Relatiile lui Vite

Sisteme simetrice
Urmatoarea propozitie pune in evidenta legatura intre radacinile reale ale ecuatiei
de gradul al doilea ax+bx +c=0, a 0 si coeficientii acesteia. Mai precis are loc
urmatoarea teorema:
Teorema: Fie ax+bx +c=0 , a 0, cu radacini reale x1, x2 (distincte sau nu).
Atunci au loc relatiile lui Vite:
x1+x2=-b , x1x2=c .
a
a
Demonstratia acestei teoreme o gasiti in manualul de clasa a IX-a.
Observatii:
1) Aceste formule permit sa calculam suma si produsul
radacinilor ecuatiei de gradul al doilea fara a cunoaste efectiv radacinile.
2) Calculul mental al solutiilor. Exista ecuatii de gradul al doilea cu radacini reale
care pot fi precizate daca stim suma si produsul radacinilor.
Ex.: Ecuatia x-6x +5=0 are suma radacinilor, S=6 si produsul lor, P=5.
Numerele x1=1, x2=5 verifica aceste conditii: 1+5=6, 15=5. Deci radacinile
ecuatiei sunt x1=1, x2=5.
3) Ori de cate ori pentru o ecuatie de gradul al doilea se precizeaza o relatie intre
radacinile acesteia, atunci acestei relatii ii asociem relatiile lui Vite.
Formarea ecuatiei de gradul al doilea
Daca ne propunem sa gasim ecuatia de gradul al doilea care are ca radacini
numerele reale x1 si x2, atunci ne vom folosi de urmatoarea teorema:
Teorema: Daca doua numere reale x1, x2 au suma x1+x2=S si
produsul x1x2=P, atunci ele sunt solutiile ecuatiei
x-Sx +P=0.
Cele doua numere exista daca si numai daca S2-4P0.
Exemplu: Sa formam ecuatia de gradul al doilea daca radacinile ei sunt x1=4 si x2=5.
Mai intai aflam suma si produsul radacinilor apoi inlocuim in ecuatia x-Sx
+P=0. Obtinem:
S=1, P=-20 si ecuatia x-x -20=0
Descompunerea trinomului de gradul al doilea in factori liniari

Fie trinomul de gradul al doilea aX2+bX+c, a 0, a, b, c c R si =b2-4ac, 0. Deci

ecuatia de gradul al doilea ax+bx +c=0, are radacinile reale x1, x2. Are loc
urmatoarea teorema:
Teorema: Trinomul aX2+bX+c, a 0, a, b, c c R si b2-4ac0 se descompune
in factori liniari dupa formulaaX2+bX+c=a(x-x1)(x-x2), unde x1, x2 sunt radacinile
reale ale ecuatiei ax+bx +c=0.
Demonstratia acestei teoreme o gasiti in manualul de clasa a IX-a.
Exemplu: Sa descompunem in factori trinomul: X2-3X+2.
Rezolvam in R ecuatia atasata trinomului: x-3x +2=0 si gasim
solutiile x1=2 si x2=1. Deci descompunerea va fi: X2-3X+2=(x-1)(x-2).
Sisteme simetrice
Definitie: O ecuatie cu doua necunoscute x, y se numeste simetrica daca inlocuind
pe y cu x, ecuatia nu se schimba. Daca ecuatia simetrica are solutia (x0, y0), atunci
admite si solutia (y0, x0).
Exemple: Ecuatiile 5x+3xy+5y=10 si 2(x2+y2)-xy=1 sunt simetrice dar ecuatia x2xy+3y=0 nu este simetrica.
Definitie: Se numeste sistem simetric sistemul format din ecuatii
simetrice.

Sistemul simetric
se numeste sistem simetric
fundamental.
Rezolvarea sistemului simetric fundamental se face utilizand ecuatia de gradul al IIlea in z (o noua necunoscuta) cand se cunosc sumaS=x+y si produsul P=xy pentru
necunoscutele x si y. Formam ecuatia z2-Sz+P=0, o rezolvam si-i determinam
radacinile z1 si z2.Deci o solutie a sistemului este (x1=z1, y1=z2)si pentru ca
sistemul este simetric avem si solutia (x2=z2, y2=z1).

Exemplu: Sa rezolvam sistemul

.
Vom forma ecuatia de gradul al doilea in z: z210z+21=0. Aceasta are solutiile z1=3 si z2=7. Asadar sistemul are solutia S=.