Simulare – Seminar 4

Aplicaţie
Un investitor deţine suma de 30000 € şi vrea să-şi evalueze strategiile de joc la bursă. Strategia lui este:

- Dacă preţul acţiunii în ziua curentă

Pt creşte faţă de preţul din ziua precedentă Pt  1 , atunci el decide să vândă
jumătate din acţiunile deţinute;

- Dacă preţul
Pt scade faţă de Pt 1 , atunci el decide să cumpere acţiuni în valoare de jumătate din lichidităţile
disponibile;

- Dacă preţul nu se modifică

Pt = Pt 1 , atunci nu tranzacţionează.

Investitorul acţionează în următoarele ipoteze:

a) Presupune că creşterea şi scăderea preţului unei acţiuni se poate face cu o valoare de 1 €;

b) Există un comision de tranzacţionare care este 1% din valoarea tranzacţionată;

c) Preţul acţiunii
P1 la momentul de start al jocului a fost de 10 € şi a fost în creştere faţă de ziua anterioară;

d) Pe baza unui istoric de date se cunosc probabilităţile de realizare a creşterii, descreşterii şi stagnării preţului
Pt faţă

de o creştere, descreştere sau stagnare a preţului perioadei anterioare

P1 .

Din analiza statistică a datelor avute la dispoziţie s-a formulat un model de dinamică a preţurilor:

P=numărul cazurilor favorabile/ numărul cazurilor posibile.

Pt 1 Pt ↑ − ↓

↑ 0,4 0,5 0,1

↓ 0,4 0,2 0,4
− 0,4 0,4 0,2
Se cere să se verifice prin metoda simulării numerice pe o perioadă de o lună dacă strategia aleasă de investor este
eficientă.

Observaţie: Noţiunea de eficienţă este subiectivă. Astfel considerăm că strategia este eficientă dacă profitul realizat prin
jocul la bursă este mai mare decât dobânda pe o lună la depozitul de 30000 €.

Rezolvare:

1. Pregătirea simulării:
Se generează variaţii ale preţului conform tabelului de mai sus. Realizăm câte un tabel pentru fiecare situaţie posibilă:

Pt 1
↑
pi p i
Interval

↑ 0,4 0,4 [0, 0.4)

− 0,5 0,9 [0.4,0.9)
↓ 0,1 1 [0.9,1)

Pt 1
↓
pi p i
Interval

↑ 0,4 0,4 [0,0.4)

− 0,2 0,6 [0.4,0.6)
↓ 0,4 1 [0.6,1)
 Pt 1 − pi p i
Interval

↑ 0,4 0,4 [0,0.4)

− 0,4 0,8 [0,4,0.8)
↓ 0,2 1 [0.8,1)

2. Simularea propriu-zisă
Avem o variabilă aleatoare pentru care generăm şiruri de valori pseudoaleatoare: 0,51; 0,88; 0,18; 0,27; 0,31; 0,58;
P
0,02; 0,91; 0,78; 0,22. Pe baza valorilor şi a tabelelor de mai sus alegem dacă t ↑, −, ↓
Z Evoluţi Evoluţi Pt Strategie Nr. acţiuni Nr. acţiuni Comisio Lichidită Sold
i Pt 1 e e tranzacţiona deţinute n ţi
P P te
t 1 t
1 10€ ↑(din (0.51) 10 Nu 0 0 0 30000€ 30000
ipotez _ € tranzacţion €
ă) ez
2 10€ − (0.88) 9€ Cumpăr  15000  15000 16666x9 30000- 14856.06
   1666    1666 +
↓  9   9 
100 149.94- 1666x9=
=149.94 14994= 29850.06
14856.06
3 9€ ↓ (0.18) 10 Vând 1666
 833
1666
 833
833x10 14856.06 23102.76
+
↑ € 2 2 100 + 833x10=
=83.3 8330-833 31432,76
=
23102.76
4 10€ ↑ (0.33) 11€ Vând 833 417 416x11 23102.76 27633+
 416 =
↑ 2 100 + 417x11=
45.76 416x11- 32220
45.76=
27633
Zile 30

Notăm cu xi soldul în a “I”-a zi.

Pt
Sold=lichidităţi + Nr. acţiuni deţinute x Preţ

Lichidităţi=lichidităţi anterioare + valoare acţiuni tranzacţionate

Calculăm profitul realizat în fiecare zi notat cu

 i (poate fi negativ sau pozitiv).

1  x1  30000

 2  x2  30000

---

 30  x30  30000
 30

 i
5%
i 1
x30000  125
Profit= 30 >dobanda lunară la depozite, deci 12

Dacă media profitului este mai mare decât dobânda, atunci merită jucat astfel la bursă.