ANALIZA COMPANIEI IBM

Ionașcu Diana – Grupa 1030, Seria A

Analiza microeconomică a companiei IBM

IBM – Intelligent Business Machines

IBM a fost înființată în 1911 sub numele de Computing Tabulating Recording

Corporation(CTR) prin fuziunea a patru companii: Tabulating Machine Company,
International Time Recording Company, Computing Scale Corporation si Bundy
Manufacturing Company. La începutul anilor ’20, CTR era o companie tehnologică de
mici dimensiuni care înregistra o creștere rapidă, însă pentru care conducerea avea ambiții
mari, printre acestea numărându-se aceea de a deveni o companie globală. 

Thomos Watson, președintele companiei, a început să înființeze filiale în afara

SUA care urmau să fie conduse de manageri locali, o abordare diferită într-o perioadă în
care majoritatea companiilor numeau manageri americani pentru sucursalele din
străinatate. 

În 1924, inspirat de nume mari precum General Electric și General Motors,

Watson a schimbat denumirea companiei în International Business Machines (IBM),
acesta subliniind dorința lui ca IBM să devină recunoscută în toată lumea.
În prezent, IBM are aproape 430.000 de angajați în 170 de țări, iar în cei 100 de ani de la
înființare, a primit mai multe patente de invenție decât oricare companie din lume.
Încă de la început conducerea companiei s-a bazat pe inovație, sloganul “Think” fiind
principiul după care se ghida președintele IBM. 

În anii '60, un calculator IBM putea costa chiar și 9 milioane de dolari, iar pentru a
fi instalat era nevoie de aproximativ 1.000 de metri pătrați și în jur de 60 de ingineri.
Însă pe 12 august 1981, compania prezenta calculatorul personal IBM 5150, la prețul de
1.565 de dolari. Noul PC era mai rapid și putea fi folosit de orice utilizator. 
La un an de la lansare, IBM PC a câștigat premiul “Person of the Year”, acordat de
revista Time.

Big Blue, așa cum este denumită adesea compania IBM, împlinește anul acesta pe
16 iunie 106 de ani de la inființare, devenind astfel cea mai veche companie din IT-ul
mondial.

Compania IBM este recunoscută la nivel mondial pentru:

 Dezvoltarea și inovarea aplicațiilor

 Analiza și strategia afacerii
 Soluții cloud pentru afaceri
 Operațiuni digitale
 Aplicații pentru întreprindere
 Finanțe, riscuri și fraude
 Consulanță și servicii pentru mobile

2
Analiza microeconomică a companiei IBM

Fig 1: Key Statistics - Yahoo Finance

Conform datelor selectate de pe Yahoo Finance, IBM prezintă o valoare a

întreprinderii de 194.04 miliarde dolari, având o capitalizare bursiera de 150.97 miliarde
dolari.

Fig. 2: Key Statistics - Date financiare

În figura 2 se pot observa diferite informații financiare. Marja de profit are o

valore de 14.85%, ceea ce înseamnă că firma IBM câștigă câte 0.1485 dolari pe fiecare
dolar tranzacționat.

3
Analiza microeconomică a companiei IBM

Întoarcerea activelor/rata rentabilității activelor (ROA) ne indică cât de profitabile

sunt investițiile în activele firmei. Valoarea de 7.77% indică o utilizarea eficientă a
investițiilor făcute, ceea ce duce la înregistrare de profit. Acest lucru înseamnă că la
fiecare dolar investit în active, societatea obtine sub formă de profit 7,77 dolari.

Întoarcerea capitalurilor proprii/rentabilitatea capitalului propriu (ROE) măsoară

renatbilitatea unei companii dezvăluind cât de mult profit va avea compania în urma
investițiilor făcute de investitiori. Conform tabelului din figura 2, acest indicator are
valorea de 72.41%, ceea ce indică, din nou, că IBM înregistrează profit de 72.41% din
valorea acțiunilor tranzacționate la bursă.

Venitul companiei este de 79.82 miliarde de colari, iar venitul pe fiecare acțiune
tranzacționată este de 83.65 dolari.

Datoriile totale ale aceste companii sunt în valoare de 42.18 miliarde dolari.

Fig 3 Evoluția companiei între 25.04.2016 – 25.04.2017

După cum se poate observa și în figura 3, compania IBM prezintă în mare parte un
trend ascendent, având o decădere în octombrie 2016, când prețul de închidere a fost de
149.63 dolari. Din acel moment, trendul a fost unul ascendent, cu ușoare fluctuații. Cel
mai înalt punct îl găsim pe 1 martie 2017, când prețul de închidere a fost de 181.95 dolari.
În prezent, s-a resimțit scăderea către un preț de închidere de 160.39 dolari (25.04.2017),
descendență ce se poate observa și pe grafic.

Principalii competitor ai IBM-ului se pot observa în figura de mai jos. Apple este
firma cu capitalizarea bursieră cea mai mare – 753,875,33 dolari – fiind urmată apoi de
Concurrent Computer Corporation (48,590$). Printre firmele cunoscute din domeniul IT
care se situează deasupra IBM-ului mai regăsim și DELL sau HP. În continuare am ales
să fac o comparație directă între IBM și Apple.

4
Analiza microeconomică a companiei IBM

Fig. 4: IBM’s competitors

Apple Inc. (NASDAQ: AAPL, până în ianuarie 2007 numită Apple Computer,

Inc.), este o companie din Silicon Valley cu sediul în Cupertino, California, cu scop
principal de activitate în tehnologia computerelor. Cunoscută mai ales
pentru computerele model Macintosh, Apple are o reputație de inovație în industria
de înaltă tehnologie.

Așa cum se observă și din table, Apple se clasează pe primul loc, având un capital
bursier în valoare de 753.67 miliarde dolari. Firma prezintă o marjă a profitului egală cu
20.73%. Din punct de vedere al vânzărilor, acestea au crescut în 2016 cu 2% față de anul
precedent. Deși vânzările noului Iphone 7 nu s-au ridicat la nivelul modelului anterior –
Iphone 6 – la momentul apariției în octombrie 2016, firma și-a revenit în vânzări în
primul semestru al anului 2017.

Fig.5: Evoluția companiilor IBM și Dell pe piața de capital

5
Analiza microeconomică a companiei IBM

Analiza seriilor de date

1. Analiza prețului IBM

Summary statistics:

sd(Close_IBM) = abaterea medie = 9.96

Din comanda summary, putem observa că media prețurilor de închidere IBM este
în valoare de 161.9, fiind foarte aproape de mediană (168.7).
Abaterea standard are o valoare de 9.963901, reprezentând o măsură a dispersiei
valorilor acesteia în jurul mediei.

 Coeficientul de variație = 0.06 – serie omogenă și reprezentativă

 Skewness = 0.34 – distribuția este inclinată spre stânga, având mai multe
valori extreme spre dreapta
 Kurtosis = 2.12 – distribuție platikurtică, mai plată decât o distibuție
normală având valori dispersate pe un interval mai mare în jurul mediei.
Probabilitatea pentru valori extreme este mai mică decât în cazul unei
distribuții normale.

Fig.6 – Histograma prețurilor de închidere

6
Analiza microeconomică a companiei IBM

Din histograma de mai sus, putem trange concluzia că seria este înclinată spre
stânga cu o distribuție platikurtică, așa cum au demonstrate skewness și kurtosis.

Fig.7: Boxplot-ul prețurilor

În figura 7 este exemplificat boxplot-ul prețurilor de închidere ale firmei IBM,

aceasta neavând outlieri. Pe boxplot, mediana este reprezentată cu o linie orizontală –
valoarea de peste 160$. Prin urmare, 25% dintre valori sunt înter această linie și marginea
superioară a dreptunghiului și 25% între această linie și limita inferioară.

fig. 17.2

7
Analiza microeconomică a companiei IBM

Prețurile au avut fluctuații în acest an, trendul fiind unul descrescător, așa cum se
observă și din graficul de mai sus.

2. Analiza volumui IBM

Summary statistics:

abaterea medie = 1772597

După cum se observă și în imagine, media volumui este de 3619000, cu un minim

de 1398000 și maxim de 19280000.

Analizăm seria de date și obținem:

 Coeficientul de variație = 0.48 – seria nu este omogenă, deci nu poate fi

reprezentativă
 Skewnes = 4.25 - distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori
extreme spre dreapta
 Kurtosis = 31.18 – distribuție leptokurtică, mai ascuțită decât o distibuție normală;
având mai multe valori concentrate în jurul mediei și cozi mai groase ceeea ce
înseamnă probabilități ridicate pentru valorile extreme

Fig.8 – Histograma volumului

8
Analiza microeconomică a companiei IBM

Graficul histogramei confirmă skewness și kurtosis, seria fiind leptokurtică, cu o

înclinație spre stânga.

Fig. 8: Boxplot Volum

De această dată putem observa că în boxplot-ul nostru există și outliers. Printr-o

valoare aberantă (outlier) se înţelege o observaţie extremă, adică o observaţie care nu se
"încadrează" în paternul general al celorlalte valori. Regula empirică (bazată pe distribuţia
normală) este aceea de considera ca valoare aberantă orice valoare care este depărtată de
medie cu mai mult de trei abateri standard.

9
Analiza microeconomică a companiei IBM

fig. 17.1

Trendul este unul variat, cu fluxuri mari, așa cum se poate observa și de pe grafic.

3. Analiza indicatorului DOW

Summary statistics:

abaterea medie = 1116.264

Analiza seriei de date ne conferă următoarele informații:

 Coeficient de variație = 0.05 – seria este omogenă, având date reprezentative

 Skewness = 0.42 - distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori
extreme spre dreapta
 Kurtosis = 1.71 - distribuție platikurtică, mai plată decât o distibuție normală având
valori dispersate pe un interval mai mare în jurul mediei. Probabilitatea pentru
valori extreme este mai mică decât în cazul unei distribuții normale.

Fig 9: Histograma prețurilor de închidere ale indicelui Dow

10
Analiza microeconomică a companiei IBM

Graficul histogramei confirmă skewness și kurtosis, seria fiind platikurtică, cu o

înclinație spre stânga.

Fig 10 – Boxplotul prețurilor de închidere ale indicelui Dow

Boxplotul nu conține outliers, așa cum se poate observa și din figura 10. Mediana
este reprezentată de linia orizontală, având valoarea de 18540.

fig.18.2

Trendul în anul 2016 a fost unul descendent pentru prețurile de închidere ale
indicelui Dow.

11
Analiza microeconomică a companiei IBM

4. Analiza volumului indicatorului Dow

Summary statistics:

abaterea medie = 114224170

Analiza seriei de date ne conferă următoarele informații:

o Coeficientul de variație = 0.65 – seria nu este omogenă, deci nu poate fi

reprezentativă
o Skewnes = 0.79 - distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori
extreme spre dreapta
o Kurtosis = 2.45 – distribuție platikurtică, mai plată decât o distibuție normală
având valori dispersate pe un interval mai mare în jurul mediei. Probabilitatea
pentru valori extreme este mai mică decât în cazul unei distribuții normale.

Fig 11: Histograma pentru volumul indicatorului Dow

Graficul histogramei confirmă skewness și kurtosis, seria fiind platikurtică, cu o

înclinație spre stânga.

12
Analiza microeconomică a companiei IBM

Fig.12: Boxplotul pentru volumul indicelui Dow

Boxplotul nu conține outliers, așa cum se poate observa și din figura 12. Mediana
este reprezentată de linia orizontală, având valoarea de 103300000.

fig. 18.1

Din graficul de mai sus, putem observa cum trendul este unul descendent, cu
variații mari.

13
Analiza microeconomică a companiei IBM

5. Analiza prețului de închidere Apple

Summary statistics:

abaterea medie = 15.49

Analiza seriei de date ne conferă următoarele informații:

 Coeficient de variație = 0.13 – seria este omogenă, având date reprezentative

 Skewness = 0.52 > 0 - distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori
extreme spre dreapta
 Kurtosis = 2.21 < 3 - distribuție platikurtică, mai plată decât o distibuție normală
având valori dispersate pe un interval mai mare în jurul mediei. Probabilitatea
pentru valori extreme este mai mică decât în cazul unei distribuții normale.

Fig.13: Histograma prețurilor de închidere Apple

Graficul histogramei din figura 13 confirmă skewness și kurtosis, seria fiind

platikurtică, cu o înclinație spre stânga.

14
Analiza microeconomică a companiei IBM

Fig.14: Boxplotul prețurilor de închidere Apple

Boxplotul nu conține outliers, așa cum se poate observa și din figura 14. Mediana
este reprezentată de linia orizontală, având valoarea de 112.10, fiind foarte aproape de
medie 114.6.

fig. 19.2

Din acest grafic putem observa cum trendul prețurilor este unul descendent.

15
Analiza microeconomică a companiei IBM

6. Analiza volumului Apple

Summary statistics:

abaterea medie = 15768379

Analiza seriei de date ne conferă următoarele date:

 Coeficient de variație = 0.47 – seria nu este omogenă, având date

nereprezentative
 Skewness = 0.47 > 0 - distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori
extreme spre dreapta
 Kurtosis = 11.08 > 3 - distribuție leptokurtică, mai ascuțită decât o distibuție
normală; având mai multe valori concentrate în jurul mediei și cozi mai groase
ceeea ce înseamnă probabilități ridicate pentru valorile extreme

Fig.15: Histograma pentru volumul Apple

16
Analiza microeconomică a companiei IBM

Graficul histogramei din figura 15 confirmă skewness și kurtosis, seria fiind

leptokurtică, cu o înclinație spre stânga.

Fig.16: Boxplotul pentru volumul Apple

Putem observa că în boxplot-ul nostru există și outliers. Printr-o valoare aberantă

(outlier) se înţelege o observaţie extremă, adică o observaţie care nu se "încadrează" în
paternul general al celorlalte valori. Regula empirică (bazată pe distribuţia normală) este
aceea de considera ca valoare aberantă orice valoare care este depărtată de medie cu mai
mult de trei abateri standard.

fig.19.1

17
Analiza microeconomică a companiei IBM

Din graficul volumului Apple, putem concluziona că datele au variat foarte mult
pe parcursul acestui an.
Evoluția seriilor de date

1)Graficele prețurilor cu volumul aferent:

fig. 17.1

fig.17.2

Din cele 2 grafice putem concluziona că volumul IBM se menține relativ constant,
dar cu variații mari, în timp ce prețul de închidere tinde spre o pantă descrescătoare.

18
Analiza microeconomică a companiei IBM

fig. 18.1

fig.18.2

Din cele 2 grafice se observă un trend descedent al volumului Dow, cu diferite

variații, atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă. Prețurile de închidere au și ele sens
descendent, având variații destul de mari.

19
Analiza microeconomică a companiei IBM

fig.19.1

fig.19.2

Din cele 2 grafice observăm cum volumul Apple este unul “haotic”, cu variații
mari. Prețurile de închidere prezintă și ele fluctuații, trendul fiind unul descrescător.

20
Analiza microeconomică a companiei IBM

2) Prețurile celor 3 serii de date

21
Analiza microeconomică a companiei IBM

Din cele trei grafice putem observa că cei 3 indici ai seriilor de date sunt relativ
asemanatori, au cam apoximativ tendinta, adică descrescătoare, iar pe parcusul acestui an
au prezentat aceeași evoluție - când prețul IBM și Apple scad, scade și DOW, când IBM
și Apple cresc, crește și DOW.

3) Volumele tranzacționate pentru cele 3 serii de date

fig. 18.1

fig.19.1

22
Analiza microeconomică a companiei IBM

fig. 17.1

Volumele IBM și Apple evoluează în același sens, după cum se observă și pe

grafice. Volumul Dow are la începutul graficului un sens ascendant, însă pe parcurs
valorile scad și se corelează cu cele 2 grafice – IBM și Apple.

CONCLUZIE: Având în vedere trendurile descrescătoare ale companiei IBM comparativ

cu cele ale firmei Apple, pot afirma că nu aș investi în aceste acțiuni. După o analiză a
datelor, aș alege Apple în defavoarea IBM-ului, aceasta și situându-se pe primul loc în
piața bursieră. Deși Apple, conform graficelor, a scăzut în anumite perioade, compania a
reușit să se afirme și să ajunga deasupra IBM-ului într-un timp mult mai scurt, fiind
preferată de consumatori și datorită produselor sale.

23