Seminar 7

Simularea rezultatelor posibile ale unui experiment statistic

Se consideră o reţea de telecomunicaţii dată prin următorul graf neorientat:

0,91 0,53
2 4

0,53
0,78
6
1 0,85

0,65
0,71
3 5

Valorile asociate muchiilor reprezintă probabilităţile cu care se pot efectua legăturile

(comunicaţiile) între nodurile reţelei. Aceste valori sunt mai mici sau mai mari în funcţie de
perturbaţiile care apar în comunicaţia dintre două noduri, cât şi în funcţie de importanţa nodurilor
în cadrul reţelei de telecomunicaţii.
Se cere:
Să se calculeze prin metoda simulării probabilitatea cu care se poate realiza comunicaţia
(legătura) între nodul 1 şi nodul 6.

Rezolvare:
Pregatirea simularii
Notăm cu A12 evenimentul ca legătura dintre nodul 1 şi nodul 2 să aibă loc si prin urmare

A12 va fi evenimentul ca legătura între nodul 1 şi nodul 2 să nu aibă loc

Rezultă p( A12 )  0,53 , p( A12 )  0,47 , etc.

Prin urmare am identificat variabilele aleatoare A12 , A13 , A23 , A24 , A35 , A46 , A56 ( cel 7 muchii ale
grafului), fiecare având distribuţia:

 1 0 
A12 :   , unde 1-evenimentul are loc; 0-evenimentul nu are loc.
 0,53 0,47 
  1 0   1 0   1 0 
A13 :   A23 :   , A24 :  
 0,71 0,29   0,78 0,22   0,91 0,09 

 1 0   1 0 
A35 :   , A46:  
 0,65 0,35   0,53 0,47 

 1 0 
A56 :  
 0,85 0,15 
Fiecare variabilă aleatoare se pregăteşte în vederea utilizării ei, prin metoda transformatei
inversei

A12 pi p i
Interval [ )
1 0,53 0,53 [0, 0.53)
0 0,47 1 [0.53, 1)

A13 pi p i
Interval [ )
1 0,71 0,71 [0,0.71)
0 0,29 1 [0.71,1)

A23 pi p i
Interval [ )
1 0,78 0,78 [0, 0.78)
0 0,22 1 [0.78, 1)

A24 pi p i
Interval [ )
1 0,91 0,91 [0, 0.91)
0 0,09 1 [0.91,1)

A35 pi p i
Interval [ )
1 0,65 0,65 [0,0.65)
0 0,35 1 [0,65,1)

A46 pi p i
Interval [ )
1 0,53 0,53 [0,0.53)
0 0,47 1 [0.53,1)
 A56 pi p i
Interval [ )
1 0,85 0,85 [0, 0.85)
0 0,15 1 [0.85,1)

Generăm un şir de vectori de numere pseudoaleatoare uniform distribuite pe [0,1] care va avea
atâtea componente câte muchii are graful. Şirul va avea un număr foarte mare de vectori:
Astfel:
{0.41, 0.84, 0.26, 0.42, 0.52, 0,83, 0,83}
{0.15, 0.59, 0.02, 0.36, 0.85, 0,85, 0.90}
s.a.m.d.
Observaţie: Valorile le găsiţi în tabelul din partea a II-a.(simularea propriu-zisa).
Facem următoarea observaţie:
Dacă un număr pseudoaleator generat este strict mai mic decat P( Aij ), atunci spunem că se va
realiza evenimentul Aij .

În caz contrat se realizează Aij .

Dacă lungimea şirului generat este suficient de mare, atunci probabilitata realizării comunicaţiei
de la 1 la 6 este aproximată de numărul total de realizări raportat la lungimea şirului.
Deci dacă uij  P( Aij ) atunci are loc Aij .

uij  P( Aij ) atunci are loc Aij .

Simularea propriu-zisă
Pentru exemplificare vom considera un şir format din 10 vectori cu 7 componente (deoarece sunt
7 muchii).
Construim următorul tabel alocând codul 1 dacă legătura de la nodul 1  6 are loc şi 0 dacă nu:

A12 A13 A23 A24 A35 A46 A56 Cod 1-

0,53 0,71 0,78 0,91 0,65 0,53 0,85 >6
1 0,41 D 0,8 N 0,2 D 0,4 D 0,5 D 0,8 N 0,8 D
A 4 U 6 A 2 A 2 A 3 U 3 A 1
2 0,15 D 0,5 D 0,0 D 0,3 D 0,8 N 0,8 N 0,9 N 0
A 9 A 2 A 6 A 5 U 5 U 0 U
3 0,43 D 0,2 D 0,7 D 0,3 D 0,2 D 0,6 N 0,0 D 1
A 3 A 6 A 3 A 5 A 6 U 2 A
 4 0,07 D 0,5 D 0,3 D 0,7 D 0,1 D 0,5 N 0,3 D 1
A 6 A 3 A 8 A 8 A 6 U 8 A
5 0,49 D 0,4 D 0,4 D 0,2 D 0,6 D 0,2 D 0,9 N 1
A 4 A 5 A 1 A 2 A 1 A 4 U
6 0,55 N 0,0 D 0,6 D 0,9 N 0,4 D 0,4 D 0,7 D 1
U 1 A 1 A 9 U 9 A 8 A 5 A
7 0,21 D 0,6 D 0,7 D 0,8 D 0,6 D 0,5 D 0,6 D 1
A 2 A 7 A 9 A 1 A 2 A 3 A
8 0,66 N 0,7 N 0,0 D 0,9 N 0,7 N 0,6 N 0,8 N 0
U 5 U 4 A 2 U 0 U 7 U 8 U
9 0,80 N 0,2 D 0,1 D 0,5 D 0,8 N 0,7 N 0,3 D 0
U 1 A 4 A 6 A 1 U 9 U 3 A
1 0,05 D 0,4 D 0,6 D 0,3 D 0,1 D 0,2 D 0,7 D 1
0 A 3 A 2 A 8 A 5 A 2 A 1 A

Dacă ne uităm in tabel pe prima linie, se identifică un lanţ de comunicaţii de la nodul 1  6 şi

deci trecem codul 1. Nu contează câte lanţuri pot fi identificate ce leagă nodul 1  6 ci numai
faptul că se poate realiza o comunicaţie între nodul 1 şi nodul 6 şi prin urmare codul va fi 1. În
caz contrar codul va fi 0.
Astfel: pentru prima linie, lanţul de comunicaţii este următorul:

2 4

1 6

5
3

Iar pentru a doua linie din tabel, pentru care codul este 0

1 4

3
Se observă că nu putem atinge nodul 6.
Pentru exemplul nostru obţinem ca răspuns că probabilitatea de a realiza o comunicaţie între 1
 6 este:
P=7/10=0,7
7 cazuri favorabile (cod 1)
10 cazuri totale (nr total de simulări )
Evident, într-o problemă reală sirul de vectori dintr-un ciclu va fi foarte mare şi vom obţine
n

 (cod  1)
PCi  i 1
, i=1,n, n 
n

Iar ciclurile se reiau de p ori (p   ) valoarea finală a probabilităţii fiind:

1 p
P  PC
p i 1 i

probabilitate ce va sta la baza deciziilor de realizare sau nu a comunicaţiei între nodul 1  6.