procesele
economice
2. Cercetarea legitatilor : cauza efect in economie
3. Evaluarea situatiei economice si elaborarea recomandatiilor in domeniul
politicilor macroeconomice
4. Prognozarea perspectivelor dezvoltarii economice si al conjuncturii
economice
5. Argumentarea formelor eficiente de interactiune a economiilor nationale

Problemele macroeconomice de baza :

Analiza oscilatiilor economice si cauzele lor
Piata muncii si somajul
Cresterea si dezvoltarea economica
Reglarea inflatiei si stabilizarea preturilor
Echilibrul balantei de plati

2.Metodele de studiu a macroeconomiei

In macroeconomie se utilizeaza atit metode de cercetare generale - Analiza ,
Sinteza, Abstractie stiintifica , Metoda logica si istorica .
Metode specifice: Agregare, Prognozarea, si modelarea macroeconomica
 Agregarea Asocierea , unirea elementelor separate intr-un tot intreg in
agregate macroeconomice PIB, Cererea-Oferta , Nivelul general al
preturilor , Rata somajului , Rata inflatiei .
Metoda abstractiei stiintifice- ea permite analiza 1. Agentilor macroeconomici
2. Pietilor la nivel Macroeconomic 3. Indicatorii macroeconomici
Modelarea macroeconomica / Modelele reprezentarea logica/
matematica al unui sau mai multor fenomene ,procese economice cu
scopul de a reflecta legaturile functionale intre ele.
Orice model macroeconomic reprezinta o constructie mai simpla de cit in
realitate, insa cu ajutorul lui se atinge o mai buna intelegere a realitatii. Folosirea
acestor modele permit flexibilitatea in realizarea politicilor economice precum si
optimizarea folosirii diferitor instrumente de politica economica . Modele: AD-
AS; IS-LM; Curba Phillips.
Orice model macroeconomic dispune de 2 tipuri de variabile
1. Exogene sau externe- sunt variabile ce se formeaza in afara modelului
fiind marimi independente.
2. Endogene- variabile ce se formeaza in interiorul modelului , fiind marimi
dependente.
A treia metoda dupa modelarea macroec. este prognozarea
macroeconomica.
DEF.Prognozarea macroeconomica este un proces de evaluare
anticipativ eventual inclus intr-un anumit orizont de timp pe baza unor
metode tiinifice de investigare a proceselor economice, a evoluiei
viitoare a diferitor domenii de activitate(ramur, sector) economic a
economiei in ansamblu su.
Prin prognoza economic se estimeaz evoluia probabil a domeniului
investigat, lundu-se in consideraie modificrile previzibile ale factorilor
economici, ct i a celor extraeconomici.
Prognozarea macroeconomic presupune nu o singur variant a dezvoltrii
social-economice. De obicei se elaboreaz 3 variante in domeniu prognozei.
Unul probabil, altul optimist i ultimul pesimist. De ex se anticipeaz dezoltarea
economiei naionale in dependen de variaia pretului petrolului. Cu ascest scop
sunt utilizate asemenea metode i tehnici de prognozare economic, cum ar fi
metoda de extrapolare a tendinelor, metode nomaltive, metode intuitive, analiza
factorial precum i comparaiile internaionale.
 Pentru a realiza eficient prognozarea economic este necesar obinerea,
utilizarea i cutarea datelor statistice. Se folosesc surse primare care provin
respectiv de la firme i gospodrii. In cazul firmelor datele provin din situaiile
contabile, respectiv din bilaul contabil anual, n cazul gospodriilor datele
provin din anchete i sondaje cu privire la comportamentul uzual(achiziii de
bunuri si servicii, economii, venituri si altele). O alt surs de date este cea a
organizaiilor specializate, private sau publice, interne sau internaionale. Printre
organismele internaiionale ce ofer date referitor la situaia economic se
numar FMI, Banca Mondial, BIRD, OCDE, ONU.
Un factor determinant in macroeconomie sunt ateptrile ageniolor
economici, ele sunt de 2 tipuri: ex-post i ex-ante.
Ex-post - presupune extimarea experienei acumulate, aprecierea activitii
economice prezente i precedente .
EX-ante presupune estimarea activitii previzionate a agenilor
economici.
Subiectul 3
Abordarea complex in analiza macroeconomic permite de a diviza toi
subiecii economici in 4 sectoare de baz:
-sectorul gospodriilor (menajele)- reprezentanii sunt cetenii rii care
sunt purttori ai calitii de consumator de bunuri i servicii. Gospodriile
auxiliare fiind proprietarii tuturor factorilor de producie ce fac parte din
proprietatea privat, propun serviciile acestor factori sectorului antreprenorial.
Ca rezultat ei obin venituri i iau decizii privind repartizarea acestora pentru
consum i economii. Cheltuielile gospodriilor auxiliare se numesc cheltuieli de
consum, notindu-se prin C
-Sectorul antreprenorial const din toate intreprinderile i firmele
inregistrate n ar. Deciziile luate de ctre agenii economici referitor la
fabricarea produciei i serviciilor, determin nivelul veniturilor acestui sector in
form de profit. Cheltuielile acestui sector sunt legate de ex de procurarea
utilajului nou, de construcii, de crearea unor rezerve de producie(stocuri) ele se
sumesc investiii(I)
-sectorul de stat(public) reunete toate instituiile publice, dezvoltarea
acestora este finanat din bugetul de stat. De ex: construcia drumurilor,
spitalelor, intreinerea armatei, poliiei. Cheltuielile pentru intreinerea acestor
structuri reprezint cheltuieli publice sau achiziii guvernamentale(G).
Veniturile care permit finanarea unor asemenea cheltuieli se incaseaz in buget
in form de impozite(directe, indirecte). Totalitatea acestor 3 sectoare
 caracterizeaz economia inchis, izolat, care se reduce la producia intern i
consumul intern. ns in realitate o asemenea economie perfect izolat nu exist.
Fiecare ar interacioneaz cu alte ri prin intermediul mecanismului
comerului extern.
-sectorul extern - reprezint un element indispensabil al economiei oricrei
ri. Deplasarea capitalului a mrfurilor i serviciilor si a forei de munc ntre
ri formeaz veniturile i chetuielile acestui sector(restul lumii), veniturile
rii(Ex), iar cheltuielile pentru import(IM) diferena dintre import si export
se numeste export net(Nx) .
In rezulttul interaciunii acestor 4 sectoare si constituie cheltuiielile totale
care determin cererea agrega sau total(AD) i veniturile totale ce reprezint
rezultatul produciei totale sau oferta agregat(AS). Relaia dintre oferta
agregat i cererea agregat poate fi reprezentat in urmtoarea schem
Interaciunea dintre cererea i oferta agragat
Cererea agragat(AD) Oferat agregat(AS)
Consum Veniturile, produia(Y):
Cheltuieli totale(E): Y=C+I+G+Nx __economia
-cheltuieli de consum(C) deschis
-cheltuieli antreprenoriale(I) Y=C+I+G __economia inchis
-cheltuieli de sta(G) Y=C+I__economia simpl
-exportul net(Nx)

Cheltuielile totale dau un impuls fabricrii produciei i veniturilor totale.

Din aceste venituri se finaneaz ulterior cheltuielile agenilor economici,
procesul circualiei veniturilor i cheltuielilor continu i este stabil.
Subiectul 4
Politica economica reprezinta un asamblu de masuri elaborate si promovate
de ctre autoritile publice cu scopul redresrii situaiei economice.
Politicile economice pot fi clasificate dup mai multe criterii, astfel dup
obiectul de criterii urmarite si a periaodei de timp ele se impart n:
1. Policiti conjucturale - sunt acelea care au drept scop modificarea sau
influenarea variabilelor economice pe termen scurt (de la citevai lui pin la 1-2
ani). Exist 2 tipuri de politici:
a. De relansare(incitare)
b. De limitare(restrictionare)
 n general, scopul lor st in restabilirea pe termen scurt. Se utilizeaz n
acest scop politici de reglare a cererii. Politicile conjuncturale utilizate pe larg in
anii 50-70 ai sec. XX urmreau scopul de a preintimpina situaiile de
suprainclzire a economiei naionale(prin temperarea ritmurilor de cretere
economic i a preurilor) precum i a situaiilor de incetinire a ritmurilor de
dezvoltare economic. Aceste politici corespund unei tactii(stop and go).
2. Politici structurale(de reglementare anticivice) astfel insi denumirea lor
reflect obiectivele urmarite, anume:
- Diminuarea oscilaiilor ciclice
- prentimpinarea unor crize economice
Sunt promovate de marea majoritte a rilor dezvoltate, incepind cu anii 50
ai sec. XX. Ele au avut la temelia lor teoria keynesist. Incepind cu anii 80 sunt
promovate mai rezervat.
Obiectivele lor:
- cresterea economic(PIB)
- asigurarea ocuprii depline a foei de munc(94-95%)
- echilibrul balanei de pli(relaii export-import)
- asigurarea stabilitii preurilor
Politicile structurale, cele ale cror efecte se resimt pe termen lung, ele au
drept obiectiv efectuarea unor schimbri profunde i durabile ale economiei.
Aceasta se efectueaz prin intermediul politicii agrare, industrial, in domenii
transporturilor, astfel politicile structural vizeaz modernizarea economiei i
schimbarea caracteristicilor ei fundamentale , drept ex pot servi: trecerea
economiei preponderent agricole la ramurile industriale, schimbarea structurii
sociale a populaiei, dezvoltarea teritorial/regional a rii. Prin intermediul
politicii structural, statul susine dezvoltarea infrastructurii, invmntului,
ocrotirii sntii, cerecetrii tiinifice, a turismului, etc. principalele forme ale
politicii structural:
a. programarea economic asigur o coeren a interveniei statului in viaa
economic. n unele tri programarea economic se infaptuia sub forma
planificrii indicative(de ex Fraa) sau planificrii obligatorii(URSS).
b. politica industrial constituie un asamblu de aciuni intreprinse de autoritile
publice, n scopul asigurrii unui nivel nal de dezvoltare a intreprinderilor
indifferent de ramura de activitate.
n functie de sferea de curpindere deosebim
- politici globale- care se aplica mai multor aspect ale activitaii economice
- politici specific reflect o anumita latur a activitii economice
n funcie de obiectivele urmrite:
a. politici de relansare stimularea cererii aggregate, prin sporirea consumului
agentilor economice agregai
b. politici de stabilizare au ca obiectiv diminuarea ratei inflatiei prin stabilirea
unor echilibre.
n dependen de efectul macroeconomic:
a. politici orientate spre cerere politica bugetar- fiscal(politica finaelor publice)
are ca scop echilibru intre cheltuielile si veniturile finaelor publice
politica fiscal vizeaz locul impozitilor in sistemul veniturilor , politica
monetar creditar
b. Politici orientate ctre ofert
politici de perfecionare a sistemului de impozie i taxe
Politici de perfectionare
Politici de eliminare a fectelor negative a externalitilor

Ansamblul tranzantilor
Pentru a examina se intrebuineaz modelul fluxurilor circulare.
DEF. modelul fluxurilor circulare exprima stimularea fluxurilor
monetare care caracterizeaz interaciunea din sectoarele aggregate sau
intituionale. El poate fi reprezentat la diferite modele. Cel mai simplu este
modelul bisectorial, acesta reflect interectiunea a 2 sectoare(menajelor i a
firmelor. Menajele cumpar bunurile si serviciile pe care le orfer firmele.
Pentru a produce firmele cumpr factorii de producie: munc, producie si
capital. Din oferta factorilor menajele obin venituri factoriale.

Cu aceste venituri menajele achit bunurile si serviciile cumprate de la

firme
 Economiile si investiiile au un rol diferit in circuitul ecomonic. Investiiile
reprezint inecii in economiie. Ele sunt cele care majoreaz fluxul de cheltuieli
i venituri. La rindul su economiile reprezint nite retrageri din circuitul
economic. Ratragerile reduc fluxul de cheltuieli i venituri. Creterea
investiiilor contribuie la relansarea economic, deoarece asigur productorilor
sporirea mijloacelor tehnice, venituri Cheltuieli de
viitoare mai mari i extinderea activitii
economice. Economiiile reduc cheltuielile efectuate. n modelul trisectorial se
mai include un agent economic i anume statul.

Bunuri si

Menaje

Tranferuri,Impozite statul statul

impozite, subvenii

T=Tx-TR
E=C+I+G
Y=C+S+T

Subiectul 5:
Ne vom familiariza cu 7 reitinguri(clasamente) a RM comparativ cu alte ri
pentru 2015:
- IDU(indiciul dezvoltarii umane) RM sa amplasat pe pozitia 107 din 188.
Indiciul include in sine 12 sub indicatori(medicina, invmnt, venituri,
inagalitate, sarcie, gen, come, capital, mobilitatea forei de munc, protecia
mediului i demografia). Cele mai importate probleme a RM:
*migraia i deosebirile mari intre calitatea vieii dintre locuitorii urbani si
rurali(de ex 69% din pop. urban aure acces la apa potabil, iar dintre loc. rurali
numai 25%);
- Dup nivelul de via in clasamentul calitii vieii ara noastr din 86 de ri
ocup poziia 66 dup nivelul de via.(inf. cu privire la seviciile medicale,
criminalitate, mediul ambiant. Lider este Elveia);
- n clasamentul mondial al bunstrii RM ocup poziia 92 din 140, lider
Norvegia;
- Conform raportului mondial al competivitii 2015-2016 - poziia 84 din 120 de
ri, cu 2 poziii mai n urm. La aceasta au contribuit probleme de finanare pe
pia, problemele existente n domeniul business-ului, problema corupiei;
- n clasamentul corupiei globale 93 din 102. De ex: Romnia 40, Rusia 60;
- Respectarea legislaiei
- n clasamentul fiscal 78
- Dezvoltarea tehnologiilor infrmaionale 66 (Romnia 59; Coreea de Sud
1).
Prin urmare modelul fluxurilor circulare denot desfurarea continu a
activitii economice datorit a 3 acte economice principale:
1. Producerea bunurilor determin o distribuire a veniturilor
2. Veniturile obinute permit efectuarea cheltuielilor
3. Cheltuielile permit cumprarea i consumul bunurilor, a serviciilor,, determinnd
necesitatea relurii procesului de producie.
Rezult c la nivelul economiei naionale majorarea cheltuielilor determin
creterea veniturilor, iar creterea veniturilor reprezint premiza pentru creterea
ulterioar a cheltuielilor. Creterea cheltuielilor este un factor determinant al
extinderii proporiilor activitii economice, a reducerii omajului i inflaiei.