Liceul Teoretic Mitropolit Nestor Vornicescu

Referat
la matematic
Tema:Contribuia lui Gabriel Cramer in matematic.

A efectuat:Ursu Andrei
A verificat:Silivestru Petru

Com.Lozova 2014
Gabriel Cramer sa nscut la 31 iulie 1704 la Geneva a fost
un matematician i fizician elveian.El a fost fiul fizicianului Jean
Cramer si al Annei Mallet Cramer. Gabriel a fost unul dintre cei
trei fii, a crui familie sa mutat de la Holstein la Strasbourg apoi
la Geneva n secolul al XVII-lea. La numai optsprezece ani i-a
luat doctoratul,iar la douzeci de ani sa concurat pentru catedra
de filozofie la Academia de Calvin din Geneva. n 1728 propune o
soluie pentru o celebr problem de teoria probabilitilor,
numit Paradoxul de la St. Petersburg. n 1730 a
creat determinanii, sub form de algoritm matematic n
legtur cu combinrile i a elaborat ceea ce ulterior s-a denumit
"regula lui Cramer", fiind utilizat la rezolvarea sistemelor de
ecuaii liniare. La 40 de ani a scris lucrarea sa cel mai valoroas,
un tratat asupra curbelor algebrice intitulat Introduction
l'analyse des lignes courbes algbriques, pe care a publicat-o n
1750. A prezentat printre primii matematicieni, teoria curbelor n toate detaliile lor, folosind n mod
foarte fecund triunghiul analitic n studiul fenomenelor diverselor ramuri ale unei curbe. Aici se gsete
cea mai veche demonstraie a propoziiei conform creia o curb de gradul n este determinat
de n(n+3)/2 puncte ale acesteia aflate ntr-o poziie general. Cramer a editat operele a doi dintre
fraii Bernoulli. A tratat problema formei sferoidale a planetelor i a deplasrii n timp a apsidelor
acestora. A continuat studiilelui Newton asupra curbelor cubice. O alt contribuie valoroas care i
poart numele este paradoxul lui Cramer (legat de intersecia a dou curbe de ordin superior). n 1750 a
fost numit profesor de filozofie la Geneva. A ntreprins mai multe cltorii n strintate, legnd prietenie
cu Jean Bernoulli i Nicolas Bernoulli i a fost n relaii de coresponden cu diferii savani. Din 1727-
1729 el a cltorit, mai nti la Basel, unde a petrecut cinci luni, cu Johann Bernoulli i elevii si, inclusiv
Daniel Bernoulli i Leonhard Euler. De la Basel a plecat n Anglia, Leiden,Paris,reunii Nicholas Sunder-
fiu,Christopher Middleton,Halley,Moivre,Stirling,Fontenelle,Raumur,Maupertuis,Buffon. n 1747 Cramer
a vizitat Parisul din nou,unde a renoit prietenia lui cu Fontenelle,unde a predat timp de doi ani. Cramer a
fost un membru al Council of Two Hundred (1734) i Council of Seventy (1749) i a fost implicat cu
artilerie si fortificaii. n 1730 el a fost un concurent pentru premiul oferit de Academia de la Paris pentru
un rspuns la ntrebarea:"Quelle est la cause de la figure elliptique des plantes et de la mobilit de leurs
aphlie?" El a primit multe onoruri, inclusiv de membru n Royal Society din Londra; academiile de la
Berlin, Lyon, Montpellier, precum si Institutul de la Bologna. El a decedat la 4 ianuarie 1752 la Bagnols.

1
 Metoda lui Cramer de rezolvare a sistemelor liniare:
Fie A=(ai j) Mn (C) o matrice ptratic. Vom asocia acestei matrice un numr notat det(A)
numit determinantul matricei A.

Teorema lui Cramer: Dac determinantul principal al sistemului este diferit de zero,atunci sistenul are
soluie unic:

.
Un sistem liniar de n ecuaii cu n necunoscut se numete sistem Cramer dac determinantul
matricei coeficienilor sistemului este diferit de zero. Rezulta ca orice sistem Cramer are soluie
unica (este compatibil determinat). Pentru determinarea soluiei se procedeaz astfel:

1. Calculm detA pe care l notm cu d (detA=d).

2. Calculm determinanii,(1 ),(2 ),(3 ),j=1,2,,n, obinu-i astfel: in matricea A se nlocuiete

coloana cu coloana termenilor liberi si se calculeaz determinantul matricei obinute.

3. Se exprima necunoscutele cu formula = n ,j=1,2,...,n,(regula lui Cramer).

Sistemul de ecuaii liniare:

Determinanii:

Soluii:

2
 Exemplu:
x y 2 z 1

2 x y 2 z 4
4 x y 4 z 2

1 1 2 1 1 2

A 2 1 2 cu 2 1 2 6 0.
4 1 4
4 1 4
Atunci :
1 1 2
x 6
2 1 2 6 x x 1
6
4 1 4

1 1 2
y 12
y 2 4 2 12 y 2
6
4 2 4
1 1 1
z 12
z 2 1 4 12 z 2
6
4 1 2

Rspuns: S={(1,2,-2)}.

Exemplu:

3
 Rspuns:{(-152,270,-254)}.

Regula lui Sarrus :

Fie determinantul de ordin 3,d=[a i j ]i,j=1,3.Pentru a calcula un astfel de determinant se utilizeaz
tabelul de mai jos.

-se completeaza sub determinant cu primele dou

linii.

- se face produsul elementelor de pe diagonale.

Produsul elementelor de pe o diagonal descendent este cu semnul plus.

a11a22a33,a13a21a32,a31a12a23
Produsul elementelor de pe o diagonal ascendent este cu semnul minus.

-a31a22a13,a33a12a21,a11a32a23

4
 Concluzie:
Galileo Galilei a afirmat ca: Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul.Prin acesta
afirmaie se subinelege ca matematica provine din cele mai vechi timpuri.Ea fiind un mod de exprimare
a legilor naturii, este cel mai simplu i cel mai potrivit chip de a nfia o lege general sau curgerea unui
fenomen, este cea mai perfecta limba in care se poate povesti un fenomen natural. Un exemplu potrivit
acestor gnduri este Gabriel Cramer. El a fost un matematician elveian nscut in Geneva. Toata viaa sa
el a cltorit, a scris diferite articole, punnd bazele algoritmului de calculare a sistemelor de ecuaii
liniare(regula lui Cramer),a lucrat asupra curbelor cubice i teoriei probabilitilor. A publicat articole n
diferite locuri, inclusiv Memoriile Academiei de la Paris n 1734, i al Academiei din Berlin n 1748, 1750
i 1752.Majoritatea contribuiilor sale originale sunt mai puin cunoscute avnd dou opere mari acestea
fiind: Regula lui Cramer, Paradoxul de la St. Petersburg. Aceasta se bazeaz pe un anumit joc de noroc,
care duce la o variabil aliatoare cu o valoare prognozat infinit mai mare, de exemplu o rsplat
prognozat infinit mai mare, cu toate acestea este vorba doar de o cantitate foarte mic de bani. Acest
paradox a fost publicat pentru prima oar n 1738, ntr-un articol al lui matematicianului Daniel
Bernoulli. Iar regula aceasta prevede c dac determinantul principal al sistemului este diferit de
zero,atunci sistenul are o soluie unic.
De aceea Gabriel Cramer merit s aib numele su pstrat n istoria matematicii, chiar dac el a fost
depit de matematicieni contemporani mai capabili dect el.

5
 Bibliografia:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Cramer vineri 17:20-18:36
smbat 15:11-16:43
http://www.scribd.com/doc/85033008/Metoda-Lui-Cramer-de-
Rezolvare-a-Sistemelor-Liniare smbat 16:37-17:21
http://mihella.me/blog-me/totul-este-matematica/
duminic 20:15-20:22