Memorator PDF

Încărcat de Ioana Ioana

 100% (1) · 290 vizualizări · 18 pagini

Informații document 

Titlu original
Descărcați acum
MEMORATOR.pdf 
 
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved

Formate disponibile
PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
MEMOR TOR DE M TEM TIC
Partajați acest document
LGEBR

MULTIMI NUMERICE

N - multimea numerelor naturale; N = {0, 1, 2, 3, ... }, f f = N \ {0} .

Facebook
Z - multimea numerelor intregi·, Z = {... , -3 - 2 , -1 0 1 2 .. .} ~
,,,• =,,, \ {0} . Twitter
Z ={xe Z l x > O } ; Z _ = { x e Z l x < 0 } .


0
--4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4

E-mail
numere intregi negative (Z_) nlmere intregi pozitiv}(Z+)
Q - multimea numerelor rationale; Q = { a a e Z ~i b e
b
z• .

Q • = Q \ {0}; Q+= {xe Q l x > 0 } ; Q_= {xe Qlx<0}.

Vi se pare util acest document?
JR - multimea numerelor reale, JR•= lR \ {0}.

lR \ Q = multimea numerelor irationale.

N cZcQclR

OPER TII CU MULTIMI

Reuniunea: u B = {x Ix e A saux e B}.

Intersectia: n B = {x Ix e A ~ix e B}.
Este necorespunzător
Diferenta: A \ B = {x I x e A ~ixacest
t B}. conținut? Raportați acest document
OPER TII CU NUMERE

1 + n ·n •
1 + 2 + 3 + .. . + n = - - - fne N.
2
n = 1 . 2 • 3 • ... • n, f n e N• (citim: ,,n factorial"); 0 = I.

Factor comun:/· a ± f · b = · a± b , \fa, b , fe lR.

Opusul numarului real r este numarul real -r.
-I }
Inversul numarului real nenul r este numarul real r = - .
r

TEORE M IMP RTIRII CU REST

in N: \fa, b e N, b ¢ O, 3 c, r e N astfel incat a= b · c + r 0 r < b.

in Z: \f a b e z b ¢ 0, 3 c e Z, r e N astfel incat a = b · c + r 0 r < lhl,

M a t e m a t i c a . Evaluarea N a t i o n a l a 2020 ►  

DIVIZIBILIT TE iN N

Pentru d, m e N spunem i d I m dacli existli x e N astfel incat m = d · x.

Proprietifi:
P 1: I In; n I 0, v n e N;
P2: Dacli a, e N ~i Ia, atunci d I a · n, v n e N;
: Daca a, b, e N, i a ~i i b, atunci i a± b).

Criterii de divizibilitate:
I. Folosind ultima cifra a numlirului:
2 n ~ u(n) e {0, 2, 4, 6, 8}; 5 n ~ u(n) e {0, 5}; 10 n~ u(n) = 0.
II. Folosind suma cifrelor numarului:
3 n~ 31 S(n); 9 n 9 S(n).
III. Folosind ultimele douli cifre ale numlirului :
4 I a . .xy 4 I xy ; 25 I a . .xy 25 I xy
Numir prim: numar natural care are exact doi divizori.
C m m d c : d= (a, b) daca: i i a ~i i b;
ii daca.a I a ~i cl I b, atunci cl I d.
Pentru a calcula a, b) procedam astfel:
• descompunem numerele a ~i b in factori primi;
• luam factorii primi comuni, o singura data, la exponentul eel mai mic ~i ii inmultim.
Numerele a ~i b sunt relativ prime (prime intre ele) daca (a, b) = I.
Daca d= (a, b), atunci a= dx, b = dy, cux,y e N, (x,y) = I.
Daca n Ia ~in I b, atunci n I a, b) .
Daca a I b · c ~i (a, b) = I, atunci a I .
C m m m c : m = [a, b] daca: i a Im ~i b Im;
ii) daca a Im ~i b Im , atunci m Im
Pentru a calcula [a, b] procedam astfel:
• descompunem numerele a ~i b in factori primi;
• hmm factorii primi comuni ~i necomuni, o singura datA, la exponentul eel mai mare ~i ii
inmultim.
Daca a In ~i b In, atunci [a, b] In.
Oricare ar fi a, b e N, are loc egalitatea (a, b) · [a, b] = a · b.

PUTERI

d = a ·a· a ·... · a ; a e JR, n e N*;

en ori
0
a = I, v a e JR ; a 1 = a, v a e JR; In= I, V n e N; 0° nu are sens.
-n I •
a aeJR ne N
•
an

6 Memorator de matematica

OPERATII CU PUTERJ

1. am· an= am+n; \v, . I a e m,•

11 . , m, n e
'71
tLJ .

2. am : a =am - n ; V a e lR· , m,n e z.

3. (am) =~ ; V a e nf, m, n e z.

4. (a · b) =a · b ; Va, e nf, n e Z.
5. (a : b) =a : b , a, e Hf n e Z.
I dad\ n este nu.mar par;
6. (-1) ={
-1, daca n este nu.mar impar.

FRACTII ORDINARE, FRACTII ZECIMALE

Fractie ireductibila: : , cu a, e N, b:;; 0, (a, b) = 1.

.. ec h.1valente: -a = -c daca a • d
Frach1 = b . c.
t• b d

Daca a E z, b E z , atunci a E z => b Ia.

b

ransformarea fracfiilor zecimale in fracpi ordinare:

ipul
fracpei Mod de transformare Exemplu
zecimale
zecimala bib2 ...bk
a,bib2 ...bk = a 10k 2 7 9 = 2 792 = 279
finita 10 100

periodica bib2·· ·bk 24

a, (bib2 ..bk)= a 13,(24) = 13
simpla 99
..........9
_.. 99
k ori
bib2 ...Cp -bib2 ...bk
periodica 3 61(754)=3 61754-61
a.bib2 ·· ·bk(c1c2 ...cP) = a 99 .. 900 ..0
mixta ......... _.. ...__.
99900
p ori kori

MEDIA ARITMETICA

ma -
-   Xi

k
... Xk \v, . I X1, Xz, ... , Xk E .IN..
2
X2 . ma -- m, Xi X2
__ ;______;;..... __

Dacap 1,p2, ··· , Pk sunt respectiv ponderile numerelor x1, x2, ... xk, atunci:
m = X Pi XiPi ··· XkA (media aritmetica ponderata).
P Pi+ P2 .. A

Matematica. Evaluarea Nationala 2020

MODULUL UNUI NUMAR REAL

. {X daca X 0
t
.I- modulul (sau valoarea absolutA) a unm numar real; lxl = -X,
da
Ca X < 0
.

Propri etlti ale modulului:

P: ~ I ~ 0, v x e IR; ~I= 0 x = ;

P2: ~ · YI = ~I · YI t;/ x YE IR;

P3: - = -
x Ixi t;/ X E JR, y E JR
•.
,
y IYI
P4: ~+yl~~+IYI, v x , y e JR.

PARTEA iNTREAGA A UNUI NUMAR REAL: [x]

[x]~x<[x] l;[x]e Z.

PARTEA FRACTIONARA A UNUI NUMAR REAL: {x}

{x}=x-[x];0~{x}< 1.

RADACINA PATRATA RADICALUL)

✓ a =x ~ =a unde a x e JR, a x ~ 0.

REGULI DE CALCUL CU RADICALI

1. Daca a 0, b 0, atunci ✓ a • ✓ b = ,J;;b.

2. DaciJ. a ?: 0, b > 0, atunci .Ja: lb= /a: b ,:,;, ~ =~-
3 Ja2b = b , a~0; b ~o.

4. N = al a e R; N = a 2 =a daca a eR ; Ja2h = al   b , a e R, b 0.

RA TIONALIZAREA NUMITORULUI
Jb c c ✓ b
1. r; =- , b > 0, a ;t 0.
avb a•b
✓a -  /b >c = c ✓ a ✓ b ) ✓a + J b > c _ c ✓ a ✓ b )
2
· a ✓ b a b , ✓ a - ✓ b - a b , a> 0, b > 0, a ;t b.

n _ n a ✓ b =f-c✓ d ) • • .
✓ ± ✓
2 2
3. a b d - a2. b - c 2 . d b > 0, d > 0, a e Q c e Q ~ a b ;t c d.

< Memorator de matematica

FORMULA RADICALILOR COMPU~I

✓ r;-
± v b = V2-2-±v2_2_ unde
  C =✓ a -b

INTERVALE i R

(a;b)= {xE R j a < x < b } ; ( a ; b ] = {xE 1R.ja<x b};

[a;b]= {xE R j a x b } ; [a;b)= {xE 1R.ja x<b}.

[a ; +oo = {xE Rjx~a};(a;+oo)= {xE lR.jx>a};

-oo;a)= {xE Rjx<a}; --oo;a]= {xe 1Rjx a}.

{x E RI ixl Sa} = [-a; a].
{x E RI ixl ~ a } = --oo; -a] u [a; +oo).

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

2
1. (a+ b 2 = a + 2ab + b 2•
2
2. a - b 2 = a - 2ab + b 2•
3. (a + b a - b) = a2 - b2 •
2
4. (a+ b + c 2 = a + b2 + c2 + 2ab +2ac + 2bc
s: (a+ b 3 = a 3 + 3a2b + 3ab2 + b3 = a3 + b3 +·3ab a + b).
3 3 2 3
6 . ( a - b) = a - 3a2b + 3ab - b = a - b 3 - 3 a b ( a - b).
3 3 2 2
7 . a + b = ( a + b) a - ab+ b ) .
f . a 3 - b3 = ( a - b) a2 + a b + b2).
• Qn I }
9 .1 + a + a 2 + ... + a =--, VQ R\{l},ne rt.
a I

MEDIA GEOMETRICA PROPORTIONALA)

mg= ~ a ~ 0, b ~ O
a S mg S m0 S b, pentru OS a S b (inegalitatea mediilor).

PRODUSUL CARTEZIAN

A x B = { x,y)I x EA ~iy EB}.

Daca alegem in plan un sistem de coordonate xOy, putem identifica elementele produsului
cartezian R x R cu punctele planului. Oricarei perechi ordonate de numere reale xA, YA) ii
corespunde un unic punct A xA, YA); x se nume~te abscisa punctului A, iar Y se nume~te
ordonata punctului A .
Distanta dintre doua puncte A xA, YA) ~i B xn, Yn) se calculeaza dupa formula:

Matematica. Evaluarea Nationala 2020

Coordonatele mijlocului segmentului AB sunt:

FUNCTII

Fie A ~i B douA multimi nevide. Daca printr-un procedeu oarecare facem cafieciirui element
din multimea A sa-i corespunda un singur element din multimea B, atunci spunem ca am
definit o functie de la A la B.
/: A ➔ B; A - domeniul de definitie; B - codomeniul.
Graficul unei functii: G1 = {(x,y) e Ax B IJ x) =y}.
M x,y)e G 1 ~ / { x ) = y , c u x e A y e B.
Functiile/ : A ➔ B ~i g : C D sunt egale daca A = C, B = D ~ij{x) = g x), ti x e A.

FUNCTIA DE GRADUL I

Este o functie/ : R ➔ R definitA prinj(x) = a x + b, unde a, b e R, a -:t; 0.

Graficul unei asemenea functii este o dreaptA oblica.
G1n O = {A O; b)} }
Y { ( b } Punctele de intersectie ale graficului cu
G1 n Ox= B ;0 axele de coordonate.
a
Daca a= 0, b 1; 0 f x) = b (functia este constantA ; graficul este o dreaptA orizontala.

ECUATIA DE GRADUL AL II LEA

Forma generala: ax + bx+ c = 0, uncle a e nf, b, c e R.

2
Discriminantul ecuatiei: = b -4ac.

Dacax uA > 0, ecuat1a

. are dou so 1utn. rea1e d1stmcte:
. x1,2 =
-b ±a .
2

Daca = 0, cele doua solutii sunt egale: x1 = x2 = _. ..._.

2a
Daca < 0, ecuatia nu are solutii reale.
2
Pentru ~ ~ 0, expresia aX + bX + c se descompune in factori astfel: a(X x 1) X x2  .

1 Memorator de matematica

GEOMETRIE

UNITATI DE MASURA

Submultiplii Unitatea
Multiplii
principalA

r : = 7 : 1 0 ~ : l O W : l O W :1 ~:1 ~:1 ~
Lungime ~ m dm dam hm~

xlO xlO xlO xlO xlO xlO~

2 2 2 2

SuprafatA 0 :10 ~ : 1
cm
~
dm
I O ~ Q I 0 ~ :1 0
dam
~:1
hm
 
~

xlO xlO xlO xlO xlO xlO

3 3 3 3 3 3

· ~{[
:10 ~:1 ~ :10 ~ :1   4 :10 ~ :10 ~
Volum cm lkm 7
xl03 x l O ~ x l O ~ x l 03 xlO~xlO~

Pentru suprafete:
1 ha= 100 ari = 10 000 m2• 1 ar= 100 m2•
Pentru capacitate unitatea principala este litrul f).
3 3
1 drn = 1 f; 1 cm = 1 ml; 1 m3 = 1000 f.
Unitatea principala pentru masa este kilogramul (kg).
I kg = 1000 g; 1 t = 1000 kg; 1 q = 100 kg.
Unitatea principala pentru masurarea timpului este secunda (s).
1 min = 60 s; 1 h = 60 min; 1 zi = 24 h.

UNGHIUL

Unghi = reuniunea a doua semidrepte inchise cu aceea§i origine.

Unghiurile se masoara in grade minute ~i secunde: 1°= 60'; 1' = 60 .

Clasificarea unghiurilor:
Unghi nu Unghi alungit Unghi ascu it Unghi drept Unghi obtuz

A :
0

\
A ~
I I Ci= I
B A 0 B B
0

m(<AOB) = 0° m MOB) = 180° m <AOB) < 90° m MOB) = 90° m MOB) > 90°

Unghiuri congruente = unghiuri care au aceea~i masura.

Bisectoarea unui unghi = semidreapta cu originea in varful unghiului, situata in interior, care
imparte unghiul in doua unghiuri congruente.
Unghiuri adiacente: au acela§i var:f, o latura comuna ~i nu au puncte interioare comune.

Matematica Evaluarea Nationala 2020

Unghiuri complementare   douli unghiuri care au suma mlsurilor de 90°.

Unghiuri suplementare douA unghiuri care au suma miisurilor de 180°.
Unghiuri opuse la varf douli unghiuri cu vfuful comun ~ laturile in prelungire.
Douii unghiuri opuse la varf sunt congruente.

Drepte paralele  douli drepte coplanare fiirii puncte comune.

Drepte perpendiculare douii drepte concurente care formew un unghi drept.

Ungbiuri congruente formate de doul drepte paralele cu o secantl

3::5
alterne interne
a
4= 6 4 =8
corespondente
1 =7 =6
b alterne externe
=8

TRIUNGHIUL
Notape MBC
A
Elemente
• varfuri : A B C
• laturi: [AB] [BC] [AC]
BL c • unghiuri: <lJAC <ABC <BCA
m(-U) + m(<lJ) + m(<C) = 180°
Inegalitatea triunghiului
IAB ACI <BC<AB + AC
Clasificare
I. Dupa unghiuri

Ascutitunghic Dreptunghic Obtuzunghic

A C
ipotenuzli
/ ~

~ C C A
B
catete
II. Dupa laturi
Oarecare Isoscel Echilateral
A
A A

Lc
B=AC
~
C
AB
BDc BC CA

2 ( Memorator de matematica

Triunghiuri congruente au laturile omoloage congruente ~ ungh iurile omoloage congruente.

Cazuri de congruentl

Tri un hiuri oarecare Triun ice

1. L.U.L.
I. c c
2. U.L.U. 2. C.U.
3. L.L.L.
3.I.U.
4. J.C.

LINH IMPORT ANTE iN TRIUNGHI

Medians se~entul care une~te un varf al triunghiului cu A
mijlocul latum opuse.
Centrul de greutate G) =punctul de intersectie a medianelor.
2
AG= A M ; GM= -AM
3 3

Bisectoarea semidreapta cu ongmea in varful unghiului A

interioara unghiului ce fonneaza cu laturile unghiului doua
unghiuri congruente .
Centrul cercului inscris I) = punctul de intersectie a
bisectoarelor.
d f, AB)= d J, AC)= d J, BC)= r

inilpmea segmentul ce trece printr-un varf al triunghiului ~

este perpendicular pe latura opusa .
Ortocentrul triunghiului JI) = punctul de intersectie a
inaltimilor.

Mediatoarea dreapta perpendiculara pe o latura a triun-

ghiului ce trece prin mijlocul acesteia. . .
Centrul cercului circumscris 0 = punctul de mtersecpe a
mediatoarelor.
OA =OB= OC = R

Linia mijlocie in triunghi segment care une~te mijloacele a

doua laturi ale triunghiului.

 
Linia mijlocie este paralela cu a treia latura ~ egala cu
jumatate din lungimea acesteia. A~ - - - C

M at em at i ca Evaluarea Nafionala 2020 3

TRIUN HIURI SPECIALE

Triunghiul isoscel
• are douA laturi congruente a treia se nume~te bazA);
• unghiurile alAturate bazei sunt congruente;
• bisectoarea unghiului din varf este mediana, inAltime ~i mediatoare corespunzAtoare
bazei.
Triunghiul ecbHateral:
• are toate laturile congruente;
• are toate unghiurile congruente fiecare avand miisura de 60°);
• bisectoarea oricarui unghi este mediana, inaltime ~i mediatoare corespunzatoare laturii
opuse.
Triungbiul dreptunghic
• are un unghi drept, iar celelalte doua sunt ascutite ~i complementare;
• mediana corespunzatoare ipotenuzei este egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei;
• cateta opusA unui unghi de 30° este egala cujumatate din ipotenuza teorema 30-60-90°).

PATRULATERE

D
,
Elemente:
,,,,-
• varfuri: A B C, D; ,,
,
• laturi: [AB] [BC] [CD] [AD]; ,
,,
.........

-
• unghiuri: M. d l ~C, dJ; ,
, -
• diagonale: [AC] [BD]. B _ C.
m M.) + m(dl) + m -t:C) + m dJ) = 360°
patrulater convex

Paralelogramul = patrulaterul cu laturile opuse paralele.

D
Proprietati:
• laturile opuse sunt congruente;
• unghiurile opuse sunt congruente;
• unghiurile alaturate sunt suplementare;
• diagonalele se injumatatesc.

Dreptunghiul = paralelogramul cu un unghi drept.

A = ------.. . B
Proprietati:
• are toate proprietatile paralelogramului;
• are toate unghiurile drepte;
• diagonalele sunt congruente.
. D~ ~c

4~ Memorator de matematica

RombuJ = para1elograrnu1 cu douii Jaturi consecutive congruente.

ProprietAfi:
• are toate proprietAfile paralelogramului;
• toate Jaturile sunt congruente; B D
• diagona e e sunt perpendiculare ~i sunt bisectoarele
unghiurilor rombuJui.
C
Pitratul = rombul cu un unghi drept.
Propriet4ti:
• are toate proprietatile rombului;
csj
• are toate proprietatile dreptunghiului.
D C

Trapezul = patrulaterul cu doua laturi paralele §i celelalte

C
dou laturi neparalele.
Daca CC/ lAB atunci CC/= inalfimea trapezului.
Linia mijlocie PQ) = segmentul ce une§te mijloacele s :
I
laturilor neparalele. J : _ L... =i.B
C

PQ= AB+CD) §iST= I A B - C D / , unde {T} =PQnBD {S} = P Q n A C.

2
ropez dreptunghic 2
= trapezul avand un unghi drept. DD
A B

Tropez isosce/ = trapezul a vand Iaturile neparalele congruente. A Z

• unghiurile alaturate bazelor sunt congruente;
• unghiurile opuse sunt suplementare;
• diagonalele sunt congruente.

RELATII METRI E

Teorema lui Thales

M N / I B C ~ A M = AN
MB NC

Teorema bisectoarei A
BD BA
[AD-bisectoarea -dJAC ¢=> D C = CA

Matematica . valuarea Nationala 2020 5