CAPITOLUL 3

ANALIZA SITUA IILOR FINANCIARE

"Oricât de valoroasă ar fi ideea unui ȋntreprinzător, el nu va reuşi să o transforme
ȋntr-o afacere de succes dacă nu are bani" Bill Gates
DILEME FINANCIARE

 În 2009, Popescu, un tânăr ȋntreprinzător din Novaci, Gorj, a iniţiat o afacere ȋn domeniul prelucrării
lemnului. El a făcut un ȋmprumut bancar de 180.000 RON pentru a achiziţiona utilajele necesare
realizării unei fabrici pentru prelucrarea lemnului. Această unitate a fost amplasată pe cursul râului
Gilort ȋn apropierea unei intersecţii de drumuri, aceasta fiind importantă pentru aprovizionarea cu
materia primă necesară producţiei. În acel moment, întreprinzătorul avea 20.000 RON (capitalul
propiu), la care a adăugat terenul pe care va amplasa fabrica. În primii doi ani de funcţionare cifra de
afaceri şi profitul generat au crescut în mod continuu, iar capacitatea de producţie a fabricii nu reuşea
să facă faţă cererii. Majoritatea profitului generat de afacere a fost utilizat de Popescu pentru a
construi o casă de vacanţă la mare şi alta la munte. În plus, ȋn această perioadă a reuşit să
achiziţioneze a doua maşină de teren pe care şi-a dorit-o de mult timp. În al treilea an de funcţionare,
Popescu a considerat că trebuie să intervină pentru a creşte capacitatea de producţie. El a angajat un
alt credit de 280.000 RON pentru a dubla capacitatea de producţie. Din nefericire, ȋn următorul an
preţul materiei prime a crescut foarte mult, iar cererea de mobilă a scăzut. După doi ani de la
extinderea capacităţii de producţie, Popescu a trebuit să lichideze voluntar afacerea. Ce greşeli, din
perspectivă financiară, a făcut Popescu?
 La începutul anului 2006, acţiunile companiei americane de produse alimentare Kraft se
tranzacţionau la aproximatic 28 dolari/acţiune. La acest preţ, profitul pe acţiune al companiei Kraft a
fost cotat la 19, aceasta înseamnă că investitorii erau dispuşi să plătească 19 dolari pentru fiecare
dolar aferent profitului net obţinut de companie. În acelaşi timp, investitorii erau dispuşi să plătească
o sumă imensă de 482 dolari pentru fiecare dolar câştigat de firma Kroger (distribuitor de produse
alimentare), dar numai 8, respectiv 5 dolari pentru fiecare dolar câştigat de companiile Gateway
Computers şi United States Steel. În piaţă mai existau acţiuni ca cele ale firmei Maytag, care chiar
dacă nu generau câştiguri, ci eventual pierderi, ele erau cotate la 19 dolari/acţiune. Între timp,
indicele mediu comunicat de Standard and Poor’s (S&P) 500 index, care este format din cotaţiile a
500 din cele mai importate companii din SUA listate la bursă, a fost de 19, astfel cotaţia acţiunilor
Kraft s-a aflat la nivelul acestei medii. Ce semnificaţie are profitul pe acţiune pentru manageri?
Sursa: Ross, S., Westerfield, R., Jaffe, J., şi Jordan, B., Modern Financial Management, Eight Edition,
McGraw- Hill,2008, pagina 43.

75
 După studierea acestui capitol ar trebui să ştii să:

 Explici scopul şi conţinutul situaţiei financiare elaborată de o companie

 Defineşti, calculezi şi să interpretezi ratele financiare importante ce reflectă starea de
sănătate financiară a unei companii
 Înţelegi limitele analizei ratelor financiare
 Identifici variantele de acţiune valoroase pentru a ȋmbunătăţii starea de sănătate a unei
companii
 Explici de ce analiza situaţiei financiare a unei comapnii este importantă pentru
managementul acesteia, dar şi pentru furnizorii săi de capital
 Utilizezi sistemul Du Pont pentru a ȋnţelege determinanţii performanţei companiei ȋn
relaţie cu activele şi capitalul propriu

Analiza financiar ăimplic ăutilizareaăsitua iilorăfinanciareă– bilan ulăcontabilăşiăcontulădeă

profită şiă pierdere (contulă deă rezultate).ă Bilan ulă contabilă prezint ă ȋnă modă sistematică activele,ă
obliga iileăşiăcapitalulăpropriuăalăuneiăcompaniiălaăunămomentădat,ădeăobicei la finalul trimestrului
sauă ală anului.ă Contulă deă profită şiă perdere prezint ă ȋnă rezumată veniturileă şiă cheltuielileă firmeiă
realizate pe parcursul unei perioade de timp, de obicei un an sau un trimestru.
Obiectivul principal al managementului financiară esteă maximizareaă pre uluiă deă pia ă ală
ac iuniloră companieiă sauă valoarea/avereaă de inut ă deă proprietariiă deă capitală şiă nuă valoareaă
contabil ăaăprofituluiănetăsauăaăcâştigurilorăpeăac iuneă(EPS).ăTotuşiădateleăcontabileăreflectateăȋnă
situa iileă financiareă prezint stareaă deă s n tateă financiar ă aă companiei.ă Dac ă obiectivulă
managementuluiăconst ăȋnămaximizareaăvaloriiăcompaniei,ăaceastaătrebuieăs ăvalorificeăavantajeleă
induseădeăpuncteleăforteăşiăs ăeviteăsauăs ălimitezeăimpactulăpunctelorăslabe.
Analiza financiar ăȋnseamn ăcomparareaăperforman eiăcompanieiăcuăaăcelorlalteăfirmeădină
acelaşiă sectoră industrial,ă evaluareaă tendin eloră privindă pozi iaă financiar ă aă companieiă ȋnă timp.ă
Aceast ăanaliz ăajut ămanagementulăs ăidentificeădeficien eleăşiăs ăac ionezeăpentruăaăȋmbun t iiă
performan a.ă Astfel,ă dină perspectivaă investitorilor,ă analizaă situa ieiă financiareă aă firmeiă indic ă
evolu iaăviitoareăşiăofer ăinforma iiăpre ioaseăpentruăfundamentareaăinvesti iilor.ăPeădeăalt ăparte,ă
managerii folosescă analizaă situa ieiă financiareă atâtă pentruă aă anticipaă condi iileă viitoareă care vor

76
configuraă evolu iaă companiei,ă câtă şiă planificareaă ac iuniloră careă voră ȋmbun t iiă performan aă
viitoare a acesteia.
Rateleă financiareă suntă proiectateă pentruă aă ajutaă laă evaluareaă situa ieiă financiare. De
exemplu,ăoăfirm ăareăoădatorieădeă100000ăRONăşiăoădobând ăceătrebuieăs ăoăpl teasc ăb nciiădeă
10000ă RON,ă ȋnă timpă ceă oă alt ă firm ă areă oă datorieă deă 1000000ă RONă şiă oă dobând ă deă pl tită deă
30000ă RON.ă Careă dintreă celeă dou ă companiiă esteă maiă puternic ?ă Povaraă acestoră datoriiă şiă
abilitateaăcompanieiăpentruăaăleăpl tiăpoateăcelămaiăbineăs ăfieăevaluat ăprinăcomparareaădatorieiă
cuă activeleă totaleă peă careă celeă dou ă firme leă de ină sauă aă dobânzilor care trebuieă pl tite din
veniturile de care dispun pentru stingerea acestor datorii. Compara iileă potă fiă realizateă folosindă
analiza ratelor financiare.
Analizaă situa ieiă financiareă aă uneiă companiiă esteă util ă atâtă pentruă aă ajutaă managementulă
companieiă s ă anticipezeă contextulă ȋnă careă companiaă opereaz ,ă dară multă maiă important,ă s ă
formulezeăunăpunctădeăplecareăpentruăactivit ileădeăplanificareăcareăvorăconduceălaăȋmbun t ireaă
performan eiă viitoareă aă companiei.ă Aceast ă analiz ă faciliteaz ă comparareaă performan eiă uneiă
firmeăcuăalteăcompaniiădinăacelaşiăsector,ăprecumăşiăidentificareaătendin elorăcareăvorăconfiguraă
condi iileăȋnăcareăcompaniaăvaăevolua.ăăăăă
În concluzie, pentruă aă aflaă r spunsurile la dilemele financiare descrise mai sus este
importantă s ăparcurge iă cuăaten ieăacestă capitol.ă Ve iă ȋntâlni o varietate de rate financiare foarte
importante pentru fundamentarea deciziilor manageriale.ăÎnăacelaşiătimp, ve iăaflaămodulăȋnăcareă
acesteaăpotăfiăutilizateăȋnăactivit ileădeăanaliz ăşiăplanificareăfinanciar .

3.1 Surse de date folosite pentru determinarea ratelor financiare

Un obiectiv important al contabilit iiă esteă comunicareaă managementuluiă firmeiă aă

informa iilorăimportanteăpentruăfundamentareaădeciziilorăfolosindădiferiteărapoarteăsauădocumenteă
deăsintez ăcaăbilan ulăcontabilăsauăcontulădeăprofităşiăpierdere.ăInforma iileăderivateădinăsitua iile
financiareă potă fiă utilizateă pentruă aă comparaă ȋntreă eleă companiiă similare.ă Dară esteă aproapeă
imposibilă comparareaă situa iiloră financiareă prntruă dou ă companiiă careă suntă foarteă diferiteă caă
m rimeăsauădac ăceleădou ăsuntălocalizateăȋnă riădiferiteăşi,ăcaăatare, datele lor sunt denomizateăȋnă
monede diferite.

77
 Activeleăsuntăprezentateăȋnăbilan ulăcontabilăȋnăparteaăstâng ăşiăȋnăordineădescresc toareăaă
lichidit iiă lor.ă Seă ştieă c ă numerarulă esteă formaă lichid ă aă activeloră companiei.ă Deă asemenea,ă
pasivele curente (obliga iiă peă termenă scurt)ă suntă scadenteă ȋntr-oă perioad ă maxim ă deă ună an,ă peă
cândăobliga iileăpeătermenălungădevinăscadenteădup ăunăan.ăCapitalulăpropriuăvaăfiă„pl tit”ănumaiă
prinădividendeăproprietarilorăfirmei,ăelă poateăfiă redusăprinăr scump rareaă ac iunilor comune din
pia ,ăiarăȋnămomentulălichid riiăcompanieiăesteăposibilăs ăfieădistribuiteădividendeleăfinale,ădac ă
exist .ă
Capitalulă propriuă sauă valoareaă net ă esteă alc tuită dină maiă multeă componente:ă acţiuni
comune, capital atras prină emisiuniă noiă deă ac iuniă (capitală suplimentar)ă vânduteă laă ună pre ă maiă
mareădecâtăvaloareaănominal ărealizat ălaămomentulăini ialăşiăprofitul net reţinut sau capitalizat.
Deăexemplu,ădac ăoă companieăcareăareăună capitală socialăcompusădină 20000ădeăac iuniă comune,ă
vândute la o valoareănominal ădeă1ăRONăvaărealizaăoăemisiuneănou ădeăac iuniăpeăcareăleăvaăvindeă
cuă 4ă RON.ă Aceast ă emisiuneă vaă contribuiă laă creştereaă capitaluluiă socială (soldulă ac iuniloră
comune)ă cuă 1ă RON/ac iuneă şiă cuă 3ă RON/ac iuneă vaă alimentaă soldulă deă capitală suplimentar sau
atras. Deă asemenea,ă profitulă netă re inută reprezint ă profiturileă cumulateă aleă uneiă companiiă dup ă
plataădividendelor.ăAstfel,ăoăcompanieăpl teşteădividendeădinăsoldulădeănumerarăreducândăastfelă
profitul net care poate fi reinvestiti.
Valoarea activelorătotaleătrebuieăs ăfieăegal ăcuăsumaădintreăobliga iileătotaleăşiăcapitalulă
propiu.ă Practic,ă esteă oă identitateă contabil .ă Diferen aă dintreă totalulă activeloră şiă ală obliga iiloră
reprezint ăcapitalulăpropriuăalăcompaniei.ăObliga iileăcompanieiăsuntăcunoscute cu certitudine, cu
toateăacesteaăvaloareaăcontabil ăaăactivelorăfixeă(terenuri,ăcl diriăsauăechipamente)ăseăbazeaz ăpeă
costurileăȋnregistrateăcontabilă(istorice)ăşiănuăpeăvaloareaălorădeăȋnlocuire.ăDeăasemenea,ăcrean eleă
ȋnseamn ăc ătoateăsumeleăcareătrebuieăȋncasateădeălaăclien iăvorăfiăȋnăȋntregimeăcolectate.ăAceast ă
ipotez ă nuă seă confirm ă ȋntotdeauna.ă Capitalulă propriuă ală companieiă esteă oă sumă reziduală care
poateăfiăaproximat ăȋntr-unămodărezonabilăcaăfiindăvaloareaăadev rat ăaăfirmei [2].
Pentruă aă evitaă oă astfelă deă problem ă bilan ulă contabilă şiă contulă deă rezultateă potă fiă
transformateă prină exprimareaă fiec ruiă elementă constitutivă caă procentă dină activeleă totaleă sauă caă
procentă dină vânz rileă totaleă (ȋnă cazulă contuluiă deă rezultate).ă Seă poateă constataă c ă schimb rileă
totaleă trebuieă s ă fieă zero,ă deoareceă ȋnceputulă şiă sfârşitulă trebuieă s ă fieă 100%.ă Înă acestă format,ă
situa iileăfinanciareăsuntăuşorădeăcitităşiăcomparat.

78
 STAR SA
BILAN ăCONTABILăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăCONTULăDEăREZULTATE
Decembrie 31, 2013 şiă2014 mii RON 2014 mii RON
Elemente de calcul 2013 2014 Elemente de calcul SOLD
ACTIVE
VÂNZ RI
 Cash
Active curente: 3100

 Crean e
91 101

 Stocuri
138 149 Costul bunurilor vândute 2130
246 287
Total active curente 478 537 Amortizare 310

 Imobiliz riănete
Active fixe
1871 1921 EBIT 660
TOTAL ACTIVE 2346 2458
PASIVE Dobând 120

 Furnizori
Pasive curente
Profit brut (EBT) 540
 Datorii pe termen scurt
312 344
318 468
Total pasive curente 638 812 Impozit (i=16%) 86,4
Împrumuturi pe termen lung 1038 958
Profit net: 453,6
 Capital social
Capital propriu
480 480
 Profităre inut 120 140
 Rezerve 30 30 Dividende 313,6
 Provizioane reglementate 40 38
Profit reţinut 140
Total capital proriu 670 688
TOTAL PASIVE 2346 2458

Figura 3.1ăBilan ulăcontabilăşiăcontulădeărezultateăaleăcompanieiăSTARăSAă(formatănormal)

Înă figuraă 3.1ă esteă prezentată ȋnă formată normală bilan ulă contabilă şiă contulă deă profită şiă
pierdereă aleă companieiă STARă S.A.ă Dup ă efectuareaă transform riloră necesare,ă celeă dou ă
documenteădeăsintez ăcontabil ăajungăȋnăformatulăprezentatăȋnăfiguraă3.2.ă
În formatulă procentual,ă situa iileă financiareă suntă relativă uşoră deă citită şiă comparat.ă Deă
exemplu,ăseăpoateăobservaăȋnăfiguraă3.2ăc ăactiveleăcurenteăauăcrescutăcuă1,6%,ăiarăȋmprumuturileă
peătermenălungăauăsc zutăcuă5,3%.ăÎnăceeaăceăpriveşteăsitua iaăveniturilor,ăponderea costurilor cu
bunurileă vânduteă ȋnă totală vânz riă esteă deă 68%,ă adic ,ă 0,68ă RONă genereaz ă 1ă RONă vânz ri.ă
Aceast ă informa ieă esteă important ă pentruă aă comparaă eficien aă utiliz riiă fonduriloră deă c treă
firmele concurente. În felul acesta, firma poate de ine oă informa ieă cheieă şiă util ă pentruă
exercitarea controlului asupra costurilor.

79
 STAR SA
BILAN ăCONTABILăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă CONTUL DE REZULTATE
Decembrie 31, 2013 şiă2014 2014
Elemente de calcul 2013 2014 Varia ie Elemente de calcul SOLD
ACTIVE
VÂNZ RI
 Cash
Active curente: 100%

 Crean e
3,8% 4,1% +0,3%

 Stocuri
5,6% 6% +0,46% Costul bunurilor 68%
10,5% 11,7% +1,2% vândute
Total active curente 20,2% 21,8% +1,6%
Amortizare 10%
 Imobiliz riănete
Active fixe
80% 78,2% -1,8%
TOTAL ACTIVE 100% 100% 0% EBIT 21,3%

PASIVE Dobând 3,4%

 Furnizori
Pasive curente

 Datorii pe termen scurt

13,3% 14% +0,7% Profit brut 17,4%
13,6% 19% +5,4% (EBT)
Total pasive curente 27,2% 33% +5,8% 2,3%
Împrumuturi pe termen lung 44,3% 39% -5,3% Impozit
(i=16%) 14,6%
 Capital social
Capital propriu
20,5% 19,5% -1%
 Profităre inut 5,1% 5,7% +0,6% Profit net:
 Rezerve 1,2% 1,2% 0% 10,1%
 Provizioane reglementate 1,7% 1,5% -0,2%
Total capital propriu 28,56% 28% -0,56% Dividende 4,5%
TOTAL PASIVE 100% 100% 0%
Profit reţinut

Figura 3.2ăBilan ulăcontabilăşiăcontulădeărezultateăaleăcompanieiăSTARăSAă(formatăprocentual)

Costul bunurilor vândute reprezint ăcostulăproduc ieiăbunurilorăcareăauăfostăvânduteăȋntr-

oăanumit ăperioad .ăÎnăaceast ăcategorieăsuntăincluseăcosturileăcuămateriileăprime,ăcheltuielileăcuă
manoperaă legateă deă produc iaă bunuriloră şiă cheltuielileă indirecteă legateă deă produseleă vândute.
Cheltuielileă cuă vânzareaă bunuriloră şiă celeă administrative,ă precumă şiă plataă debânziloră suntă
prezentateă separată deă costulă bunuriloră vândute,ă deoareceă eleă suntă v zuteă maiă degrab ă caă fiindă
cheltuieli periodice decât costul bunurilor vândute [9].
Pentru oăcompanieădină domeniulă fabrica iei,ă cheltuielileăcuăamortizareaăsuntăconsiderateă
ca fiind oăcomponent ăaăcosturilorăbunurilorăvânduteăşiăastfelăele devin parte a costului bunurilor
vândute.ă Înă cazulă uneiă firmeă dină domeniulă distribu ieiă deă produse,ă deă exemplu,ă ună magazin,ă
amortizareaă esteă ȋnă generală listat ă separată caă fiindă oă alt ă cheltuial ă periodic ă (asemeneaă
cheltuielilor cu dobânda) sub profitul brută dină exploatareă ob inută deă firm .ă Deă re inută faptulă c ă

80
cheltuielileă cuă amortizareaă seă bazeaz ă peă costuriă istoriceă careă ȋnă perioadaă infla ieiă potă s ă nuă
corespund ăcuăceleăeconomice [11].
Riscul afacerii este generat de activitatea de exploatare a companiei. Unele companii se
plaseaz ăîntr-oăzon ădeăoperareăapropiat ădeăpragulădeărentabilitateăşiăseăpotăconfruntaăcuăvenituriă
relativăvolatile.ăÎnăacestăcaz,ăriscurileăopera ionaleăaleăfirmeiăsuntămari.ăAlteăcompaniiăseăg sescă
într-oă zon ă deă operareă foarteă stabil ă aflat ă departeă deă pragulă deă rentabilitate.ă Oă varia ieă
nefavorabil ăaăveniturilorăpoateăfiăabsorbit ăf r ăproblemeădeăcompanie,ăiarărisculăopera ionalăesteă
redus.ă Oă companieă careă produceă maşiniă unelteă seă poateă încadraă înă primaă categorie,ă peă cândă oă
unitateăcareăproduceă energieăelectric ăprobabilăseăîncadreaz ă ăînă ceaădină urm .ă Înăpractic , este
importantă s ă fieă estimată gradulă deă riscă ală afaceriiă pentruă fundamentareaă corect ă aă deciziiloră deă
finan are [1].
Oăcerereămaiămareădeăfonduri,ăînseamn ,ăoăfinan areămaiămareăpeăcareăcompaniaătrebuieă
s ăoărealizeze.ăNaturaănevoilorăpentruăfonduriăinfluen eaz ătipulă deă finan areă ceătrebuieăutilizat.ă
Dac ăafacereaăareăoăcomponent ăsezonier ,ăseăimpuneăfinan areaăpeătermenăscurt,ăeventualăprină
credite de cont curentă angajateă cuă b ncile.ă Deă asemenea,ă gradulă deă riscă ală afaceriiă poateă afectaă
semnificativă tipulă deă finan areă ceă trebuieă utilizat.ă Cuă câtă risculă afaceriiă esteă maiă mare,ă cuă atâtă
finan areaăprinăîndatorareăpeătermenăscurtăesteămaiăpu inădorit ădeămanagementul companiei. În
acestă ultimă caz,ă finan areaă dină capitalulă propriu,ă printr-oă emisiuneă deă ac iuniă comune,ă esteă
recomandat .ă Astfel,ă prină folosireaă capitaluluiă propriuă seă evit ă plataă obligatorieă aă dobânziiă şiă
principalului aferent creditului angajat. Firma îşiădesf şoar ăactivitateaăîntr-un cadru mai relaxat.
Situa iaă financiar ă şiă performan aă firmeiă potă influen aă tipulă deă finan areă careă ară trebuiă
utilizat.ă Oă lichiditateă maiă mareă aă firmeiă înseamn ă c ă aceastaă poateă faceă fa ă unoră constrângeriă
financiare mai dure.ăDeăasemenea,ăoăprofitabilitateămaiămareăaăfirmeiăînseamn ăc ăaceastaăpoateă
optaă pentruă ună tipă deă finan areă maiă riscant.ă Astfel,ă finan areaă prină îndatorareă devineă multă maiă
atractiv ăodat ăcuăîmbun t ireaăgraduluiădeălichiditate,ăaăprofitabilit iiăsauăaăsitua ieiăfinanciareă
a firmei.
Planificareaă financiar ă aă firmeiă trebuieă s ă fieă congruent ă cuă cerin eleă furnizoriloră deă
capital.ăDeăexemplu,ăoăfirm ăconsider ăc ăareănevoieădeă2ămilioaneăRON,ăpeăcareăîiăpoateăob ineă
printr-oăfinan areăpeătermenăscurt,ădar furnizorii de capital s-arăputeaăs ănuăaccepteăsumaăsolicitat ă
sauă tipulă deă finan areă indicat.ă Prină urmare,ă interac iuneaă dintreă firm ă şiă furnizoriiă deă capitală

81
determin ăsumele,ătermeneleăşiăpre ulăfinan rii.ăDeăasemenea,ăfurnizoriiădeăcapitalătrebuie s ă in ă
contădeăop iunileăfirmelorăprivindăfinan area.ăă
În concluzie, costul bunurilor vândute este legat înă modă directă deă activit ileă deă
exploatare:ă salarii,ă materiiă prime,ă furnizoriă şiă cheltuieliă generaleă deă fabrica ie.ă Cheltuielileă cuă
dobândaăseărefer ălaăcostulăfondurilorăȋmprumutateăşiănuăcontribuieădirectălaăformareaăcosturiloră
deăproduc iei.ă

3.2 Analiza ratelor financiare

Rateleă deă rentabilitateă aă capitaluriloră exprim ă performan aă companiei,ă deoareceă eleă seă
calculeaz ă prină raportareaă rezultateloră obținuteă deă firm ă (profit,ă fluxă deă numerar,ă vânz ri,ă
venituri, etc.) la capitalurile investite (active curenteăsauăcirculante).ăAcesteărateăscotăînăeviden ă
rateleă deă marj ,ă deă rota ieă şiă deă structur ă aă capitalurilor,ă precumă şiă leg turileă careă apară întreă
acestea.ăRezultateleăob inuteăseăextragădinăcontulădeăprofităşiăpierdereăşiădinăbilan ulăcontabil.
Rateleădeărentabilitateăaă capitalurilorăseăpotă calculaăînă oriceămoment,ă dară înă practic ăs-a
convenităcaăacesteaăs ăfieădeterminateălaăsfârşitulăexerci iuluiăfinanciar,ăreferitorălaărezultateăşiălaă
începutulă exerci iuluiă pentruă capitalurileă investiteă [12].ă Acesteă rateă seă exprim ă caă raportă întreă
rezultateă (dividende,ă profit,ă dobând )ă şiă eforturileă financiareă angajateă pentruă generareaă acestoră
rezultate.ăActivulăeconomicăalăfirmeiăesteăalc tuitădinăactiveăimobilizateăşiăactiveăcurente.ăActivulă
firmei poate fi finan atăfolosindăcapitalulăpropriuăşiăcapitaluri împrumutate.
Analizaă rateloră financiareă implic ă dou ă tipuriă deă compara iiă – interne şiă externe.
Comparaţiile interne vizeaz ă diferiteă perioadeă pentruă aă investigaă dinamicaă rateloră financiareă şiă
evolu ia performan eiă şiă aă situa iiloră financiareă aleă companiei.ă Rateleă financiareă dină perioadaă
prezent ă seă compar ă cuă celeă din trecută sauă seă realizeaz ă proiec iiă ȋnă viitoră pentruă aă identificaă
tendin ele.ăPrinăacesteăcompara iiăseăpoateădeterminaădac ăperforman aăfinanciar ăaăuneiăcompaniiă
s-aăȋmbun t ităsauădeteriorat.ăRateleăseăpotăcalculaăpentruăaăestimaăanumiteăevolu iiăviitoareăprină
varianta lor pro forma [11].
Comparaţiile externe seă refer ă laă utilizareaă rateloră financiareă aleă uneiă companiiă pentruă
compararea lor cu ratele aferente ceă apar ină altor firme similare sau cu media industriei la un
anumit moment. În felul acesta, seăpoateădeterminaăperforman aăfinanciar ărelativ ăaăcompaniei.ă
De asemenea, o astfel de analiz ă neă ajut ă s ă identific mă oriceă devia ie semnificativ ă fa ă deă

82
mediaăindustrieiăsauăaăstandarduluiăfolosităcaăreferin ă(benchmarking). Valorile medii ale ratelor
financiareăsuntăvizateăcaă inteăsauăobiectiveăşiăofer ăoăorientareăgeneral ăpentruăcompanie.
Folosirea ratelor medii ca referin eă trebuieă realizat ă cuă pruden .ă Pentruă fiecareă sectoră
industrial se pot determina valori medii subăform ăde referin eăpentruărateleăfinanciare respective.
Deă exemplu,ă companiileă deă electricitateă reuşescă s -şiă pl teasc ă laă timpă obliga iileă chiară dac ă
ratele curente de lichiditate sunt destul de reduse, subă1,5.ăDac ănuă inem cont de natura afacerii,
interpretareaăratelorăpoateăfiăeronat .ăNumaiăprinăcomparareaăratelorăfinanciareăaleăuneiăfirmeăcuă
aleăaltorăfirmeăsimilareăseăpoateărealizaăoăinterpretareăcorect ăa rezultatelor.
Oăalt ăproblem ăimportant ăconst ăȋnăcomparareaăcompaniilorădinăacelaşiăsectorăindustrială
dar care auădimensiuniăfoarteădiferite.ăDiferen eleădeăm rimeăpotăafectaărezultateleăcompara iiloră
şi, ȋnăacestăcaz, o modalitate prin care pot fi evitate problemele legate de compararea companiilor
de m rimiă diferiteă esteă calculareaă şiă comparareaă ratelor financiare. Aceste rate permit
comparareaăşiăinvestigareaărela iilorădintreădiferiteăinforma iiăfinanciare.ă
În practic ,ăexist ăoăproblem ăcuărateleăfinanciare,ădeoareceăeleăpotăfiădefiniteăȋnămoduriă
diferite, iar aplicarea lor poate conduce la confuzii. Prin urmare, când sunt utilizate ratele ca
instrumenteăpentruăanaliz ătrebuieărealizat ăoăbun ădocumentareăaămoduluiă ȋn care acestea sunt
definite,ă ceă seă doreşteă aă seă m sura,ă unitateaă deă m sur ă şiă cumă s-ară puteaă ȋmbun t iiă acesteă
m sur tori. Seă ştieă c ă risculă deă falimentă depindeă deă capacitateaă firmeiă deă aă faceă fa ă
angajamentelorăasumateăfa ădeăter i [2].
Ratele financiareă suntă grupateă ȋnă urm toareleă categorii:ă (1)ă rate de lichiditate sau
solvabilitate pe termen scurt, (2) rate de solvabilitate pe termen lung, (3) rate de rotaţie sau
managementul activelor, (4) rate de profitabilitate şiă(5)ărate ale valorii de piaţă.

3.2.1 Ratele de solvabilitate pe termen scurt sau de lichiditate

Un activ este „lichid” dac ăpoateăfiăconvertită ȋnă numerarărapidă şiă f r ăaăreduceăpre ulă ȋn
mod semnificativ.ă Oă analiz ă aă lichidit iiă completeă necesit ă utilizareaă bugeteloră deă numerar,ă cuă
toateăacesteaărateleăfinanciareăfurnizeaz ăoăm sur ăaălichidit ii,ărapidăşiăuşorădeăcalculatăfolosindă
activele circulanteă şiă obliga iileă curenteă aleă companiei.ă Astfel, ratele de solvabilitate pe termen
scurtă ofer ă informa iiă despreă lichiditateaă firmei.ă Preocupareaă major ă a managementului firmei

83
const ăȋnădeterminareaăcapacit iiăacesteia deăaăseăachitaădeăobliga iileăpeătermenăscurtăcareădevină
scadente. În consecin ,ăacesteărateăseăconcentreaz ăasupraăactivelorăşiăpasivelorăcurente.ă
a) Rata de lichiditate curentă (RLC) – reprezint ă abilitatea companiei de a-şiă onoraă
obliga iileă peă termenă scurt.ă Aceast ă rat ă esteă calculat ă prină divizareaă activeloră curenteă laă
obliga iileăcurente.ăEaăindic ăm suraăȋnăcareăobliga iileăcurenteăsuntăacoperiteădeăaceleăactiveăcareă
seăaşteapt ăs ăfieăconvertiteăȋnănumerarăȋnăperioadaăurm toareă(peătermenăscurt).ăActiveleăcurenteă
cuprind numerarul, valorile mobiliare,ă crean eă şiă stocuri. Obliga iileă curenteă suntă alc tuiteă dină
furnizori,ă crediteă ă peă termenă scurt,ă ramburs riă dină principalulă aferentă datoriiloră peă termenă lungă
scadenteă ȋnă anulă respectiv,ă impoziteleă deă pl tită şiă alteă cheltuieliă deă pl tit,ă cumă suntă salariile.ă În
mod normal aceast ărat ătrebuieăs ăfieăsupraunitar ,ăceeaăceăînseamn ăc ăfirmaăareăunăcapitalădeă
lucru acceptabil [4]. Aceast ărat ăse calculeaz ăcuăajutorulăformulei 3.1.

RLC = (3.1)

Media ȋn industrie este 2,1 ori

Pentruă companiaă STARă SAă rataă deă lichiditateă curent ă seă determin ă folosind datele din
figuraă 3.1ă şiă seă ob ineă RLC ţă 537/812ă ţă 0,66ă ori.ă Deoareceă activeleă şiă pasiveleă curenteă sunt,ă ȋnă
principiu,ăconvertibileăȋnănumerarăȋnămaximă12ăluni,ărata curentă esteăoăm sur ăăa lichidit iiăpeă
termenăscurt.ăUnitateaădeăm sur ăesteăRONăsauădeăcâteăori activele curente sunt mai mari sau pot
acoperi pasivele curente.
Pentruăunăcreditor,ăȋnăparticularăunulăcareăcrediteaz ăpeătermenăscurt, cum este un furnizor
al firmei, cuăcâtărataăcurent ăesteămaiămareăcuăatâtăeste maiăbine.ăPentruăfirm ,ăoărat ăcurent ămareă
indic ălichiditate crescut ,ădar,ăȋnăacelaşiătimp,ăpoateăsemnalaăoăutilizareăineficient ăaănumeraluluiă
şiă aă altoră activeă curente.ă Oă rat ă de lichiditate curent ă subunitar ă (RLCŢ1)ă ȋnseamn ă c ă activeleă
curenteă minusă pasiveleă curenteă sauă capitalulă deă lucruă netă esteă negativ.ă Aceast ă situa ieă pentruă
majoritateaăafacerilorăreflect ăoăstareăfinanciar ăpeătermenăscurtănefavorabil ăpentruăfirm [6].
Rataă curent ă esteă afectat ă deă diferiteă tipuiă deă tranzac ii.ă Deă exemplu,ă s ă presupunemă c ă
firmaăob ineăunăȋmprumutăpeătermenălung.ăEfectulăpeătermenăscurtăvaăfiăoăcreştereăaăcash-uluiăşiă
implicit a activelor curente. Pasivele curente nu vor fi afectate, iar rata curent ăvaăcreşte.
Pentruăexemplificareăs presupunemăc ăoăfirm ăpl teşteăo parte dinăfurnizoriiăşiăcreditorii
s iăpe termen scurt. (a) Ceăseăȋntâmpl ăcuărataăde lichiditate curent ?ă(b) S ăpresupunemăc ăfirmaă

84
cump r ămateriiăprimeă(le achit ăefectiv)ăpeăcareăleăstocheaz .ăCeăseăȋntâmpl ăȋnăacestăcazăcuărataă
curent ?ă(c) Ceăseăȋntâmpl ădac ăfirmaăvindeăo parte din m rfurileăachizi ionate?
Înăcazulăprimeiăȋntreb riă(a)ăs ăpresupunemăc ăfirmaăareăACRă(activeăcurente)ăţă6ăşiăPCRă
(pasiveăcurente)ăţ3,ăadic ăRLC ţă6/3ăţ2,ădac ăfoloseşteă1ăRONădinăACRăpentruăaăreduceăPCRăcuă
1ă RONă seă ob ineă RLC = 5/2ă ţ2,5,ă adic ă vaă creşte.ă Invers,ă dac ă ACRţ3ă şiă PCRţ6,ă atunciă
RLCţ3/6ţ0,5,ă dară dac ă seă foloseşteă 1RON dină ACRă seă ob ineă RLC = 2/5 = 0,4,ă adic ă vaă fiă maiă
mic .ă (b) Nuă seă ȋntâmpl ă nimic,ă deoareceă cash-ul scadeă şiă stocurileă cresc,ă iară ACRă nuă seă
modific .ă (c)ă Vânzareaă deă m rfuriă genereaz ă oă creştereă aă R LC,ă deoareceă m rfurileă stocateă suntă
evaluate la nivelul costurilor, iar vânzarea lor va fi realizat laăoăvaloareămaiămareă(pre ulă>ăcostă+
markup),ă datorit ă adaosului comercial stocurile scad la nivelul costurilor şiă crean eleă sauă
numerarulăcrescăcuăoărat ămaiămareădeoareceăȋncorporeaz ăpeălâng ăcosturiăşiăadaosul comercial
(markup-ul). Practic, acestea crescăcuăoăvaloareămaiămareădecâtăscadăstocurileădeăm rfuri.ăÎn felul
acesta, activele curente cresc,ălaăfelăşiărataădeălichiditateăcurent ăvaăcreşte.ăTrebuieăre inut faptul
c ăoărat ăcurent ă(RLC)ăredus ănuăȋntotdeaunaăesteăunăsemnăr uăpentruăoăcompanieăcuăoăcapacitateă
deăaăseăȋmprumutaămare [4].
Cândăcompaniaăseăconfrunt ăcuădificult iăfinanciare,ăpl ileăfacturilorăseăvorărealizaămultă
mai lent folosind fondurile atrase prin angajarea de credite de trezorerie (credite bancare pe
termenă scurt).ă Dac ă obliga iileă curenteă crescă maiă repedeă decâtă soldulă activeloră curente,ă rataă deă
lichiditate se va reduce,ă iară aceast ă evolu ieă poateă generaă problemeă pentruă companie, deoarece
rataăcurent furnizeaz ăcelămaiăbunăsemnalăpentruăaăindicaăm suraăîn care pretențiile creditorilor
peătermenăscurtăsuntăacoperiteădinăactiveleăcareăseăaşteapt ăs ăfieăconvertiteăȋnănumerarărapidăşiă
f r ă pierderiă semnificative.ă Aceast ă rat ă financiar ă poateă fiă utilizat ă pentruă a m suraă solven a
companiei pe termen lung [1].
Dac ă rataă deă lichiditate a unei companii este sub media industriei (2,1), lichiditatea
acesteiaă esteă relativă redus .ă Totuşi,ă cumă activeleă curenteă suntă programateă s ă fieă convertiteă ȋnă
numerară ȋnă viitorulă apropiat,ă acesteaă potă fiă lichidateă laă oă valoareă apropiat ă deă ȋnregistr rileă
contabile.ă Astfel,ă cuă oă rat ă curent ă deă 1,6 compania ar putea lichida activele curente la numai
31%ădinăvaloareaăcontabil ăşiăcuătoateăacesteaăeaăpoateăs -şiăonorezeăobliga iileăpeătermenăscurtăȋnă
ȋntregime.ăAstfel,ă oădevia ieădeălaămediaăindustrieiă reprezint ăunăsemnală deăcareămanagementulă
trebuieăs ă in ăcont.ă

85
 Cum s-a mai spus lichiditatea reprezint posibilitateaă caă ună activă s ă fieă convertită ȋnă
numerară f r ă aă faceă oă concesieă semnificativ ă privindă pre ulă acesteia.ă Deă exemplu,ă oă firm ă careă
de ineăactiveăcurenteăalc tuiteăȋnăprincipalădinănumerarăşiăcrean eăesteăȋnă generalăconsiderat ăcaă
fiindămaiă„lichid ”ădecâtăoăfirm ăaleăc reiăactiveăcurenteăsuntăformateăîn mare parte din stocuri.
Astfel,ălichiditateaăareădou ădimensiuni:ătimpulănecesarăpentru aăconvertiăunăactivăȋnănumerarăşiă
certitudineaăpre ululălaăcareăseăvaărealizaăconversia.ăDac ăpre ulărealizatăpentruăcrean eăesteămultă
maiă sigură decâtă pentruă stocuri,ă atunciă crean eleă suntă perceputeă caă fiindă multă maiă lichide.ă Din
aceast ă perspectiv ă seă propuneă oă investigareă multă maiă sever ă aă lichidit iiă uneiă companiiă prină
folosirea ratei de lichiditate sau testul acid [5].
b) Rata de lichiditate rapidă - RLR (testul acid) esteăcalculat ăprinăeliminareaăstocuriloră
dinăcomponen aăactivelorăcurenteăşiăapoiărezultatulăob inutătrebuieăȋmp r itălaăobliga iileăcurenteă
ale companiei. Stocurile suntă adeseaă activeleă curenteă celă maiă pu ină lichide.ă Aceste active prin
conversie se pot transformaă ȋnă numerară cuă pierderiă semnificativeă pentruă companuie.ă În plus,
valoareaă contabil ă aă stocuriloră esteă oă m sur ă aă valoriiă deă pia ă ceă nuă ineă contă deă calitateaă
acestora.ă Anumiteă stocuriă potă ulterioră s ă seă degradeze, unele unit iă dină stocă s ă fie pierdute
(furate) sau distruse. Aceast ărat ăexprim ăcapacitateaăfirmeiădeăa-şiăonoraăobliga iile,ăpeătermenă
scurt,ă dină crean eă şiă disponibilit i [6]. Prină urmare,ă oă metod ă folosit ă pentruă aă determinaă
abilitatea firmei de a-şiăonoraăobliga iileăpeătermenăscurtăf r ăaăseăbazaăpeăvânzareaăstocurilorăeste
redat ăȋnărela iaă3.2.

−
RLR = (3.2)

Media ȋn industrie este 1,1 ori

Aceast m sur ă esteă suplimentar ă rateiă curenteă ȋnă privin aă analizeiă lichidit iiă uneiă
companii.ăEaăseăconcentreaz ăpeăactiveleăcareăsuntămultămaiălichideă– numerar, valori mobiliare
peătermenăscurtă(ac iuni,ăobliga iuniăetc.)ăşiăcrean eăȋnărela ieăcuăobliga iileăcurente ale companiei.
Limitaăminim ăacceptat ăaăacesteiărateăesteă80%.
Seă observ ă c ă utilizareaă cash-uluiă pentruă achizi ionarea stocuriloră nuă afecteaz ă rataă
curent ,ădarăpoate reduceărataărapid de lichiditate.ăStocurileăsuntămaiăpu inălichideăȋnăcompara ieă
cu numerarul.ăPentruăfirmaăSTARăSAăseăob ineărezultatul urm tor: RLR = [537 – 287] / 812 = 0,3
ori. Valoareaăob inut ăesteăsubămediaăindustrieiă(1,1)ăindicândăastfelăc ăfirmaăseăafl ăȋntr-oăpozi ieă
financiar ănefavorabil ăȋnăceeaăceăpriveşteălichiditatea. Rataărapid ăsurprindeămaiăbineăcapacitateaă
86
deăplat ăaăfirmeiăSTARăSA, decâtărataăcurent ,ădeoareceăstocurileăreprezint ămaiămultădeăjum tateă
din activele curente.
c) Rata de lichiditate imediată sau rata de trezorerie/cash - RLcash este important ă
pentru evaluarea capacit iiăuneiăcompanii deăaăfaceăfa ăobliga iilorăsale scadente, ȋntr-o perioad
foarte scurt de timp, folosindăcuăprec dereănumaiăsoldulădeănumerarăşiăechivalentăcashăpeăcareăȋlă
de ine [6].ăFormulaădeăcalculăesteăredat ăde rela iaă3.3.

RLcash = [Numerar + echivalent cash] / Pasive curente (3.3)

Pentruă firmaă STARă SAă seă ob ineă oă rat ă deă lichiditateă imediat ă deă 0,12ă oriă ( RLcash =
101/812 = 0,12 ori). Oărat ăredus ăpoateănuăconteaz ădac ăfirmaăseăpoateăȋmprumutaăcuăuşurin ă
peătermenăscurt.ăProblemeăaparăatunciăcândăfirmaăesteădejaăȋmprumutat ădeălaăb nci sau bonitatea
sa nu-iăpermiteăs ăangajeze credite suplimentare.
Totuşi,ă acesteă rateă financiareă nu arat ă pondereaă soldurilor crean eloră şiă stocuriloră ȋnă
componen aăactivelorăcurente.ăDac ăpondereaăacestorăactiveăesteămareălichiditateaăcompanieiă ară
putea fi afectat ă semnificativ.ă Prină urmare,ă noiă trebuieă s ă investig mă m rimea,ă compozi iaă şiă
calitatea acestorăactive.ăAcestădezideratăseăpoateărealizaăfolosindărateleădeăactivitateăcareăm soar ă
eficien aă utiliz riiă activeloră companiei.ă Acesteă rateă exprim ă diferiteă gradeă deă lichiditateă aleă
activelorăfirmei,ăf r ăaă ineăcontădeălichiditateaăspecific ăacestora.

3.2.2 Ratele de solvabilitate pe termen lung sau managementul datoriei

Cândăoăcompanieăȋmprumut ăbani,ăeaăseăangajeaz ăs ăefectuezeăoăserieădeăpl iăaferenteă

dobânziiă şiă apoiă trebuieă s ă restituieă sumaă ȋmprumutat ă (principalul).ă Dac ă profiturileă cresc,ă
de in toriiădeăobliga iuniăcontinu ăs ăob in ăoăplat ăfix ăaădobânzii,ăastfel încât toateăcâştigurileă
suplimentareă suntă aleă ac ionarilor.ă Invers,ă cândă profitulă scadeă ac ionariiă voră suportaă pierderileă
generateădeădiminuareaăcâştigurilor.ăLaălimit ,ăoăfirm ăcareăs-aăȋmprumutatămasivăpoateăajungeăȋnă
situa iaădeăaănuămaiăputeaăachita datoriile. În acest caz, seăpoateăajungeălaăinsolven , iar ac ionariiă
potăpierdeăȋntreagaălorăinvesti ie,ădac ăfirmaăajungeăs ăfieălichidat .ă
M suraă ȋnă careă oă firm ă utilizeaz ă creditulă pentruă finan areă reprezint levierul financiar
(financial leverage), iar acest efect areă implica iiă importanteă asupraă performan ei.ă Creditoriiă
analizeaz ă valoareaă capitaluluiă propriuă pentruă a-şiă faceă oă ideeă despreă risculă credit rii [1]. Ei

87
examineaz ăsoldulăcapitaluluiăpropriuăalăcompanieăpentruăaăseăasiguraădeăexisten aăunei marje de
siguran ,ăastfelăcuăcâtăsoldulăcapitaluluiăpropriuăesteămaiămare, cuăatâtărisculăperceputădeăaceştiaă
este mai redus. De asemenea, prinăachizi ionareaăfondurilorăpeăbaz ădeăcredit, proprietarii men ină
controlul asupra firmei ȋnătimpăceăȋşiălimiteaz ăcontribu iaălaăcapitalulăpropiuăalăfirmei [3].
Înăplus,ădac ăse întâmpl ca firma s ăob in câştiguri,ăcaăurmareăaăinvestiriiăȋnăactiveleăsaleă
aă fonduriloră ȋmprumutate,ă ceă dep şescă dobândaă pl tit ă ȋmprumut torilor,ă atunciă câştigurile
generateă deă capitalulă propriuă suntă amplificateă (multiplicate)ă ȋnă favoareaă proprietarilor.ă Acestă
rezultatăesteăcunoscutăsubănumeleădeă„pârghieăfinanciar ”ăşiăareăunărolăesen ialăȋnăcreşterea averii
proprietarilor [3]. Astfel, dac ă activeleă folositeă deă firm ă auă oă rat ă deă rentabilitateă deă 12%,ă iară
datoria angajat areă oă rat ă aă dobânziiă de numai 9%, atunciă 3%ă reprezint ă creştereaă averiiă
proprietarilor.ă Înă cazulă ȋnă care,ă rataă deă rentabilitateă aă activeloră scadeă laă 6%,ă diferen aă dintreă
aceastaăşiărataădobânziiădeăplat ătrebuieăacoperit ădinăcapitalulăpropriu.ăAstfel,ălevierulăfinanciară
areăunăefectăfavorabilăȋnăprimulăcazăşiăunulănefavorabilăȋnăaădouaăsitua ie. Prin urmare, ratele de
structur ăexprim ăintensitateaăcuăcareăauăfostăutilizateăcapitalurileăcompaniei [6].
Pentruă exemplificareaă moduluiă ȋnă careă pârghiaă financiar ă afecteaz ă risculă şiă câştigurileă
propriatarilorădeăcapitalăs ăexamin măsitua iileăfinanciareăgenerateăpentruădou ăcompaniiăidentice,ă
cuăexcep iaăformaăprinăcareăşi-auăfinan atăactivele [3]. În figura 3.3 şiă3.4 sunt prezentate pe scurt
situa iileăfinanciareăaleăcelorădou ăfirmeă(AăşiăB).
Firmeleă careă auă ună levieră financiară redusă auă ună riscă maiă mică ȋnă situa iiă deă recesiuneă
economic ,ădarăȋnăaceeaşiăm sur ,ăgenereaz ăprofituriămaiămiciăȋnăperioadele de boom economic.
Dimpotriv ăfirmeleăcuăunălevierăfinanciarăridicat, au o pondere mare a creditului în pasivele totale
şi sunt în pericolădeăaăsuferiăpierderiăsubstan iale,ădarăau,ăȋnăacelaşiătimp,ăposibilitateaădeăaărealizaă
profituri la fel de mari.ă Prină urmare,ă utilizareaă levieruluiă financiară necesit ă stabilireaă unuiă
echilibruăȋntreăgradulădeăriscăşiăprofiturileăaşteptateădeăcreditori. Levierulăfinanciarăseăexprim ăcaă
raportăȋntreădatoriiăşiăcapitalurile proprii ale firmei [14].
Firma A nu foloseşteăpârghiaăfinanciar ,ăactiveleăsaleăsuntăfinan ateăȋnătotalitateăfolosindă
capitalulăpropriuăşiănuăareădatorii.ăPeăcând,ăfirmaăBăfoloseşteăpârghiaăfinanciar .ăEaăȋşiăfinan eaz ă
activeleă jum tateă dină capitalulă propriu,ă iară cealalt ă jum tateă dină fonduriă ȋmprumutateă aleă c roră
costă esteă deă 15%.ă Ambeleă firmeă auă acelaşiă soldă ală activeloră şiă ală vânz riloră 100000ă RON,ă iară
profitulă lorădină exploatareă(EBIT)ăesteă30000ăRON.ăAstfel,ă ambeleăfirmeă seăaşteapt ăs ă câştigeă
30000ăRON,ăȋnainteădeăimpozitare.ăăăăă

88
 Bilan ul contabil al firmei A (simplificat) [RON]
ACTIV SOLD PASIV SOLD
Active curente 100000 Datorii 0
Active fixe 100000 Capital propriu 200000
Total active 200000 Total pasive 200000

Contul de profit şi pierderi al firmei A [RON]

Elemente de calcul SOLD

Vânz ri 100000
Cheltuieli de exploatare 70000
EBIT (profitul brut din exploatare) 30000
Dobând 0
Profit brut 30000
Impozit (i=16%) 4800
Profit net 25200
ROE = [Profit net] / [Capital propriu] = 25200 / 200000 = 0,126 sau 12,6%

Figura 3.3 Efecteleăpârghieiăfinanciareăasupraăcâştigurileăproprietarilorăcompaniei A

Seă constat ă c ă ambeleă firmeă ȋnregistreaz ă acelaşiă profită brută dină exploatareă (EBIT),ă dară
câştigurileăob inuteădeăproprietariiăfirmelorăsuntădiferite.ăÎnăcazulăfirmeiăB,ăROEăesteă25%ăfa ădeă
numaiă12,6%,ăob inutădeăfirmaăA.ăExist ăjustific riăcareăexplic ăacestărezultat.ăÎnăprimulărândăseă
ştieă c ă cheltuielileă cuă dobândaă suntă deductibile,ă iară utilizareaă finan riiă prină ȋndatorareă reduceă
impozitulă şiă genereaz ă economiiă fiscaleă careă r mână disponibile investitorilor de capital. De
asemenea,ădac ăprofitulă brutădină exploatareăsauă opera ională exprimată ȋnă procenteădep şeşteărataă
dobânziiă aferent ă crediteloră angajateă deă companii,ă atunciă oă firm ă poateă utiliza fondurile
ȋmprumutateăpentruăachizi ionareaăactivelor,ăpl tindăoădobând ăpentruăacestea,ăgenerândăastfelăună
câştigăsuplimentară(bonus)ăpentruăproprietariiăcompaniei [3].
Totuşi,ăinfluen aăpârghieiă financiareăpoateăfiă afectat ăȋnă modă negativ.ăDeă exemplu,ădac ă
vânz rileă companieiă suntă reduse,ă iară costurileă suntă maiă mariă decâtă valorileă aşteptate,ă atunciă
veniturileă raportateă laă volumulă activeloră companieiă voră fiă şiă eleă maiă miciă decâtă rezultateleă
aşteptate.ăÎnăacesteăcondi ii,ăvalorileărateiăfinanciareă(ROE)ăseăreducăsemnificativăşiăesteăposibilăs ă
apar ăpierderi.ăÎnăcazulăfirmeiăA,ădeoareceănuăutilizeaz ăfondurile ȋmprumutate,ăbilan ulăcontabilă
şiăcontulădeărezultateăsuntăconsolidate,ăiarăfirmaăpoateădep şiăaceast ăsitua ieădeărecesiune.ăFirmaă
B,ă peă deă alt parte,ă trebuieă s ă pl teasc ă dobândaă furnizoriloră deă fonduri,ă indiferentă deă nivelulă
vânz rilor,ă esteă posibilă caă aceastaă s ă epuizezeă necesarulă disponibilă şiă s ă atrag ă fonduriă

89
suplimentare.ă Înă acesteă condi ii,ă firmaă Bă seă confrunt ă cuă dificult iă financiareă care o vor
determinaăs ăg seasc ăsolu iiăpentruăa-şiăonoraădatoriile.ăAngajareaădeăcrediteăsuplimentareăpentruă
aăcorectaăpozi iaădeălichiditateăvaăconduceălaăcreştereaăcostuluiăcapitalului.ăFurnizoriiădeăfonduriă
dac ăvorăȋmprumutaăfirmaăBăoăvorăfaceălaăoăărat ăaădobânziiămaiămare.

Bilan ul contabil al firmei B (pârghia financiară) [RON]

ACTIV SOLD PASIV SOLD
Active curente 100000 Datorii 100000
Active fixe 100000 Capital propriu 100000
Total active 200000 Total pasive 200000

Contul de profit şi pierderi al firmei A [RON]

Elemente de calcul SOLD

Vânz ri 100000
Cheltuieli de exploatare 70000
EBIT (profitul brut din exploatare) 30000
Dobând ă(15%) 150
Profit brut 29850
Impozit (i=16%) 4776
Profit net 25074
ROE = [Profit net] / [Capital propriu] = 25074 / 100000 = 0,25 sau 25%

Figura 3.4 EfecteleăpârghieiăfinanciareăasupraăcâştigurileăproprietarilorăcompanieiăB

Înăconcluzie,ăfirmeleăcuăunăgradăalăȋndator riiămaiăridicatăȋnregistreaz ăvenituriămaiămariă

atunci când economiaăevolueaz ănormal,ădarăseăexpunălaăriscuriămariăatunciăcândăeconomiaăintr ă
ȋnă recesiune.ă Prină urmare,ă deciziaă deă aă folosiă fonduriă ȋmprumutateă pentruă finan areaă activeloră
trebuieă adoptat ă prină identificareaă uneiă solu iiă optimeă ceă ineă contă deă câştigurileă maiă mariă aleă
proprietarilorădeăcapitalăşiăde risculăsuplimentarălaăcareăseăexpun,ăoăsolu ieăechilibrat ăesteădeădorit
[13].ă Practic,ă trebuieă examinată bilan ulă contabilă ală companieiă pentruă aă determinaă pondereaă
fonduriloră ȋmprumutateă ȋnă raportă cuă fondurileă totaleă folositeă deă firm .ă Deă asemenea,ă trebuieă
stabilit ȋnă ceă m sur ă sarcinileă deă plat ă datorateă fonduriloră ȋmprumutateă potă fiă acoperiteă dină
profitulăopera ionalăsauădeăexploatareăalăcompaniei [7].
Prin urmare, ratele de solvabilitate pe termen lungăseărefer ălaăcapacitateaăpeătermenălungă
aă firmeiă deă aă faceă fa ă obliga iiloră sale.ă Înă practic ă ȋntâlnim treiă rateă deă solvabilitateă folositeă ȋnă
modăobişnuităşiăcâtevaăvaria ii ale acestora. Seăpotăutilizaămaiămulteărateăaleăȋndator riiăpentruăaă

90
evaluaăm suraăȋnăcareăfirmaăȋşiăutilizeaz ăbaniiăȋmprumuta i.ăPrimulăsetădeărateăseărefer ălaămodulă
ȋnăcareăactiveleăfirmeiăauăfostăfinan ate.ăAlădoileaăsetădeărateăvizeaz ăabilitateaăacesteiaădeăaăpl tiă
dobândaăaferent ăangajamentelorăfinanciareăaleăfirmei.
a) Rata datorii – capital propriu (Rdat-cpr) se poate calcula prin divizarea datoriilor totale
aleăfirmeiă(inclusivăobliga iileăpeăteremnăscurt)ălaăcapitalulăpropriu.ăFormulaădeăcalculăesteăredat ă
deărela iaă3.4.

− = (3.4)

Media ȋn industrie este 80%

Pentru firma STAR SA rata datorii – capital propriu seă calculeaz ă astfelă Rdat-cpr =
1770/688 = 2,57. Rataăarat ăc ăcreditoriiăasigur ă2,57ăRONăpentruăfiecareăRONăceăesteăfurnizată
deăac ionari.ăCreditoriiădorescăcaăaceast ărat ăs ăfieăcâtămaiămic ,ăCuăcâtărataăesteămaiămic ,ăcuă
atâtă nivelulă deă finan areă ală firmeiă realizată deă ac ionariă esteă maiă mareă şiă cuă atâtă esteă maiă mare
marjaă deă siguran ă pentruă creditoriă ȋnă cazulă unoră pierderiă majoreă pentruă companie.ă Mediaă
industrieiăesteă0,8,ăastfelăc ăfirmaăSTARăSAăseăafl ăȋntr-oăpozi ieăfoarteăriscant ăpentruăcreditori.
Rata datorii-capitală propriuă depindeă deă naturaă afaceriiă şiă de variabilitatea fluxurilor de
numerar. O companieă deă electricitateă aleă c reiă fluxuriă deă numerară suntă relativ stabile va putea
aveaăoărat ădatorii-capitalăpropriuămaiămareădecâtăȋnăcazulăuneiăfirmeăcareăproduceăbiciclete,ăundeă
fluxurile de numerar sunt mult maiăpu inăstabile [5].
b) Rata datorii – active totale (Rdat-active) esteăoăm sur ăaăponderiiăfondurilorăfurnizateădeă
creditoriăraportateălaăsoldulăactivelorătotaleăde inuteădeăcompanie.ăSeă ineăcontădeătoateădatoriileă
firmei,ă indiferentă deă scaden aă lor sau de creditorii care le-au generat. Datoria include pasivele
curenteă şiă toateă celelalteă obliga iiă aleă firmei [13].ă Creditoriiă prefer ă rateă miciă aleă ȋndator riiă
deoarece, ȋnă acestă caz, expunereaă loră esteă redus .ă Proprietariiă auă ună comportamentă invers, ei
prefer ăunălevierăfinanciarăridicat,ăfieăpentruăaăfinan aăcreştereaăeconomic ăsauădinădorin aădeăaănuă
pierdeăcontrolulăasupraăcompaniei,ă dac ăarăemiteăac iuni noi.ăRataăȋndator rii seăpoateădefiniă ȋnă
mai multe moduri, dintre acestea modul celămaiăuşorăde cuantificat este redat de formula 3.5 [11].

−
− = = (3.5)

Media ȋn industrie este de 70%

91
 Rata datorii – active totale serveşteăunuiăscopăsimilarăca rata datorii-capital propriu. Rata
scoateă ȋnă eviden ă importan aă relativ ă aă finan riiă prină ȋndatorareă aă firmeiă prină indicareaă
procentuluiă dină activeleă firmeiă careă auă fostă finan ateă folosindă fonduriă ȋmprumutate.ă În cazul
firmei STAR SA Rȋnd = [2458 – 688]ă/ă2458ăţă0,72ăori.ăAdic ,ăfirmaăutilizeaz ă72%ăcapitalăatrasă
sauăȋmprumutat.ăAstfel, firma STAR SA are 0,72 RON, adic ăpentru fiecare 1 RON din activul
totalăȋiăcorespunde 0,72 RON datorii.
Aceast ă rat ă serveşteă unuiă scopă similară caă rata datorii-capital propriu.ă Eaă scoateă ȋnă
eviden ă importan aă relativ ă aă finan riiă prină ȋndatorareă aă firmeiă prină indicareaă procentuluiă dină
activeleă firmeiă careă auă fostă finan ateă folosindă fondurile împrumutate. De exemplu, 72% din
activeleăfirmeiăsuntăfinan ateădinăfonduriăȋmprumutate,ăiarărestulăactivelorădinăcapital propriu. În
cazulă lichid riiă companiei,ă creditoriiă auă prioritateă laă recuperareaă fonduriloră avansateă ȋnainteaă
ac ionarilor.ă
Înă cazulă ȋnă careă rataă esteă maiă mareă decâtă mediaă industriei,ă ob inereaă unoră ȋmprumuturiă
suplimentare devine mai costisitoare dac ăfirmaănuăreuşeşteăs ăcreasc ăsoldulăcapitaluluiăpropriu.ă
Creditoriiăpotăfiăre inu iăȋnăacordareaăunorăcrediteănoiăfirmei, iar managementul probabil va c uta
finan area prinăcreştereaăratei datorii – active totale expunând astfel firma la un risc suplimentar
care poate conduce la faliment. Astfel, cu cât rata datorii – active totale este mai mare, cu atât
risculăesteămaiămare.ăInvers,ăcuăcâtăaceast ărat ăesteămaiămic ăcuăatâtărisculăfinanciarăperceputădeă
creditori este mai redus [6].
c) Rata ȋndatorării pe termen lung (Rȋndat-tl) arat ăimportan aărelativ ăaădatorieiăpeătermenă
lung asupra structurii de capital a firmei, finan areaă peă termenă lung.ă Aceast ă rat ă permiteă
determinarea gradulădeăcapitalizareăaăfirmeiăşiăseăcalculeaz ăfolosindărela iaă3.6 [15].

î − = (3.6)
� ă

Media ȋn industrie este de 0,24

Capitalizareaă total ă esteă sumaă datoriiloră peă termenă lungă şiă aă capitaluluiă propiu. Pentru
firmaă STARă SAă rataă ȋndator riiă peă termenă lungă esteă urm toareaă 958/1646ă ţă 0,58.ă Valoareaă
ob inut ăesteămaiămareădecâtămediaăindustrieiă(0,24)ăşiăarat ăc ăfirmaăareăoăstructur ădeăcapitalăȋnă
careă finan areaă peă termenă lungă prină ȋndatorareă esteă maiă mareă decâtă capitalulă propriu.ă Un nivel

92
ridicată ală datorieiă peă termenă lungă genereaz ă presiuniă pentru utilizareaă eficient ă aă fluxuriloră deă
numerarăşiăexpuneăfirmaăunuiărisc financiar ridicat.
Plecândădeălaăacesteăconstat ri,ăȋnă practic ,ăesteă utilă s ăfieăutilizat ăoăvariant ăderivat ăaă
ratei de ȋndatorare – multiplicatorul capitalului propriu (MCP),ăprezentatădeărela iaă3.7.

= (3.7)

De fapt, multiplicatorul capitalului propriu este unu plus rata acoperirii datoriei prin
capitalul propriu: MCP = 1 + RDCP. PentruăfirmaăSTARăSAăseăob ineăurm torulărezultatăMCP = 1+
2,57 = 3,57 ori.
Al doileaăsetădeărateăseărefer ălaăplataădobânzii.ăRateleădeăacoperireăaăobliga iilorăgenerateă
deăfinan areaăprinăȋndatorareăşiăabilitateaăfirmeiădeăaăfaceăfa ăacestorăsolicit ri.ăUnaădinăceleămaiă
utilizate rateăcareăm soar ăcapacitateaăfirmeiădeăaăpl tiădobândaăaferent ăfondurilorăȋmprumutate.
d) Rata de acoperire a dobânzii (RDOB) seă determin ă prină divizareaă profituriloră firmeiă
ȋnainte de plata dobânziloră şiă a impozitelor (EBIT) la valoarea cheltuielilor cu dobânda. EBIT
mai este cunoscut sub numele de profit brut din exploatare. Acestăraportădefineşteăm suraăȋnăcareă
veniturileăpotăs ăscad ăf r ăcaăaceast ăreducereăs ăgenerezeăproblemeăfinanciareăpentruăfirm ,ăcaă
urmareă aă incapacit iiă deă a-şiă onoraă dobânzile anuale [8]. Deoarece, impozitul pe venit se
calculeaz ă dup ă deducereaă cheltuieliloră cuă dobânzile,ă capacitateaă deă aă pl tiă dobândaă nuă esteă
influen at ădeăimpozit.ăMedia industriei este de 2,4 ori, iar rela iaădeăcalculăesteă3.8.

�
= (3.8)
â ă

Media ȋn industrie este de 2,4

FirmaăSTARăSAăareăoărat ădeăacoperireăaădobânziiăRDOB = 660/120 = 5,5 ori.

d) Rata de acoperire a dobânzii prin cash (RDcash).ă Oă problem ă specific ratei de
acoperire a dobânzii const ă ȋnă faptulă c ă aceastaă seă bazeaz ă peă EBIT,ă careă nuă esteă oă m sur ă
corect ăaăcash-uluiădisponibilăpentruăplataădobânzii.ăCauzaăesteăaceeaăc ăamortizarea,ăoăcheltuial ă
non-monetar ,ă aă fostă dedus din profitul impozabil [14].ă Deoareceă plataă dobânziiă genereaz ă ună
fluxămonetarădeăieşireădinăfirm ă(c treăcreditori),ăoămodalitateădeădefinireăaărateiădeăacoperireăprină

93
cash a dobânzii trebuieăs ă in ăcontădeăacestăaspect.ăRela ia 3.9 red ăformulaădeăcalculăaăacesteiă
rate.
� + �
= (3.9)
â ă

Înă practic ,ă EBITă plusă amortizarea esteă oă m rimeă abreviat ă EBITD (Earnings before,
interest, taxes, and depreciation).ăAceast ăm rimeăreflect ăcapacitateaăfirmeiădeăaăgeneraăcashădină
exploatareăşiăesteăȋnămodăfrecventăfolosit ăcaăoăm sur ăaăcash-flow-ului disponibil (CFD) pentru a
faceă fa ă obliga iiloră financiare. Firmaă STARă SAă areă oă rat ă deă acoperireă aă dobânziiă prină cashă
RDcash = [660 + 310]/120 = 8,08 ori.

3.2.3 Ratele de rota ie sau managementul activelor

Rateleă folositeă ȋnă managementulă activeloră m soar ă eficien a cuă careă firmaă utilizeaz ă
activeleă deă careă dispune.ă Toateă acesteă rateă seă bazeaz ă peă compara iaă ȋntreă cifraă deă afaceriă şiă
diferiteă pozi iiă aleă activeloră bilan iere.ă Rateleă suntă proiectateă s ă r spund ă laă întrebareaă careă
vizeaz ăm suraăînăcareăfiecareătipădeăactivăcontribuieălaăgenerareaăvânz rilorăfirmei.ăDeămulteăori,
firmeleăpentruăaăachizi ionaăactiveleădeăcareăauănevoieărecurgălaăîmprumuturiădinăalteăsurse.ăDac ă
firmaă areă preaă multeă active,ă costulă capitaluluiă esteă preaă mare,ă iară profitulă ob inută seă vaă reduce
semnificativ [9].ăPeădeăalt ăparte,ădac ăfirmaăareăpreaăpu ineăactive,ăprofitulăgeneratădeăvânz rileă
care nu au putut fi realizate se pierde (profitabilitatea firmei scade). Prin urmare apare necesitatea
deăaăanalizaăcuăaten ieăcontribu iaăfiec ruiătip deăactiveălaăperforman aăfirmei. Aceast ăanaliz ăseă
fundamenteaz peăfaptulăc ăexist ăună„echilibru”ăra ionalăȋntreăcifraădeăafaceriăşiăanumiteăpozi iiă
bilan iereăcaăstocurile,ăactiveleăfixe sau efectele comerciale de primit [6].
Pentru a determina cât deă eficientă oă firm ă îşiă gestioneaz ă stocurileă seă poateă apelaă laă
indicatorul de lichiditate al stocului – rotaţia stocurilor.
a) Rotaţia stocurilor (Rstoc)ă seă calculeaz ă prină împ r ireaă costului bunurilor vândute la
soldul stocului aferentă perioadeiă analizate,ă iară formulaă deă calculă esteă exprimat folosindă rela iaă
3.10 [15].
â
= (3.10)

Media industriei este de 3,3

94
 Costul bunurilorădeălaănum r torăseărefer ălaăperioadaăanalizat ,ădeăobiceiăunăan,ăiarăstoculă
deălaănumitorăarăputeaăfiăreprezentatăcaăoăvaloareămedieăaăacestora.ăDac ăcifraădeăafaceriăaăfirmeiă
creşteăînătimp,ăatunciăstoculăseăcalculeaz ăcaămediaăaritmetic ădintreăsoldulăini ialăşiăcelăfinal,ădină
perioadaăanalizat .ăÎnăcazulăuneiăvaria iiăaăvânz rilorăcareăprezint ăoăevolu ieăsezonier ăcuăcreşteriă
şiă sc deriă alternativeă destulă deă mari,ă valoareaă medieă aă stoculuiă seă calculeaz ă folosindă formuleă
sofisticate [14].
Rataădeărota ieăaăstoculuiăarat ădeăcâteăoriăstoculăesteărotităînătimpulăunuiăanăprinăformare,ă
consumă şiă reaprovizionare.ă Costulă bunuriloră vânduteă seă refer ă laă întregulă an,ă peă cândă stocurileă
suntă calculateă laă ună anumită momentă dină exerci iulă financiară analizat, de exemplu,ă laă sfârşitulă
anului.ă Dină acestă motiv,ă seă recomand ă folosireaă stoculuiă mediuă pentruă calcululă rota iei.ă Stoculă
mediuăseăaplic ăatunciăcândăvânz rileăfirmeiăsuntăsezoniereăsauăprezint ăvaria iiăfoarteămariăîntr-
un an. În schimb, pentru a comparaă cuă mediaă industrieiă seă recomand ă utilizareaă stocuriloră
existenteălaăfinalulăexerci iuluiăfinanciarăşiăraportateăînăbilan ulăcontabilăalăfirmei.
ÎnăcazulăfirmeiăSTARăSAărota iaăstocurilorăesteăRstoc ţă2130/287ăţă7,42ăoriăȋntr-un an. Cu
câtă rota iaă stoculuiă esteă maiă rapid ă cuă atâtă companiaă utilizeaz ă maiă eficientă stocurile. Oă rota ieă
preaălent ăesteăadeseaăunăsemnăceăindic ăutilizareaădeăc treăfirm ăaăunuiăstocăexcesiv,ăcuămişcareă
lent ,ăceăpoateăcon ineăunit iădeăstocăînvechiteăsauădepreciateăvaloric. Dac ărota iaăstocurilorăesteă
maiălent ădecâtămediaăindustrieiă(3,3 ori),ăînseamn ăc ăfirmaăde ineăstocuriăpreaămari.ăStoculăînă
excesăreprezint ăoăinvesti ieăcuăoărat ădeărentabilitateăredus ăsauănul .ăDeăasemenea,ăoărotireălent ă
aăstocurilorăpoateăgeneraăoăproblem ăsuplimentar ălegat ădeăvaloareaăreal ăaăunit ilorădinăstoc.ă
Deă re inută faptulă c ă „rota iaă stocurilor”ă îşiă areă origineaă înă practicile comerciale ale
Yankei-loră prină careă aceştiaă f ceauă comer ă cuă am nuntul [3].ă Aceştiă comercian iă înc rcauă
vagoaneleăcuăbunuriăpeăcareăulteriorăleăvindeauăcelorăinteresa iăînătimpulăuneiăexpedi iiăpeădiferiteă
rute.ă Marfaă înc rcat ă înă vagonă oă numeauă „capitală deă lucru”,ă deoareceă reprezentaă ceeaă ceă eiă
vindeauă înă timpulă uneiă expedi ii.ă Înă cazulă fiec reiă expedi iiă (drumă sauă c l torie)ă eiă ob ineauă ună
anumită profit.ăNum rulădeărota iiă însemnaădeăcâteăoriăcomercian iiăorganizauăastfelă deăexpedi iiă
într-un an. Costul bunurilorăvânduteăîmp r itălaăsoldulăstoculuiădetermin ănum rulădeărota iiăsauă
expedi iiăorganizateăîntr-unăan.ăDeăexemplu,ădac ăunăcomerciantăorganizeaz ă20ădeăexpedi iiăîntr-
ună an,ă iară fiecareă expedi ieă înseamn ă 1000ă deă oaleă înc rcateă într-un vagon, profitul brut unitar
esteă6$/oal ,ăiar profitulăbrutăanualăseăcalculeaz ăînăfelulăurm tor: [1000 oale (6$) 20 = 120000 $.
Dac ănum rulădeăexpedi iiăîntr-unăanăcreşteălaă40,ăatunciăprofitulăbrutăseăvaădubla,ădac ăcelelalteă

95
variabileăr mânăconstante.ăPrinăurmare,ănum rulădeărota iiăafecteaz ăînămodădirectăprofitulăunuiă
comerciant.
Oărota ieămaiărapid ăaăstocurilorăindic ăoăeficien ămaiăbun ăaămanagementuluiăstocuriloră
ceăasigur ăunănivelădeălichiditateămaiămare.ăTotuşi,ăoărota ieăpreaărapid ăaăstoculuiăpoate indica
existen aăunuiăriscăopera ionalăsemnificativăindusădeăposibilitateaăcaăfirmaăs ăr mân ăf r ăunit iă
înăstoc,ăaceastaăfiindănevoit ăs -şiăîntrerup ăactivitatea.ă
Rota iaăstocurilorăseăpoateăexprimaăşiăprinănum rulădeăzileăȋnăcareăseărealizeaz ăoărota ieă
complet ,ăştiindăc ăȋntr-unăanăexist ă365ăzile.ăRezultatulăseăpoateăexprimaăfolosindărela iaă3.11.

�
−� = (3.11)

PentruăSTARăSAărota iaăstocurilor exprimat ăȋnăzileăesteăurm toarea:ăRstoc zile = 365/7,42

ţă49ăzile.ăAcestărezultatăȋnseamn ăc ăȋnă49ădeăzile,ăȋnămedie,ăstoculăesteăvalorificat.
Înă industriaă auto,ă semnifica iaă rota ieiă stocuriloră esteă dat ă deă fondurileă imobilizate.ă Deă
exemplu,ă ȋnă 2005,ă Generală Motorsă aă ȋnregistrată oă rota ieă aă stocuriloră în 123ă zile,ă dară rota iaă
normal ăȋnăacestăsectorăeraădeă60ăzile.ăÎnă2006,ăGMăaăînregistrat o rota ieăaăstocurilorăîn 73 zile.
Celeă13ăzileăȋnăplusăfa ădeănormaădinăindustrieăȋnseamn ăoăimobilizareădeăfonduri de 5 miliarde
de dolari mai mult decât era normal.
b) Rotaţia creanţelor (Rcr) indic ă câtă deă rapidă oă companieă ȋşiă vindeă produsele.ă Ciclulă
economicădeăproduc ieăseăȋncheieăȋns ădup ăȋncasareaă facturilor.ăPrinăurmare,ăesteăimportantă caă
firmaă s ă urm reasc ă acestă fenomenă şiă s ă calculezeă cuă aten ieă perioada medie de ȋncasare a
creanţelor folosindărela iaă3.12.

�â �ă
= (3.12)
ţ

Firmaă STARă SAă ȋnregistreaz ă oă rota ieă aă crean elor Rcr = 3100/149 = 20,8 ori. Acest
rezultatăȋnseamn ăc ăfirmaăcolecteaz ăcrean eleăsaleădeă12,3ăoriăȋntr-un an [15].
Rota iaă crean eloră ofer ă informa iiă maiă importanteă dac ă esteă exprimat ă prin num rulă deă
zileăȋnăcareăcrean eleăsuntăcolectate.ăRela iaădeăcalculăaăperioadei medii de ȋncasare a creanţelor
este 3.13.

�
= (3.13)
ţ ţ

96
 ÎnăcazulăfirmeiăSTARăSA,ăperioadaămedieădeăȋncasareăaăcrean elorăPRcr = 365/20,8=17,6
zile. S ă presupunemă c ă toateă vânz rileă firmeiă STARă SAă suntă peă credit.ă Înă câtă timp,ă ȋnă medie,ă
firmaăȋşiăpl teşteăfurnizoriiă(debitele)?ăPentruăaăr spundeălaăaceast ăȋntrebareătrebuieăcalculat ărataă
rota ieiădebitelorăfa ădeăfurnizori folosind costul bunurilor vândute.ăAdmitemăc ăSTARăSAăfaceă
toateăachizi iileădeălaăfurnizoriăpeăcredit.ăCostulăbunurilorăvânduteăesteă2130ămiiăRONăşiăfacturileă
furnizorilor deă 344ă miiă RON.ă Rota iaă esteă raportulă dintreă costulă bunuriloră vânduteă şiă soldulă
contului furnizori 2130/344 = 6,2ăori.ăAstfel,ăperioadaăȋnăcareăfirmaăȋşiăonoreaz ădatoriileăfa ădeă
furnizoriiă s iă esteă 365/6,2ă ţă 59ă zile.ă Înă medieă STARă SAă ȋşiă pl teşteă furnizoriiă ȋnă 59ă deă zileă şiă
ȋncaseaz ă crean eleă deă laă clien iă ȋnă 17,6ă zile.ă Înă felulă acesta firmaă ȋnregistreaz ă ună avantaj
importantăȋnăutilizareaăfondurilor.
b) Rotaţia activelor totale (RAT) se poate calcula folosindărela iaă3.14.

�â �ă
= (3.14)

În cazul firmei STAR SA rota iaă activeloră totaleă esteă RAT =3.100/2.458 = 1,26 ori.
Înseamn ăc ăfirmaăȋşiăroteşteăactiveleădeă1,26ăoriăȋntr-un an [15].ăAdic ,ăfiecareăRON imobilizat
ȋnăactiveăgenereaz ă0,64ăRONăvânz ri.

3.2.4 Ratele de profitabilitate

Rateleă prezentateă ȋnă aceast ă sec iuneă suntă probabilă celeă maiă cunoscuteă şiă utilizateă ȋnă
practic .ă Acesteă rateă reflect câtă maiă fidelă eficien aă cuă careă firmaă ȋşiă utilizeaz ă activeleă şiă
gestioneaz ăoportunit ileăsale [10]. Acest grup de rateăseăbazeaz ăpeăprofitulănetă(the bottom line)
sauăvenitulănetădup ăplataăimpozitului.
a) Rata profitului (Rp) seădetermin ăfolosindăformula 3.15.

= (3.15)
�â �ă

Rata profitului pentru firma STAR SA este Rp = 453,6/3.100ăţă14,6%.ăAceastaăȋnseamn ă

c ,ăȋnăsensăgeneral,ăfirmaăgenereaz ă14,6ăbaniăprofităpentruăfiecareă1 RONăvânz ri.

97
 Oă reducereă aă pre uluiă deă vânzare,ă ȋnă principiu,ă va determina o creştere a volumului
vânz rilor,ădarăvaăreduceămarjaădeăcâştigăunitar.ăCuătoateăacestea,ăprofitulătotalăpoateăs ăcreasc ă
sauăs ăscad ,ăiarăoămarj ăunitar ădeăcâştigănuăesteăȋnămodănecesarăunălucruăr u.ăRateleăprofituluiă
pot varia deălaăoăindustrieălaăalta.ăÎnăcazulăvânz rilor cuăam nuntulăexist ăoărat ăaăprofituluiădeă
4%.ă Înă schimb,ă rataă profituluiă ȋnă industriaă farmaceutic ă esteă deă 20%.ă Deă exemplu,ă Pfizeră aă
ȋnregistratăȋnă2007ăoăărat ăaăprofituluiădeă15,6%.
b) Rata rentabilităţii economice sau rentabilitatea activelor totale (ROA) (ROA - Return
on Assets) exprim ă capacitateaă firmeiă deă aă utilizaă activeleă existenteă pentruă aă generaă profit.ăă
Aceast ă rat ă esteă oă m sur ă aă profituluiă pentruă fiecareă RONă investită ȋnă activele firmei. ROA
caracterizeaz ă eficien aă ansamblului de capitaluriă angajateă (propriiă şiă împrumutate) şiă seă
calculeaz ăfolosindărela iaă3.16:

= (3.16)

STAR SA are o rentabilitate a activelor totale ROA = 453,6/2458 = 18,5%.

Dac ăînălocădeăprofitănetăfolosimămarjaădeăcâştigănet ă– EBIT (1-i), rata de rentabilitate
exprim ă capacitateaă firmeiă deă aă remuneraă to iă furnizoriiă deă capital,ă indiferentă deă modulă deă
finan areăalăfirmei.ăAceast variant ăreprezint ărentabilitateaăintrinsec ăaăactivelorăfirmeiăcândănuă
seă ineăcontădeăsursaăcapitalurilorăangajateădeăfirm ăşiăesteăesen ial ăpentruăestimareaărentabilit iiă
lor [5].ăPractic,ărataădeărentabilitateăeconomic ăpoateăfiăasimilat ăcuărataădeărentabilitateăintern ă
(RIR).ăDac ăROAă>ăRIR,ăadic ăeste mai mare decât costul capitalului,ăaceast ăinforma ie indic ăoă
valoareăsuperioar generat ădeăactiveleătotaleăpentruăfirmaăanalizat ă[12].
c) Rata rentabilităţii financiare – ROE (Return on Equity)ă esteă oă m sur ă aă moduluiă ȋnă
care ac ionariiăsunt mul umi iădeăinvesti iileăf cuteăȋnăfirm .ăROE esteăoăm sur ăaărandamentuluiă
capitalurilorăproprii,ăprecumăşiăcapacitateaăfirmeiădeăaădistribuiădividendeăc treăac ionariăşiădeăaă
creşteărezervele,ăcaăvariant ăcomplementar ăaăcreşteriiăaverii ac ionarilorăsauăaăproprietarilorădeă
capital [13]. ROE, înăsensăcontabil,ăesteăoăm sur ădeăbaz ăaăperforman eiă(the bottom line)ăşiăseă
determin ăfolosindărela iaă3.17.

= (3.17)

98
 STARă SAă areă oă rat ă aă rentabilit iiă financiareă ROE = 453,6/688 = 66%. Prin urmare,
pentruăfiecareăRONăimobilizatăȋnăcapitalulăpropriu,ăfirmaăgenereaz ă66ăbaniăcaăprofit.ăAcestăprofită
este corect numai din punct de vedere contabil.
Seăobserv ăc ăROEădep şeşteăROA,ăȋnăcazulăfirmeiăSTARăSA,ăaceastaăȋnseamn ăc ăfirmaă
utilizeaz ăpârghiaăfinanciar . Înăpractic ,ăesteădeădorităcaărataădeărentabilitateăfinanciar ăs ăfieămaiă
mare decât costul capitalului propriu.

3.2.5 Ratele valorii de pia ă a firmei

Ultimul grupă deă m sur toriă seă bazeaz ,ă ȋnă parte,ă peă informa iileă careă nuă suntă ȋnă modă
necesară reflectateă deă situa iileă financiare.ă Deă exemplu,ă cota iaă bancar ă aă ac ionariloră firmei.ă
Evident,ă acesteă determin riă seă potă realiza numai pentru companiile publice care sunt cotate la
burs .ăAcesteărateăreflect ăinfluen aăcoroborat ăaăratelorăfinanciareădeăriscăşiădeărentabilitate.
a) Multiplicatorul capitalizării bursiere – PER (Price earnings ratio) este raportul dintre
cursulă bursieră ală uneiă ac iuniă şiă profitulă netă peă ac iuneă (EPS). EPSă esteă expresiaă direct ă aă
profitabilit iiă companiei,ă rela iaă deă calculă 3.18. PER eviden iaz ă putereaă deă capitalizareă aă
investi ieiă ȋnă achizi ionarea ac iuniiă caă urmareă aă oportunit iloră deă creştereă sustenabil ă prină
profitul net reinvestit [11]. Formula de calcul este 3.19.

PER ţ Cursul bursier al ac iunii / Profitul net pe ac iune (3.18)

EPS ţ Profitul net / Număr de ac iuni (3.19)

ÎnăcazulăfirmeiăSTARăSAăs ăpresupunem c ăaceasta areă20000ădeăac iuniăemiseăşiăvânduteă

laă ună cursă deă 25ă RON/ac iuneă laă finalulă anului.ă Cuă acesteă dateă seă poateă calculaă profitulă netă peă
ac iuneăEPSăţ[453,6ămiiăRON]/20000ăţă22,68ăRON.ăMultiplicatorulăcapitaliz riiăbursiereăPERăţă
[25ă RON/ac iune]ă /ă [22,68ă RON/actiune]ă ţă 1,1ă ori.ă Acestă rezultată ȋnseamn ă c ă ac iunile firmei
STAR SA au fost vândute pentru a multiplica rezultatul de 1,1 ori. Adic ,ă rezultatul firmei a
multiplicatădeă1,1ăoriăraportulăprofit/pre .
Deoareceă raportulă profit/pre ă m soar ă câtă deă multă investitoriiă suntă dispuşiă s ă pl teasc ă
pentru un 1 RONăcâştigat ȋnămod curent,ăunăraportămaiămareăȋnseamn ăc ăfirmaăareăperspectiveă
semnificativeădeăcreştereăȋnăviitor.

99
 b) Raportul valoare de piaţă faţă de valoarea contabilă (MBR) seă determin ă prină
divizareaăcapitaliz riiăbancareă(num rădeăac iuniăxăcursulăbursierăalăzilei)ălaăactivulănetăcontabilă
(activ total – datorii totale) [11].

MBR ţ Capitalizarea bursieră / Activul net contabil (3.20)

Dac ă MBR>1,ă ȋnseamn ă oă apreciereă aă investi ieiă dină pia a de capital fa ă deă valoareaă
companiei,ăseăob ineăoăvaloareăsuperioar ăfa deăceaăȋnregistrat ăȋnăcontabilitate.ăAcestărezultată
seă bazeaz ă peă evaluareaă favorabil ă ȋnă pia aă deă capitală aă unoră elementeă intangibileă care nu sunt
reflectateă concretă ȋnă contabilitateă caă notorietate,ă reputa ie,ă calitateaă managementului,ă vadulă
comercial etc [1].ăDiferen aăfavorabil ăesteănumit ăfond comercial favorabil (goodwill) - FC şiăseă
determin ăastfelăFC ţ Capitalizare bursieră – Activul net contabil.ăDac ăMBRăŢ1,ăȋnseamn ă
c ă fondulă comercială esteă nefavorabil.ă STARă SAă areă oă rat ă MBRă ţă [25x20.000] / [(2.458 –
1.770)x1.000] = 500.000/688.000ăţă0,73ăori.ăSeăobserv ăc ăMBRăŢ1,ăădeciăfirmaăSTARăSAăareă
un fond comercial nefavorabil.
În final, seăprezint ăo recapitulare a ratelor financiare cel mai des utilizate ȋnăpractic :
1. Ratele de solvabilitate pe termen scurt sau de lichiditate:
 Rata curentă = Active curente / Pasive curente
 Rata rapidă (testul acid) = [Active curente – Stocuri] / Pasive curente
 Rata imediată (cash) = Cash / Pasive curente
2. Ratele de solvabilitate pe termen lung sau pârghia financiară:
 Rata ȋndatorării totale = [Active totale – Capital propriu] / Active totale
 Rata acoperirii datoriei prin capital propriu = Datorii totale / Capital propriu
 Multiplicatorul capitalului propriu = Active totale / Capital propriu
 Rata de acoperire a dobânzii = EBIT / Dobândă
 Rata de acoperire a dobânzii prin cash = [EBIT + Amortizare]/Dobândă
3. Ratele de rotaţie sau utilizare a activului:
 Rotaţia stocurilor = Costul bunurilor vândute / Stocuri
 Rotaţia stocurilor ca durată (zile) = [365 zile] / Rotaţia stocurilor
 Rotaţia creanţelor = Vânzări / Creanţe
 Rotaţia creanţelor ca durată (zile) = [365 zile] / Rotaţia creanţelor

100
  Rotaţia activului total = Vânzări / Active totale
 Intensitatea utilizării capitalului = Active totale / Vânzări
4. Ratele de profitabilitate:
 Rata profitului = Profit net / Vânzări
 Rata de rentabilitate economică (ROA) = Profit net / Active totale
 Rata de rentabilitate financiară (ROE) = Profit net / Capital propriu
 ROE = [Profit net / Vânzări] x [Vânzări / Active totale] x [Active totale /
Capital propriu]
5. Ratele valorii de piaţă:
 Multiplicatorul capitalizării bursiere (PER) = [Cursul bursier al acţiunii] /
[Profitul net pe acţiune]
 Profitul net pe acţiune (EPS) = Profit net / Numărul de acţiuni
 Raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă a firmei =
Capitalizarea bursieră/ Activul net contabil

3.3 Factorii de creştere a rentabilită ii companiei – Sistemul Du Pont

SistemulăDuăPontăcuprindeărateădeămarj ,ădeărota ieăşiădeăstructur ăaăcapitalurilorăprinăcareă

seă explic ă cantitativă şiă calitativă rentabilitateaă capitaluriloră investiteă [12].ă Rataă rentabilit iiă
economiceăpoateă fiădescompus ăînă dou ăcomponente:ă rata marjei şiă rotaţia capitalurilor. ROA
poateă fiă majorat ă prină creştereaă marjeiă deă acumulare,ă diferen aă dintreă cifraă deă afaceriă şiă
cheltuielileă opera ionaleă sauă deă exploatare, prină creştereaă rota ieiă capitalului,ă aă cifreiă deă afaceriă
sau printr-oă solu ieă combinat ă [12]. Practic diferen aă dintreă ROEă şiă ROAă este rezultatul
manifest rii efectului pârghiei financiare asupraărentabilit iiăcompaniei.
Înă continuareă seă vaă analizaă rela iaă dintreă acesteă m sur toriă ale profitabilit ii prin
investigareaăfactorilorădeăcreştereăa rentabilit iiăcompaniei.ăPentruăȋnceputăseăvaădescompune rata
deă rentabilitateă financiar ă ȋnă p r ileă saleă componente.ă Seă pleac ă deă laă defini iaă ROEă şiă seă vaă
exprima aceast ăm rimeăfinanciar ă ca produsul dintre cele dou ărate.ăFormulaăini ial ădeăcalculă
esteăurm toarea:ăROE = Profit net / capital propriu.ăAceast ărela ieăseăvaămodificaăstructuralăprină
multiplicareaăcuărataă„active/active’ăf r ăaăschimbaăvaloareaărateiădeărentabilitateăfinanciar ăşiăseă
ob ineăurm torulărezultat [11]:

101
 ROE = = × = × = ×

Rataă “Active totale/Capital propriu” esteă multiplicatorulă capitaluluiă propriuă (MCP)ă şiă
exprim ăpondereaăautonomieiăcompanieiăpe baza capitalurileăsaleăpropriiăȋnăraport cu capitalurile
totale atraseă (propriiă şiă ȋmprumutate).ă Aceastaă esteă oă rat ă deă structur ă aă capitalurilor.ă Rateleă deă
structur ă ale capitalurilor sunt,ă ȋnă esen ,ă rateă deă riscă ală ȋndator rii firmei. Prin urmare,
multiplicatorul capitalului propriu se poate determina astfel:

+
MCP = = = + = +

În final, dup ăefectuareaătransform rilorămen ionateăseăob ineăurm toareaărela ie: ROE =

ROA x MCP. Firma STAR SA are rata acoperirii datoriei prin capital propriu, RDCP, egal ă cuă
2,57, multiplicatorul capitalului propriuă MCPă ţă 3,57ă oriă şiă ROAă ţ18,5%.ă Prină urmare,ă ROEă ţă
ROAă xă MCPă ţă 18,5%ă xă 3,57ă ţă 66%.ă Seă observ ă c ă diferen aă dintreă ROEă şiă ROAă esteă
substan ial .
La fel rataă deă rentabilitateă financiar ă seă poate descompune prin multiplicarea ROE cu
raportul unitar „Vânz ri/ăVânz ri”ăşiăseăob ine [11]:

�â �ă �â �ă
= × × = × ×
�â �ă �â �ă
= × ţ ×

Se observ ă c ROA aă fostă descompus ă ȋnă dou ă componente cheie: rata profitului şi
rotaţia activului.ă Ultimaă expresieă aă ROEă esteă numit ă „sistemul Du Pont”,ă deoareceă acesteă
rezultateăauăfostăf cuteăpubliceădeăcompaniaăamerican ăDuăPontăCorporation.
Rezultatele pot fi verificate folosind datele specifice companiei STAR SA. În acest
exemplu, rataă profituluiă aă fostă 14,6%,ă rota iaă activeloră totaleă 1,26ă ori,ă iară multiplicatorulă
capitalului propriu 3,57. Folosind aceste date se poate calcula ROE = 14,6% x 1,26 x 3,57 = 66%.
Acest rezultat coincide cu valoarea determinat ădirectăcândăaăfostăcalculat ăaceast ărat .ă
Dinăceleăprezentateărezult ăc ăROEăeste afectat deăinfluen aăaătreiăfactoriăimportan i:ă(1)ă
eficienţa operaţională măsurată prin rata profitului, (2) eficienţa utilizării activelor determinată

102
prin rotaţia activelor totale şiă(3)ăpârghia financiară exprimată prin multiplicatorul capitalului
propriu al companiei.ă Deficien eă ȋnă zonaă opera ioanl ă sauă ȋnă utilizareaă eficient ă aă activeloră vor
diminuaăROA,ăiarăaceast ăevolu ieăseăvaătranslataăprinăreducereaăROE.
Din analiza ROE s-ară puteaă trageă concluziaă c ă aceast ă rat ă seă poateă ȋmbun t iiă prină
creştereaă graduluiă deă ȋndatorareă ală companiei.ă Totuşi,ă oă creştereă aă ȋndator riiă vaă determinaă oă
creştereăaăcheltuielilorăcuădobândaăşi,ăimplicit,ăvaădeterminaăoăreducereăaărateiăprofituluiăcare va
conduceă laă reducereaă rateiă ROE.ă Descompunereaă ROEă reprezint ă oă abordareă convenabil ă deă aă
analiza ȋnămodăsistematicăsitua ia financiar a companiei.

ROE
66%

ROA Multiplicatorul capitalului propriu

18,4% Multiplicat prin 3,57

Rata profitului Rota ia activului

14,6% Multiplicat prin 1,26

Profit net Vânzări Vânzări Active totale

Divizat prin Divizat prin
453,6 mii RON 3100 mii RON 3100 mii RON 2458 mii RON

Costuri totale Vânzări Active fixe Active curente

2646,4 mii RON Scăzute din 3100 mii RON 1921 mii RON Plus 537 mii RON

Costul bunurilor Amortizare

Crean e
vândute 310 mii RON
149 mii RON
2100 mii RON

Dobândă
Cash
Cheltuieli 120 mii RON
101 mii RON
administrative,
vânzări,
marketing Impozit Stocuri
30 mii RON 86,4 mii RON 287 mii RON

Figura 3.5 Sistemul Du Pont aplicat companiei STAR SA

103
 AnalizaăDuăPontăprivindăsitua iaăfinanciar ăpeăcareăoăcompanie o are se poate extinde prin
investigareaămaiăȋnădetaliuăaăfactorilorădeterminan i.ăOăposibil ăextindereăaăanalizeiăDuăPontăesteă
prezentat ă ȋnă figuraă 3.5, sub forma unui graf deschis [11]. Extinderea analizei Du Pont este
aplicat ăcompanieiă STASRăSAăprinăfolosireaădatelorădină bilan ulăcontabilă şiă contulădeărezultateă
prezentateăȋnă figuraă3.1.ăAvantajulă acesteiăanalizeăconst ăȋnă examinareaăsimultan ăaămaiămultoră
rate.ăSeăob ineăoăimagineădeăansambluăaăperforman elorăcompanieiăceăpermiteăidentificareaăunor
problemeăposibileăcareănecesit ăaten ieăşiătrebuieăsolu ionate.
Parteaă stâng ă aă grafuluiă Duă Pont,ă dină figuraă 3.5,ă prezint ă elementeleă legateă deă
profitabilitateaăcompaniei.ăRataăprofituluiăseăcalculeaz ăprinădivizareaăprofituluiănetălaăvânz ri.ăÎnă
schimb,ăprofitulănetădepindeădeăvânz riăşiădeăoăvarietateădeăcosturi.ăSTARăSAăpoateăcreşteăROEă
prinăcreştereaăvânz rilorăşi,ădeăasemena,ăprinăreducereaăcosturilor.
Parteaădreapt ăaăgrafuluiăDuăPontăred ăoăanaliz ăaăfactorilorăcheieăceăinfluen eaz ărota iaă
activuluiă total.ă Astfel,ă oă reducereă aă stocuriloră de inuteă deă companieă printr-un management mai
eficientăaăactivelorăcurenteăpoateăconduceălaăoăȋmbun t ireăaărota ieiăactivuluiătotal.ă

3.4 Planificarea financiară pe termen lung

Oăutilizareăimportant ăaăsitua iilorăfinanciareăesteăplanificareaăfinanciar ăpeătermenălung.ă

Exist ămaiămulteămetodeăpentruăelaborareaădocumentelorăfinanciareăproăforma,ăsauăprevizionate.ă
Dintreă acestea,ă metodeleă „procent din vânzări”ă şiă ceaă aă regresiei sunt utilizate cel mai des în
practic [6].
Majoritateaă modeleloră deă planificareă financiar ă seă bazeaz ă peă situa iileă financiareă „proă
forma”.ăPentruăînceputăs ăconsider măsitua iileăfinanciareă(simplificate)ăaleăfirmeiăSTARăSA,ădină
2014, prezentate în figura 3.6.

STAR SA
Situa iileăfinanciareă(simplificate)

BILAN ULăCONTABIL CONTULăDEăPROFITăŞIăPIERDERE

31 decembrie, 2014 2014
mii RON mii Ron
Active 2458 Datorii 1770 Vânz ri 3100
Capital propriu 688 Costuri 2130
Total active 2458 Total pasive 2458 Profit net 970

Figura 3.6 Situa iileăfinanciareăsimplificateăpentruăcompaniaăSTARăSA

104
 Proiec iileă financiareă pentruă 2015 seă bazeaz ă peă urm toareleă ipoteze:ă (1)ă toateă variabileă
sunt legate înămodădirectădeăvânz riăşiă(2)ărela iileădină2014 sunt optimale. Aceasta înseamn ăc ă
toateăelementeleădinăbilan ulăcontabilăşiăcontulădeărezultateăvorăcreşteăcuăaceeaşiărat ăcaăvânz rile.ă
S ă presupunemă c ă vânz rileă voră creşteă cuă 10%,ă deă laă 3100ă miiă RONă laă 3410ă miiă RON.ă Prină
urmare, costurileă cuă bunurileă vânduteă voră creşteă totă cuă 10%,ă deă laă 2130ă miiă RONă laă 2343ă miiă
RONăşiăaşaămaiădeparte.ăContulădeărezultateăşiăbilan ulăcontabilăproăformaăaleăfirmeiăSTARăSAă
suntăprezentateăȋnăfiguraă3.7.

STAR SA
Situa iileăfinanciareă(simplificate)
BILAN ULăCONTABILăPROăFORMA CONTULăDEăPROFITăŞIăPIERDEREăPROăFORMA
2015 2015
mii RON mii Ron
Active 2703,8 Datorii 1947 Vânz ri 3410
Capital propriu 756,8 Costuri 2343
Total active 2703,8 Total pasive 2703,8 Profit net 1067

Figura 3.7 Situa iileăfinanciareăproăformaăpentruăcompaniaăSTARăSA

Situa iileăfinanciareăproăformaătrebuieăreconciliate.ăDeăexemplu,ăcumăpoateăprofitulănetăs ă
fieă deă 1067ă miiă RON,ă iară capitalulă propriuă s ă creasc ă numaiă cuă 68,8ă miiă RON?ă Diferen aă deă
998,2ă miiă RONă trebuieă s ă fieă acordat ă ac ionariloră subă form ă de dividende. În acest caz,
dividendeleăreprezint ăvariabilaă„tampon”ăcareăpermiteărealizareaăreconcilierii.
ÎnăcazulăȋnăcareăSTARăSAănuărepartizeaz ăsubăform ădeădividendeăac ionarilorăs iăsumaă
deă998,2ămiiăRONăşiăoăvaăre iune,ăatunciăasupraăelementelorădeăbilan ăseăvorăproduceăurm toareleă
modific ri:ă capitalulă propriuă vaă creşteă cuă 998,2ă miiă RONă laă 1755ă miiă RON,ă iară datoriileă
companiei pentru 2015 se vor reduce la valoarea de 948,8 mii RON (2703,8 – 1755). În acest caz,
datoriileăcompanieiăreprezint ăvariabilaă„tampon”ăfolosit ăpentruăreconciliere.
Acestă exempluă reflect ă interac iuneaă dintreă creştereaă vânz riloră şiă politicaă financiar .ă
Creştereaă vânz riloră vaă determinaă oă creştereă aă activeloră totale,ă deoareceă firmaă trebuieă s ă
investeasc ă ȋnă capitalulă deă lucruă netă şiă ȋn activele fixeă pentruă aă sus ineă creşterea.ă Deoareceă
valoareaăactivelorăvaăcreşte,ăobliga iileătotaleăşiăcapitalulăpropriu,ăreflectateăȋnădreaptaăbilan ului,
vorăcreşteăşiăele.
Oă observa ieă interesant ă dedus ă dină exemplulă anterioră seă refer ă laă faptulă c ă schimb rileă
produseă ȋnă obliga iileă şiă capitalulă propriuă ală firmeiă STARă SAă depindă deă politicaă financiar ă aă

105
firmeiăşiă deăpoliticaădeădividendăaăacesteia.ăCreştereaă activelorăsolicit ămanagementulă firmeiăs ă
decid ăcumăfinan eaz ăcreşterea.ă

3.4.1 Metoda „procent din vânzări”

Înăsec iuneaăanterioar ăaăfostăprezentatăunămodelăsimpluădeăplanificareăfinanciar ăîn care

fiecareă elementă ală situa iiloră financiareă creşteă cuă aceeaşiă rat ă caă vânz rile.ă Ipotezeleă peă careă seă
bazeaz ă acestă model,ă aşaă cumă s-a discutat în sec iuneaă anterioar ,ă suntă în generală corecteă şiă
anume:ămajoritateaăpozi iilorăbilan iereăvariaz ăodat ăcuăvânz rile,ăiarăvalorileăcurenteăaleătuturoră
activelor sunt optime în raportă cuă nivelulă vânz rilor.ă Înă practic ,ă exist ă posibilitateaă caă acesteă
ipotezeă s ă nuă seă confirme [12].ă Deă exemplu,ă cândă exist ă oă capacitateă neutilizat ă volumulă
vânz rilorăpoateăs ăcreasc ăsemnificativăînainteăs ăapar ănecesitateaădeăextindereăaăcapacit iiăşiă
deă creştereă aă valoriiă activeloră fixe.ă Ună altă cază seă refer ă laă împrumuturile pe termen lung unde
suma împrumutat ăesteăstabilit ădeămanagementulăcompanieiăşiănuăeste,ăîn modănecesar,ălegat ădeă
nivelulăvânz riloră[9].
Înă aceast ă sec iuneă seă vaă prezentaă oă versiuneă extins ă aă metodeiă „procentă dină vânz ri”.ă
Aceast ă extindereă seă bazeaz ă peă ideeaă deă aă grupaă elementeleă contuluiă deă rezultateă şiă celeă aleă
bilan uluiăcontabilăîn dou ăcategorii:ăunaăvaăcuprindeăelementeleăcareăvariaz ădirectăcuăvânz rile,ă
iară aă douaă celeă careă nuă seă comport ă în acestă mod.ă Cunoscândă prognozaă vânz rilor,ă companiaă
poateăestimaănevoiaădeăfinan areăpentruăaăsus ineăaceast ăcreşteăaăcifreiădeăafaceri.
Contul de profit şi pierdere. Pentru început se va analiza contul de rezultate folosind ca
exemplu datele din contul de rezultate al firmei STAR SA din 2014 prezentat în figura 3.1.
Pentruă simplificareaă lucruriloră costurileă cuă dobândaă şiă amortizareaă suntă incluseă ȋntr-un singur
element de cost. Varianta simplificat ăaăcontuluiădeărezultateăesteăredat ăȋnăfiguraă3.8 [9].

STAR SA

Contul de profit şi pierdere (simplificat) 2014 mii RON

Vânz ri 3100
Costuri 2560
Profit impozabil (EBT) 540
Impozit (16%) 86,4
Profit net 453,6
Dividende 313,6
Profităre inut 140

Figura 3.8 ContulădeăprofităşiăpierdereăalăfirmeiăSTARăSAăpentruă2014 (simplificat)

106
 Companiaăaăprevizionatăoăcreştereăcuă10%ăaăvânz rilorăpentruăanulăurm toră(2015).ăAdic ,ă
vânz rileă voră creşteă deă laă 3100ă miiă RONă (2014)ă laă 3410ă miiă RON,ă ȋnă 2015. Pentru a genera
contulădeărezultateăproăforma,ămanagementulăcompanieiăSTARăSAăpresupuneăc ăraportulădintreă
costuriăşiăvânz ri,ăvalabilăȋnă2014,ăseăvaăp straăşiăȋnăanulăurm toră(2015),ăadic ,ăel va fi 2569/3100
ţă82,6%ădinăvânz ri.ăFolosindăaceast ăipotez ,ăcontulădeăprofităşiăpierdereăproăformaăseăvaăputeaă
proiecta,ăiarărezultateleăsuntăprezentateăȋnăfiguraă3.97.

STAR SA
Contul de profit şi pierdere pro forma
2015 mii RON

Vânz ri 3410
Costuri 2816
Profit impozabil (EBT) 594
Impozit (16%) 95,04
Profit net 499
Dividende 345
Profităre inut 154

Figura 3.9 Contulădeăprofităşiăpierdereăproăformaăpentruă2015

Efectulăgeneratăprinăaplicareaăipotezeiăc ăproiec iaăcosturilorăpentruăanulăurm toră(2015)

seă realizeaz ă peă bazaă unuiă procentă constantă dină vânz riă ineă contă deă faptulă c ă rataă profituluiă
r mâneă constant .ă Dac ă rataă profituluiă nuă areă aceast ă proprietateă ipotezaă peă careă seă bazeaz ă
proiec iaăcosturilorătrebuieăreconsiderat .
Înăprivin aădividendelorăseăconstant ăc ărataălaăcareăsuntăacordateăseăbazeaz ăpeăoăpolitic ă
ȋnă careă acesteaă reprezint ă oă frac iuneă constant ă dină profitulă net.ă Adic ,ă rataă deă alocareă aă
dividendeloră esteă raportulă „dividende/profită net”ă şiă seă determin ă astfelă 313,6/453,6ă ţă 69%.ă
Folosindăaceast ărat ăseăpoateăcalculaăproiec iaădividendelorăpentruăanulăurm torăceăurmeaz ăs ă
fie distribuiteă ac ionarilor.ă Astfel,ă dividendeleă estimateă pentruă anulă 2015 vor fi egale cu 499 x
0,69ă ţă 344,3ă miiă RON.ă Diferen aă oă reprezint ă profitulă re inută proiectată pentruă anulă 2015 şiă seă
determin ăastfelă499ă- 344,3 = 154,7 mii RON.
Bilanţul contabil reprezint ă ală doileaă documentă financiară pentruă careă trebuieă efectuateă
proiec iileăpozi iilorăbilan iereăpentruăanulă2015. În acest sens, pentru exemplificare se va elabora
bilan ulăcontabilăproăformaăşiăseăvorăutilizaădateleăcompanieiăSTARăSAăprezentateăȋn figura 3.1.
Înăacestădemersăseăconsider ăc ăanumiteăelementeăvariaz ăȋnămodădirectăcuăvolumulăvânz rilor,ăpeă
cândăalteleănuăseăcomport ălaăfel.ăTehnic,ăfiecareăpozi ieăbilan ier ăseăvaăexprimaăcaăprocentădină

107
vânz riăfolosindăcaăreferin ădateleădină2014.ăCândăoăpozi ieăbilan ier ănuăvariaz ăȋnămodădirectăcuă
volumulăvânz rilorăseăvaămen ionaă„n/c”,ăadic ă„nuăesteăcazul”.ăÎnăfiguraă3.10 seăprezint ăbilan ulă
contabilă ală firmeiă STARă SAă ȋnă careă toateă elementeleă bilan iereă suntă exprimateă caă procenteă dină
vânz riă[9].ă

STAR SA
BILAN ăCONTABILă(exprimatăcaăprocenteădinăvânz ri)
Decembrie 31, 2014
Elemente de calcul 2014 Procenteădinăvânz ri(*
[mii RON] [%]
ACTIVE

 Cash
Active curente:

 Crean e
101 3,3

 Stocuri
149 4,8
287 9,3
Total active curente 537 17,3

 Imobiliz riănete
Active fixe
1921 62
TOTAL ACTIVE 2458 79,3
PASIVE

 Furnizori
Pasive curente

 Datorii pe termen scurt

344 11
468 „n/c”
Total pasive curente 812 „n/c”
Împrumuturi pe termen lung 958 „n/c”

 Capital social
Capital propriu
480 „n/c”
 Profităre inut 140 „n/c”
 Rezerve 30 „n/c”
 Provizioane reglementate 38 „n/c”
Total capital proriu 688 „n/c”
TOTAL PASIVE 2458 „n/c”
* Vânzări =3100 mii RON

Figura 3.10 Bilan ulăcontabilăalăfirmeiăSTARăSAăexprimatăcaăprocentădinăvânz riă

Modificareaăelementelorădeăactivădinăbilan ulăcontabilănecesit ăoăcorec ieăaăacestoraăcuăună

procentădinăvânz ri.ăPentruăexemplificareăs ăconsider măstocurileăfirmeiăSTARăSAăceăreprezint ,ă
ȋnă anulă 2014 (ană deă referin ),ă 9,3%ă dină vânz ri.ă Managementulă companieiă consider ă c ă acestă
procentă esteă valabilă şiă ȋnă anulă urm toră (2015).ă Adic ,ă stocurileă seă voră modificaă laă oă valoare
prognozat ăegal ăcuă9,3%ăxă310ă+ă287ăţă315,83ămiiăRON.ă
Laă felă rataă activeloră totaleă reprezint ă 79,3%ă dină vânz ri.ă Pentruă anulă urm toră (2015)
proiec iaă activeloră totaleă seă calculeaz ă astfel:ă 79,3%ă xă 310ă +ă 2458ă ţă 2704ă miiă RON.ă S ă
presupunemă c ă aceast ă rat ă esteă constant ,ă aceastaă înseamn ă c ă 0,8ă RONă dină totală activeă

108
genereaz ă1ăRONăprinăvânz rileărealizateădeăfirm .ăRataăactivelorătotaleăcaăprocentă dină vânz riă
maiăesteăcunoscut ăcaărataăcareăm soar ăintensitateaăfolosiriiăcapitalurilorădeăc treăfirm .ăCu cât
aceast ărat ăesteămaiămare,ăcuăatâtăfirmaăutilizeaz ămaiăintensăcapitalurileădeăcareădispune.
Elementeleădeăpasivădinăbilan ulăcontabilăalăfirmeiăSTARăSAăseăcomport ădiferitădeăceleă
deăactiv.ăEfecteleăcomercialeădeăplat ă(furnizori)ăvariaz ăîn func ieădeăvânz ri,ădeoareceăoăcreştereă
aă vânz riloră vaă generaă oă suplimentareă aă comenziloră lansateă furnizoriloră şi,ă implicit,ă datoriileă
companieiă fa ă deă furnizoriă seă voră amplifica.ă Înă schimb,ă datoriileă peă termenă scurt, cum sunt
ȋmprumuturileă bancare, nu variaz ă în modă obligatoriuă cuă volumulă vânz riloră ciă în func ieă deă
condi iileă deă ȋmprumută practicate.ă Astfel,ă nuă seă poateă determinaă procentulă deă varia ieă şiă seă
notific ăaceast ăpozi ieăcuă„n/c”.ă

STAR SA
BILAN ăCONTABILăPROăFORMA
2015
Elemente de calcul Anulăurm toră Varia iaăfa ădeăanulă
(2015) curentă(referin ă– 2014)
[mii RON] [mii RON]
ACTIVE

 Cash
Active curente:

 Crean e
111,23 10,23

 Stocuri
163,88 14,88
315,8 28,8
Total active curente 591 54

 Imobiliz riănete
Active fixe
2113 192
TOTAL ACTIVE 2704 246
PASIVE

 Furnizori
Pasive curente

 Datorii pe termen scurt

378 34
468 0
Total pasive curente 846 34
Împrumuturi pe termen lung 958 0

 Capital social
Capital propriu
480 0
 Profităre inută 294 154
 Rezerve 30 0
 Provizioane reglementate 38 0
Total capital proriu 842 154
TOTAL PASIVE 2646 48
Nevoia de finanţare externă 58 58

Figura 3.11 Bilan ulăcontabilăproăformaăalăfirmeiăSTARăSAăpentruăanulă2015

Similară seă vaă procedaă şiă înă cazulă ȋmprumuturiloră peă termenă lung,ă deoareceă acesteă
angajamenteăbancareănuăseămodific ăautomatăînăfunc ieădeăevolu iaăvânz rilor companiei. Aceeași

109
situa ieă oă întâlnimă şiă ȋnă cazulă elementeloră deă pasivă careă nuă seă modific ă ȋnă func ieă deă varia iaă
vânz rilor,ămaiăpu inăprofitulăre inutăcareădepindeădeăvolumulăvânz rilor,ădarănuăvaăfiăunăprocentă
dinăvânz riăciăvaădepindeădeăpoliticaădeădividendăaplicat ădeăfirm .ăProiec iaăprofituluiăre inutăaă
fostăanalizat ălaăȋnceputulăacesteiăsec iuniă[9].
În figura 3.11 esteă prezentat ă formaă final ă aă bilan uluiă contabilă proă formaă pentruă firmaă
STAR SA pentru anul 2015.ă Determinareaă pozi iiloră bilan iereă proiectateă pentruă anulă 2015 s-a
realizată peă bazaă varia iiloră procentualeă discutateă maiă ȋnainteă inândă contă deă faptulă c ă aceleă
elementeă careă nuă seă modific ă ȋnă func ieă deă vânz riă r mână constanteă ȋnă anulă pentruă careă seă facă
predic iile.ăSeăobserv ăc ăschimbareaăprodus ăȋnăcâştigurileăfirmeiăre inuteăesteăegal ăcuă154ămiiă
RON,ăȋnregistrândăoăcreştereădeă14ămiiăRONăfa ădeăanulădeăreferin ă(2014).
Analizândăbilan ulăcontabilăproăformaăseăobserv ăc ăactiveleăsuntăproiectateăs ăcreasc ăcuă
246ă miiă RON.ă Totuşi,ă f r ă finan areă extern ,ă obliga iileă firmeiă şiă capitalulă propriuă voră creşte
numai cu 48 mii RON. Prin urmare, deficitul careă trebuieă finan ată esteă deă 246ă – 48 = 198 mii
RON. Acest deficit este numit nevoie de finanţare externă (NFE).ă Practic,ă f r ă elaborareaă
documeteloră financiareă proă formaă seă poateă calculaă nevoiaă deă finan areă extern ă folosindă rela iaă
3.21 [9].

� � �� �
� = × ∆�â �ă � − × ∆�â �ă � − �â �ă � × �� � � � �× − (3.21)
�â �ă � �â �ă �

Înă aceast ă rela ieă „ΔVânzări”ă ȋnseamn ă varia iaă estimat ă aă vânz rilor,ă diferen aă dintreă
vânz rileă previzionate pentru 2015 şiă celeă realizateă ȋnă anulă deă referin ă 2014.ă Deă exemplu,ă ȋnă
cazulă firmeiă STARă SA,ă ΔVânz riă ţă Vânz ri2015 – Vânz ri2014 = 3410 – 3100 = 310 mii RON.
Prină „Pasive”ă seă ȋn elegeă sumaă influen eloră pasiveloră careă seă modific ă ȋnă func ieă deă evolu iaă
vânz rilor.ăPentruăSTARăSAăavemăurm torulărezultatăpasiveăţă344ămiiăRON,ăacesteaăseăreg sescă
ȋnă varia iaă efecteloră comercialeă deă plat ă (furnizori).ă Înă final,ă „d” este ponderea din profitul net
repartizatăsubăform ădeădividendeăac ionarilor,ăaceast ărat ăesteăcalculat ăpentruăanulădeăreferin ă
2014. În cazul firmei STAR s-aăob inutăoărat ădeă69%ă(dăţăDividendeă/ăProfitănetăţă313,6/453,6ăţă
69%).ăÎnăanulădeăreferin ,ăactiveleătotaleăsuntăegaleăcuă2704ămiiăRON,ăiarăvânz rileăcuă3100ămiiă
RON. Folosindăacesteădateăşiăformulaă3.18 seăpoateădeterminaănevoiaădeăfinan areăextern :

= × − × − × , × − , =

110
 Seăobserv ăc ăaceast ărela ieăareătreiăcomponente.ăPrimaăesteăproiec iaă creşteriiăactiveloră
curenteă ceă seă determin ă folosindă rataă intensit iiă utiliz riiă capitaluluiă disponibil.ă Aă douaă rela ieă
esteăcreştereaă„spontan ”ăaăpasivului.ăUltimaăparteăesteăprodusulădintreărataăprofituluiăşiăproiec iaă
vânz rilorămultiplicatăcuărataăde re inereăaăcâştigurilor.ăAceast ăcomponent ăreprezint ăproiec iaă
câştigurilorăsuplimentareăre inuteădeăfirm ăȋnăanulă2015.
Acoperireaănevoiiădeăfinan areăextins ănecesit ărezolvareaăuneiăproblemeădesăȋntâlnit ăȋnă
planificareaăfinanciar .ăDac ăfirmaăSTARăSAăareăcaăobiectivăs ănuăseăȋmprumuteăşiăs ănuăvând ă
niciunăactiv,ăatunciăoăcreştereăcuă10%ăaăvânz rilorăesteăprobabilăimposibil .
Înă modă obişnuit,ă pentruă aă finan aă cuă 58ă miiă RON,ă firmaă areă laă dispozi ieă treiă surseă
posibile:ă ȋmprumută peă termenă scurt,ă ȋmprumută peă termenă lungă şiă creştereaă capitaluluiă propriu.ă
Prin combinarea acestor surse pot fi generate maiă multeă solu iiă deă careă firmaă poateă beneficia.ă
Pentruăexemplificareăseăvaăprezentaădoarăoăsingur ăposibilitate.

STAR SA
BILAN ăCONTABILăPROăFORMA
2015
Elemente de calcul Anulăurm toră(2015) Varia iaăfa de anul curent
[mii RON] (referin ă– 2014) [mii RON]
ACTIVE

 Cash
Active curente:

 Crean e
111,23 10,23

 Stocuri
163,88 14,88
315,8 28,8
Total active curente 591 54

 Imobiliz riănete
Active fixe
2113 192
TOTAL ACTIVE 2704 246
PASIVE

 Furnizori
Pasive curente

 Datorii pe termen scurt

378 34
488 20
Total pasive curente 866 34
Împrumuturi pe termen lung 996 38

 Capital social
Capital propriu
480 0
 Profităre inută 294 154
 Rezerve 30 0
 Provizioane reglementate 38 0
Total capital propriu 842 154
TOTAL PASIVE 2704 106

Figura 3.12 Bilan ulăcontabilăproăformaăalăfirmeiăSTARăSAăpentruăanulă2015

111
 Presupunemă c ă managementulă firmeiă aă decisă s ă ȋmprumuteă fondurileă necesare.ă Înă acestă
caz,ăfirmaăarăputeaăs ăȋmprumuteăoăparteădinăfonduriăapelândălaăunăcredităpeătermenăscurtăşiăpentruă
cealalt ăparteăapelândălaăunăcredităpeătermenălung.ăDeăexemplu,ăactivele curente au crescut cu 54
miiăRONăpeăcândăobliga iileăcurenteănumaiăcuă34ămiiăRON.ăSTARăSAăarăputeaăȋmprumutaă54-34
= 20 mii RON printr-ună credită peă termenă scurtă şiă vaă puteaă men ineă capitalulă deă lucruă netă
neschimbat.ăDiferen aădeă38ămiiăRONăvaăfiăacoperit printr-un credit pe termen lung. Aplicarea
acesteiăsolu iiădeăfinan areăaăNFEăpoateăconduceălaăoăform ăfinal ăaăbilan uluiăcontabilăproăformaă
ca cea din figura 3.12.ăSolu iaăpropus ăseăbazeaz ăpeăoăcombina ieăaăunuiă ȋmprumutăpeătermenă
scurtăcuăunulăpeătermenălung,ădarăaceast ăsolu ieănuăesteăsinguraăvariant ăposibil .ă

Probleme propuse

1. Rateleă deă lichiditateă stabilescă oă rela ieă ȋntreă activeleă curenteă şi pasivele curente ale
unei firme şiăindic ,ăastfel,ăeficacitateaăcuăcareăfirmaăȋşi foloseşteăactivele?
2. Firma SOFTWIN are un capitalăpropriuădeă120.000ăRONăşi active totale ȋnăsum ădeă
320000ăRON.ăS ăseădetermineărataăacopeririiădatorieiăprinăcapitalul propriu.
3. Ratele folositeă ȋnă managementulă activeloră m soar ă capacitateaă firmeiă deă a-şiă onoraă
obliga iileăfinanciareăpeătermenăscurt?
4. S ă seă determineă rataă lichidit iiă rapideă pentruă firmaă ATLAS,ă dac ă seă cunoscă
urm toareleă date:ă activeă curenteă 230000ă RON,ă stocuriă 80000ă RON, total pasive
480000ă RON,ă capitală propriuă 170000ă RONă şiă ȋmprumuturiă peă termenă lungă (>1ă an)ă
35000 RON.
5. Pentruă oă firm ă suntă cunoscuteă urm toareleă informa ii:ă rataă îndator riiă 40%,ă rataă
lichidit iiărapideă0,65,ărataădeărota ieăaăactivuluiătotală1,3,ăperioada medie de colectare
aăcrean eloră29ăzile,ărataăprofituluiăbrută19%,ărataădeărota ieăaăstocuriloră4,ăactiveătotaleă
300.000 RON,ă datoriiă peă termenă lungă 40.000ă RONă şiă profituriă acumulateă 80.000ă
RON.ăS ăseădetermineăsoldulădeăcrean e,ăstocuri,ăactiveăfixe,ăfurnizori, capital social,
costulăbunurilorăvânduteăşiăvânz rileărealizateădeăfirm ăînăperioadaăanalizat .ă
6. Compania ELECTROGRUPă aă ȋnregistrată ȋnă anulă 2011ă oă rat ă rapid ă aă lichidit iiă deă
1,3,ăoărat ăcurent ădeă2.9ăşiăoărota ieăaăactivelorădeă5ăori.ăSoldulăactivelor curente a fost

112
 de 760.000 RON, iar soldul de disponibilit iă b neştiă aă fostă deă 80.000ă RON.ă S ă seă
determine cifra de afaceri.
7. Analiza diagnostic a unei firme s-aă concretizată înă urm toareleă dateă privindă capitalulă
investită şiă rezultateleă ob inute:ă profit net 20.000 RON, total active 200.000 RON,
EBIT 40.000 RON, cota de impozitare i=16%, capital propriu 110.000ă RONă şiă
imobiliz riă140.000ăRON.ăSeăcereăs ăseăcalculezeăROAăşiăROE.ă
8. Dac ă firmaă ASTRAă areă multiplicatorulă capitaluluiă propriuă egală cuă 1,8,ă rota iaă
activului 1,24 şiărataăprofituluiă7,9ă%,ăs ăseădetermineăROE.
9. Costulăbunurilorăvânduteăȋnăanulă2011ădeăfirmaăPROSOFTăaăfostăde 23.000 mii RON.
Soldulămediuăalăstocurilorăexistenteăȋnăaceast ăperioad ăs-a ridicat la 5.600 mii RON.
S ăseădetermineărota iaăstocurilorăşiăs ăseăinterpretezeărezultatulăob inut.
10. AtâtăROAăcâtăşiăROEăm soar ăprofitabilitateaăfirmei.ăCareădinăaceste rate este cea mai
potrivit ăpentruăaăfiăutilizat ălaăcomparareaăaădou ăcompaniiăȋntreăele?ăDeăce?
11. S ă consider mă rataă EBITD/Total active.ă Ceă semnifica ieă areă aceast ă rat ?ă Deă ceă
aceast ărat ăarăputeaăfiămaiăutil ădecâtăROAăcândăcompar mădou ăcompaniiăȋntreăele?
12. Cifraă deă afaceriă aă firmeiă MEGAPOWERă aă fost,ă ȋnă anulă 2014, de 12.000 mii RON.
Soldulămediuăalăcrean elorăfirmeiăaferentăacesteiăperioadeăaăfostădeă2.000ămiiăRON.ăS ă
se determine perioada medieădeăȋncasareăaăcrean elor.ă

BIBLIOGRAFIE

1. Bodie,ăZ.,ăKane,ăA.ăşiăMarcus,ăA.,ăEssentials of investments, sixth edition, McGraw-Hill,

New York, 2007.
2. Brealey,ăR.,ăMyers,ăS.ăşiăMarcus,ăA.,ăFundamentals of Corporate Finance, third edition,
McGraw-Hill Companies, Inc., 2001.
3. Brigham, E.F., Houston, J.F. Fundamentals of Financial Management, 10th Edition,
Thomson, Boston, 2004.
4. Chen, Kung H., and Thomas A. Shimerda.ă “Ană Empiricală Analysisă ofă Usefulă Financială
Ratios.”ăFinancial Management 10 (Spring 1991), 51–69.
5. Halpern,ă P.,ă Weston,ă F.ă şiă Brigham,ă E.,ă Finanţe Manageriale, Edituraă Economic ,ă
Bucureşti,ă1998.

113
6. Helfert, Erich A. Techniques of Financial Analysis, 11th Edition, New York, NY:
McGraw-Hill/Irwin, 2003.
7. Higgins, Robert C. Analysis for Financial Management, 8th Edition, New York, NY:
McGraw-Hill/Irwin, 2007.
8. Keown, A., Basic Financial Management, 7th edition, Prentice Hall International, Inc.,
1996.
9. Moyer,ă R.,ă McGuigan,ă J.ă şiă Kretlow,ă W.,ă Contemporary Financial Management, West
Publishing Company, New York, 1990.
10. Richards,ă Verlynă D.,ă andă Eugeneă J.ă Laughlin.ă “Aă Cash Conversion Cycle Approach to
LiquidityăAnalysis.”Financial Management 9 (Spring 1980), 32–38.
11. Ross,ă S.,ă Westerfield,ă R.,ă Jaffe,ă J.ă şiă Jordan,ă B.,ă Modern Financial Management,
McGraw-Hill, Irwin, 2008.
12. Stancu, I., Finanţe (edi iaăaăpatra),ăEdituraăEconomic ,ăBucureşti,ă2007.
13. Stancu,ă I.ăŞiă Stancu,ăD.,ă Finanţe corporative cu EXCEL, Editura Economic ,ăBucuresti,ă
2012.
14. Stone,ă Bernellă K.ă “Theă Payments-Pattern Approach to the Forecasting of Accounts
Receivable.”ăFinancial Management 5 (Autumn 1976), 65–82.
15. Van Horne, J., Wachowicz, J.M. jr., Fundamentals of Financial Management, 13th
Edition, Prentice Hall, 2009.

114