Sunteți pe pagina 1din 33

Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare


Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 1 din 3
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VI
Problema 1 (10 puncte)
Parţial Punctaj
a. 3p
Elevul nr. 15 1p
Între � = m și � = m mișcare accelerată 1p
Între � = m și � = m mișcare uniformă 1p
b. 4p
Așezarea corectă a axelor (x pe verticală, t pe orizontală) 0,5p
Gradarea corectă a axelor 0,5p
Așezarea corectă a punctelor pe graficul mișcării 0,5p
Diferențierea porțiunilor(o curbă până la 20m, o dreaptă pe restul drumului). Nu se
vaă depunctaă dacăă formaă curbeiă dină porțiuneaă înă careă mobilulă accelereazăă esteă
diferită. 1p

Citirea a două perechi de valori pentru x și t 0,5p


∆�
�=
∆ 0,5p

�≅ / 0,5p
c. 2p

= − 0,5p


= + 0,5p


∆ = − = 0,5p

= 0,5p
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 1 din 3
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 2 din 3
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VI
Problema 2 (10 puncte)

Parţial
a) Vapa = 17 L = 17000 cm
Punctaj
3 0,5p 9p
Vtotal = Vapă + Vcorp 1p
Vtotal = l02  h0  Vtotal = 25000 cm3 1p
Vcorp = 25000 cm3 −17000 cm3 = 8000 cm3 0,5p
b) înălţimea piesei h = h0 = 10 cm
l02  h2 = Vapă + l  h  h2 0,5p

l02  h2 − Vapă
l=
0,5p
h  h2
l = 20 cm 0,5p
l02  h1 = Vapă + L  h  h1 0,5p
l  h1 − Vapă
L=
2 0,5p
h  h1
0

L = 40 cm 0,5p
cm3
c) debitul 2415

Piesa plasată cu lăţimea l pe verticală H 2 = l − h1  H 2 = 11,9cm


min

( )
0,5p
Volumul de apă turnat de la robinet Va 2 = l02 − L  h  H 2

t2 =  t2  10,35 min
Va 2 0,5p
D
v2 = 2  v2  11,5
H mm
0,5p
t2 min

Va2 = l (l0 − l )  Va2 = 75000 cm


După ce piesa este în totalitate în apă 0,5p
2 3
0

Va2
t2 = = 31, 05 min
0,5p

l −l
D
v2, = 0 ,  v2,  9, 7
mm 0,5p
t2 min
Oficiu 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 2 din 3
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 3 din 3
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VI
Problema 3 (10 puncte)
Parţial Punctaj

a)

dG = XB distanţa parcursă de Gabriela după


întâlnire 1,5p
d Ş = XA distanţa parcursă de Ştefan după întâlnire

dG − d Ş = d = vG  t2 − vŞ  t1

dG + d Ş = L 0,5p

Din vG  t2 − vŞ  t1 = d şi vG  t2 + vŞ  t1 = L rezultă vG = 2 şi vŞ = 3
m m
s s 1p

b) Primul moment de întâlnire t1i =  t1i = 6 s


L
vG + vŞ
1p

2(L + l )
Al doilea moment după primul t2i =  t2i = 18 s
9p
vG + vŞ
1p

2(L + l)
t3i =  t3i = 18 s
vG + vŞ
0,5p

Din momentul startului se vor întâlni a treia oară după T = t1 + t2 + t3  T = 42 s 0,5p


2( L + l )
c) Gabriela se află în punctul A din 45 s în 45 s tG =  tG = 45 s 1p
vG
Ştefan parcurge distanţele

dŞ ( m)
T(s) 45 90 135 180 1p
135 270 405 540

Distanța la care se găsește tefan față de punctul A este:

d Ş ( m )
T(s) 45 90 135 180 1p
15 30 15 30
Oficiu 1

Barem propus de:


prof.ăEmilăNecuţă,ăColegiulăNațională„AlexandruăOdobescu”,ăPiteşti
prof.ăFlorinăMoraru,ăColegiulăNaţională„NicolaeăBălcescu”,ăBrăila

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 3 din 3
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 1 din 3
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VII
Problema 1 (10 puncte)
Parţial Punctaj
Barem problema 1 10 p
Cursa de canotaj
a) d
C B
va 1p
v va
L v

va

A D

t1 = = = 20 s
L 100 m 1p
v m
5
s
d = va  t1 = 3  20 s = 60 m
m 1p
s
b) t2 = = 30 s
d
v − va
1p

t3 = = = 25 s
L 100 m
1p
v3 m
4

t = t1 + t2 + t3 = 75s
s 0,5 p

c) In momentul întoarcerii caiacistului în punctul A colacul se află la distanța


D1 = va  t = 3  75s = 225m
m 0,5 p

D1 + va  t ' = (va + v)  t '  t ' = 45s


s
0,5 p

Distanta totală parcursă de colac este D = D1 + va  t ' = 360m 0,5 p

d) m
v( )
s

8
7
6
5 2p
4
3
2
1 t (s)
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

Oficiu 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 1 din 3
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 2 din 3
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VII
Problema 2 (10 puncte)

Parţial Punctaj
Barem problema 2 10 p
Mişcare pe plan înclinat
a)
i) reprezentarea corectă a forțelor ( G, N , F f ) 0,75p

ii) Pentru descompunerea greutății: Gt = mg și Gn = mg , unde l reprezintă


h b
0,5p
l l
lungimea planului 0,25p
Pentru condiția de mișcare rectilinie și uniformă: Gt = F f și F f =  N =  mg
b
l
Pentru  = = = 0,75
h 3 0,5p
b 4
iii) Din figura 1 se observă că rezultanta dintre
normala la suprafața planului înclinat (egală cu
componenta normală a greutății) și forța de frecare
(egală cu componenta tangențială a greutății) este

R1x = 0 și R1 y = (m + M ) g = 6 N . Cum R1x = 0 , iar


chiar greutatea corpului de pe planul înclinat, deci

R1 y este echilibrată de forţa de apăsare normală, pe 1p


suprafaţă, a planului rezultă forţă de tracţiune nulă,
deci nu există tendință de mișcare.
b)
h h b
i) Pentru F = mg  +  = 2mg = 1, 2 N
h 1p
 l b l  l

ii) Pentru  = = = = = 0,5 (50 0 0 )


Lutil mgh mgh 1
1p
Lconsumat Fl h
2mg l 2

iii) Din Figura 2 se observă că R2 x = −( F fx ''+ Nx '')


l

În final se obține: R2 x = −2mg = −0,96 N


bh

De asemenea R2 y = G '+ Ny − F fy , deci


l2

b2 − h2
1p
R2 y = Mg + mg = 5, 28 N
l2
min = 2 x 0,18
R
R2 y
c)
i) Pentru P = F 1 vm1 = mg = 0,06 W = 60 mW
h 1p
t1

ii) Pentru P = F2 vm2 = 2mg vm2 = 2mg


h h l
l t 2
1p
l
Pentru t2 = 2t1 = 10 s 1p
Oficiu 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 2 din 3
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 3 din 3
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VII
Problema 3 (10 puncte)

Parţial Punctaj
Barem problema 3 10 p
Mişcare datorată deformării elastice
a) N = F + G 1p
F = kx 0,5p
N = k  x + m g 0,5p

b) FR = Fe − G 0,5p

FR = k  ( x +  ) − m  g 0,5p

k   = m g
0,5p

FR = k  x
0,5p

v − v0 v + v0
c) a = = − g ; h = vmed  t =  t
1p
t 2
v + v0 v0 − v
h=  ; v = 0  v0 = 2  g  hmax 1p
2 g

d) v0 = 2  a med  x ; v0 = 2  g  hmax  a med  x = g  hmax 1p

v0 − 0 v x
a med =  t = 0
t g  hmax 1p

k  x2 2  m  g  hmax
= m  g  hmax  x = ; t = 2
m
0,06 s
2 k k 1p

Oficiu 1

Barem propus de:


Marian Viorel Anghel, Liceul Teoretic ”PetreăPandrea”,ăBalş
Viorel Solschi - ColegiulăNațională„MihaiăEminescu”ăSatuăMare
Victor Stoica – InspectoratulăȘcolarăalăMunicipiuluiăBucurești.

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 3 din 3
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VIII
Pagina 1 din 3

Subiect 1. Misiunea de salvare a ursuleților Parțial Punctaj


1. Barem subiect 1 10
a. La urcare, ursoaica trebuie să acționeze cu o forță cel puțin egală cu greutatea ei, și
este de presupus că se deplasează cvasistatic, deci Lu = Mgh = 48000 J . 1
La coborâre, trebuie să fie în echilibru practic în fiecare moment, deci forța
dezvoltată este de asemenea egală cu greutatea; în consecință:
Lc = Mgh = 48000 J 1 3
Lucrul total cheltuit este: L = Lu + Lc = 96000 J
0,5
În alergare, energia cinetică a ursoaicei este: Ec = = 45000 J
Mv2
0,5
2
b. Tensiunea în coardă, T , este aceeași peste tot, considerând frecările neglijabile.
Pentru echilibru (ascensiunea pădurarului cu trusa se presupune a fi cu viteză foarte
(m + mt ) g
mică), se poate scrie: 2T − (m + mt ) g = 0 . Rezultă: T = = 400 N . 1
2

Lucrul mecanic este L = (m + mt ) gh = 9600 J .


2

c. În timpul căderii banda elastică se alungește cu l = h − l0 și conservarea energiei


1

k(l )2
se scrie: mt gh = , de unde rezultă k = = 150 .
2mt gh N
(h − l0 )
1
2
2 m
În timpul căderii asupra trusei acționează greutatea și, când banda începe să se
întindă, și forța elastică, orientată în sens opus greutății. Mișcarea trusei este
accelerată (viteza ei crește) până când forța elastică devine egală cu greutatea, deci
în acest moment viteza trusei este maximă. În continuare forța elastică va fi mai
mare decât greutatea trusei, și aceasta se va mișca încetinit. Deci, poziția de
echilibru a sistemului bandă – trusă corespunde vitezei maxime a trusei în cădere. 4

Determinăm această poziție: mt g = kl1 .Rezultă: l1 =  0, 67m .


mt g 1
k
Scriem conservarea energiei între momentul eliberării trusei și cel al trecerii ei prin
poziție de echilibru, în raport cu un observator fixat chiar în această poziție:
k(l1 )2 mt vmax
mt g (l0 + l1 ) = +
2
1
2 2
După efectuarea calculelor rezultă: vmax = g (2l0 + l1 )  12,91
m
1
s
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VIII
Pagina 2 din 3

Subiect 2. Proprietăți fizice … din grafic Parțial Punctaj

Q = P  t ; Q = mcT  Pt = mcT


Barem subiect 2 10

P t
cs =
1,5p
mT
a) (1)

Din prima porțiune liniară, ascendentă a graficului citim:


t = 5min = 300s → T = 40 K
2,5 p

Înlocuind în (1)  cs = 1000 J / kgK


1p

Q = P  t ; Q = mcT2  P t = mcT2
P t
cl =
1,5p

mT2
(1)
b)
Din a 2-a porțiune liniară, ascendentă a graficului citim:
t = 5min = 300s → T = 20 K
2,5p
1p
Înlocuind în (1)  cs = 2000 J / kgK

P t2
Q2 = P t2 = mt  t = (2)

t2 = t finalt topire − tînceput topire = t ft − tît (3)


m
0,5p
c)

 = at + b; care cu datele din grafic este :  = 8t + 60


Graficul încălzirii până la început de TOPIRE, este descris de legea:

Temperatura de topire fiind t = 110 C  110 = 8t + 60


0

Adică : tît = 6, 25min


1,5p

Graficul încălzirii substanței în stare lichidă, după topirea integrală a substanței

  = a t + b; care cu datele din grafic este :   = 4t − 5


este descris de legea:
4p

Temperatura de topire fiind t = 110 C  110 = 4t − 5


0
1,5p

Adică : t ft = 28,75min
t2 = 22,50min
Se obține, după înlocuire: t = 180kJ / kg 0,5p

Oficiu 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare VIII
Pagina 3 din 3

Subiect 3. Tub în lichide Parțial Punctaj


2. Barem subiect 3 10
a. Tubul nu mai apasă pe fundul vasului când forța de reacțiune din partea vasului este
nulă: � = 0, în acest moment = � , = (� − � ) , �� ℎ� = �� ℎ∗ � de 1
∗ �ℎ
unde ℎ =

Volumul de apă din acest moment este: �v = [� − 4 � − � ] ℎ∗ 3


1
[ � − � − � ]�� ℎ 0,75
=
�� �v
0,25
≅ s
b. Apa coboară în interiorul tubului cu x și urcă în exterior cu y. Față de nivelul apei în
exteriorul tubului, baza tubului se află, la echilibru, la aceeași adâncime ℎ∗. Rezultă:
4�− 2 1
� = �− � , = 2
Egalitatea presiunilor la nivelul suprafeței de separație apă ulei: �� � = �� + � 1 3
din cele două relații obținem:
� ��
= ≅ mm
�� � 1

c. După introducerea tubului grosimea stratului de ulei este:


∗ 4� 0,75
= 2 2 = , cm
4�− � −
Din condiția de plutire a tubului în cele două lichide obținem:
�� ℎ� = �� ℎ∗∗ � + �� ∗
�, unde = (� − � ) 0,75 2

�� ℎ − ��
ℎ∗∗ = = cm 0,5
��
Tubul se află 2 cm în apă și 3,78 cm în ulei
d. Reprezentarea razei laser prin cele două lichide............................................................ 0,2
� = 0° − � = 0°, ���� ��� = ����� ��� (1) 0,2
� sin � 0,2
��� = ��� �
= 0,
���� 1
���ă ��� = ����� ��� , (2) 0,2
���� sin �
din relațiile 1 și 2 obținem ��� = ���ă
= 0, 0,2
Oficiu 1

Barem propus de:


Prof.ăIonăBăraru,ăColegiulăNațională„MirceaăcelăBătrân”ă– Constanța,
Prof. Constantin Rus, ColegiulăNațională”Liviu Rebreanu”ă– Bistrița
Prof.ăFlorinăMăceșanu, ȘcoalaăGimnazialăă„ȘtefanăcelăMare”ă– Alexandria

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 1 din 4
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare IX
Problema 1 (10 puncte)
Parţial Punctaj
a) Aplicând teorema de variație a energiei cinetice pentru minge:

Ec = L , Ec = , L = 2,3J .
mvA2 1p 1p
2
b) Aplicând legea conservării energiei mecanice pentru minge între punctele A și B:

EA = EB , E A = , EB = EcB + E pB = B + mg hAB
mvA2 mv2 0,5p
2 2

Se obține: vB = vA2 − 2g hAB , hAB = R(1 − cos  ) , vB  8,94


m 0,75p
.
s 2p

Pe direcția razei în punctul B: NB = Gn + m a n , unde a n =


2
v
. 0,5p
R

Se obține: NB = mg cos  +  2N .
mvB2 0,25p
R
c) Energia mecanică a mingii se conservă:

EA = EB = EC , EC = EcC + E pC = + mghC .
mvC2 0,5p
2
Componenta vitezei pe axa orizontală rămâne constantă în timpul deplasării mingii
de la B la C: vC = vB cos  .
0,5p 2p

vA2 − vB2 cos 2  vA2 sin 2 


Se obține: hC = = + R (1 − cos  ) cos 2  , hC = 4m . 1p
2g 2g

d)

C
O

α B
hC
3p
E
A

F
d1 d2 d3
nisip
Distanța parcursă de la lansare până la căderea pe sol este: D = d1 + d2 + d3 ,
d1 = Rsin  1,73m ; 0,5p
vB sin  v2 sin  cos 
d2 = vB cos   turcare , turcare = , d2 = B  3, 46m 1p
g g

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 1 din 4
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 2 din 4
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare IX
d3 = vC  tcoborâre , hC = , d3 = vC  4m
2
gtcoborâre 2hC
2 g
1p

Se obține: D 9,2m . 0,5p

e) Pentru mișcarea de la A, C și E:

EA = EC = EE , = , vE = 10 .
mvA2 mvE2 m 0,5p
2 2 s

Pentru mișcarea de la E la F: Ec = Ltotal , − = mgh + LFr


mvE2 0,25p 1p
2
 vE2 
Se obține: LFr = −m  + gh   −2,32 J 0,25p
2 
Oficiu 1p 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 2 din 4
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 3 din 4
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare IX
Problema 2 (10 puncte)
Parţial Punctaj
a.
Reprezentarea corectă a forțelor ce acționează asupra corpului de masă m1 . 1p

Reprezentarea corectă a forțelor ce acționează asupra corpului de masă m2 . 1p

Reprezentarea corectă a forțelor ce acționează asupra platformei de masă m . 1p


m1 g sin  + m1 a cos  − N1 − m1 a rel ,1 = 0
N1 = m1 g cos − m1a sin 
0,50p

m2 a − N 2 − m2 a rel , 2 = 0
0,50p
5,5p
0,50p
N2 = m2 g
N1 sin  − N1 cos − N2 = ma
0,25p

m cos  (sin  −  cos  ) − m2


0,50p

a=g 1
m + m1 sin  (sin  −  cos  ) 0,25p

 (cos  +  sin  )[ m1 cos  (sin  −  cos  ) − m2 ] 


a rel ,1 = g (sin  −  cos  ) +
b.


 m + m1 sin  (sin  −  cos  ) 
0,25p

m1 (sin  −  cos  )(cos  −  sin  ) −  (m + m2 )


0,50p

a rel , 2 = g
m + m1 sin  (sin  −  cos  )
0,25p

c.
În cazul în care m»m1 , a = 0
m
. 0,25p
s2
= g (sin  −  cos  )
0,50p
a ' 0,25p
rel ,1

d.
FR'1 = N12 + F f1 0,50p
2 2

FR'1 = N1 1 +  2 0,25p

 m cos  + m2 sin  


F R'1 = m1 g   1+ 
 +   −   
2
0,50p
m m1 sin (sin cos )
FR' 2 = N22 + F f22 0,50p
2
2,50p

FR' 2 = N2 1 +  2 0,25p
2

FR' 2 = m2 g 1 +  2 0,50p

Oficiu 1p 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 3 din 4
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 4 din 4
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare IX
Problema 3 (10 puncte)
a) Dacă � este lungimea unui segment oarecare din cablul deformat atunci: Parţial Punctaj
� �
� = � + ∆� = � + �� ∙ � = � + �� unde � este lungimea 0,50 p
segmentului în stare nedeformată.
�� �� 0,50 p
Dar constanta elastică a cablului poate fi scrisă sub forma: = = �
0 − ⁄

Prin urmare � = − � astfel că � = � ∙ − �


(1) 0,50 p
3p
În intervalul de timp ∆ , Joe parcurge o distanță ∆� = � ∆ de-a lungul cablului
deformat și care ulterior își micșorează lungimea la ∆� (corespunzătoare stării
nedeformate). Capătul inferior al cablului urcă pe distanța ∆ = ∆� − ∆� . 0,50 p
Dar, conform relației (1), avem ∆� = ∆� ∙ .
− �
0,50 p
� �
Prin urmare obținem ∆ = ∙ � ∙ ∆ . În final viteza cerută: �� = � . (2) 0,50 p

b)
Fie � lungimea porțiunii superioare a cablului(în stare deformată) și � lungimea
porțiunii inferioare a cablului(în stare nedeformată).
Din relațiile
� ∙ =� x1- deformat 0,60 p
m 0,60 p 3p
� =� ∙
− �
� =� x02- nedeformat 0,60 p
� +� = 0,60 p
se determină timpul cerut: = � ∙ − �
0,60 p
0
c)
Lungimea cablului întins, în momentul ruperii, va fi ⁄� � așadar tensiunea 0,50 p
de rupere va avea expresia: = ⁄� � − = ⁄� � − + � 0,50 p
−�� �
⇔ = �+ 0,50 p
�� �
Din condiția de echilibru a masei �: �� = ∙ ∙ � �, 0,50 p
prin înlocuirea expresiei tensiunii de rupere obținem:
−� � l
�= + ∙ � � 0,50 p
� � � A B 3p
� �

� �
⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗′
0,50 p

��

Oficiu 1
Barem propus de:
Prof.ăCorinaăDobrescu,ăColegiulăNaționalădeăInformaticăă„TudorăVianu”ăBucurești
Prof.ădr.ăDanielăLazăr,ăInspectoratulăȘcolarăȘudețeanăHunedoara
Prof.ăCristianăMiu,ăColegiulăNațională”IonăMinulescu”ăSlatina
Prof.ădr.ăZînaăVioletaăMocanu,ăLiceulăTehnologică„IonăMincu”ăVaslui
1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 4 din 4
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 1 din 6
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare X
Problema 1 (10 puncte)
Parțial Punctaj
a
= − ⇒ − � ∙ + � ∙ = 0 pentru care ∆= � ∙ � − ∙ ⇒ ��
− �−
• � > ∙ se formează două imagini;
• � � � = ∙ se formează doar o imagine 2p 2p
• � � � � � < ∙ nu se formează nici o imagine
Două imagini sunt formate de sistemul de lentile alipite iar celelalte două sunt formate de
razele care trec prin partea lentilei L1 care nu este acoperită de L2.
b nr.crt D (cm) (cm) D− (cm) f1 (cm) f1m (cm) ∆f1 (cm) ∆f1m (cm)
1 90 30 60 20,00 0,03
2 90 62 28 19,29 0,74
3 95 29 66 20,15 0,12
4 95 67 28 19,75 0,28
5 100 29 71 20,59 20,03 0,56 0,37
6 100 74 26 19,24 0,79
7 105 28 77 20,53 0,50
8 105 78 27 20,06 0,03
9 110 27 83 20,37 0,34
10 110 83 27 20,37 0,34
= 0,0 cm ± 0, cm
nr.crt D (cm) (cm) D− (cm) fS (cm) fsm (cm) ∆fS (cm) ∆fSm (cm)
1 90 9 81 8,10 0,37
2 90 80 10 8,89 0,42
3 95 9,5 85,5 8,55 0,08
4 95 86 9 8,15 0,32
5 100 10 90 9,00 8,47 0,53 0,28
6 100 91 9 8,19 0,28
7 105 9,5 95,5 8,64 0,17
8 105 96 9 8,23 0,24
9 110 9 101 8,26 0,21
10 110 100,5 9,5 8,68 0,21
� � = , ± 0, cm
= + ⇒ ≅ , cm
� �
∆ ∆ ∆ � �
= + ⇒∆ ≅ 0, cm
� �

• pentru 0 < � <


c
adică 0 < � < nu se formează imagini;
• pentru � =
� �
adică � ≅ se formează o imagine;
• pentru
� �
� � < � < adică 34 cm< � < 0 se formează două imagini;
• pentru � = adică � ≅ 0 se formează 3 imagini;
• pentru � > adică � > 0 se formează 4 imagini
d
�= =

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei prezent în
partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Pagina 1 din 6
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 2 din 6
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare X
D (cm) x1(cm) x2(cm) Β
10 90 9
29 71 2,45
100
74 26 0,35
91 9 0.1
Deci cea mai mare imagine este cea corespunzătoare poziției = 0
− = ; − = ; ≅ 0
− − +�
+�+ ≅ 0
� � � � � � � � � �� � � � 0
e pentru sistem afocal � ∗ = + ≅ ,
Oficiu 1p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei prezent în
partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Pagina 2 din 6
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 3 din 6
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare X
Problema 2 (10 puncte)

Parţial Punctaj
a Când corpul de masă ajunge în , în urma ciocnirii plastice, ansamblul corp – scândură se
va deplasa împreună spre dreapta cu viteza 0,5p
=
+
într-o mișcare uniform încetinită cu accelerația = �, astfel că sistemul de corpuri se va 1p
opri după parcurgerea distanței
0,5p
� = =
+ �
b Până la ciocnire, scândura nu se mișcă pentru că
�< + �

0,5p

Înaintea ciocnirii plastice, corpul cu masa are viteza: 2p


0,5p
=√ − �
După ciocnire corpurile au viteza
0,5p
=
+
Scândura va străbate până la oprirea sa distanța
− 0,5p
� = = =� − <�
� +
c Întrucât nu există forțe care să acționeze din exterior asupra sistemului de corpuri, CM al
0,5p
sistemului rămâne în repaus.
1p
+ ∙∆ � = ∙∆ + ∙ ∆ ;0 = −� + −� ; � = 0,5p
+
d În acest caz scândura nu se mișcă. Dacă motorașul acționează cu o forță constantă asupra
scândurii, atunci jucăria se va deplasa cu accelerația = / și va ajunge la capătul 0,25p
scândurii cu viteza = √ .
Ansamblul jucărie – scândură va porni împreună (o ciocnire plastică) cu viteza
0,5p
= = √
+ +
Ansamblul celor două corpuri, mișcându-se încetinit cu accelerația = �, se va opri după
ce va parcurge distanța
0,5p
�= = . 2p
+ �
Se observă că � = dacă = �� = + �, cea mai mare valoare posibilă a lui
pentru care scândura nu alunecă în timpul funcționării motorașului jucăriei. Valoarea sa
maximă este: 0,5p
� =��� =
+
unde � este distanța pe care s-ar deplasa scândura dacă nu ar exista frecare, doar că
sensul de mișcare este inversat.
0,25p
Totodată, observăm că � �� nu depinde de valoarea coeficientului de frecare, dar dacă
= 0, problema are altă rezolvare.

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei prezent în
partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Pagina 3 din 6
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 4 din 6
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare X
e În acest caz, în timpul deplasării jucăriei, scândura se 2p
deplasează în sens contrar un timp ∆ . Din momentul
ciocnirii jucăriei, întregul sistemul se va deplasa spre
dreapta și se va opri după un timp ∆ . Din exterior, asupra
0,5p
sistemului acționează numai forța de frecare, al cărui sens
se schimbă la oprirea jucăriei pe scândură. Pentru întreaga
deplasare a sistemului, de la pornire până la oprirea
scândurii, putem scrie:
∆ ⃗ = ⃗�� ∙ ∆ ; 0 = � ∙ ∆ − � ∙ ∆ ⟹ ∆ = ∆ 0,5p
Pentru cele două intervale de timp, accelerațiile scândurii vor fi:
− � � 0,5p
= , respectiv = .
+
Astfel,
� − � + + 0,5p
= = > ⟹ > � = + �
� � +
f Considerând șenilata punctiformă (neglijând energii de rotație), putem scrie: 1p
� 1p
� � =�∙� ⟹ =� ⟹ =√

Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei prezent în
partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Pagina 4 din 6
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 5 din 6
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare X
Problema 3 (10 puncte)
a Parţial Punctaj
Încălzirea capsulei fiind cvasistatică, putem considera că, la orice moment, temperatura este
0,5p
aceeași în orice punct al capsulei.
Prin creșterea temperaturii, gazul din eprubetă se destinde; în tub, nivelul lichidului coboară
cu (vezi Figura 1) iar deoarece � ≪ ���� ��ă nivelul lichidului, în exteriorul tubului, rămâne 0,5p
nemodificat: � = � + � . 2,5p
La acest moment, presiunea gazului din tub este = + �� .
Astfel,
�−� �� �� 1,5p
= + �� = − �� + �= �+ ; = , = − �� .
� � �

Figura 1 Figura 2
b Graficul cerut este reprezentat în Figura 2. Poziția dreptei suport depinde de valoarea lui 0,5p 0,5p
după cum se vede în figură.
c =�
� 1p
�= ⟹ = = ⟹ ~

̅~ = ~ 0,5p 2p

Temperatura se dublează:
̅ 0,5p
= ⟹=√
̅
d Conform graficului, punctul marchează sosirea capsulei pe solul planetei. 0,25p
Considerăm o regiune îngustă din atmosfera din imediata vecinătate a suprafeței planetei,
cu înălțimea |∆ℎ| ≪ ℎ (ea corespunde în grafic punctelor din vecinătatea punctului A). În
această fâșie presiunea atmosferică se modifică după relația ∆ = −�� ∙ ∆ℎ, unde � este 0,5p
densitatea gazului CO . Pentru valori ∆ℎ foarte mici putem considera densitatea constantă.


=
∆ℎ = − ∙∆
∆ � ∆
= 1,5p
∆�
Astfel, trebuie să evaluăm de pe grafic panta
∆ 0,5p

Figura 3
∆ m
= = , . 0,25
� ∆ s

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei prezent în
partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Pagina 5 din 6
Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 6 din 6
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare X
e Capsula s-a aflat la înălțimea ℎ = ℎ
km cu ∆ = ≈ 000 s înainte de ajungerea în punctul
0
, adică la momentul = � − ∆ ≈ 00 s; la acest moment presiunea atmosferică are 0,5p
valoarea ≈ u.
∆� 1p
Estimăm la această înălțime (vezi Figura 3) și calculăm temperatura:
�∆
� ∆ 0,5p
ℎ = | = K

f Tangentele duse la grafic (cu mâna) prin punctele și pot fi diferite, ca urmare pot apărea
erori în determinarea pantei ∆ /∆ (în Figura 3 au fost punctate mai multe tangente prin
0,5p
punctul ). Asemănător pentru punctul . Putem aprecia o eroare de 5% în determinarea
pantei ∆ /∆ .
Presupunând că celelalte mărimi sunt cunoscute cu o precizie mai bună (să zicem o eroare
de sub 1%), eroarea relativă la determinarea lui va fi de ordinul a 5%. Astfel, putem 0,5p
considera = ± m/s. 1,5p
Eroarea în determinarea tangentei în punctul este tot 5%. Întrucât erorile în determinarea
acestei tangente și determinarea lui sunt independente, eroarea relativă totală poate fi
exprimată prin � = √� + � ≈ %. Astfel ℎ = ± 0 K. 0,5p
Se acceptă și � = � + � ≈ 0%
Observație: Se punctează orice mod corect de lucru.
Oficiu 1

Barem propus de:


Prof. Gabriela ALEXANDRU, ColegiulăNațională„Grigore Moisil", București
Lect.ăuniv.ădr.ăMihaiăVASILESCU,ăFacultateaădeăfizică,ăUBBăCluj-Napoca,
Conf. univ. dr.ăDanielăANDREICA,ăFacultateaădeăfizică,ăUBBăCluj-Napoca,
Prof.ădr.ăConstantinăCOREGA,ăColegiulăNațională„EmilăRacoviță”,ăCluj-Napoca.

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei prezent în
partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Pagina 6 din 6
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană / a sectoarelor municipiului București,
a Olimpiadei de FIZIC
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare
XI
Pagina 1 din 5 BAREM – Clasa a XI-a
Problema 1. Miscări mediu vâscos Parţial Puntaj
Barem subiect 1 10
puncte
A. Ecuaţia de mişcare (legea a II-a a lui Newton) are forma: ma = −kx + F (v) în care v şi a sunt
viteza, respectiv acceleraţia. Rezultă F ( v) = ma + kx ............................................................................. 1p
Mişcarea pendulului elastic fiind oscilatorie (din primul grafic observăm că atât x cât și v iau atât
valori pozitive cât şi valori negative), pentru aflarea dependenţei F ( v) este suficient să analizăm doar
prima perioadă, cuprinsă între x = 50 cm şi x = 20 cm (la început se parcurge bucla de jos iar apoi
bucla de sus a primului grafic).Cu ajutorul datelor din cele două grafice putem realiza tabelul:

x (m) v (m/s) a(m/s2) ma (N) kx (N) (ma+kx) (N)


0,50 0 -25,00 -25,00 25,00 0,00
0,45 -1,50 -19,00 -19,00 22,50 3,50
0,40 -2,00 -16,00 -16,00 20,00 4,00
0,25 -2,75 -6,30 -6,30 12,50 6,20
0,00 -2,75 6,30 6,30 0,00 6,30
-0,10 -2,50 10,00 10,00 -5,00 5,00
-0,15 -2,25 12,00 12,00 -7,50 4,50
-0,225 -1,75 14,75 14,75 -11,25 3,50 5
-0,275 -1,25 16,30 16,30 -13,75 2,55 puncte
-0,30 -0,85 16,70 16,70 -15,00 1,70
-0,32 0,00 16,30 16,30 -16,00 0,30
-0,28 1,00 12,50 12,50 -14,00 -1,50
-0,225 1,50 8,50 8,50 -11,25 -2,75
-0,10 1,85 1,00 1,00 -5,00 -4,00
0,09 1,50 -7,50 -7,50 4,50 -3,00
0,165 1,00 -10,00 -10,00 8,25 -1,75
0,20 0,35 -11,00 -11,0 10,00 -1,00
2,40 p
Calculele ce conduc la tabel .............0,2p12 poziții=2,40
p
Datele din coloanele 2 şi 6 al tabelului se folosesc pentru a
1p
obţine reprezentarea grafică din figura alăturată
(realizare grafic) ......................................................
Constatăm că punctele caracteristice ale graficului se

forma F = −  v unde factorul de proporţionalitate 


aşează practic pe o dreaptă care trece prin origine, având

  2 N  s/m
(dedus din grafic) are valoarea aproximativă 0,60 p
................................................................
Se acordă câte 0,2 p pentru fiecare rând corect, din cele 12
solicitate prin enunțul subiectului !

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.


2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, c respectiv d.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Orice rezolvare ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv
6. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei pre-
zent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
7. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1. Punctajul final reprezintă suma acestora.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană / a sectoarelor municipiului București,
a Olimpiadei de FIZIC
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare
XI
Pagina 2 din 5 BAREM – Clasa a XI-a
Scriem expresia forței de rezistență vâscoasă sub forma F fr (v) = −b  v , unde b este o
 
B.
constantă pozitivă. ................................................................................
Din ecuația de mișcare ma = mv / t = −bv + q( v  B) . ...................
0,25 p
    
0,50 p
proiectată pe axele reperului cartezian Oxyz, obținem relațiile
v x = −v xt + kvyt = −x + ky . ..............................................
r
0,50 p

v y = −v y t − kv xt = −y − kx ...................................................


respectiv

unde am folosit notațiile simplificatoare   b/ m , k  qB / m .


0,50 p

Pentru legătura dintre momentele finite t = 0 și un moment oarecare ulterior t  0 avem


v x − 0 = − ( x − 0) + k( y − 0) , respectiv v y − v0 = − ( y − 0) − k( x − 0) , (♦). .............................
În punctele în care v x = 0 ( adică impulsul p = mv este paralel cu axa Oy sau particula s-a
  0,50 p
oprit definitiv) avem x = ky , adică x / y = k /  = tg . De aici rezultă că  = k  ctg ,
(*)...................................................................................................................................................
Acum, ținem cont de faptul că, fiind perpendiculară pe directia vitezei(vezi desenul), forța
Lorentz q ( v  B) nu efectuează lucru mecanic. Modulul vitezei particulei este micșorat doar de
  0,50 p

forța de frânare de natură vâscoasă. Putem scrie astfel că mv / t = −b  v sau


Δv = v − v0 = −(b / m)vt = −(b / m)s = −s , unde s = s − 0 = s , este spațiul parcurs în
lungul traiectoriei, astfel că v = v0 − s , (**). ................. 4
1). Când v = 0 (la oprirea definitivă a particulei) avem v0 = S , adică spațiul parcurs de parti-
0,50 p puncte

culă este S = v0 /  = mv0 / b = (v0 / k)tg = ( p0 / qB)tg ...................................................... 0,25 p

2). Fie ( x0 , y0 ) coordonatele locului unde particula se oprește definitiv ( v = v = 0 ). În locul


respectiv v x = 0 și, pe de o parte putem, scrie tg = x0 / y0 , adică y0 = x0  ctg . Din relația
(♦), cu v y = 0 (căci și această componentă se anulează)
− v0 = − ( y0 ) − k( x0 ) = − x0 (k + ctg ) , adică x0 = v0 / (k +   ctg ) .
găsim că

tiind că  = k  ctg găsim în final că x0 = ( v0 / k) sin 2  . ........................................................


y0 = ( v0 / k) sin   ctg = ( v0 / k) sin  cos  și,
0,25 p

 = ( x02 + y02 )1 / 2 = ... = ( p0 / qB)sin  . ............................................................................................


Apoi obținem 2
în cele din urmă,
0,25 p

Din OFICIU 1p

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.


2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, c respectiv d.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Orice rezolvare ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv
6. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei pre-
zent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
7. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1. Punctajul final reprezintă suma acestora.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană / a sectoarelor municipiului București,
a Olimpiadei de FIZIC
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare
XI
Pagina 3 din 5 BAREM – Clasa a XI-a
Problema 2. Circuite electrice cu elemente pasive neliniare 10
puncte
A Vom scrie caracteristica V-A sub forma I = AU 2 . Atașăm indice-
le 3 elementului neliniar înseriat cu gruparea paralelă 1+2. Curentul prin-
cipal fiind I ( = I 3 ) , putem scrie I = AU 32 și I1 = I 2 = I / 2 = AU122 , cu
U12 = U − U 3 ................................................................................................................................. 1p 3
Obținem ecuația U − I / A = I / 2 A , din care rezultă I / A = 2U 2 /( 3 + 2 2 ) = 2(3 − 2 2 )U 2
puncte
1p
. .....................................................................................................................................................
Astfel � = √�/� = ( − √ )� ≈ , 8 � respectiv � = (√ − )� ≈ , � 1p

B Primul desen ............................................................................. 0,25 p


În prima situație (vezi și desenul) putem scrie UV = U / 2 = IRV și ,
0,25 p

din care rezultă I = (U / 2a ) și RV = (aU / 2) ............................


.............................................................................................................
1/ 2 1/ 2
0,25 p
0,25 p
În a doua situație (vezi celălalt desen) putem scrie U n = aI 12 și U n = I 2 RV = I 2 (aU / 2)1/ 2 ,
Al doilea desen. .............................................................................................................................

din care rezultă I 2 = (2a / U )1/ 2  I12 (*) ........................................ 0,25 p


Pentru al doilea voltmetru avem relația
U − aI12 = ( I1 + I 2 ) RV = ( I1 + I 2 )  (aU / 2)1/ 2 ....................................... 0,25 p
3
inem cont de legătura (*) și pentru curentul I1 obținem următoarea
doi: (8a / U )1/ 2  I12 + I1 − (2U / a )1/ 2 = 0
puncte
ecuație de gradul

( )
...............................................................................................
cu soluția I1 = 17 − 1  (U / 32a )1 / 2 ............................................................................................
0,25 p

Celălalt curent este I 2 = (9 − 17 )  (U / 128a )1 / 2 .......................................................................... 0,25 p


Astfel I  I1 + I 2 = (7 + 17 )  (U / 128a )1/ 2 . ..............................................................................
0,25 p
0,25 p
Voltmetrele indică:
U n = aI12 = I 2 RV = I 2 (aU / 2)1/ 2 = ... = (9 − 17 )  (U / 16)  0.305U ,............................................ 0,25 p
respectiv IRV = ( I1 + I 2 ) RV = ( 17 + 7)(U / 16)  0,695U. .........................................................
0,25 p

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.


2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, c respectiv d.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Orice rezolvare ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv
6. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei pre-
zent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
7. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1. Punctajul final reprezintă suma acestora.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană / a sectoarelor municipiului București,
a Olimpiadei de FIZIC
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare
XI
Pagina 4 din 5 BAREM – Clasa a XI-a
C În prima situaţie, pe rezistor avem căderea de tensiune U − V1 şi curentul din circuitul
principal are valoarea I1 = (U − V1 ) / R ....................................................................................... 0,25 p

Prin voltmetru circulă curentul IV1 = I1 − kV12 = (U − V1 ) / R − kV12 . .......................................... 0,75 p


În a doua situaţie, pe rezistor căderea de tensiune este V2 , iar pe lampă ea este U − V2 ...........
Curentul principal în circuit va fi I 2 = k(U − V2 ) iar prin rezistor el va fi V2 / R .........................
0,25 p 3
2 puncte
Acum prin voltmetru circulă curentul IV2 = k(U − V2 ) 2 − V2 / R ...................................................
0,75 p

( )
tul (IV1 ) (IV2 ) = V1 / V2 . În final găsim k = UV2 /[ RV1 V1V2 + (U − V2 ) 2 ] . ...............................
0,50 p
În cele două situaţii voltmetrul are aceeaşi rezistenţă internă, care se poate elimina prin rapor-
0,50 p
Din OFICIU 1p

Problema 3. TOPIREA UNUI URE 10


punc-

Fie t ( t1 ) temperatura bilei la un moment dat, când canalul interior (cu secţiunea S = 2 cm2 )
te

avea lungimea h ( H ). Bilanţul căldurii pe care bila (fierbinte) a transferat-o ţurţurelui (rece)
are forma C(t1 − t ) = m = ( Sh) ...........................................................................................................
1,50 p

De aici rezultă că t1 = t + ( / C)( S)h . (*) ............................................................................................ 0,50 p


Conform enunţului, când h = H , avem t = t0 = 00 C , ceea ce ne permite să scriem relaţia 1 p
t1 = t0 + ( / C )( S) H = 0 + ( / C )( S) H . .....................................................................................
Calculul numeric ne conduce la valoarea t = 1000 C. ................................................................. 0,50 p
1
Fie v viteza instantanee cu care coboară ţurţurele în momentul când temperatura bilei este
t ( t1 ) . Conform precizărilor din enunț, pentru energia
“pierdută“ de bilă într-o secundă, când ţurţurele a cobo-
rât pe distanţa v , putem scrie egalitatea
 (t − t0 ) =     S  v . Aici  este un factor constant 1,50 p
de proporţionalitate, necunoscut. ...................................
Cu ajutorul expresiei t = t1 − ( / C)( S)h , stabilită
mai sus (vezi relația (*)), pentru viteza cu care coboară

v =  (t1 − t0 ) / S − h / C  = ( / C )( H − h) ....................


țurțurele găsim dependența liniară 1p

Observăm că viteza v scade odată cu creşterea lui h 1p


(dreapta din figură, cu pantă negativă) ...........................................................................................
Pentru desen ................................................................................................................................. 0,50 p
În particular, când h = 2H / 3 , avem v2 = ( / C)( H / 3) şi de aici obținem o expresie pentru pa-
rametrul necunoscut  , anume  / C = 3v2 / H ........................................................................... 0,50 p

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.


2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, c respectiv d.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Orice rezolvare ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv
6. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei pre-
zent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
7. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1. Punctajul final reprezintă suma acestora.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană / a sectoarelor municipiului București,
a Olimpiadei de FIZIC
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare
XI
Pagina 5 din 5 BAREM – Clasa a XI-a
La momentul iniţial, când h = 0 , viteza deplasării verticale, în jos, a țurțurelui era
v = ( / C)( H ) = 3v2 = 0,3 mm/s . . .................................................................................................... 1p
Din OFICIU 1p

Barem propus de:


prof. univ. dr. Florea ULIU, Departamentul de Fizică, Universitatea din Craiova;
prof. Cristian MIU, Colegiul Național ”Ion Minulescu” din Slatina;
prof. Țeona DUMITRA CU, Liceul ”ȘtefanăProcopiu” din Vaslui;
prof. Dumitru ANTONIE, Colegiul Tehnic nr. 2, Tg. – Jiu.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.


2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, c respectiv d.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Orice rezolvare ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv
6. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu conţinutul de idei pre-
zent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
7. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1. Punctajul final reprezintă suma acestora.
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 1 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
Problema 1. Circuite de curent alternativ ... Parţial Punctaj
Barem Problema 1 10
a.1. Pentru k închis defazajul dintre tensiunea de la bornele circuitului și
intensitatea curentului măsurată de ampermetru se anulează dacă:
Im Z = 0
0,30

(R + jXL )(− jXC ) = XC ( XL − jR) =


Unde:
Z= =
Z b + X C (R + jXL ) + (− jXC ) R + j ( XL − XC )
Zb XC

RXC − j (R2 + XL2 − XL XC )


0,30
= 2
R + ( X L − XC )
XC
2

Așadar:
R2 + XL2 − XL XC = 0
0,20

R2 + XL2
Deci:
XC =
XL 0,20
unde: XC = și XL = ωL
1
a. ωC ( a ) 2,00
Obținem:
C(a ) =
L
R + ω2 L2
0,20
2

Rezultă:
C(a ) = 366,61 μF 0,20

 
a.2. Intensitatea indicată de ampermetru este:

U U R2 + ( XL − XC )
I (a ) = =
2 0,20
Z RX C2
După efectuarea calculelor obținem:
U R
I (a ) = 2
R + ω 2 L2
0,20

Rezultă:
I ( a ) = 0,39 A 0,20
b.1. Pentru k deschis intensitatea indicată de ampermetru este:
I1 =
U 0,20
Zb
Dar:
b. Zb = Z b Z b = R2 + XL2 0,40 3,00
unde: Z b = R + jXL și Z b = R − jXL
Pentru k închis intensitatea indicată de ampermetru este:
I2 =
U 0,20
Z
1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 1 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 2 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
Dar:
R2 + XL2
Z = Z Z = XC
R2 + ( XL − XC )
(R + jXL )(− jXC ) = XC ( XL − jR)
2

unde: Z = =
Z b + X C (R + jXL ) + (− jXC ) R + j ( XL − XC )
Zb XC 0,40

XC ( XL + jR)
Z=
R − j ( XL − XC )
Deoarece ampermetrul indică aceeași intensitate avem:
I1 = I 2  =  Zb = Z
U U 0,20
Zb Z
După efectuarea calculelor obținem:
R2 + XL2
XC =
2 XL 0,20
unde: XC = și XL = ωL
1
ωC ( b )
Deci:
C( b ) =
2L
R + ω 2 L2
0,20
2

Rezultă:
C(b ) = 733,22 μF 0,20
b.2. Intensitatea indicată de ampermetru, atât pentru k deschis, cât și
pentru k închis este 0,97 A . 0,20
b.3. Înlocuind ampermetrul cu reactanța necunoscută X, impedanța
circuitului este:
Z ' = Z 'Z '

Z' = X + Z
Unde:

Z=  (
RX C − j R2 + X L2 − X L XC )
R + ( X L − XC )
XC
2 2 0,20
Înlocuind reactanța capacitivă determinată în rezolvarea cerinței (b.1.),
R2 + XL2
XC = ,
2 XL
obținem:
Z = R − jXL
Intensitatea este în fază cu tensiunea de la bornele circuitului pentru:
Im Z' = 0 , adică Z ' = R
0,20
Obținem:
X = jXL
0,20
Elementul de circuit introdus în locul ampermetrului este o bobină ideală
cu reactanța: X = XL = ωL. Rezultă: X = 45,83 Ω
0,20

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 2 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 3 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
c.1. Pulsația de rezonanță este:

ωr ez =
1 0,30
LC
Rezultă:
ωrez = 80,00 rad s 0,20
c.2. Tabelul 1.1.R conține valorile pentru pulsație, inductanță,
capacitatea electrică a condensatorului, reactanța inductivă și reactanța
capacitivă.

Tabelul 1.1.R.

ω XL XC

(rad s ) (mH ) ( μF) (Ω ) (Ω )


L C

79,00 72,40 74,25


79,25 72,63 74,02
c. 4,00
79,50 72,86 73,78 1,50

79.75 73,09 73,55


80,00 916,51 170,48 73,32 73,32
80,25 73,55 73,09
80,50 73,78 72,87
80,75 74,01 72,64
81,00 74,24 72,42

c.3. Reprezentarea grafică a reactanței inductive X L și a reactanței


capacitive XC în funcție de pulsație este prezentată în Figura 1.1.R.
2,00

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 3 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 4 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII

Figura 1.1.R.

Oficiu 1,00

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 4 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 5 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
Problema 2. Dispozitive interferențiale ... Parţial Punctaj
Barem Problema 2 10
a) Pentru razele care interferă prin reflexia pe suprafețele penei de aer de
grosime d și rază r avem diferența de drum optic: 0,50
�= � � + �⁄
Din geometria sistemului raza inelului:
0,50
� = − ≅
Din condiția de maxim:
�= �⁄
obținem raza cercului franjei luminoase de ordin k: 0,50

− � ⁄ 2,50
� �� =√
� �

iar din condiția de minim:



�= +
se obține: 0,50

� =√ � ⁄

� �

Rezultă:
� �
0,50
⁄� ��
=√ ⁄ − ,� � =√
a) b) Cele două semilentile obținute după decupare și lipire formează imaginele
virtuale S1 și S2 situate față de lentilă la distanța: 0,50

|� | = | |=
+�

b) Distanța dintre cele două imagini virtuale ale sursei este:


� 0,50
= = � = ,
� 2,00
Sursele S1 și S2 formează un dispozitiv echivalent cu dispozitivul Young. 0,50
Pe ecranul situat la distanța:
� = |� | + =
0,50
se vor forma franje cu:
��
�= =

c) Câmpul de interferență are forma din figura 2.2.R. 0,50 2,00

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 5 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 6 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII

Fig. 2.2.R
La distanța d de semilentile lățimea câmpului de interferență este:
0,50
�= |� |

iar numărul de franje este:


0,50
� = [ ]+

Rezultă:
0,50
�=
d) Numărul de franje depinde de distanța d după expresia
1,00
� = [ ]+ = [ ]+ = [ ]+
� �|� | |� |+ �|� | +|� |⁄ 1,50
Pentru valori mari ale lui d se obține:
0,50
� �� =
e) Pentru o poziție particulară a sursei � � și implicit a imaginii � � interfranja
� �
�� � �(|� |+ )�
are expresia: � � = � = �
� |� |

care nu depinde de distanța d dacă |� � | → ∞, deci |� � | → � 1,00


Observație: demonstrațiile geometrice ce arată că diferența de drum a razelor
ce interferă nu depinde de poziția ecranului când sursa S este în planul focal
obiect pot înlocui demonstrația precedentă.
Oficiu 1,00

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 6 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 7 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
Problema 3. Fotografia rombului deformabil ... Parţial Punctaj
Barem Problema 3 10
a)
Sincronizarea ceasornicelor din sistemele R și respectiv R' , adică
t = t '= 0, s-a făcut atunci când originile O și respectiv O' ale celor două
sisteme au coincis. Vom admite că, chiar în acel moment, măsurat în
sistemul R, t = 0, frontul flash-ului luminos a sosit în punctul (vârful) B.
Coordonatele acestui eveniment (sosirea frontului luminos al flash-
ului în punctul B), raportate la cele două sisteme de referință, sunt:
R' : x'B = 0; y'B = l0 sin  0 ; z'B = l0 cos 0 ; t 'B ;
R : xB = 0; yB ; zB = l0 cos 0 ; t B = 0,
astfel încât, în acord cu transformările Lorentz, rezultă:
y − v0 t
y' = ;
1− 2
v 02

y −u 0
c
y'B = B = = = l0  sin  0 ;
yB yB
1−  2
1− 2 1− 2
2 2
u u
c c
yB = l0  1 −  2  sin  0 .
Trecerea frontului luminos al flash-ului prin punctul C, însemnează
un alt eveniment, ale cărui coordonate, raportate la cele două sisteme de
referință, sunt:
R' : x'C = 0; y'C = 0; z'C = 2l0 cos 0 ; t 'C ;
2,00

R : xC = 0; yC ; zC = 2l0 cos 0 ; t C .
Propagarea frontului luminos al flash-ului, de-a lungul axei OZ,
între zC și zB , de la momentul t C și până la momentul t B , în sensul negativ
al axei OZ, cu viteza − c, permite să scriem că:
zB − zC = −c(t B − tC ); t B = 0;
z −z l cos 0 − 2l0 cos 0 l cos 0
tC = B C = 0 =− 0 ,
c c c
astfel încât, rezultă:
y − u  tC yC −   c  tC
y'C = C = = 0;
1−  2
1− 2
u2

 l cos  0 
c
yC =   c  tC =   c   − 0 ;
 
yC = −  l0 cos 0 ;
c

l1 = yB − yC = l0  1 −  2  sin  0 − (−   l0 cos  0 );
(
l1 = l0 1 −  2  sin  0 +   cos  0 . )
1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 7 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică

Pagina 8 din 9
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
b)
Sosirea frontului luminos al flash-ului în punctul D, este un
eveniment ale cărui coordonate, raportate la cele două sisteme de referință,

R' : x'D = 0; y'D = −l0 sin  0 ; z'D = l0 cos 0 ; t 'D ;


sunt:

R : xD = 0; yD ; zD = l0 cos  0 ; tD = tB = 0,
astfel încât, în acord cu transformările Lorentz, rezultă:
y − v0 t
y' = ;
1− 2
v 02
1,00
y −u0
c
y'D = D = = = −l0  sin  0 ;
yD yD
1−  2
1− 2 1− 2
2 2
u u

( )
c c
yD = −l0  1 −  2  sin  0 ;

( )
l2 = yC − yD = −   l0 cos  0 − − l0  1 −  2  sin  0 ;
l2 = l0 1 −  2  sin  0 −   cos  0 .
c)
Lungimea întregii imagini de pe placa fotografică, aflată în sistemul
fix R, va fi:
l = l1 + l2 = 2l0  1 −  2  sin  0 ,
rezultat pe care îl putem interpreta ca reprezentând, în sistemul R,
contracția distanței proprii: 1,00
L0 = BD = 2  l0  sin  0 ,
măsurată în sistemul R' , adică:
l = L0  1 −  2 = 2  l0  sin  0  1 −  2 .

( )
d)
Din condiția de maxim pentru lungimea l1 , rezultă:

= l ( 1−  −   sin  ) = 0;
l1 = l0 1 −  2  sin  0 +   cos  0 ;

 cos  0
d0
d l1 2
0 0

1 −  2  cos  0 =   sin  0 ;
1−  2
tan  0 =

; 2,00

 = cos 0 ;
 0 +  0 = 90 0 ;  0 = 90 0 −  0 ;
 = cos(900 −  0 ) = sin  0 = 1 − cos 2  0 ;

 = cos  0 = sin  0 = 0,6 = ;


u
c
1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 8 din 9
Ministerul Educației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a
olimpiadei de fizică
15 februarie 2020
Barem de evaluare și de notare XII
u = 0,6  c.
Pagina 9 din 9

( )
 = cos 0 ;
e)

l1 = l0 1 −  2  sin  0 +   cos  0 ;

( )
l1,max = l0 ;
l2 = l0 1 −  2  sin  0 −   cos 0 ; 1,00
l2 = 0,28  l0 ;
l = 2l0  1 −  2  sin  0 ;
l = 1,28  l0 .

( )
f)
l2 = l0 1 −  2  sin  0 −   cos 0 ;
l2 = 0;

tan  0 = ;  = = 0,6;
u
1−  2

( )
c

tan  0 = = tan 90 0 −  0 = ctg  0 ;


3 2,00

( )
 0 = 530 ;  0 = 37 0 ;
4

l1 = l0 1 −  2  sin  0 +   cos  0 ;
l1 = 0,96  l0 .
Oficiu 1,00

Barem propus de:


Prof. Florin BUTUȘIN – Colegiul Națională„Simion Bărnuțiu” ȘimleuăSilvaniei
Prof. Gabriel FLORIAN – ColegiulăNațională“CarolăI”ăCraiova
Prof. Jean ROTARU – ColegiulăNaționalăIași
Prof. dr. Mihail SANDU – Liceul TehnologicădeăTurismăCălimănești

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporțional cu conținutul de idei
prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de
elev.
Pagina 9 din 9

S-ar putea să vă placă și