USAMV

Facultatea de Medicina Veterinara

Mathematicici Aplicate in Biologie

Curs 01

Prof univ Dr. Ioan Opris, Dr. Liviu Bilteanu

București, 2016
Multimi si Functii 2

Introducere in Theoria Multimilor

In Matematica, cuvintul multime se refera la un grup de numere

si alte tipuri de elemente. Multimile se scriu astfel:

{ 1, 2, 3, 4, 5, 6 } { -0.7, -0.2, 0.1 } { red, green, blue }

Simbol ul reprezinta ‘este un element al multimii’.

Example
Multimile pot fi numite prin litere:
4 { 1, 2, 3, 4, 5 }
Daca A = { 0, 2, 4, 6, 8, … 20 }
7 { 1, 2, 3 } si B = { 1, 2, 3, 4, 5 } atunci B A

{ 6, 7, 8 } { 6, 7, 8, 9 } P = { 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, … }

Multimi si Functii 3

Mulţimi de numere de bază

N W Z Q R C

N numere naturale { 1, 2, 3, 4, 5, ... } exemple

2 Q R
{ 0, 1, 2, 3, 4, 5, ... } 3 √-1

Z Întregi { ... -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, ... }

Q Include toate numere întregi, plus orice

Numere rationale
număr care poate fi scris ca fracție.

R numere reale Include toate numerele raționale, plus

numere iraționale, cum ar fi 𝟕 sau π.

C Include toate numerele, chiar și cele

numere complexe
imaginare.
Multimi si Functii 4

Teoria mulțimilor și diagrame Venn

Diagrame Venn sunt ilustrații care folosesc cercuri suprapuse
pentru a afișa conexiuni logice între mulţimi.

Sun R
Aardvark
5
Yellow 7

Blue Animal Pig

Red Z N
Orange Whale
Juice W
?
Strawberries
Blue Food
Q

C
Rain Blueberry
Pie
√ 82
Multimi si Functii 5

Example
Domeniu și codomeniul funcţiei
Functia
f (x) = x2 + 3x
Orice funcție poate fi considerată ca
având o intrare și o ieșire. are domeniul:
{ -2, -1, 0, 1, 2, 3 }
"Intrarea" este, cunoscută sub Găsi codomeniul.
numele de domeniu a funcției, iar
„ieșirea” se numeşte codomeniu. f (-2) = 4 – 6 = -2

domeniu codomeniu
f (-1) = 1 – 3 = -2
f (x ) f (0) = 0 + 0 = 0
f (1) = 1 + 3 = 4
Imporant
f (2) = 4 + 6 = 10
Fiecare număr din domeniu are
unic corespondent în codomeniu. Range = { -2, 0, 4, 10 }
Multimi si Functii 6

Funcții compuse Exemplu

Este posibilă combinarea funcțiilor Fiind date funcțiile

prin înlocuirea unei funcție în alta.
f (x) = 2 x
f (x) g (x ) şi g(x ) = x + 3
Găsiţi f ( g (x)) şi g ( f (x)) .
g ( f (x ) )
f ( g (x)) = 2 ( x + 3 )
g ( f (x) ) este funcşia compusă și
se citește ‘ g of f of x’. = 2x + 6

Important In general g ( f (x)) = ( 2 x ) + 3

g ( f (x ) ) ≠ f ( g (x) ) = 2x + 3
Multimi si Functii 7

Inverse of a Function
domain f (x ) range
If a function also works backwards for
each output number, it is possible to write x
the inverse of the function. f -1(x)
Not all functions have an inverse, e.g.

f (x) = x 2 f (4) = 16 f -1(16) = ?

f (-4) = 16 Note that

Every output in the range must have only f -1( f (x) ) = x

one input in the domain.
and
f (x) = x 2 does not have f ( f -1(x) ) = x
an inverse function.
Multimi si Functii 8

Calculul funcţiei inverse

Exemplu
Găsiți funcția inversă g (x)-1pentru g (x) = 5 x 3 – 2.

g x
3 +2
x ×5 –2 x+2
x+2 ÷5
3
÷5 +2 x 5 3
g-1

√ x+2
3
g-1(x) =
5
Multimi si Functii 9

Grafice cu funcții Inverse

Pentru a schița graficul unei funcții inverse f -1(x) , reflectați

graficul funcției f (x) faţă de dreapta y = x.
y=x
y=x
g -1(x)
f -1(x) f (x)
g (x)
Multimi si Functii 10

Funcții de bază și grafice

f (x) = a sin bx f (x) = a tan bx

f (x) = ax

Funcții liniare Funcții trigonometrice

f (x) = ax²
f (x) = ax³

a
f (x) = x

Funcții pătratice Funcții cubice Funcții inverse

Multimi si Functii 11

Funcții exponențiale și logartitmice

f (x) = a x se numește functie exponentiala cu bază a.

Funcția inversă a unei funcții exponențiale se numește funcţia
logaritmică și se scrie ca f (x) = log a x .

f (x) = a x f (x) = log a x

(1,a)

(1,a)

1 1

Exponential Functions Logarithmic Functions

Multimi si Functii 12

Substituiţi (0,2):
Găsirea ecuaţiilor din funcții de exponențiale
Este posibil să se găsească ecuația 2 = a0 + b
oricărei funcție exponențială prin = 1+b
substituirea valorilor lui x şi y pentru orice
b = 1
punct de pe linia.
Exemplu
Substituiţi (3,9):
Diagrama arată y = ax+ b
graficul funcţiei
9 = a3 + 1
(3,9) a3 = 8
y = ax + b
a = 2
Găsiţi valorile 2
lui a şi b. x
y = 2 +1
Transformarea functiei 13

Noţiuni introductive
O transformare este o modificare algebrică a unei funcții care
afectează forma sau position a graficului.

Care e diferenţa dintre y = f ( x) + a şi y = f ( x + a) ?

y = f ( x) + a y = f ( x + a)
x f (x) +a y x +a f (x) y
Execută o schimbare după Execută o schimbare
funcția va afecta numai inainte funcția va afecta
coordonata y . numai coordonata x .
Transformarea functiei 14

Translatare
Orice modificare a poziției unui y = f ( x + a)
grafic se numește a translation.
Deplasează graficulf ( x)
orizontal.

y = f ( x) + a f ( x + a) f ( x)

Deplasează
f ( x) + a
graficul f ( x)
vertical. f ( x) a
+a sus a
+a stânga
–a jos
–a dreapta
Transformarea functiei 15

Reflecţie

În cazul în care coordonatele pozitive și negative ale unui grafic

sunt inversate, graficul va fi reflectat faţă de axa x sau y.

y = - f ( x) y = f (- x)

Reflectă graficul f ( x) Reflectă graficul f ( x)

vertical faţă de axa x. orizontal faţă de axa y.

f ( x) f (- x ) f ( x)

- f ( x)
 Transformarea functiei 16

Deformare y = f (a x)
Dacă fiecare variabilă este Modificări ale amplituidinii
multiplicat cu aceeaşi valoare, orizontale a graficului f ( x).
forma generală a graficului va fi
deformată. f ( x)
y = a f ( x)
Modificări ale amplituidinii
verticale a graficului f ( x). f (a x)
a f ( x)
a >1 ‘întindere’
a <1 ‘stretch’
a <1 ‘comprimare’ f ( x)
a >1 ‘compress’
Transformarea functiei 17

Graficul funcţiilor Important

Exemplu
Diagrama de mai jos arată graficul
. y = f (x) Schiţează y = -2 f ( x + 3) .
Amintiți-vă să puneţi pe
grafic toate coordonatele
relevante.

y = f ( x) y = -2 f ( x + 3)
(-5,4)

(3,0)

(-2,-2) (0,-2)

y = f ( x + 3) y = f ( x + 3)
ÎNTREBĂRI CU INDICAŢII

RELAȚII ȘI FUNCȚII
↓
Q.1 The relation R is defined on the set N as R={ (x,x+5) : x <4 ; x,yε N}
Write R in roster form .Write its domain & range.
Q.2 If AXB={(p,q),(p,r),(m,q),(m,r)},find A&B.
Q.3 If A={x,y,z} and B={1,2}.Find the number of relations from A to B.
Q.4 Examine the relation :R={{(2,1),(3,1),(4,1)} and state whether it is a
function or not?
Q.5 Let A={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}.Define a relation R from A to A by R={(x,y):2x –
y=0,where x,y εA}.
Write down its domain ,co-domain & range.
Q.6 Let a relation R1 on the set of real numbers be defined as (a,b)ε R1↔
1+ab>0 for all a,bεR. Show that R1 is reflexive & symmetric but not transitive.
Q.7 If a={1,2,3,4,6}.Let R be the relation on A defined by {(a,b):a,bεA, b is
divisible by a}
Write R in roster form, domain & range of R.
Q.8 If R is a relation from set A={11,12,13} to set B={8,10,12} defined by y=x-3,
then write R-1.
Q.9 Let R be the relation on the set N of natural numbers defined by
R={(a,b):a+3b=12,a,bεN}
Find R, domain of R & range of R.
Q.10 If A={1,2,3},B={1,4,6,9} and R is a relation from A to B defined by ‘x is
greater than y’.Find the range of R.
 SOLUTIONS:
Ans.1 R={(1,6),(2,7),(3,8)}
domain={1,2,3},range={6,7,8}
Ans .3 22x3 =26
Ans.5 R={(1,2),(2,4),(3,6),(4,8),(5,10)} , Domain= {1,2,3,4,5}
range ={2,4,6,8,10} ,co-domain = A

Ans.6 Reflexive (a,a)εR1 [1+a²>0] & symmetric also as

ab=ba. (1,1/2)εR1,(1/2,-1)ε R1

Ans.7 {(1,1),(1,2)……(1,6),(2,4)….(4,4),(6,6),(3,3),(3,6)} , domain=range

={1,2,3,4,6}

. Ans.8 {8,11),(10.13)}

Ans.9 R={(9,1),(6,2),3,3)}

Ans 10 {1}
. Q.1 Calculaţi domeniul și codomeniul funcției f definită prin f(x)=

Q.2 Fie f(x)=x2 și g(x)=2x+1 două funcții reale. Calculaţi (f – g)(x),(fg)(x),(f/g)(x)

Q.3 Dacă f={(1,1),(2,3),(0,-1),(-1,-3)} este o funcţie liniară definitiă ℤ → ℤ. Găsiţi f(x).

Q.4 Dqcă f(x) = x2 , calculaţi

Q.5 Let f(x)= find f(-1) , f(3).

Q.6 Dacă f(x)= x2 – 1/x2 , apoi găsiți valoarea lui : f(x) +f(1/x)

Q.7 Fie A= {-2,-1,0.1,2} și f:A→ Z dată de f(x) =x2 – 2x – 3, găsiţi domeiul de valori al
lui f și, de asemenea, pre-imagine mulţimii 6,-3,5.

Q.8 Găsiţi domeniul și mulţimea volorilor funcției reale f(x)=

Q.9 Y=f(x)= , arătaţi apoi că x=f(y).

Q.10 If f(x) = , arătaţi apoi că f[f(x)].

 SOLUȚII :
Răspuns.1 f(x) este definită funcția reală dacă 9-x2>0 , astfel domeniul =(-3,3)
și x2=(9 - 1/y2 ), x este definită atunci când 9 – 1/y2 ≥0, astfel încât gama = [1/3,∞)

Răsp. 2 (f – g)(x)=x2-2x-1, (fg)(x)=2x3+x2 şi (f/g)(x)= , x≠-1/2.

Răsp.3 Fie f(x)=ax + b o funcție lineară. Dacă (0,-1),(1,1) ∈ f atunci putem obține a=2,b=-
1 astfel încât funcția liniară devine f(x)=2x-1

Răsp.4 = 2.2
Răsp.5 f(-1)=2,f(3)=10.
Răsp.6 0

Răsp.7 Domeniul de valori al funcţiei f={0,5,-3,-4} și nici o pre-imagine pentru 6 ; 0,2 sunt pre-
imaginile -3; -2 este pre-imaginea lui 5.

Răsp.8 Acesta este definită atunci când x ≠4 în caz contrar devine o formă 0/0 (formă
nedeterminată). Domeniul(f) =ℝ-{4}, Domeniul de valori (f) = {-1} as f(x) =-1 [x-4=-(4-x)]