ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris:
CZU: 339.187.6(478)(043)

Leasingul financiar - form de investire în

dezvoltarea Republicii Moldova

Specialitatea 08.00.10 – FINAN E; MONED ; CREDIT

Tez
de doctor în economie

Conduc tor ştiin ific:

Cobzari Ludmila
prof.univ., dr. hab.

Autor: Brum Inesa

Chişin u, 2007
 CUPRINS

INTRODUCERE 3

Capitolul I. DEZVOLTAREA ŞI PARTICULARIT ILE ECONOMICE ALE

OPERA IUNILOR DE LEASING 9

1.1. Conceptul, con inutul economic şi caracteristica opera iunilor de leasing 9

1.2. Criteriile de clasificare şi func iile leasingului 15
1.3. Experien a interna ional în dezvoltarea opera iunilor de leasing 29

Capitolul II: ASPECTELE ECONOMICE ALE LEASINGULUI FINANCIAR ÎN

CADRUL ACTIVIT II INVESTI IONALE 40

2.1. Particularit ile procesului decizional în cadrul analizei proiectelor investi ionale
finan ate prin leasing financiar 40
2.2. Avantajele şi limitele leasingului în finan area investi iilor 47
2.3. Impactul fiscalit ii asupra opera iunilor de leasing financiar 58
2.4. Estimarea factorilor de risc ai proiectelor investi ionale în condi iile finan rii prin 68
leasing

Capitolul III. MEDIUL INVESTI IONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI

DIREC IILE DE AC IUNE PRIVIND DEZVOLTAREA LEASINGULUI
FINANCIAR ÎN CADRUL COMPANIILOR DE LEASING 80

3.1. Mediul investi ional şi pia a serviciilor de leasing în Republica Moldova 80

3.2. Analiza comparativ a situa iei financiare a companiilor de leasing din Republica
Moldova 94
3.3. Elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii financiare a
activit ii companiilor de leasing 105
3.4. Previziunea financiar – metod de optimizare a activit ii companiilor de leasing în
Republica Moldova 115

CONCLUZII ŞI RECOMAND RI 125

BIBLIOGRAFIE 130

ANEXE

ADNOTARE

LISTA ABREVIERILOR

CUVINTE-CHEIE

2
 INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia
Actualitatea temei de cercetare. Republica Moldova, stat decis s -şi consolideze locul
printre na iunile democratice ale lumii, tinde spre o economie de pia modern şi eficient ,
imperativele fiind dezvoltarea comer ului şi atragerea investi iilor. Din teoria şi experien a
interna ional se cunoaşte c func ionarea normal a economiei de pia este condi ionat de
promovarea unor politici economice eficiente şi aplicarea legisla iei adecvate. Practic, toate
statele CSI, inclusiv Republica Moldova, au optat pentru ajustarea continu a politicilor şi
legisla iilor na ionale la „modelul european”.
Experien a din domeniu, atât a statelor dezvoltate, cât şi a celor în curs de dezvoltate,
demonstreaz elocvent c întreprinderile apeleaz la leasing în finan area proiectelor
investi ionale de durat medie şi lung . Gama utilajului livrat prin tranzac iile de leasing este
variat , fapt ce asigur fiec rui beneficiar o abordare individual a posibilit ii alegerii
concrete a obiectelor de leasing în func ie de necesit ile tehnologice şi posibilit ile financiare.
În rile Europei Centrale şi de Est, leasingul a devenit o oportunitate de renovare a
utilajului şi a unit ilor de transport, confirmându-şi rentabilitatea, fiind comod în realizare şi
prezint avantaje evidente, în compara ie cu alte modalit i de investi ii, inclusiv cu creditul
bancar. În ultimii ani, în aceste ri, leasingul a asigurat pân la un sfert din investi iile totale în
capitalul fix.
La acest capitol, Republica Moldova nu face excep ie, deşi situa ia actual a pie ei de
leasing nu corespunde poten ialului s u. Atragerea surselor de credit, cu o dobând acceptabil ,
este actual pentru investi iile destinate extinderii şi moderniz rii procesului de producere.
Oportunitatea leasingului în Moldova a devenit evident chiar de la începutul perioadei de
tranzi ie la economia de pia . Uzura fizic şi moral a fondurilor fixe şi lipsa mijloacelor proprii
pentru modernizarea şi reutilarea procesului tehnologic constituie premisele suficiente ale
extinderii tranzac iilor de leasing.
Una din problemele principale, în calea dezvolt rii, o constituie bariera juridic şi
normativ contradictorie şi controversat , care nu reflect esen a economic a leasingului. O
consecin negativ asupra extinderii pie ei serviciilor de leasing în Moldova a avut şi criza
financiar regional din 1998, care a aruncat leasingul indigen cu câ iva ani înapoi. O înviorare a
num rului şi volumului tranzac iilor de leasing s-a înregistrat începând cu anul 2000.
Actualmente, marea majoritate a întreprinderilor din Moldova apreciaz leasingul drept
un factor pu in accesibil pentru dezvoltarea afacerii lor. Aceasta denot atât faptul c pia a
serviciilor de leasing se afl în faza incipient de dezvoltare, cât şi lipsa informa iei coerente în
mediul antreprenorial despre oportunit ile oferite de leasing.

3
 Leasingul poate şi trebuie s devin factorul principal în renovarea şi modernizarea
capitalului fix în business. În scopul cre rii unei baze informa ionale privind leasingul, au fost
puse în aplicare Sistemul Conturilor Na ionale, Standardul Na ional de Contabilitate privind
leasingul, ajustând-se, totodat , sistemul contabil la standardele interna ionale. Cu toate acestea,
în practic , apar inconsecven e atât de ordin administrativ şi organiza ional, cât şi tehnic, în
realizarea opera iunilor de leasing.
În acest context, poate fi subliniat actualitatea temei cercetate, care propune analiza
situa iei privind opera iunile de leasing financiar în vederea perfec ion rii şi dezvolt rii pie ei
serviciilor de leasing, precum şi a integr rii coerente în sistemul financiar în condi iile asigur rii
unei concordan e depline între resursele financiare disponibile şi nevoile de finan are ale
agen ilor economici.
Apelarea la modelele economice practicate în alte ri nu poate substitui, în exclusivitate,
direc iile proprii de dezvoltare, iar experien a economic interna ional în domeniul leasingului
poate fi asimilat selectiv în concordan cu particularit ile economice şi tradi iile societ ii
noastre. Implementarea „Strategiei de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii” şi realizarea
prevederilor planului de ac iuni privind „Amplificarea resurselor financiare destinate
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii” sunt orientate spre: finan area opera iunilor de leasing,
elaborarea îndrumarelor şi regulamentelor care ar permite transferul terenurilor, cl dirilor,
echipamentelor şi capacit ilor de produc ie, proprietate de stat şi municipale, utilizate de c tre
întreprinderile mici pe baz de arend , r scump rare, leasing sau management de trust.
Analiza lucr rilor ştiin ifice, elaborate de autorii str ini şi cei autohtoni, şi studierea
situa iei pe pia a leasingului, în Republica Moldova şi Europa, au demonstrat c afacerile de
leasing sunt înso ite de unele fenomene negative, între care men ion m: caracterul inadecvat al
suportului legislativ, lipsa sistemului de indicatori financiari şi statistici privind fundamentarea
şi urm rirea rezultatelor, calitatea redus a serviciilor de leasing, ineficien a gestiunii riscurilor
financiare etc. Rezultatele cercet rii pot constitui un real suport ştiin ifico-teoretic al solu ion rii
acestor probleme şi confirm actualitatea temei.
Gradul de studiere a temei de cercetare. Tema de cercetare înglobeaz un spectru larg de
probleme privind opera iunile de leasing, procesul investi ional şi mecanismul de finan are. O
asemenea complexitate permite identificarea unor categorii fundamentale în cadrul cercet rii
date. În opinia autorilor, leasingul poate fi considerat o categorie fundamental de cercetare. O
percepere corect a importan ei conceptului de leasing, precum şi a existen ei unei intercorel ri
strânse între finan e, ca ştiin economic , şi gestiunea real a finan elor permite aplicarea
analizei de sistem în cadrul cercet rilor din acest domeniu.

4
 Rela iile func ionale specifice leasingului îşi g sesc concretizarea în complementaritatea
dintre arend şi leasing, dar care trebuie delimitate de rela iile interne specifice fiec rui contract
financiar. În aria de cercetare, a fost inclus problematica leasingului financiar, inând cont de
poten ialul financiar al agen ilor economici şi de nevoile de resurse financiare în scopul atingerii
obiectivelor de activitate şi dezvoltarea proceselor investi ionale din cadrul economiei na ionale.
În acest context, e necesar sublinierea faptului c , în practica cercet rii economice din
Republica Moldova, s-au realizat o serie de investiga ii în sfera arenzii, politicilor creditare şi de
finan are a întreprinderii, direc iilor de stabilizare macroeconomic şi reformelor economice.
Îns , concentrarea studiilor asupra problematicii opera iunilor de leasing, pornind de la definirea
conceptului şi pân la evaluarea multitudinii de corela ii între diferitele fenomene
interdependente specifice procesului investi ional şi politicii de finan are, reprezint un aport
original în sfera ştiin elor economice prin elementele ce certific noutatea ştiin ific .
În tez , sunt luate în considerare rezultatele cercet rilor realizate de importante centre
interna ionale de cercet ri economice şi financiare, dintre care men ion m: The European
Federation of Leasing Company Associations, European Credit Research Institute (ECRI),
ECASS at the Institute for Social and Economic Research, Consortium for Educational Policy
Analysis University of Missouri Resource Centers, The Centre for Enterprise and Economic
Development Research (CEEDR), National Bureau of Economic Research (NBER), Academia
de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea din Alba Iulia etc.
Dintre centrele na ionale de cercet ri în domeniul economic şi financiar men ion m:
Academia de Studii Economice din Moldova, Centrul de Investiga ii Strategice şi Reforme,
Institutul Na ional de Economie şi Informa ie, Centrul de Studiere a Problemelor Pie ei al
Academiei de Ştiin e a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrar din
Moldova, Agen ia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Interna ional (USAID),
proiectul BIZPRO.
Scopul şi sarcinile lucr rii
Scopul lucrării const în sistematizarea şi relevarea esen ei leasingului financiar,
identificarea tuturor aspectelor economice ale leasingului financiar prin prisma analizei activit ii
companiilor de leasing din Republica Moldova, prin prisma procesului decizional privind
evaluarea proiectelor de finan are prin leasing, precum şi determinarea direc iilor de dezvoltare a
activit ii de leasing în vederea sporirii eficien ei investi ionale în cadrul economiei na ionale.
Pentru materializarea scopului cercet rii, au fost formulate urm toarele sarcini:
- analiza abord rilor conceptuale privind defini ia şi clasificarea opera iunilor de leasing;
- identificarea avantajelor şi dezavantajelor opera iunilor de leasing;

5
 - determinarea rolului şi locului leasingului financiar în finan area afacerilor la nivel
microeconomic;
- cercetarea aspectelor privitoare la bazele metodologice ale opera iunilor de leasing
financiar;
- argumentarea necesit ii utiliz rii leasingului financiar în cadrul activit ii întreprinderilor
din Republica Moldova;
- elaborarea sistemului de indicatori privind analiza financiar a companiilor de leasing;
- eviden ierea principalilor factori care influen eaz modul de finan are prin leasing
financiar;
- formularea recomand rilor referitoare la crearea unui sistem eficient de management
financiar la întreprinderile prestatoare de servicii de leasing;
- elaborarea metodei de previziune financiar în cadrul companiilor de leasing în vederea
optimiz rii serviciilor de leasing în Republica Moldova.
Sarcinile tezei au determinat structura ei, alc tuit din introducere, trei capitole,
concluzii şi recomand ri, bibliografie, anexe, cuvinte-cheie.
În introducere este argumentat actualitatea, importan a, necesitatea şi gradul de studiere
a temei cercetate, sunt formulate scopul şi sarcinile lucr rii şi sunt prezentate elementele în care
rezid noutatea ştiin ific , semnifica ia teoretic şi valoarea aplicativ a tezei.
Capitolul I „Dezvoltarea şi particularit ile economice a opera iunilor de leasing”
cuprinde descrierea istoricului leasingului, analiza conceptului de leasing, a con inutului
economic, specificul opera iunilor de leasing, criteriile de clasificare, func iile şi principiile de
leasing şi analiza experien ei interna ionale în realizarea opera iunilor de leasing.
În capitolul II „Aspectele economice ale leasingului financiar în cadrul activit ii
investi ionale”, sunt prezentate particularit ile procesului decizional în analiza proiectelor
investi ionale finan ate prin leasing financiar, sunt analizate avantajele şi limitele leasingului în
finan area investi iilor, s-a efectuat o evaluare a opera iunilor de leasing financiar prin prisma
implica iilor fiscale, precum şi a fost argumentat necesitatea integr rii factorilor de risc în
aprecierea activit ilor finan ate prin leasing.
Capitolul III „Mediul investi ional din Republica Moldova şi direc iile de ac iune
privind dezvoltarea leasingului financiar în cadrul companiilor de leasing” prezint analiza
mediului investi ional şi pia a serviciilor de leasing din Republica Moldova, analiza comparativ
a situa iei financiare a companiilor de leasing, elaborarea sistemului de indicatori în vederea
analizei şi previziunii activit ii financiare a companiilor de leasing.
Obiectul cercetării îl constituie leasingul financiar ca modalitate de finan are a activit ii
şi factor de promovare a investi iilor, studierea influen ei leasingului financiar asupra rezultatelor

6
financiare ale întreprinderilor, precum şi previziunea indicatorilor financiari ai companiilor ce
presteaz servicii de leasing.

Suportul metodologic. Scopul şi sarcinile formulate au determinat utilizarea diverselor

metode, precum: metoda normativ , metoda statistic , metoda grafic , de sintez , analiza
economic , compararea, induc ia şi deduc ia, aplicate în dialectica cunoaşterii materiei şi
societ ii, modelarea economico-matematic , precum şi alte procedee şi instrumente de
cunoaştere ştiin ific a proceselor economice.
Suportul teoretico-ştiinţific al tezei l-au constituit concep iile şi lucr rile economiştilor
de renume din str in tate şi din ar , printre care îi men ion m pe: Halpern P., Weston J.,
Brigham E., Poleac M., Horn V., Erhard M., Dragota V., Stancu I., Sandu Gh., Kovalev V.,
Blank I., Roşcovan M., Perebenos M., Cechina E., Cobzari L., Termin S., Certan I., Şpac G.,
Griciuc P., Cauş- apu L. Goreacii V., Bajerean E., Botnari N., Mocanu N., Ulian G., Trifan M.,
Gribincea L., Albu E.
Suportul informaţional al lucrării l-au constituit materialele factologice şi datele
statistice furnizate de Banca Na ional a Moldovei, Biroul Na ional de Statistic ; actele
legislative şi normative ale Republicii Moldova; lucr rile de specialitate editate în Republica
Moldova, România, Rusia şi în alte ri; materialele conferin elor interna ionale, precum şi
publica iile din presa periodic . În scopul cercet rii, au fost studiate o serie de lucr ri teoretice de
uz general şi de specialitate, bazele de date şi studii ale unor organisme de mare prestigiu,
precum: Banca Mondial , Asocia ia european de leasing, Asocia ia de leasing din România,
Fondul Monetar Interna ional, materialele TACIS şi UNDP, USAID etc.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor cercet rii const în:
1. Identificarea metodei de evaluare a deciziilor financiare şi determinarea unor criterii de
evaluare a proiectelor investi ionale finan ate prin leasing financiar.
2. Elaborarea metodologiei de analiz a eficien ei activit ii investi ionale finan ate par ial
sau integral prin intermediul leasingului financiar.
3. Delimitarea unor condi ii şi direc ii necesare promov rii leasingului financiar ca form de
investire în dezvoltarea Republicii Moldova.
4. Elaborarea unui sistem de indicatori financiari în vederea aplic rii acestora în procesul de
analiz financiar a activit ii companiilor de leasing.
5. Elaborarea metodologiei de planificare financiar a companiilor de leasing şi validarea
acesteia în baza datelor a patru companii de leasing din Republica Moldova.

7
 Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei rezult din recomand rile pe care le
con ine şi contribu ia rezultatelor la sporirea eficien ei domeniilor vizate. Printre cele mai
importante recomand ri men ion m:
• Identificarea aspectelor specifice opera iunilor de leasing necesare dezvolt rii pie ei
leasingului, precum şi a condi iilor favorabile ale mediului investi ional;
• Determinarea principiilor alegerii condi iilor optime de finan are în baza ratei dobânzii
echivalente la credit;
• Argumentarea condi iilor favorabile din punct de vedere al impactului fiscalit ii;
• Identificarea reglement rilor legale în vederea dezvolt rii activit ilor de leasing
financiar;
• Aprecierea influen ei riscurilor în cadrul opera iunilor de leasing financiar;
• Evaluarea activit ii de leasing în baza sistemului de indicatori financiari;
• Previziunea rezultatelor financiare în func ie de volumul de vânz ri preconizat şi în
func ie de volumul activelor investite în afacere;
• Formularea propunerilor privind dezvoltarea activit ii companiilor de leasing în
Republica Moldova.
Aprobarea rezultatelor. Principalele aspecte din lucrare au fost expuse de autor în 8
lucr ri ştiin ifice, inclusiv 2 lucr ri publicate în reviste ştiin ifice cu recenzen i, cu un volum total
de 3,2 coli de autor, prezentate în cadrul conferin elor ştiin ifice interna ionale desf şurate la
Academia de Studii Economice din Moldova, Academia de Studii Economice din Bucureşti,
Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrar de Stat din Moldova, reviste de
specialitate.
Concluziile şi recomand rile formulate în tez pot fi utilizate în: activitatea Ministerului
Economiei şi Comer ului şi a departamentelor implicate în procesul reglement rii privind
promovarea investi iilor şi dezvoltarea Republicii Moldova; în activitatea companiilor de leasing
şi a întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei na ionale. Cercet rile realizate pot constitui
premise şi elemente conceptuale şi metodologice pentru investiga iile ştiin ifice viitoare. Teza
poate fi utilizat ca suport metodologic în procesul didactic din institu iile de înv mânt
superior.
Cuvinte-cheie: arend finan at , leasing, loca iune financiar , leasing financiar, leasing
opera ional, leasing interna ional, rat de leasing, dobânda, locatar, locator, contract de leasing,
fluxuri de numerar actualizate, comision.

8
Capitolul I. DEZVOLTAREA ŞI PARTICULARIT ILE ECONOMICE ALE
OPERA IUNILOR DE LEASING

1.1. Conceptul, con inutul economic şi caracteristica opera iunilor de leasing

Schimb rile ce survin în economia mondial , cerin ele fa de progresul tehnico-ştiin ific
în privin a înlocuirii fondurilor fixe, precum şi necesitatea utiliz rii mai eficiente a resurselor
financiare presupun utilizarea noilor metode de reînnoire a bazei tehnico-materiale. Din aceste
considerente, leasingul, în ultimele decenii, a devenit un instrument netradi ional şi eficient de
investire.
Opera iunile de tip „leasing” erau cunoscute în Babilonul antic cu 2000 de ani î.e.n.
Problemele de leasing şi-au g sit reflectarea în „Ritoricile” lui Aristotel şi în „Institu iile” lui
Iustinian: „ca s primeşti profit nu este necesar s dispui de avere sau utilaj în proprietate, este
suficient s ai dreptul s -l utilizezi şi s ai venit”.[59, p.12, 27, p.37]
Includerea leasingului în practica rela iilor economice se atribuie anului 1877, când
compania telefonic „Bell” a decis s nu vând aparatele telefonice produse de aceasta, dar s le
ofere în arend . [59, p.19]
Leasingul a ap rut pentru prima dat în Statele Unite ale Americii, soldându-se cu o
p trundere treptat , în alte ri, în special din Europa.
În S.U.A., leasingul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit
Code şi prin Uniform Commercial Code. În Marea Britanie, Fran a şi Belgia, s-au elaborat
reglement ri, care definesc rela iile contractuale de baz privind leasingul şi precizeaz formele
pe care le include.
Apari ia şi dezvoltarea leasingului au fost determinate de cauze obiective. Astfel,
întreprinderile din S.U.A., Marea Britanie şi din alte ri se confruntau cu dificult i în finan area
afacerilor, ca urmare a rigidit ii formelor şi procedeelor existente. Opera iunile de leasing au
fost introduse abia în anul 1952 în SUA şi extinse, începând cu anul 1962, şi în principalele ri
dezvoltate ale lumii, în prezent de inând locul principal între formele de finan are şi creditare ale
investi iilor.
Exist diferite accep iuni ale no iunii de leasing. Din punct de vedere al specialiştilor în
domeniul financiar, leasingul reprezint o tehnic original de finan are pe termen mediu sau
lung, practicat de o societate financiar , având drept suport juridic un contract de închiriere de
bunuri ”. [59, p.22]
O defini ie mai ampl a no iunii de leasing ar putea fi urm toarea: form de comer şi de
finan are prin loca ie de c tre institu iile financiare specializate în aceste opera iuni, de institu ii

9
financiare sau direct de produc tori, companiilor care fie c realizeaz opera iuni de un anumit
specific, fie nu dispun de suficiente fonduri proprii ori împrumutate pentru a le cump ra. Pe de
alt parte, leasingul este o form de închiriere - realizat de societ i financiare specializate - a
unor bunuri de echipament de c tre beneficiarii care nu dispun de fonduri proprii sau
împrumutate pentru cump rarea acestora de la produc tori.
Pe continentul american, f r a avea o defini ie clar , opera iunile de leasing au fost
identificate spre sfârşitul secolului al XIX-lea, odat cu apari ia afacerilor în domeniul
telecomunica iilor, când aparatele telefonice au fost puse la dispozi ia abona ilor prin încheierea
unui contract de "lease" ”. [59, p.18]
Ca opera iune distinct , în anii ´30, au început opera iunile de "lease financing" pentru
finan ri în domeniul imobiliar, primele tranzac ii fiind sub forma de "sale and lease-back".
Astfel, un proprietar îşi vindea terenul sau cl direa unui intermediar financiar, respectiv
unei societ i specializate de leasing, procurându-şi astfel capital de lucru şi continuându-şi
activitatea prin utilizarea aceloraşi facilit i în baza contractului de "lease". Succesul şi
ascensiunea rapid a acestui gen de opera iuni au fost determinate, în mod esen ial, de facilit ile
şi avantajele de ordin fiscal de care au beneficiat atât utilizatorii, cât şi societ ile finan atoare.
[24, p.20]
Opera iunile de leasing au fost sus inute financiar, în Statele Unite, de c tre societ ile de
asigur ri, care, în anii ´50, şi-au administrat resursele prin finan area pe scar larg a unor
opera iuni de leasing imobiliar şi de echipamente industriale, creând astfel un sistem caracteristic
de finan are în aceste domenii. [59, p.21]
Prima defini ie juridic a leasingului în Europa a ap rut în Fran a, în anul 1966, când, sub
denumirea de "credit-bail", au fost definite opera iunile de leasing (îns , doar pentru bunuri
imobiliare), prin eviden ierea func iilor economice ale acestuia şi a caracterului comercial al
opera iunii, leasingul reprezentând o modalitate de finan are a investi iilor societ ilor
comerciale, dreptul de proprietate asupra investi iilor constituind îns şi garan ia valabil juridic.
În continuare, în anul 1967, a fost definit leasingul imobiliar, iar în anul 1971 a fost
definit pentru prima dat leasingul mobiliar în Belgia, ambele cu eviden ierea caracteristicilor
economice ale opera iunii şi a transmiterii c tre utilizator a riscurilor şi sarcinilor ce rezult din
folosin a bunurilor. [13, p.18-20]
În perioada 1971-1972, leasingul a fost definit şi în legisla ia german , printr-o tratare
succint , iar, în anul 1986, legea italian şi cea elen au definit, în mod expres, loca iunea
financiar , atât pentru bunurile mobile, cât şi pentru cele imobile.
Pe continentul european, aceste evolu ii din deceniile şapte şi opt ale secolului trecut au
fost determinate, în mod evident, de perioada creşterii economice existente şi de faptul c

10
leasing-ul a avut o contribu ie important atât la atingerea scopului economic al dezvolt rii
investi iilor, cât şi la latura social , facilitând procurarea de locuin e şi bunuri de folosin
îndelungat .
Armonizarea cadrului juridic pentru leasingul interna ional s-a realizat, la 28 mai 1988,
prin adoptarea Conven iei privind leasingul financiar interna ional de c tre Comisia Institutului
Interna ional de Uniformizare a Dreptului Privat (UNIDROIT) de la Ottawa, la care au aderat 59
de ri semnatare şi participante. [13, p.80]
Rezultatele acestei conven ii au contribuit la eliminarea unor impedimente legate de
leasingul financiar interna ional şi la realizarea echilibrului între interesele p r ilor implicate în
acest tip de tranzac ie.
În preambulul conven iei, se stipuleaz ra iunile care au stat la baza adopt rii ei:
• importan a elimin rii constrângerilor juridice existente în derularea tranzac iilor de
leasing interna ional şi men inerea echilibrului între interesele p r ilor implicate,
• necesitatea de a conferi leasingului financiar interna ional mai mult accesibilitate,
• adaptarea regimurilor juridice privind contractul de închiriere la rela iile tripartite
existente în cazul leasingului,
• utilitatea stabilirii anumitor reguli legate, în principal, de prevederile dreptului comercial
şi privat privind opera iunile de leasing.
Conven ia defineşte principalele drepturi şi obliga ii pe care le au p r ile, în virtutea unui
contract de leasing. Prevederile conven iei au caracter general, de regul , ele aplicându-se tuturor
contractelor de leasing, dac , în textul acestora, nu s-a renun at la prevederile conven iei.
Conven ia instituie, îns , numai cadrul juridic pe baza c ruia urmeaz s se deruleze opera iunile
de leasing şi s se solu ioneze litigiile ap rute, l sând pe seama dreptului comun determinarea
instan elor competente de solu ionare a litigiilor. Conven ia cuprinde norme de drept comercial şi
civil, pe care le adapteaz rela iilor triunghiulare care apar într-o opera iune de leasing.
O critic important a prevederilor conven iei a constat în faptul c exclude din
caracteristicile esen iale ale contractului de leasing posibilitatea op iunii finale de cump rare a
bunului respectiv.
În Europa, organul reprezentativ pentru industria leasingului este Federa ia Europeana a
Asocia iilor Na ionale ale Companiilor de Leasing – Leaseurope, fondat în 1973. Deşi
Leaseurope a fost înfiin at cu inten ia de a fi un forum în care s se discute problemele specifice
acestei noi forme de finan are, între timp, a devenit o institu ie de promovare a intereselor
membrilor s i în tratativele cu Comisia Uniunii Europene, Consiliul Interna ional de Standarde
Contabile etc. Unele organiza ii de leasing concentreaz interese zonale: Asocia ia American a
Leasingului de Echipamente (ELA - Equipment Leasing Associations), Federa ia Sud -

11
American de Leasing, Asocia ia asiatic şi cea japonez de leasing, Asocia ia Companiilor de
Leasing din România etc. [69, p.55,98]
Problema esen ial a terminologiei leasingului const în faptul c prin „leasing” se
în elege fie leasingul financiar (arenda finan at ), fie toate rela iile de arend .
Literatura de specialitate cu privire la leasing ofer ambele abord ri de utilizare a acestui
termen. Utilizarea termenului de „leasing” în mod diferit conduce la apari ia unor deosebiri
considerabile în caracteristica rela iilor economice ce rezult din opera iunea de leasing.
În consecin , în ştiin a economic , nu s-a definitivat un concept unic şi unanim acceptat
de „leasing”. Spre exemplu, din punctul de vedere al lui V.Gazman, „leasingul este o totalitate
de rela ii economice care se deruleaz într-o opera iune bazat pe creditarea investi iei care
const din procurarea şi arenda ulterioar a activului”. [59, p.15]
În practica interna ional , termenul de „leasing” se aplic pentru marcarea diferitelor
afaceri, bazate pe arenda m rfurilor de consum îndelungat (al m rfurilor investi ionale).
Economistul Smirnov A.L. subliniaz c : „leasingul este arenda, pe termen lung, a maşinilor,
utilajelor şi a altor m rfuri cu destina ie investi ional , procurate de arendator pentru arendaş cu
scopul utiliz rii în produc ie, p strând drepturile de proprietate dup arendator pentru tot
termenul contractului de arend ”. [70, p.19]
Aceast p rere se fundamenteaz prin defini ia Federa iei Europene a Asocia iilor
Na ionale ale Companiilor de Leasing: leasingul este contractul de arend a m rfurilor
industriale, a imobilelor utilizate în scopuri de produc ie de c tre arendaş, în timp ce m rfurile se
procur de arendator, care îşi p streaz drepturile de proprietate pentru toat perioada
contractului de leasing.
De asemenea, în literatura economic , leasingul este examinat ca o form de
antreprenoriat, îndreptat la investirea resurselor financiare în bunuri, transmise, în baz de
contract, persoanelor fizice sau juridice pe un anumit termen, ca o ac iune din contul altuia, adic
administrarea bunurilor str ine din îns rcinarea comitentului, ca o form progresiv a rela iilor
economice externe, ca un gen specific de arend care îmbin elemente ale rela iilor de arend
obişnuite şi elemente ale unei forme de finan are a investi iilor de produc ie, alternativ a
creditului bancar. [66, p.15]
În lucr rile economistului M. Gringruz, se precizeaz c : „orice defini ie a leasingului
este limitat şi nu poate ine cont de toate formele manifest rii acestui tip nou al creditului”. [41,
p.6]
Actualmente, în literatura economic , exist o multitudine de trat ri a naturii economice a
leasingului. Complexitatea esen ei acestei categorii economice se explic prin faptul c leasingul
este o categorie integr care încorporeaz arenda, creditul comercial şi vânzarea-cump rarea.

12
 Consider m c esen a rela iilor de leasing este cel mai bine redat în expunerea lui
Goremîchin V.A.: „leasingul are o tripl baz complicat şi p streaz în sine concomitent
particularit ile afacerii de credit, activit ii investi ionale şi de arend , care se combin şi se
interfereaz reciproc, formând o form nou organiza ional-juridic de afaceri”. [63, p. 10]
În limba român , termenul de leasing este preluat din terminologia economic şi
comercial englez , unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind utilizat în rile europene
occidentale. Cuvântul „Leasing" se formeaz de la r d cina verbului „to lease", traducându-se
prin „a închiria". În decursul timpului, acest interes s-a „adaptat" opera iunilor economice pe
care le reprezint , fiind azi mai bine exprimate prin verbele „to rent" sau „to hire".
Defini iile oferite de diferitele legisla ii na ionale ale statelor europene prezint aceleaşi
caracteristici esen iale ale leasingului. Identitatea de structur a opera iunilor de leasing îşi are
explica ia în originea comun a diferitelor reglement ri na ionale, inclusiv în dreptul american.
Diferen ele dintre unele reglement ri ale leasingului rezid în importan a pe care statele o
acord aspectelor financiare cu privire la leasing.
Din punct de vedere legal, în Republica Moldova, leasingul este reglementat de
prevederile Legii cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28.04.2005. [4]
În legisla ia Republicii Moldova, opera iunile de leasing sunt definite ca fiind acele
opera iuni prin care „locatorul” procur , cu titlu de proprietate, echipamentul indicat de locatar
de la vânz torul stabilit de acesta şi îl acord contra plat locatarului în posesiune şi folosin
temporar în scopuri de întreprinz tor”. [4]
Defini ia dat este construit pe structura clasic a unui contract: p r i, con inut şi obiect.
Astfel, dup cum este formulat defini ia, se în elege c nu intr în sfera opera iunilor de leasing
opera iunile al c ror obiect a fost fabricat ori construit chiar de locator, ori un bun achizi ionat
chiar de utilizator (lease-back). Prin urmare, formularea obiectivelor leasingului (arendei) sunt
redate în defini ia expus în art.923 (p.1) Codul civil. [8]
Prin leasing se în eleg rela iile de patrimoniu când o organiza ie (utilizatorul) se
adreseaz alteia (compania de leasing) cu rug mintea de a procura utilajul necesar pentru a-i fi
transmis în utilizare temporar .
În ştiin a economic , p rerile privind esen a economic a leasingului sunt controversate.
Con inutul şi rolul acestuia, în teorie şi practic , se trateaz în mod diferit, iar uneori chiar
contrar. Unii privesc leasingul ca pe o metod de creditare a activit ii de antreprenoriat, în timp
ce al ii îl asociaz cu arenda pe termen lung sau cu una din formele sale, care, la rândul lor, se
reduc la rela ii de închiriere sau antrepriz .

13
 Se mai consider c leasingul, prin specificul rela iilor de vânzare-cump rare ale
mijloacelor de produc ie sau al dreptului de utilizare a patrimoniului str in, se interpreteaz ca
form de gestionare a patrimoniului str in în baza dispozi iei persoanei de încredere.
Defini iile diverse ale leasingului in cont, par ial, de unele forme de eviden iere a acestui
instrument investi ional specific. La baza leasingului, st desprinderea, din dreptul de proprietate,
a drepturilor de posedare şi de utilizare. Leasingul prezint în sine o form a activit ii de
întreprinz tor, ce exprim rela iile de proprietate. Ca o categorie economic , el are propriul
con inut şi diverse forme de manifestare.
Sistemul rela iilor de leasing include con inutul, subiectul, obiectul, procedurile,
reglementarea juridic şi pl ile de leasing şi este prezentat în Anexa 1. Ca în oricare alt proces
economic, pornind de la interac iunea dialectic a con inutului şi faptelor, în activitatea
leasingului, e necesar eviden ierea importan ei şi formelor ei organizatorice pentru a fi
implementate în practica diferitelor structuri economice.
În regimurile juridice ale diverselor ri, exist o multitudine de defini ii privind tipurile
leasingului. Clasificarea leasingului dup anumite criterii este împov rat de o serie de
circumstan e. Clauzele prev zute de participan ii la leasing denot diversitatea formelor
leasingului, deşi, deseori, e complicat a le delimita. Tr s turile unui sau altui tip, într-un fel sau
altul, pot fi întrunite într-un contract în func ie de inten iile p r ilor.
Leasingul financiar nu poate fi confundat cu arenda finan at . Deşi între ele similitudini,
pot fi eviden iate un şir de deosebiri, printre care cele mai importante se refer la:
• În leasing nu pot fi transmise terenul şi resursele naturale, în timp ce, în arend
finan at , aceste resurse se includ.
• Locatorul, pân a transmite bunurile în leasing, trebuie s le procure în proprietate
sau s le produc singur.
• În cazul arenzii finan ate, în momentul încheierii contractului, arendatorul deja
de ine în proprietate bunul, adic este luat în eviden în bilan ul s u contabil.
Sinteza con inutului economic al leasingului, ca form de investire, denot faptul c , mai
întâi de toate, a ap rut mecanismul afacerilor de leasing, prin care institu iile financiare au
procurat, la cerin a întreprinderilor industriale, maşini şi utilaje pe care le transmiteau acestora
din urm în arend , şi apoi aceste rela ii au fost reglementate juridic.

Opera iunile de leasing presupun o metod de finan are, de creditare şi de dezvoltare a

bazei tehnico-materiale a întreprinderilor cu posibilit i limitate de atragere a surselor de
finan are, precum şi o metod de investire a mijloacelor, disponibile sau împrumutate, în active
pe termen lung.

14
 Analiza aspectelor conceptuale cu privire la leasing ofer o definire mai ampl care
reflect complexul de rela ii economice: de arend , de credit şi investi ii, ce apar în momentul
transmiterii în proprietate temporar şi utilizarea mijloacelor ob inute în leasing.
În compara ie cu alte state, unde leasingul are o dezvoltare continu şi permanent , în
Republica Moldova, cu toate c exist legea cu privire la leasing şi oportunit i reale, pia a
serviciilor de leasing se afl în continu dezvoltare. În opinia noastr , pentru reflectarea rolului
şi a importan ei leasingului în promovarea climatului investi ional este esen ial , într-o prim
etap , clasificarea tipurilor de leasing şi determinarea func iilor opera iunilor de leasing în
activitatea investi ional .

1.2. Criteriile de clasificare şi func iile leasingului

Leasingul este o modalitate modern de finan are prin care clientul beneficiaz de un bun,
plata f cându-se eşalonat pe perioada contractului de leasing, ratele pl tite fiind deductibile în
func ie de tipul contractului de leasing. Comparativ cu alte forme de finan are, leasingul dispune
de avantajul elimin rii birocra iei necesare acord rii unui credit, precum şi a garan iilor
financiare doar cu bunul ce face obiectul contractului de leasing.
Clasific rile existente privind leasingul sunt, într-o oarecare m sur , condi ionale. Îns ,
pentru organizarea activit ii practice direc ionate în domeniul însuşirii rela iilor de leasing, un
rol deosebit îl are definirea corect a metodelor, formelor şi a c ilor de realizare a acestora.
În literatura economic , nu exist o tratare unic ale tipurilor de leasing şi se admite
combina ia de no iuni. Pân în prezent, nu a fost determinat nici nomenclatorul rela iilor de
leasing. Delimit rile între ele nu întotdeauna sunt bine conturate, iar caracteristicile unui sau mai
multor tipuri de leasing pot fi combinate în acelaşi contract. [13, p.35; 15, p.13-15]
Nu exist o determinare şi o uniformitate în terminologie, care ar asigura aparatul
conceptual al teoriei şi practicii activit ii de leasing. Drept exemplu, acelaşi tip de leasing poate
fi şi financiar şi capital, şi direct şi standard. Se observ neconcordan şi în caracteristicile
leasingului care se utilizeaz la determinarea tipului acestuia.
Este necesar s se men ioneze c , odat cu adoptarea legii „Cu privire la leasing”, în
Republica Moldova, au ap rut schimb ri pozitive în acest domeniu. În conformitate cu aceast
legea, leasingul se subîmparte în:
a) leasingul financiar, opera iune care trebuie s îndeplineasc anumite condi ii;
b) leasingul opera ional, opera iune care nu îndeplineşte niciuna din condi iile contractului
de leasing financiar;
c) leasingul barter, opera iune, în cadrul c reia locatarul achit valoarea ratelor de leasing
prin bunuri al c ror proprietar este;

15
 d) leasingul compensa ional, opera iune, în cadrul c reia locatorul primeşte în contul
ratelor de leasing marf produs cu utilajul - obiect al leasingului;
e) lease-back, opera iune în cadrul c reia o parte transmite altei p r i proprietatea unui bun
cu scopul de a-l lua ulterior în leasing;
f) leasingul de consum, opera iune de leasing, în cadrul c reia locatarul are calitatea de
consumator, definit în legisla ia privind protec ia consumatorului;
g) leasingul direct, opera iune de leasing, în cadrul c reia locatorul întruneşte, concomitent,
şi calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, opera iune de leasing, în cadrul c reia to i subiec ii sunt reziden i ai
Republicii Moldova;
i) leasingul interna ional, opera iune de leasing în cadrul c reia locatorul sau locatarul nu
este rezident al Republicii Moldova.
Standardul Interna ional de Contabilitate IAS №17 „Leasing” prevede clasificarea
leasingului în:
• leasingul financiar, care este opera iunea ce transfer , în mare m sur , toate
riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de
proprietate poate fi transferat, în cele din urm , sau nu.
• leasingul operaţional este opera iunea de leasing ce nu intr în categoria leasingului
financiar.
• leasingul irevocabil reprezint opera iunea de leasing care este revocabil , doar:
- dac survine un eveniment contingent a c rui producere era pu in probabil ;
- cu permisiunea locatorului;
- în cazul în care locatarul contracteaz cu acelaşi locator un nou leasing privind
acelaşi bun sau unul echivalent; sau
- în momentul pl ii, de c tre locatar, a unei sume suplimentare, astfel, încât, la
începutul contractului de leasing, continuarea lui este cert , într-o m sur
rezonabil .
Totuşi, men ion m c standardul interna ional de contabilitate IAS №17 „Leasing” nu
con ine cerin e specifice pentru leasingul opera ional care devin oneroase. [13, p.186]
Conform standardului na ional de contabilitate №17 "Contabilitatea arendei (chiriei)"-
leasingul reprezint un tip de arend , în cadrul c reia locatorul (creditorul financiar) procur
în proprietate utilajul indicat de locatar (beneficiarul de leasing) de la un anumit
vânz tor (furnizor) şi îl cedeaz locatarului contra unei pl i pentru utilizare temporar în
scopuri de antreprenoriat. Leasingul este tratat drept activitate de întreprinz tor desf şurat în
vederea investirii, pe baze contractuale, a mijloacelor, temporar, disponibile sau împrumutate.

16
 Conform standardului na ional de contabilitate, deosebim:
- leasingul direct – care prevede procurarea de c tre locator a utilajului de la furnizor cu
instalarea şi transmiterea acestuia locatarului contra unei pl i pentru utilizare temporar .
- leasingul reversibil - procurarea de c tre locator a utilajului care sta ioneaz la agentul
economic (locatar) şi transmiterea (cedarea) celui din urm contra unei pl i pentru
utilizare temporar .
Articolul 5, alineatul18, din Codul Fiscal al Republicii Moldova, defineşte contractul de
leasing financiar – orice contract de leasing care îndeplineşte cel pu in una din urm toarele
condi ii:
• riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului, care face
obiectul leasingului, s fie transferate locatarului în momentul încheierii contractului de
leasing.
• suma ratelor de leasing s reprezinte cel pu in 90% din valoarea de intrare a bunului dat
în leasing.
• contractul de leasing s prevad expres transferul c tre locatar, în momentul expir rii
contractului, a dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului.
• perioada de leasing s dep şeasc 75% din durata de func ionare util a bunului
care face obiectul.
În viziunea unor autori, leasingul, fiind un tip specific de arend , se clasific în financiar
şi opera ional, reflectându-se în rapoartele financiare ale arendatorului şi arendaşului în acelaşi
mod, ca şi în cazul opera iilor obişnuite de arend .
Tranzac iile privind vânzarea activelor cu arend reversibil ulterioar (leasing reversibil)
cuprind dou opera iuni principale:
a) vânzarea-cump rarea activului;
b) transmiterea acestui activ în arend vânz torului cu atribu ii de arendaş.
În activitatea practic ce ine de efectuarea opera iunilor de leasing, leasingul se
diferen iaz în func ie de forma de organizare şi tehnica derul rii, conform caracteristicii ce ine
de durata afacerilor, volumul de deservire a serviciilor arendaşului şi m rimea r scump r rii a
obiectelor.
I. În funcţie de forma de organizare şi tehnica derulării operaţiilor, leasingul poate fi:
- leasing direct, care reprezint forma rela iilor financiare în care produc torul utilajului
sau proprietarul propriet ii se manifest în calitate de persoan ce o ofer în leasing.
Pentru efectuarea opera iunilor de leasing întreprinderile, produc toare de utilaj creeaz ,
în structura lor, departamente speciale în cadrul serviciilor de marketing. Activitatea f r
intermediari nu numai c simplific esen ial mecanismul afacerii şi diminueaz cheltuielile

17
pentru efectuarea acesteia, dar şi permite produc torului s ob in toate facilit ile economice de
la leasingul produc iei sale şi s le utilizeze la l rgirea şi reconstruc ia tehnic a produc iei.
Luând în considerare faptul c agen ii de vânz ri din ara noastr nu pot realiza utilajul
din cauza situa iei economice, leasingul va permite l rgirea pie ei de desfacere a utilajului şi va
stabiliza situa ia financiar a acestora.
Este necesar de men ionat c , în cazul leasingului direct, rela iile financiare apar în
momentul achit rii pl ilor de leasing de c tre locatari şi primirii pl ilor de leasing de c tre
locatori. În afar de aceasta, rela iile financiare pot ap rea în momentul asigur rii maşinilor şi
utilajului atât la locator cât şi la locatar. [27, p. 104]
- leasing indirect, care prevede transmiterea propriet ii în leasing prin intermediari.
Aceast form de leasing este cea mai r spândit şi se asociaz cu realizarea m rfii prin achitarea
în rate. Intermediarul, adic locatorul ini ial, finan eaz procurarea mijloacelor de produc ie ale
produc torului şi le livreaz utilizatorului, adic locatarului, iar apoi, periodic, primeşte pl i de
leasing de la arendaş. În leasingul indirect, particip cel pu in trei persoane: întreprinderea,
compania de leasing şi locatarul, dar el poate include şi un num r mai mare de participan i, în
conformitate cu care se va modifica şi num rul subiec ilor rela iilor financiare.
- leasingul rambursabil, care se manifest prin faptul c proprietarul averii mai întâi o
realizeaz viitorului locator, adic aceleaşi persoane sunt în calitate de furnizor şi de locatar.
Drept urmare, locatorul ofer împrumut în baza gajului aflat la vânz torul – arendaş. Acest tip
de leasing este ra ional în utilizarea, de c tre b ncile comerciale, în cazul lipsei, la împrumut tor,
a mijloacelor suficiente de acoperire a creditului. R scump rând averea de la întreprindere şi
propunând-o în leasing aceluiaşi agent economic, banca îşi diminueaz riscul investi ional,
deoarece, în cazul re inerii pl ilor de leasing sau al insolvabilit ii întreprinderii, este admis
rezilierea contractului şi preluarea averii. Luând în considera ie riscul majorat al proiectelor
investi ionale, leasingul rambursabil poate cointeresa b ncile comerciale.
Pentru întreprinderi, opera iunile de leasing rambursabil permit eliberarea temporar a
capitalului în baza realiz rii averii şi, totodat , continuarea folosirii acesteia cu dreptul de arend .
Nu se exclude posibilitatea r scump r rii averii şi restabilirii dreptului de proprietate asupra ei al
furnizorului - utilizatorul ini ial. Aceast form de leasing permite agentului economic s
completeze activele curente din contul mijloacelor ob inute de la realizarea utilajului.
Leasingul rambursabil poate fi utilizat cu succes pentru corectarea bilan ului contabil pe
calea realiz rii patrimoniului mobil sau imobil, dar nu la valoarea de bilan , ci la valoarea de
pia . Astfel, întreprinderea îşi corecteaz rapoartele financiare în func ie de conjunctura de
pia , majorând esen ial poten ialul financiar şi, totodat , men inând patrimoniul ce-i apar ine în
utilizare. Atragerea surselor lichide suplimentare în baza primei faze a leasingului rambursabil

18
asigur întreprinderii accesul la surse financiare netradi ionale. Are loc ameliorarea situa iei
financiare a întreprinderii ce efectueaz leasing rambursabil, astfel manifestându-se influen a
pozitiv asupra finan elor întreprinderii, ca verig a sistemului financiar. [32, p.195-213]
- leasingul furnizorului difer de cel rambursabil prin faptul c furnizorul utilajului, deşi
se afl atât în calitate de vânz tor, cât şi de arendaş, în acelaşi timp, dar nu este utilizatorul averii,
pe care el, în mod obligatoriu, o transmite în subleasing unei ter e persoane.
II. Conform caracteristicii ce ţine de durata afacerilor, volumul obligaţiilor locatorului şi
nivelului de răscumpărare a obiectelor, se eviden iaz 2 tipuri de baz ale leasingului:
- leasing cu recuperarea deplină (totală) şi/sau leasingul financiar – cel mai r spândit tip
de leasing, care presupune darea în arend a tehnicii pe termen lung şi recuperarea deplin a
costului acesteia în perioada de utilizare. Pentru leasingul financiar sunt caracteristice:
- participarea a trei persoane (produc torul sau vânz torul obiectului afacerii, locatorul
care încheie afacerea de vânzare-cump rare cu produc torul şi locatarul);
- posibilitatea rezilierii contractului pe parcursul întregii perioade (în caz contrar, vor fi
pl tite amenzi esen iale de c tre partea vinovat );
- perioada îndelungat a contractului de leasing, care, adesea, este egal cu termenul de
activitate a obiectului afacerii;
- obiectele afacerii se deosebesc, de obicei, prin costuri înalte.
În cazul leasingului financiar, are loc, practic, vânzarea averii arendaşului cu plata în rate.
În acest context, sursa de achitare a pl ilor de leasing la locatar şi venitul primit de
locator sunt de natur financiar , deoarece trebuie s fie decontate din conturi şi înscrise în strict
corespundere cu actele normative. Specificul intereselor celor 3 subiec i ai rela iilor de leasing
financiar determin o deviere în explicarea acestei forme: în unele cazuri, despre forma de
realizare a utilajului, maşinilor, în altele – ca modalitate de finan are a investi iilor capitale. În
aceste aprecieri, nu sunt contradic ii. Pentru produc tor, leasingul financiar serveşte drept mijloc
suplimentar de realizare a maşinilor şi utilajului, care ofer posibilit i suplimentare de creştere
a volumului vânz rilor consumatorilor, care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru
achitarea m rfurilor în numerar. Pentru locator, acesta este un mod eficient de investire a
capitalului, care îi permite s investeasc rentabil sursele de finan are şi utilizarea averii proprii,
dar nu şi procurarea acesteia în proprietate. Prin aceasta, se manifest deosebirea lui radical de
alte metode de finan are a investi iilor în capitalul fix.
În cazul leasingului financiar cu atragerea surselor suplimentare, un rol important îl de in
gajul, asigurarea, garan iile şi procedura procur rii averii în leasing.
În practic , se aplic 3 variante principale de rela ii ce in de vânzarea-cump rarea
obiectului de leasing:

19
 1. Locatarul alege singur vânz torul şi obiectul leasingului, iar locatorul numai achit
afacerea de vânzare-cump rare şi transmite dreptul de utilizare produc torului. În cele
din urm , locatarul, în unele probleme se echivaleaz cu cump r torul averii;
2. Locatorul alege vânz torul, atunci el poart responsabilitate fa de locatar pentru
îndeplinirea obliga iunilor contractuale de vânzare-cump rare a obiectului de leasing;
3. Locatorul numeşte locatarul în calitate de agent pentru a comanda marfa la furnizor.
În cadrul leasingului financiar, sunt posibile diverse devieri în con inutul clasific rii
acestuia şi anume:
-leasingul separat (finan at par ial de locator) const în faptul c uneşte câteva institu ii
financiar-creditare pentru finan area proiectelor mari de leasing. El presupune atragerea de c tre
locator a unui împrumut, pe termen lung, de la unu-doi (varianta simpl ) sau câ iva (varianta
compus ) creditori în sum de 70-80% din costul obiectului de leasing.
Locatorul deleag o parte din drepturile asupra contractului de leasing împrumut torilor
(creditorilor), adic le transmite acestora drepturile sale asupra pl ilor şi atunci arendaşul
efectueaz pl i pentru obiectul utilizat nemijlocit creditorilor. În interesul lor, este perfectat şi
gajul pentru împrumut. Într-o astfel de afacere, locatorul, pe lâng venitul ordinar, mai ob ine o
recompens pentru organizarea finan rii.
- leasingul în grup (acţionar) difer de alte tipuri de leasing prin faptul c , în calitate de
locator, se manifest un grup de participan i (ac ionari). Ei instituie o corpora ie special şi
numesc o persoan de încredere care efectueaz , în continuare, toate opera iunile necesare cu
privire la rela iile de leasing.
Mecanismul diversit ii ac ionare a leasingului financiar include suplimentar acordul
dintre persoana de încredere a proprietarilor şi al i ac ionari, în care stipuleaz drepturile şi
obliga iunile reciproce, precum şi condi iile de gestionare a capitalului mixt şi atras. El este
utilizat în cazul afacerilor mari: înzestrarea cu utilaj a întreprinderilor reconstruite sau nou-
create, darea în arend a obiectelor scumpe (avioane, nave maritime, obiecte cosmice).
- leasingul financiar direct este efectuat de un singur locator, care nu este produc torul
sau realizatorul averii. Într-o serie de ri, acest tip de leasing este considerat drept leasing
capital, în cazul în care corespunde uneia din urm toarele cerin e:
- în momentul final al afacerii, dreptul de proprietate asupra obiectului trebuie s fie
transmis locatarului;
- condi iile contractului ofer dreptul de procurare a averii de la o anumit licita ie;
- durata leasingului constituie 70-80% din termenul economic argumentat al func ion rii
obiectului de leasing;

20
 - costul actualizat al pl ilor minimale de leasing reprezint nu mai pu in de 90% din
costul real al obiectului arendat, fiind sc zut creditul investi ional fiscal re inut de c tre
locator.
- leasingul operaţional (de deservire) presupune pentru locator posibilitatea de a-şi
propune patrimoniul în leasing nu numai o singur dat în perioada func ion rii normative.
Leasingului opera ional îi sunt caracteristice urm toarele:
• locatarul are la dispozi ie patrimoniul pentru un anumit termen sau pentru un ciclu
de produc ie;
• termenul contractului de leasing nu cuprinde uzura fizic a patrimoniului;
• contractul de leasing poate fi reziliat de c tre locatar în orice moment;
• riscul de deteriorare sau pierdere a patrimoniului, de obicei, îi revine locatorului;
• locatorul nu dispune de garan ie deplin referitor la compensarea cheltuielilor de
leasing şi este nevoit s transmit riscurile comerciale locatarului (riscul de
deteriorare, uzur moral ), ce duce la majorarea pl ilor de leasing;
• la sfârşitul termenului contractual, patrimoniul se ramburseaz arendatorului, care
mai apoi îl realizeaz sau îl propune în arend altui client;
• cota pl ilor de leasing, de obicei, este mai mare decât a leasingului financiar.
În prezent, leasingul opera ional, în statele economic dezvoltate, este mai r spândit în
special în agricultur , construc ii, industrie extractiv şi în transport.
Utilizarea leasingului opera ional în ara noastr poate fi sus inut de c tre organele de
stat pentru acordarea sus inerii reale dezvolt rii micului business pe calea oferirii în leasing a
utilajului, înc perilor, mobilei de oficiu, calculatoarelor.
Divizarea leasingului în „opera ional” şi „financiar”, în Republica Moldova, se
efectueaz , adesea, într-un mod foarte simplificat, în func ie de nivelul de r scump rare a
obiectului afacerii. În standardul na ional de contabilitate №17, termenii de „leasing financiar” şi
„leasing opera ional” in numai de ordinea eviden ei contabile a afacerilor de leasing. [10]
Anume, necesitatea reflect rii corecte a activelor şi obliga iunilor, care sunt la dispozi ia
participan ilor în cadrul rapoartelor financiare, a condus la apari ia leasingului financiar şi
opera ional. Un timp îndelungat, inclusiv pân în 1987, în practica interna ional a unor ri,
toate afacerile de leasing se încheiau la bilan ul proprietarului juridic – locatorul, iar obliga iunile
pentru efectuarea pl ilor de leasing nu se reflectau în rapoartele financiare ale locatarilor, ceea
ce punea în situa ie complicat creditorii în cazul falimentului arendaşului. Din aceste motive, în
ultimii ani, a început s predomine conceptul avantajului economic al afacerii asupra celui de
drept, adic obiectul leasingului, în anumite condi ii, se reflect în bilan ul proprietarului
economic - utilizatorul.

21
 În standardul interna ional de contabilitate №17 (IAS 17) Leasing, leasingul financiar se
determin ca o afacere în care, practic, toate riscurile şi veniturile in de posedarea patrimoniului,
se transmit de c tre locator asupra locatarului, iar dreptul de proprietate asupra patrimoniului
poate fi transmis locatarului la sfârşitul termenului de leasing. [13, p.218]
Corespunz tor, se recomand ca, anume, utilizatorul s indice, în rapoartele sale
financiare, costul patrimoniului în leasing, precum şi suma obliga iunilor sale fa de locator
privind pl ile de arend .
Locatarul prefer leasingul opera ional, în cazul în care:
- venitul aşteptat la utilizare nu acoper pre ul lui ini ial;
- utilajul este necesar pentru un termen scurt;
- utilajul necesit deservire tehnic special ;
- obiectul afacerii este un utilaj nou, netestat.
III. După volumul de deservire a serviciilor arendaşului, leasingul se împarte în:
Leasingul curat (net), care are loc în cazul în care toate cheltuielile pentru exploatarea,
repara ia şi asigurarea utilajului le suport locatarul şi ele nu sunt incluse în pl ile de leasing,
care astfel exclud toate cheltuielile înso itoare. Locatarul este obligat s între in obiectul în
func iune, s -l deserveasc tehnic, şi, la sfârşitul termenului afacerii, s -l returneze locatorului în
stare bun luând în considera ie uzura moral . [70, p.27]
Utilizarea leasingului net este posibil în privin a utilajului ce nu dispune de performan e
tehnologice înalte, a c rui repara ie locatarul o poate efectua cu for ele proprii, f r s apeleze la
organiza ii specializate.
Leasingul de deservire deplină (leasingul cu setul complet de servicii), presupune un
sistem complex de deservire tehnic , repara ie, asigurare, precum şi de livrare a materiei prime
necesare, de preg tire a personalului calificat, marketing şi reclam a produc iei produse de
locatar din partea locatorului care men ine dreptul de proprietate asupra obiectului de leasing şi
de aceea vireaz impozitul pe averea aflat la bilan ul contabil pe parcursul perioadei de
gestiune. Compania de leasing este cointeresat de colaborare strâns cu locatarul şi, pe
parcursul perioadei de contract, efectueaz control asupra utiliz rii corecte a obiectului transmis.
O prioritate important a acestui tip de leasing, în compara ie cu alte tipuri şi cu formele
ordinare ale rela iilor economice, bazate, de exemplu, pe vânzare-cump rarea mijloacelor de
produc ie necesare, const anume în oferirea unui spectru larg de servicii acordate utilizatorilor
de c tre compania de leasing cu participarea posibil a produc torului de utilaj şi maşini. O astfel
de form de colaborare a participan ilor la leasing contribuie la îmbun t irea posibilit ilor de
exploatare a tehnicii utilizate, creşterea producerii m rfurilor şi competitivitatea acestora. În

22
fiecare etap a ciclului vital al obiectului de leasing, pot fi prev zute anumite tipuri de servicii
de deservire.
Deservirea obiectului de leasing, în practic , se efectueaz în func ie de condi iile
concrete de c tre:
• companiile de leasing, care creeaz în structura lor servicii speciale de repara ii şi alte
servicii;
• firmele-produc toare de patrimoniu, filialele acestora şi distribuitorii;
• organiza iile specializate de deservire, controlate de companiile de leasing sau care
activeaz de sine st t tor în condi ii de antrepriz ;
• utilizatorii (locatarii) averii.
În sistemul de leasing cu setul complet de servicii de deservire, o însemn tate deosebit o
are deservirea de garan ie a obiectelor utilizate, esen a c reia const în faptul c utilajul se
transmite utilizatorului cu garan ie pentru o perioad anumit . În perioada de garan ie,
utilizatorului i se garanteaz lichidarea deficien elor sau schimbarea utilajului la termenul
stabilit.
Perioada de garan ie se refer la durata de descoperire a defectelor ascunse sau a
func ion rii normale. În dependen de aceasta, compensarea cheltuielilor ce in de deservirea de
garan ie poate fi efectuat atât din contul produc torului, cât şi din contul utilizatorului.
Obliga iunile de garan ie pot fi oferite de compania de leasing, de produc torul utilajului sau de
ateliere specializate, sta ii. Dac , în limitele termenului de garan ie, în cadrul exploat rii
utilajului, se depisteaz deficien e constructive sau de produc ie, care nu au fost cunoscute
locatarului şi ele împiedic utilizarea obiectului de leasing conform destina iei, atunci utilizatorul
are dreptul:
- s cear de la produc tor sau de la serviciile de deservire a acestuia s fie înl turate
gratis defectele sau s fie schimbat utilajul;
- pân la înl turarea defectelor, care interzic utilizarea obiectului, s fie încetate pl ile
de leasing;
- s insiste la rezilierea contractului şi la recompensarea pierderilor.
Un element important şi complicat al serviciilor de deservire a obiectelor de leasing este
aprovizionarea locatarului cu piese de rezerv şi materiale pentru exploatare.
Practica mondial scoate în eviden eficacitatea înalt de creare a stocurilor de rezerv
pentru cele mai importante piese de schimb necesare activit ii neîntrerupte şi continue a
obiectelor de leasing.
Leasingul de servicii de deservire parţială (cu setul par ial de servicii) presupune
împ r irea func iilor de deservire tehnic a obiectului între p r ile contractante. De exemplu,

23
locatorul îşi asum responsabilitatea pentru neîncadrarea normelor stabilite de exploatare a averii
şi de deservirea curent a acesteia, iar compania de leasing este obligat s suporte cheltuielile
pentru men inerea obiectului arendat în stare bun . Leasingul general permite încheierea unui
acord general cu privire la punerea la dispozi ia locatarului a unei linii de leasing, în baza c reia
utilizatorul poate, în caz de necesitate, s continue utilizarea utilajului f r a încheia un nou
contract cu compania de leasing.
O alt clasificare a opera iunilor de leasing cuprinde urm toarele criterii [63, p.p.51-94],
în func ie de:
1. Obiectul afacerii:
• leasingul patrimoniului mobil, care se subîmparte în:
a) leasingul utilajului de produc ie şi de construc ie;
b) leasingul calculatoarelor;
c) leasingul mijloacelor de transport;
d) leasingul strungurilor;
e) leasingul special, în baza c ruia obiectul de leasing revine locatarului luând în
considerare faptul c dup expirarea termenului afacerii el poate fi utilizat şi de
locator.
• leasingul imobilului care const în faptul c locatorul construieşte sau procur
imobilul la cererea locatarului şi îl transmite acestuia pentru utilizare în scopuri de
r scump rare sau f r de acesta la sfârşitul termenului contractual. În conformitate cu
clasificarea obiectelor de imobil, putem eviden ia:
a) leasingul industrial al întreprinderilor;
b) leasingul cl dirilor şi instala iilor industriale;
c) leasingul înc perilor comerciale, depozitelor, oficiilor;
d) leasingul loturilor de p mânt (în Rusia, p mântul poate fi dat în arend simpl ).
2. Uzura averii utilizate:
• leasing cu uzur deplin , care se caracterizeaz prin:
- coinciden a termenului afacerii cu termenul normativ de uzur a obiectului;
- achitarea deplin a costului obiectului de leasing în cazul arend rii acestuia o
singur dat ;
- op iunea utilizatorului pentru r scump rarea obiectului la un pre simbolic (în
baza acordului dintre participan i);
• leasingul cu uzur par ial , care admite achitarea par ial a costului obiectului şi
dup con inutul s u, se apropie de parametrii leasingului opera ional. El cuprinde, în

24
 special, obiectele de imobil, precum şi utilaj divers, strunguri şi întreprinderi în
întregime;
• leasingul cu uzur accelerat .
Norma decont rilor de uzur influen eaz direct procesele de reproduc ie, utilizarea
leasingului cu uzur accelerat contribuie la accelerarea proceselor de reproduc ie şi a
progresului tehnico-ştiin ific ce este foarte important pentru ara noastr .
3. Domeniul pieţei:
• leasing intern, adic to i participan ii la afaceri sunt din acelaşi stat;
• leasing extern (interna ional), adic cel pu in un participant al afacerii este din alt
stat sau to i participan ii sunt din ri diferite, sau cineva dintre aceştia de ine capital mixt
cu o firm str in .
Leasingul interna ional se subîmparte în:
a) leasing direct interna ional, care reprezint o afacere în care toate opera iunile se
efectueaz între organiza ii comerciale cu dreptul de persoan juridic din dou ri. Esen a
lui const în faptul c :
- locatorul are posibilitatea s ob in credit pentru export în ara sa şi, astfel, s extind
pia a desfacerii m rfurilor şi serviciilor;
- locatarul asigur finan area deplin a utiliz rii maşinilor contemporane, a utilajului şi
reutilarea tehnic accelerat a produc iei.
b) leasingul de export direct, în cazul acestui tip de leasing locatarul este partener str in,
iar locator este o firm din ar .
c) leasingul de import direct, în cazul acestui tip de leasing, locatarul este o firm din ar ,
iar locatorul este un partener str in.
d) leasingul interna ional de tranzit (indirect) are loc în acele cazuri în care locatorul unei ri
ia credit sau cump r utilajul necesar în alt ar şi o furnizeaz locatarului care se afl
într-o ar ter .
Cea mai mare parte a opera iunilor de tranzit sunt controlate de companiile transna ionale
şi de b nci, care dispun de firme-fiice de leasing, cu o re ea ramificat de filiale şi reprezentan e
str ine, care colaboreaz cu locatarii locali.
Investirea în leasingul de tranzit, în compara ie cu afacerile directe, au o serie de avantaje
pentru locator, printre care men ion m:
• beneficiaz de acces la sursele financiare locale ale rii locatarului;
• diminueaz riscul de schimb valutar;
• se majoreaz nomenclatorul mijloacelor tehnice propuse în leasing;
• se reduc barierele fiscale la transferul pl ilor de leasing în afara rii;

25
 • se exclud limitele la activitatea partenerilor str ini – locatori;
• se simplific procedura înregistr rii averii pe numele posesorilor str ini;
• se extind pie ele de desfacere a produc iei produse.
În practica mondial , leasingul de tranzit, frecvent, poart caracter de grup. În cazul
leasingului interna ional indirect, arendatorul şi arendaşul sunt persoane juridice ale unei ri,
îns capitalul primului apar ine par ial firmelor str ine şi institu iilor financiare. Drept obiect al
contractului, de obicei, serveşte utilajul importat în ara arendaşului. Cea mai mare parte a
opera iunilor de leasing de acest tip se verific de c tre b ncile transna ionale şi corpora ii.
Pentru întreprinderile în calitate de locator din ara noastr , leasingul interna ional
prezint interes datorit dreptului de ob inere a venitului în valut str in .
Pentru locatar, avantajul principal al leasingului interna ional const în posibilitatea
utiliz rii unui utilaj mai performant, accesul la diferite facilit i financiare, valutare şi fiscale.
Astfel, conform cerin elor Fondului Monetar Interna ional, obliga iunile ce in de luarea în
arend a maşinilor şi utilajului de import nu majoreaz datoria extern . Din acest motiv,
leasingul interna ional, în prezent, este activ utilizat nu numai în rile dezvoltate, dar şi în cele în
curs de dezvoltare care au datorii externe.
4. Înlesnirile fiscale şi metodele de uzură:
• leasingul fictiv are un caracter speculativ şi este calculat la ob inerea profitului din
contul înlesnirilor existente în ar . Aceast afacere de „simulare”, care se efectueaz
pentru a acoperi o alt opera ie, opera ie de vânzare–cump rare în rate, pe care ar fi dorit
s o efectueze cu achitarea în rate, poate fi considerat contract de leasing, dac în
condi iile lui sunt prev zute urm toarele:
- uzura total cu realizarea obiectului utilizat locatarului în baza condi iilor acestuia;
- procurarea obiectului cu durata de func ionare util pe termen lung cu utilizarea
acestuia pe parcursul perioadei contractuale.
• leasingul adev rat din punct de vedere juridic trebuie s corespund legisla iei în
vigoare şi con inutului economic al activit ii de antreprenoriat în leasing.
5. După caracterul plăţilor de leasing, se cunosc:
• leasingul monetar, care are loc în cazul când toate pl ile sunt efectuate sub form
monetar ;
• leasingul de compensare, care presupune pl i sub form de furnizare de m rfuri
produse de utilajul folosit sau sub forma de oferire a serviciilor reconven ionale.
• leasingul mixt, care se bazeaz pe combinarea pl ilor în bani şi de compensare, în
care se întrebuin eaz elementele afacerii barter.
6. După mărimea afacerilor de leasing, exist :

26
 • leasingul în sume mici, care este larg r spândit în multe ri. Obiectul acestor
afaceri, deseori, îl constituie utilajele neproductive, care nu particip la procesul de
produc ie. Acestea sunt calculatoarele, sta iile telefonice, sistemele de alarm , amenajarea
înc perilor pentru oficii. Companiile de leasing se ocup de afaceri mici, deoarece
volumul pentru perfectarea şi efectuarea unei afaceri mici nu este mai mic decât volumul
lucrului la o afacere medie, iar profitul este mult mai mic. Pe de alt parte, clien ii
poten iali nu dispun de suficient informa ie despre posibilitatea de a procura în leasing
unul sau câteva calculatoare, sta ii de telefoane sau alte utilaje asem n toare etc.
În statele dezvoltate, o parte important a industriei de leasing este integrat în
sectorul businessului mic, dar, totodat , în Marea Britanie, la începutul cre rii
companiilor de leasing, acestea au fost orientate numai la afaceri mari şi mai rar la cele
mijlocii, ceea ce e caracteristic situa iei actuale din Republica Moldova.
• Leasingul-standard, care corespunde pre ului utilajelor destinate afacerilor mici.
Alegerea clientelei se efectueaz de c tre compania de leasing, în special, prin
re eaua de filiale ale b ncii. Colaborând cu clien ii b ncii lor, companiile de leasing, pe
de o parte, cap t acces la un num r mare de clien i cu o istorie creditar relativ
cunoscut şi, pe de alt parte, optimizeaz procesul credit rii pe termen mediu pentru
rela ia „banca – compania-fiic de leasing” prin intermediul utiliz rii tehnicii speciale de
formare a pre urilor şi de protejare de riscurile creditare.
• leasingul destinat afacerilor mari, care este orientat c tre obiecte, precum avioanele,
navele, utilajul energetic. Activitatea în acest sector al pie ei necesit resurse financiare
mari, precum şi o bun preg tire a specialiştilor companiilor de leasing, care ar fi capabili
s creeze, pentru anumi i clien i, scheme financiare speciale.
7. După subiectul care efectuează operaţiunile de leasing, se disting:
• leasing bancar. B ncile comerciale au început s efectueze opera iuni de leasing în
activitatea lor mult mai târziu decât al i subiec i de afaceri. Astfel, b ncile comerciale din
SUA au participat nemijlocit la rela ii de leasing la începutul anilor ‘60. La extinderea
activit ii de leasing, a contribuit decizia adoptat în anul 1971 de Consiliul de
administrare al Sistemului de Rezerv Federal al SUA, care a permis b ncilor s
formeze firme-fiice pentru darea în arend a utilajului, iar apoi şi a imobilului.
În Republica Moldova, cota de participare direct a sistemului bancar la formarea
leasingului nu este prea mare.

27
 Tabelul 1.2.1
Companiile de leasing fondate de
B ncile Comerciale în Republica Moldova*
Banca fondator Compania de leasing Direc iile principale de activitate
Moldova Agroindbank MAIBLeasing Automobile, tehnic de copiat, utilaj de
oficiu (birotic )
Banca Social BS-Leasing Grup Automobile
IMC Leasing Automobile
Euroleasing Automobile, utilaje industriale şi
agricole, echipament
*Sursa: elaborată de autor
Conform datelor tabelului 1.2.1, unele b nci comerciale autohtone au avut calitatea de
fondatori şi de creditori principali ai celor mai importante companii de leasing.
Multitudinea formelor şi tipurilor existente de leasing permit b ncii comerciale s
beneficieze de urm toarele avantaje:
1. S extind spectrul opera iunilor active din contul prest rii de servicii noi;
2. S majoreze num rul clien ilor b ncii în baza creşterii calit ii de deservire a
clien ilor;
3. S diminueze riscul pierderilor din motivul insolvabilit ii locatarului, deoarece
afacerea este asigurat de însuşi obiectul de leasing;
4. S primeasc un venit stabil sub form de comision la leasing;
5. În cazul falimentului utilizatorului obiectului de leasing, în conformitate cu contactul
încheiat, acesta se ramburseaz proprietarului;
6. Se ob in anumite avantaje fiscale în cadrul opera iilor de leasing interna ional;
7. S l rgeasc posibilit ile renov rii utilajului învechit şi a reînzestr rii tehnice;
8. Men inerea cererii solvabile la utilaj, echipamente, automobile etc.
Îns , exist şi factori negativi care împiedic dezvoltarea leasingului, cum ar fi:
1. Situa ia financiar a majorit ii utilizatorilor poten iali nu permite apelarea la
serviciile de leasing, fapt ce majoreaz esen ial riscul efectu rii opera iunilor de leasing;
2. Necesitatea cunoaşterii informa iei despre specificul activit ii de produc ie a
clientului, conjunctura pie ei. Aceasta ine de faptul c , oferindu-i locatarului dreptul de alegere a
obiectului de leasing şi a vânz torului averii de leasing, banca în calitate de locator în scopul
diminu rii riscurilor sale este obligat nu numai s fac cunoştin cu starea financiar a
arendaşului şi cu fundamentarea tehnico-economic a proiectului, dar şi s aprecieze
corectitudinea alegerii f cute de locatar.
Efectuarea unei astfel de evalu ri de c tre banc presupune prezen a în statele sale a unui
num r suficient de personal tehnic, care nu ine de domeniul bancar, fapt ce genereaz cheltuieli
suplimentare şi conduce la majorarea pre urilor la serviciile de leasing pentru clien ii b ncii. În

28
aceast situa ie, este binevenit utilizarea leasingului specializat, efectuat, de exemplu, într-o
anumit ramur sau a leasingului cu o list fixat de utilaje ce presupune utilizarea lui în diferite
ramuri. Mai exist şi posibilitatea atragerii exper ilor pe contul locatarului. În condi iile
deficitului de astfel de servicii pe pia şi necesit ii acute de utilaje, unii clien i vor accepta
astfel de condi ii. Îns , în cazul în spririi concuren ei între companiile de leasing, aceasta poate
conduce la micşorarea num rului de clien i.
3. Constrângerile existente în reglementarea bancar privind m rimea investi iilor în
fondurile fixe, în func ie de baza de dezvoltare şi de produc ie a întreprinderii;
4. În calitate de proprietar al averii, locatorul are dreptul s controleze starea utilajului
propus în leasing şi corectitudinea exploat rii acestuia, şi determin cheltuieli suplimentare
pentru personalul tehnic;
5. Recuperarea serviciilor de leasing este problematic datorit facilit ilor fiscale
existente în legisla ia în vigoare.
În Republica Moldova, sunt cunoscute tranzac ii de leasing care sunt efectuate din surse
proprii ale locatorului (Anexa 2) şi din surse atrase (Anexa 3), împrumutate, de regul , de la
institu iile financiare. Astfel, aplicarea unei forme oarecare de leasing influen eaz asupra
diverselor rela ii financiare. În baza celor men ionate, este evident c b ncile comerciale caut
metode netradi ionale de creditare a sectorului real al economiei, rolul principal revenind
opera iunilor de leasing şi, în special, leasingului nebancar.

1.3. Experien a interna ional în dezvoltarea opera iunilor de leasing

Analiza experien ei unor ri dezvoltate referitor la utilizarea leasingului ca form de

investire permite eviden ierea atât a efectelor pe care le genereaz fiecare tip de leasing în
activitatea investi ional , cât şi a premiselor de dezvoltare.
În Statele Unite ale Americii, sistemul de leasing a ap rut la începutul anilor ‘50, iar în
anii ‘60 a început s se utilizeze şi în rile din Europa Occidental , în primul rând, în Fran a,
Italia, Elve ia, Austria, ulterior în ri asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud şi în alte ri, în
cazurile în care lipsa de capital se compensa din contul împrumuturilor. [13, p.82]
Este indubitabil faptul c , industria american de leasing este cea mai veche şi mai
dezvoltat din lume. Aceast stare a fost influen at , în mod semnificativ, de politica fiscal
practicat de aceast ar . Impactul legii speciale în materie de taxe, Economic Recovery Tax
Act din 1981, demonstreaz m sur în care politica de taxe influen eaz fondul şi forma
opera iilor de leasing. [66, p.42] Legisla ia anterioar din domeniul taxelor penaliza locatorul,

29
care, prin contract permitea locatarului s cumpere echipamentul închiriat la sfârşitul termenului
de închiriere, contra unei sume nerezonabil de mici şi impunea dispozi ii contractuale cu privire
la pre , care trebuiau s reflecte valoarea de pia a bunului.
Potrivit noilor reglement ri, aceste dispozi ii au devenit mai flexibile şi au l sat mai mult
loc manifest rii libert ii de voin a p r ilor implicate în opera iunea de leasing.
Creşterea spectaculoas a tranzac iilor de leasing se datoreaz exclusiv dispozi iilor
flexibile aplicabile opera iunilor de leasing prin reglement rile introduse prin Economic
Recovery Tax Act. Autorit ile fiscale ale Statelor Unite au adoptat unele principii de
reglementare a opera iilor de leasing concretizate în aşa-numitele “safe harbour “.[66, p.43]
În dreptul american, condi iile necesare, pentru ca o opera iune de leasing s fie calificat
drept leasing financiar, sunt, de asemenea, prev zute prin lege (Codul Comercial Uniform 2A -
103 (1)(g):
- locatorul nu selecteaz , produce sau furnizeaz bunurile.
Statutul de locator într-o opera iune de leasing veritabil presupune beneficierea de
avantaje pentru impozitul pe proprietate, adic posibilitatea de a deprecia valoarea propriet ii, în
conformitate cu reglement rile impozitelor pe tipul respectiv de proprietate. Aceasta presupune
c un anumit procent din costul propriet ii poate fi sc zut din venitul impozabil, pe un anumit
num r de ani, la o rat anumit , care poate dep şi, în unele cazuri, o rat în “ linie dreapt “ cu
200% în primul an al perioadei de leasing. Un locator într-un leasing calificat drept vânzare
deghizat nu poate beneficia de astfel de avantaje ale impozitelor.
- locatorul primeşte bunurile fie dreptul de posesie a acestora, fie dreptul de utilizare a
lor, în leg tur cu închirierea, dac intervine una din urm toarele situa ii:
a) Locatarul primeşte o copie a contractului prin care locatorul a achizi ionat bunurile sau
dreptul de posesie şi folosin a bunurilor înainte de semnarea contractului de loca iune.
b) Aprobarea contractului de c tre locatar, prin care locatorul dobândeşte bunuri sau drepturi
de posesie şi folosin a acestora, este o condi ie pentru eficien a contractului de închiriere.
c) Locatarului, înainte de a semna contractul de închiriere, i se înmâneaz o declara ie
complet în care sunt men ionate angajamente şi garan ii, exoner ri de garan ii, limitare sau
modificare a repar rii sau elimin rii pagubelor, inclusiv a celor produse de un ter , ca, de pild ,
produc torul bunurilor date locatorului de persoana care furnizeaz bunurile, în leg tur cu, sau
ca parte a contractului prin care locatorul dobândeşte bunurile sau dreptul de posesie şi folosin
a acestora sau dac încheierea nu priveşte un bun de consum, locatorul, înainte ca locatarul s
semneze contractul, îl informeaz pe acesta din urm , în scris, despre:

30
 • identitatea persoanei care furnizeaz bunurile c tre locator, cu excep ia cazului în
care locatarul a selectat persoana şi a indicat locatorului s dobândeasc bunurile sau
dreptul de posesie şi folosin asupra acestora de la acea persoan ;
• împrejurarea în care locatarul este îndrept it, potrivit acestui articol, la drepturi şi
garan ii, inclusiv cele ale unui ter , date locatorului de c tre persoana care îi furnizeaz
bunurile în leg tur cu, sau ca parte a contractului prin care locatorul dobândeşte
bunurile sau dreptul de posesie şi folosin al acestora;
• faptul c locatarul poate s comunice cu persoana furnizorului bunurilor c tre
locator şi s primeasc o declara ie complet cu privire la aceste drepturi şi giran ii,
inclusiv orice exonerare şi limitare a acestora sau cu privire la modalit i de reparare a
pagubelor.
Prin mecanismul celor trei cerin e (interdependente) impuse de lege se garanteaz faptul
c , într-o opera ie de leasing financiar, locatorul care este proprietar r mâne, în fapt, un ter
(outsider) în ceea ce priveşte bunurile contractate şi este implicat în tranzac ie numai ca bancher
al locatarului. [69, p.85]
În practica american , s-a demonstrat importan a pe care o are fluxul de numerar. Fluxul
de numerar reprezint o component esen ial a oric rei decizii investi ionale, din acest punct de
vedere leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu o cump rare direct a unui activ.
Astfel, investitorul nu îşi imobilizeaz deodat fondurile proprii pentru achizi ionarea acelui
activ, ci va pl ti ratele de leasing în timp, fluxul s u de numerar nefiind astfel influen at negativ
in momentul achizi ion rii activului cu toat valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe m sura
pl ilor de leasing.
În al doilea rând, este necesar eviden ierea impactului uzurii morale, adic pierderile
datorate tehnologiilor necorespunz toare din punct de vedere tehnologic. Datorit faptului c
profitul este generat, în principal, de utilizarea echipamentului, clien ii care de in un echipament
cu o vechime de peste doi-trei ani pot s îl reînnoiasc , leasingul oferind aceast oportunitate.
Cerin ele financiare mai pu in stringente reprezint , de asemenea, un motiv important
pentru cei care aleg leasingul. Specialiştii apreciaz c b ncile, spre deosebire de societ ile de
leasing care sunt mult mai maleabile, prefer s lucreze cu sume mari pentru care solicit garan ii
solide, toate acestea dup o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesit mult timp.
Al patrulea motiv pentru care este ales leasingul este acela c firmele de leasing sunt mult
mai flexibile decât b ncile. Companiile de leasing sunt familiarizate cu echipamentul, în multe
dintre cazuri, nişele în care aceste firme activeaz nefiind în elese nici m car de celelalte firme
de leasing.

31
 Studiul experien ei americane relev importan a sc zut a “deductibilit ii cheltuielilor“
aferente leasingului. O explica ie pentru pozi ia acestui factor în SUA ar putea fi asociat cu
existen a unei legisla ii fiscale stabile, cu neutralitatea fiscal a leasingului comparativ cu
achizi ionarea direct a unui activ, precum şi de o în elegere mai bun a metodelor de finan are
de c tre investitori.
În Regatul Unit al Marii Britanii, legisla ia civil prezint unele lacune în ceea ce priveşte
leasingul, acesta fiind reglementat în legisla ia contabil prin “United Kingdom Consumer Credit
Act” înfiin at în 1974. Leasingul, în aceast ar , nu este privit ca fiind un contract comercial
viabil, în cele mai multe cazuri capitalul alocat de companii este redus de la 100% la 25 %.
Opera ia de leasing este cunoscut drept „double-dip” lease. Aceast form de leasing const în
faptul c finan atorul britanic ofer în loca iune un bun unui utilizator din Statele Unite ale
Americii. Finan atorul îşi p streaz titlul de proprietate, fiind îndrept it s acorde 25% „credit-
dip no.1”. Cu toate acestea, dac utilizatorul american opteaz pentru reînnoirea contractului la
valoarea nominal , va fi considerat, de autorit ile fiscale americane, adev ratul proprietar al
bunului şi va putea s pretind investirea taxei de „credit–dip no.2”. Astfel, reglementarea
autorit ilor fiscale din ambele state este contradictorie. [69, p.104]
Finan atorul britanic este considerat adev ratul proprietar al bunului, în timp ce organele
fiscale ale Statelor Unite ale Americii îl consider pe utilizatorul american proprietarul de drept.
Piaţa leasingului în ţările din UE. Caracterul modern al leasingului, ca o important
metod nou de finan are, dateaz mai ales din perioada celui de-al II-lea R zboi Mondial, când
s-a dezvoltat o adev rat industrie a acestor opera iuni şi au fost create societ i independente de
leasing. Aceste firme aveau un rol analog cu cel al b ncilor şi altor institu ii financiare
independente, dar ac ionau mai ales prin cump rare urmat de închirierea echipamentului c tre
clien ii lor, decât prin împrumutarea acestora cu bani, pentru ca ei, mai târziu pot s -l cumpere.
În ultimele decenii, nivelul leasingului în rile din Uniunea European se caracterizeaz
printr-o dinamic ascendent de dezvoltare, având o structur flexibil în ceea ce priveşte
domeniile de aplicare. Între anii 1994 şi 2004, sectorul leasingului a înregistrat o dinamic de
dezvoltare ascendent , cu rate medii de creştere anual de 9%. Deşi leasingul r mâne un sector
care înregistreaz rezultate mult mai bune decât economia în ansamblu, downswingul general a
influen at negativ dezvoltarea recent a acestui sector. [13, p. 93,96]
Leaseurope reprezint industria de leasing din Europa, federa ia având 30 de membri ce
reprezint ri, precum Austria, Belgia, Danemarca, Fran a, Germania, Slovenia, Marea Britanie,
Spania şi altele. În ceea ce priveşte pia a de leasing din România, observ m c sectorul de
leasing din România a crescut în anul 2005 aproximativ cu 30,96% fa de anul 2004.

32
 Conform datelor anuale a Asocia iei Europene de Leasing, noile afaceri de leasing au
atins cifra de 262 miliarde Euro, considerându-se cea mai mare pia de leasing din lume.
Afacerile noi de leasing au generat o creştere de 14 % fa de anul 2004 (tabelul 1.3.1).
Tabelul 1.3.1
Analiza pie ei totale a Leaseurope pentru anii 2004-2005*

Servicii noi de leasing oferite mln. Pl ile de leasing neachitate

Euro mln. Euro
2005 2004 % 2005 2004 %

Germania 49.270.00 44,410.00 10,94 133,200 128,000.00 4,06

Marea 55,773.62 53,651.00 3,96 121,033.93 122,752.00 -1,4

Britanie
Fran a 28,776.00 26,915.00 6,91 73,144.00 69,750.00 4,88
Italia 44,160.00 38,039.96 16,09 100,000.00 90,000.00 11
Med 25,122.40 20,566.90 22,15 56,754.61 47,787.90 18,76
Benelux and 13,675.73 12,523.05 9,2 28,545.00 28,405.47 0,49
CH
Austria & 27.911.41 21.058.23 32.54 55.296.04 45.493.44 21.55
CEE
Nordic 17.475.17 13.379.14 30.62 30,820.65 26.403.81 16.73
Total 262,164.32 230,543.29 13.72 598.794.23 558.592.62 7.20
*Sursa: elaborat de autor în baza datelor statistice Leaseurope (www.leaseurope.org)

Pia a Uniunii Europene a serviciilor de leasing se caracterizeaz printr-o concentrare

teritorial considerabil . Astfel, Marea Britanie, Germania, Italia şi Fran a de in 80% din
volumul total al industriei de leasing.
Activit ile de leasing sunt, în mod frecvent, împ r ite în leasing de bunuri imobiliare şi
leasing de echipamente.
a) Tranzacţii de leasing cu echipamente. Conform aceleiaşi statistici a Asocia iei Europene
de Leasing, în 2004, autoturismele de ineau ponderea cea mai mare în volumul total al
opera iunilor de leasing de echipamente (33%, în 2003), urmate de aparatele şi echipamentele
industriale (25%), autovehiculele de transport rutier (19%), birotica şi tehnica de calcul (12%) şi
“big tickets” (avioane, nave, c i ferate cu 4%). Dup cum se poate observa din graficul 3,
distribu ia global a opera iunilor de leasing cu echipamente difer atunci când leasingul este
privit din punct de vedere na ional sau regional, şi nu din perspectiva Uniunii Europene.
b) Tranzacţii de leasing cu bunuri imobiliare. În anul 2004, ponderea tranzac iilor de
leasing cu bunuri imobiliare, în totalul opera iunilor de leasing a fost, de 21,1%. Totuşi, f când o
analiz la nivelul fiec rei ri sau regiuni, se observ c valoarea acestor tranzac ii variaz între
mai pu in de 1% în rile din Peninsula Scandinav şi Marea Britanie, şi 46% în Italia. Îns ,
aceste discrepan e majore reflect , în principal, prezen a sau absen a societ ilor active în

33
sectorul imobiliar printre membrii asocia iilor na ionale care ofer date Asocia iei Europene de
Leasing.
c) Rata de penetrare a operaţiunilor de leasing. În vederea estim rii importan ei relative a
activit ilor de leasing la nivelul na ional şi la nivelul Uniunii Europene, se calculeaz o rat de
penetrare a opera iunilor de leasing ca raport între volumul total al bunurilor finan ate prin
leasing şi volumul total al investi iilor.
Rata medie de penetrare a industriei leasingului, calculat la nivelul a 12 ri membre UE,
în anul 2004, a fost de 12,47%. În astfel de ri, precum Fran a, Italia şi Marea Britanie, leasingul
în interesul investi iilor are cea mai mare pondere, iar rata de penetrare a industriei leasingului se
situeaz sub 10% în unele ri, precum: Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda sau Spania.
Regimul juridic, circumstan ele şi taxele aplicabile de la ar la ar au f cut ca
opera iunile de leasing s fie, mai mult sau mai pu in, folosite în unele ri decât în altele. Aceste
criterii au influen at şi firmele de leasing.
În multe ri membre ale Uniunii Europene, nu exist o lege special care s
reglementeze regimul juridic aplicabil opera iunilor de leasing. Cu toate acestea, leasingul este o
tehnic comercial frecvent folosit în rela iile comerciale, având la baz norme de drept civil
sau comercial, ori reguli aplicabile anumitor contracte numite, avându-se în vedere, de asemenea,
legisla ia fiscal şi contabil privind leasingul. În Fran a, Portugalia, Suedia şi Belgia au fost
adoptate legi speciale, care stipuleaz drepturile principale ale finan atorului şi ale utilizatorului
de leasing, iar rela iile lor cu furnizorul bunurilor au fost transmise in leasing. În celelalte ri
îns , nu au fost adoptate legi speciale cu privire la leasing, aceste reglement ri fiind încadrate în
limitele legisla iei comerciale în vigoare. [15, p.39, 43]
ri, precum Fran a, Austria, Grecia şi Italia, stabilesc rela iile de leasing plecând de la
concep ia proprietarului juridic, restul rilor din Uniunea European fiind adepte ale concep iei
proprietarului economic (de regul , op iunea este condi ia obligatorie a leasingului). În Belgia,
Italia, Fran a, Spania, Portugalia, una din condi iile obligatorii pentru contractul de leasing este
comercializarea bunurilor dup expirarea termenului valabilit ii contractului contra unui cost, în
prealabil, acceptat.
Legisla ia Germaniei prevede op iunea care transform leasingul în contract de vânzare-
cump rare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar, al bunurilor r mâne locatorul, iar
în cazul vânz rii-cump r rii în rate, dreptul de proprietate trece la utilizator, odat cu încheierea
contractului. Legisla ia german nu ofer o defini ie a leasingului, contractele de leasing fiind
asimilate unei închirieri sau unei vânz ri în rate, cunoscute, în Germania, sub denumirea de
„konsguter”. [13, p.96, 69, p.98] Aşadar, în acest caz, leasingul reprezint închirierea bunurilor
destinate consumului, adic o form de leasing opera ional. Reglement rile legale privind

34
leasingul sunt prev zute în legisla ia fiscal . Un sistem des folosit în Germania este
„forfaitering”, utilizat de societ ile care cedeaz contractele de leasing încheiate cu utilizatorii,
în favoarea b ncilor. Leasingul în Belgia este cunoscut sub denumirea de „location fianeemem”,
iar în Italia – „locazione finanziario”.
În mai multe ri vest-europene, exist o mare varietate de raporturi economice. De
exemplu, legisla ia Italiei, Finlandei, Olandei, Suediei interpreteaz multe din tranzac ii drept
leasing, în timp ce, în Germania, asemenea tranzac ii pot fi considerate drept tranzac ii în rate, iar
în Luxemburg - contracte de închiriere sau de vânzare.
În Fran a, contractele de leasing, care prev d la expirare op iunea (dreptul de
r scump rare contra costului rezidual), sunt considerate tranzac ii de creditare. Ceea ce este
principial, tranzac iile de acest tip sunt reglementate de c tre stat prin alte metode. Legisla ia
francez nu permite produc torului de bunuri s efectueze tranzac ii de leasing. Jurispruden a
francez a constatat c , din punct de vedere economic, leasingul este o opera iune financiar , dar
care se realizeaz juridic cu ajutorul contractelor de tip clasic.
Mai precis, este vorba de o loca iune înso it de o opera iune de finan are şi de o
promisiune de vânzare. În ceea ce priveşte natura juridic , întâi trebuie delimitat leasingul între
p r i, dar şi între acestea şi ter i. În Fran a, leasingul nu are un caracter translativ, astfel c
finan atorul, în calitatea sa de proprietar, cu drepturi depline, este îndrept it la capitalizarea şi
uzura bunului, utilizatorului ner mânându-i decât s înregistreze ratele, ca fiind cheltuieli
deductibile. Leasingul, în Fran a, este mai mult un contract de închiriere, privit ca o opera iune
de creditare, cunoscut sub denumirea de credit-bail.
În fiecare ar , reglementarea activit ii de leasing are particularit ile sale. Acolo unde
leasingul este o func ie specific a b ncilor (Italia, Fran a, Grecia, Portugalia, Spania), acestea
reglementeaz nu numai activitatea bancar , dar ele controleaz şi tranzac ia de leasing. În
Marea Britanie şi în Germania, b ncile controleaz doar tranzac iile de leasing, care sunt
efectuate de structurile afiliate sau subordonate departamental. În Fran a, întreaga activitate de
leasing este strict reglementat de c tre stat, ca şi activitatea bancar . În alte ri, gestiunea
activit ii de leasing, în compara ie cu opera iunile bancare, este simplificat considerabil.
Legisla ia Italiei, Fran ei prevede condi ii speciale pentru mecanismul de leasing.
Contractele de leasing trebuie înregistrate în institu iile judiciare în scopul inform rii unor
persoane, specificate de legisla ia cu privire la proprietatea bunurilor, date în leasing. În Marea
Britanie, Germania, Danemarca, Olanda, activitatea de leasing, de regul , nu se reglementeaz şi
nu se limiteaz . Experien a european demonstreaz c existen a unei legisla ii specifice nu este
un factor determinant pentru dezvoltarea leasingului. Primordiali sunt factorii macroeconomici
din economia rii, suportul din partea statului pentru activitatea de investi ii şi de leasing. Cele

35
mai favorabile condi ii pentru pia a serviciilor de leasing sunt create în Marea Britanie,
Germania, Irlanda, Norvegia. De exemplu, în Irlanda, pentru stimularea acestei tehnici de
finan are, statul acord companiilor de leasing subven ii şi ofer posibilitatea de a folosi regimul
accelerat de amortizare ş.a.
Exist ri în care dezvoltarea leasingului este supus unor restric ii. De exemplu, în
Grecia, este interzis leasingul imobiliar, al mijloacelor pentru transportul de m rfuri şi al
autobuzelor. Ca un impediment în dezvoltarea leasingului ac ioneaz şi normele de amortizare
reglementate de stat.
În practica dezvolt rii leasingului, în Ungaria, din motivul c situa ia financiar a
majorit ii întreprinderilor nu permit procurarea utilajului predestinat moderniz rii procesului de
produc ie, Banca Central a adoptat programul de leasing care simplific efectuarea opera iilor
de leasing pentru întreprinderi şi con ine urm toarele principii:
1. În cercet rile tehnico-economice, este necesar specificarea domeniului utiliz rii şi
a avantajelor utilajului luat în leasing, care va asigura un nivel tehnic mai înalt al
produc iei finite.
2. O sus inere deosebit o are procurarea „pachetelor de leasing”, care presupun
furnizarea utilajului, pieselor de schimb, montarea acestuia şi, respectiv, darea în
exploatare şi deservirea.
3. Banca Central a Ungarie ofer garan ii pl tite pentru acoperirea pl ilor de leasing.
4. Termenul de valabilitate al contractului de leasing nu trebuie s dep şeasc 5 ani.
În Asia leasingul este mai pu in cunoscut, singurul stat în care acesta îşi face sim it
eficien a financiar fiind Japonia. Prima companie japonez de leasing a fost înfiin at în 1963.
În anii ’60, perioada cu cel mai înalt ritm de creştere economic , nevoia tot mai mare de capital
pentru investi ii a firmelor japoneze, în raport cu ritmul lent de creştere în furnizarea capitalului
d naştere unui nou mijloc de finan are, leasingul, care curând a ajuns s finan eze investi ii la o
scar mult mai mare decât s-a estimat vreodat . Curând, o mare varietate de firme s-au angajat în
domeniul leasingului: b nci locale, case de comer , firme produc toare şi altele. La mijlocul
anilor ’70, industria de leasing japonez , în mare m sur , avea caracteristicile pe care le are şi
ast zi.
Chiar dac acest contract opereaz în Japonia, acesta nu are o reglementare juridic ,
reg sindu-se în legea impozitului pe societ i şi în normele financiar-contabile de înregistrare a
opera iunilor de leasing. În Japonia, sunt cunoscute trei forme de leasing: leasingul financiar,
leasingul opera ional şi leasingul de între inere. Acesta din urm este cea mai r spândit form
de leasing utilizat în rela iile comerciale japoneze, datorit avantajelor care decurg din el.
Astfel, în pre ul loca iei, sunt incluse repara iile de accidente, asigurarea pieselor de schimb,

36
ob inerea certificatului japonez periodic de permis, precum şi inspec iile periodice. [13, p.84, 69,
p.93]
Asocia ia de Leasing Japonez (JLA) apare în prima jum tate a deceniului şapte, iar în
1978 a fost clarificat sistemul de taxe ce se aplic tranzac iilor de leasing. Restructurarea
industriei de leasing s-a accelerat dup 1990, num rul membrilor JLA s-a diminuat şi mai mult,
iar volumul opera iunilor de leasing a sc zut datorit situa iei economice. JLA a început s se
concentreze pe g sirea unor solu ii pentru problemele cu care se confrunt industria leasingului
japonez astfel, încât leasingul s devin o baz puternic pentru dezvoltarea afacerilor în Japonia.
Codul Civil şi Codul Comercial japonez nu con in reglement ri directe cu referire la
contractele de leasing. Exist câteva teorii privind natura legal a contractelor de leasing - unele
sunt identice cu contractele de închiriere, altele pun accentul pe aspectele financiare, în timp ce
al ii le consider diferite de contractele de închiriere şi împrumut, deci nu exist o teorie unanim
care defineşte acest tip de contracte.
JLA pune la dispozi ie o form -standard a contractelor de leasing. Contractele de leasing
au un statut egal cu multe alte contracte în cazul insolvabilit ii locatarului, iar argumentul
locatorilor potrivit c ruia contractul de leasing este un contract cu titlu executoriu ale c rui rate
trebuie pl tite înaintea altor obliga ii” nu este acceptat.
Piaţa leasingului în Rusia. Cu toate c exist o mare cerere pentru introducerea de
echipamente moderne, prezentând o pia semnificativ pentru toate ramurile: telecomunica ii,
agricultur , manufacturier , petrolier , calculatoare, mijloace de transport, Rusia are numeroase
probleme la nivelul macroeconomic, care reduc dinamica dezvolt rii leasingului pe pia a acestei
ri. [63, p. 101-113; 69, p. 119] Dintre acestea men ion m:
a) Penuria capitalului bancar şi lipsa unei pie e de capital func ionale.
b) Ponderea economiei subterane.
c) Cultura nepl ii care se manifest atât fa de obliga iile c tre stat, cât şi fa de
furnizorii str ini de echipamente.
d) Taxele mari reprezint explica ia la care apeleaz firmele ruseşti pentru a justifica
recurgerea la tranzac ii ilegale.
e) Utilizarea leasingului doar în proiecte la scar larg .
f) Nevoia de finan are a vânz rilor.
g) Punctele de planificare pentru tranzac iile de leasing.
h) Licen a de leasing.
i) Licen e valutare.
j) Plata drepturilor vamale.

37
 Legea leasingului denot c problemele legate de plata taxelor vamale sunt de domeniul
trecutului pentru leasingul extern. Articolul 34 al Legii Leasingului prevede c taxele vamale vor
fi pl tite:
• din momentul în care obiectul contractului de leasing este importat/exportat.
• ulterior, taxele vamale şi alte drepturi vamale vor fi pl tite în momentul în care pl ile
pentru leasing sunt f cute, sau în 20 de zile de la primirea pl ilor de leasing.
Prevederile Capitolului 11 din Codul Vamal al Federa iei Ruse, ce stabilesc regulile
importului temporar al bunurilor in Rusia şi plata dobânzilor pe datorie de plat , cu referin la
Legea Leasingului, nu mai sunt aplicate.
Dezvoltarea industriei de leasing poate fi promovat prin legea investi iilor str ine. Legea
se refer şi la opera iunile de leasing financiar pentru orice tip de echipament cu o valoare mai
mare de 40 900 USD. Prin lege, investitorilor str ini li se asigur aceleaşi facilit i ca şi
investitorilor ruşi, garantându-se repatrierea unei p r i a profitului. Se ofer , de asemenea,
compensa ii în cazul na ionaliz rii sau exproprierii propriet ilor investitorilor str ini. Legea
ofer o serie de garan ii oric rui investitor str in angrenat într-un proiect de investi ii (inclusiv
leasing financiar), pentru o perioad stabilit de returnare în maximum 7 ani a sumei investite.
Luând în considerare particularit ile reglement rii rela iilor de leasing în diverse ri,
constat m c leasingul se trateaz în mod diferit, îns , indiferent de diferen ele în normele
juridice, precum şi de apreciere a explic rii leasingului, particularit ile esen iale, din punct de
vedere juridic, pot fi determinate la fel. Din aceste considerente, opera iunile de leasing au fost
foarte repede introduse în practica rela iilor interna ionale.
Dezvoltarea leasingului a fost influen at de astfel de factori, ca necorespunderea dintre
cererea solvabil şi ofert , decalaje între domeniul produc iei şi comer ului, precum şi un şir de
avantaje ale leasingului ca mijloc de realizare a produc iei din sfera industriei constructoare de
maşini şi utilaje.
Astfel, leasingul, în statele industrial dezvoltate, a devenit unul din cele mai dezvoltate
domenii ale activit ii de antreprenoriat. Analiza aplic rii eficiente a tipurilor principale de
leasing şi de dezvoltare a opera iunilor de leasing, în rile cu economie dezvoltat , permite
autorului s sublinieze concluzia privind necesitatea prelu rii unor experien e pentru condi iile
Republicii Moldova.
Printre cele mai importante aspecte specifice pie ei de leasing, putem men iona, ca fiind
necesare dezvolt rii leasingului, urm toarele:
Folosirea eficientă a resurselor. Utilizarea facilit ilor de leasing poate însemna o
folosire mai eficient a resurselor, prin realizarea proiectelor firmei cu investirea unor sume

38
ini iale minime. De asemenea, o parte important , sau chiar întregul plan de investi ii pot fi
eşalonate pe termen mediu.
Reducerea efortului financiar datorită facilităţilor privind importurile. În cazul
achizi ion rii produselor din import, costurile investi iei se pot reduce considerabil datorit
facilit ilor fiscale de care beneficiaz contractele de leasing. În baza legisla iei în vigoare,
bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor drepturilor de
import (taxe vamale, TVA). Acestea se pl tesc la sfârşitul perioadei de leasing la valoarea lor
rezidual .
Managementul taxelor, facilităţi fiscale. Prin alegerea opera iunii de leasing se pot
minimiza costurile investi iei datorit except rii de la plata drepturilor de import. În acelaşi timp,
se pot utiliza, în cadrul managementului taxelor, facilit ile fiscale asociate cu deductibilitatea
pl ilor aferente leasingului.
Flexibilitatea privind plăţile şi sistemul de garantare. În leasing, atât graficele de pl i,
cât şi sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate la situa ia şi necesit ile fiec rui client.
Leasingul ofer toate avantajele unei finan ri, f r a afecta structura financiar a firmei, ceea ce
permite p strarea capacit ii de îndatorare pentru ob inerea şi a altor surse de finan are (credite).
Rapiditatea şi accesibilitatea. Procedura de ob inere a unei finan ri în sistem de leasing
este mai simpl şi mai accesibil , decât în cazul altor forme de finan are.
Posibilitatea finanţării pe termen mediu şi lung. În special, în perioada actual , când
b ncile au tendin a de a acorda facilit i de finan are pe termen cât mai scurt, solu ia de leasing
devine singura şi cea mai convenabil alternativ de finan are pe termen mediu şi lung, o
alternativ flexibil şi accesibil unei largi categorii de societ i comerciale.
Grafice de plăţi periodice egale. Solu iile de leasing propun sisteme de pl i periodice,
(lunare sau trimestriale) egale, permi ând astfel o planificare judicioas a resurselor şi integrarea
la termen a pl ilor clientului.

39
Capitolul II: ASPECTELE ECONOMICE ALE LEASINGULUI FINANCIAR ÎN
CADRUL ACTIVIT II INVESTI IONALE

2.1. Particularit ile procesului decizional în cadrul analizei proiectelor investi ionale
finan ate prin leasing financiar

Deciziile investi ionale au rolul de a identifica şi selecta cele mai profitabile proiecte de
investire a mijloacelor b neşti pe termen lung. Realizarea principalelor obiective de creştere a
profitului şi maximizare a valorii întreprinderii în activitatea oric rei întreprinderi depinde de
deciziile investi ionale, care, la rândul s u, contribuie la formarea portofoliului de active şi sunt
considerate cele mai importante decizii pe care le adopt managerii. Consider m c urm torii
factori contribuie la considerarea deciziilor investi ionale cu o responsabilitatea sporit :
1. Realizarea investi iilor imobilizeaz fonduri financiare importante pe termen lung şi,
prin urmare, întreprinderea renun la flexibilitatea intern şi devine mai vulnerabil ;
2. Deciziile investi ionale presupun extinderea opera iunilor pe baza creşterii fluxurilor
financiare viitoare, astfel, încât deciziile investi ionale implic identificarea şi
planificarea corect a veniturilor aşteptate pe parcursul ciclului de via al proiectului
investi ional.
3. Deciziile investi ionale definesc strategiile întreprinderii. Procesul investi ional este o
component important a managementului strategic.
Politica de investi ii a unei întreprinderi este determinat de comportamentul ei şi de
strategiile investi ionale adoptate. Aceast politic este responsabil de formarea poten ialului de
active al întreprinderii.
Metoda de finan are influen eaz procesul de analiz , deoarece costul capitalului este o
variabil important . Consider m c orice investi ie destinat implement rii trebuie s genereze
o rat a rentabilit ii superioare costului capitalului.
Leasingul reprezint o metod important de finan are a afacerilor în faza ini ial , când
întreprinderile nu au puterea economic necesar s negocieze, cu eventualii investitori,
finan area prin credite sau emisii de capital social, astfel, încât dezvoltarea rela iilor de leasing
poate contribui la dezvoltarea afacerilor în faza ini ial şi impulsiona creşterea economic din
ar . [33, p.41]
Procesul de analiz investi ional ar trebui s identifice o metod eficient de finan are în
scopul adopt rii unei decizii finale corecte.
În cazul finan rii prin leasing a proiectelor investi ionale, consider m propice folosirea
unei metodologii specifice, ce va fi descris în continuare.

40
 În opinia noastr , analiza investi ional a proiectelor finan ate prin leasing ar trebui s se
bazeze pe urm toarele etape:
1. Definirea proiectului investi ional;
2. Identificarea fluxurilor financiare aferente proiectului investi ional;
3. Selectarea proiectului pe baza valorii actualizate nete, sau ratei interne de
rentabilitate;
4. Implementarea proiectului.
Definirea proiectului investiţional. În aceast faz , întreprinderea identific un set de
proiecte independente, care ar reieşi din strategia general a întreprinderii. Proiectele
investi ionale ce se completeaz reciproc se combin creându-se proiecte independente. Orice
întreprindere, în procesul de c utare a proiectelor investi ionale, porneşte de la avantajele
specifice pe care le posed şi pe care încearc s le capitalizeze.
De regul , proiectele investi ionale se pot construi în func ie de urm toarele alternative:
- Proiecte investi ionale de specializare, respectiv adâncirea profilului de activitate,
elaborarea de produse şi tehnologii noi. Pentru aceasta, se vor propune investi ii în achizi ionarea
de echipamente noi, în instruirea personalului etc. Riscul acestui gen de investi ii este datorat
unei prea mari specializ ri, dar trebuie luat în calcul câştigul cuceririi temeinice a segmentului
respectiv al pie ei.
- Proiecte investi ionale de diversificare (investi ii de portofoliu), respectiv cump rarea de
capital social al altor companii. Se vor propune, deci, proiecte de investi ii externe în
achizi ionarea titlurilor financiare. Diminuarea riscului, prin diversificare, are loc pe fondul unei
rentabilit i mai moderate, ca medie a rentabilit ii diferitelor activit i interne şi externe ale
întreprinderii.
Identificarea fluxurilor financiare aferente proiectului investiţional. Este cea mai
important faz a procesului investi ional. Decizia privind implementarea proiectului
investi ional este influen at decisiv de m rimea fluxurilor financiare. Riscul proiectului
investi ional la fel depinde de capacitatea managerilor de a estima corect m rimea acestor
fluxuri. Deoarece o investi ie are o durat de via mai mare de un an, procesul de identificare a
fluxurilor implic planificarea veniturilor şi cheltuielilor pe parcursul perioadei de via a
proiectului investi ional.
Consider m c exist trei fluxuri financiare ce caracterizeaz procesul investi ional şi
anume:
1. Costul investi iei – un flux financiar net negativ, compus din cheltuielile pe care le face
întreprinderea pentru a constitui afacerea preconizat : adic procurarea şi instalarea utilajelor,
valoarea ini ial a activelor nemateriale necesare (patente, licen e) şi valoarea ini ial a activelor

41
 curente. [13, p.495] În cazul proiectelor care presupun înlocuirea unor utilaje vechi cu altele mai
noi, costul investi iei este diminuat cu valoarea de lichidare a utilajului înlocuit.
CI = VMF + VAN + VAC + A.C. – VLMF , (2.1.1)

unde:
CI indic costul investi iei,
VMF – valoarea de bilan a mijloacelor fixe investite,
VAN – valoarea de bilan a activelor nemateriale investite,
VAC – valoarea ini ial a activelor curente,
A.C. – alte cheltuieli investi ionale,
VLMF – valoarea de lichidare a mijloacelor fixe înlocuite. De regul , valoarea de lichidare
a mijloacelor fixe se determin prin urm toarea rela ie:
Pre ul de vânzare - (Pre ul de vânzare - Valoarea de bilan )*cota impozitului pe venit
2. Fluxurile financiare pe parcursul duratei de via a proiectului investi ional. Profitul nu
este un indicator bun al rezultatului activit ii economice, deoarece el poate varia în func ie de
metodele contabile pe care le aplic întreprinderea pentru evaluarea cheltuielilor. Astfel c ,
evaluarea rezultatelor opera ionale ale investi iei se efectueaz în func ie de fluxul de numerar.
Exist dou componente principale ale fluxului de numerar:
a. Profitul net – ca rezultat al activit ii opera ionale;
b. Uzura şi amortizarea – ca recuperare a valorii investite în mijloace fixe şi active
nemateriale.
Îns , aceste elemente trebuie corectate, dup caz, în func ie de urm toarele influen e:
- Modificarea fondului de rulment – de regul , creşterea vânz rilor cere investi ii mai mari
în stocuri şi crean e, astfel c fluxul de numerar generat de întreprindere se va micşora cu
m rimea investit în active curente. Reducerea fondului de rulment suscit fluxuri
financiare pozitive, deoarece elibereaz banii imobiliza i în active curente.
- Cheltuielile privind capitalul – dobânzile pl tite la credite şi leasing. Deciziile
investi ionale se bazeaz pe rezultatele opera ionale, f r a considera metoda de finan are,
de aceia cheltuielile cu dobânzile se adaug la valoarea fluxului financiar generat de
întreprindere. De asemenea, cheltuielile privind capitalul întreprinderii se consider în
componen a ratei de actualizare folosite pentru determinarea valorii actualizate nete, de
aceea, ajustarea aceasta e necesar pentru evitarea dublei consider ri a costului
capitalului în procesul analizei investi ionale.
- Alte fluxuri financiare, ce pot afecta succesul proiectului. De regul , trebuie analizat
efectul de canibalizare a veniturilor. În unele cazuri, produsele noi ale întreprinderilor
reduc atractivitatea produselor vechi, astfel putem spune c exist pericolul ca un proiect

42
 investi ional nou s „canibalizeze” veniturile generate de proiectele vechi. Riscul de
canibalizare e mai mare atunci când întreprinderea implementeaz proiecte investi ionale
ce ofer clien ilor produse similare. De regul , efectul de canibalizare are un impact
negativ asupra fluxurilor pozitive.
FP = PN + UZ +AM + D ± ∆ FR – AF , (2.1.2)

unde:
FP reprezint m rimea anual a fluxurilor pozitive generate de investi ie,
PN – m rimea a profitului net,
UZ – m rimea anual a uzurii mijloacelor fixe,
AM – m rimea anual a amortiz rii activelor nemateriale,
D - dobânzile la credite şi leasing folosite pentru finan area investi iei,
∆ FR – modificarea fondului de rulment,
AF – alte fluxuri financiare (efectul de canibalizare a veniturilor).
3. Fluxurile financiare de lichidare a investi iei. De regul proprietarii investi iei pot, la un
moment dat, vinde investi ia, sau pot lua decizia de a înceta activitatea, deoarece proiectul a adus
rentabilitatea aşteptat şi nu mai este eficient. În acest caz, proprietarii investi iei pot beneficia de
intr ri importante de mijloace b neşti. Valoarea de lichidare a investi iei este încasat în ultimul
an de activitate a proiectului. În cazul lichid rii investi iei apar dou fluxuri financiare:
- Valoarea de lichidare a activelor pe termen lung. Valoarea de lichidare a mijloacelor fixe
se determin prin urm toarea rela ie (la fel, ca şi în cazul consider rii valorii de lichidare
ca un flux ini ial):
Pre ul de vânzare - (Pre ul de vânzare - Valoarea de bilan )*rata impozitului pe venit
- Valoarea fondului de rulment, deoarece încetarea activit ii va însemna şi recuperarea
sumelor investite în stocuri şi crean e.

FL = VATL + FR , (2.1.3)
unde: FL exprim fluxul de lichidare,
VATL – valoarea de lichidare a activelor pe termen lung,
FR – fondul de rulment în momentul lichid rii investi iei.
Fluxurile financiare ale unui proiect investi ional pot fi prezentate schematic conform
figurii ce urmeaz :
0 1 2 3 ... n
CI FP1 FP2 FP3 FPn
FL
Figura 2.1.1. Fluxurile financiare aferente procesului investiţional

43
 Selectarea Proiectului pe baza Valorii Actualizate Nete sau a Ratei Interne de Rentabilitate
În aceast faz , managerul trebuie s confrunte fluxurile pozitive cu cele negative, pentru a
decide oportunitatea implement rii proiectului. Folosind criteriile binecunoscute Valoarea
Actualizat Net (VAN) şi Rata Intern de Rentabilitate (RIR), se va decide asupra eficien ei
proiectului analizat. [13, p. 483-505]
O etap important este şi determinarea ratei de actualizare. Rata de actualizare, folosit în
estimarea eficien ei proiectelor investi ionale, trebuie s reflecte mai multe variabile:
- aştept rile de rentabilitate a furnizorilor de capital,
- costul de oportunitate a capitalului,
- nivelul infla iei,
- riscul proiectului etc.
În opinia noastr , cel mai adecvat aceşti factori caracterizeaz costul mediu ponderat al
capitalului (CMPC) întreprinderii. M rimea CMPC depinde de costul individual al fiec rei surse
de capital, ponderea surselor de capital şi rata impozitului pe venit. [ 13, p.484] Dac consider m
c întreprinderea are la dispozi ie trei surse de capital, fiecare având un anumit cost şi pondere,
CMPC poate fi determinat în felul urm tor:
CMPC = PDRD (1-T)+ PLRL(1-T)+ PCPRCP, (2.1.4)
unde: PD indic ponderea datoriilor,
RD - rentabilitatea (costul) datoriilor,
PL - ponderea leasingului,
RL - rentabilitatea (costul) leasingului,
PCP- ponderea capitalului propriu,
RCP - rentabilitatea (costul) capitalului propriu,
T – rata impozitului pe venit.
Deoarece creditele folosite pentru finan area unui proiect investi ional sunt credite pe
termen mediu şi lung, rentabilitatea scontat de creditori (costul datoriilor) se determin pe baza
principiilor de actualizare. De regul , costul creditului este diferit de costul datoriei, întrucât apar
aşa-numitele cheltuieli de emisie a creditului.
Costul datoriilor se determin pe baza urm toarei rela ii:

VC(1 − F) = + + ... +
PT1 PT2 PTn
(1 + R D ) 1 (1 + R D ) 2 (1 + R D ) n , (2.1.5)

unde: VC reprezint valoarea creditului,

F – cheltuielile de emisie a creditului, estimate ca % din valoarea creditului,
PT – pl ile pentru credit, care se compun din dobânzi şi principal,

44
 RD – rentabilitatea (costul) creditului.
Formula de mai sus trebuie rezolvat pentru a determina RD, adic costul creditului.
Estimarea costurilor leasingului e similar , în multe privin e, cu determinarea costului
creditului. Principala deosebire e c de regul pl ile pentru leasing sunt egale de la perioad la

∑ (1 + R
perioad . Adic formula de mai sus poate fi simplificat în formula urm toare:

VL(1 − F) = PL ×
n
1
)t , (2.1.6)
t =1 L

unde: VL exprim valoarea leasingului,

F – cheltuielile de emisie, estimate ca % din valoarea leasingului,
PL – pl ile pentru credit, care se compun din dobânzi şi principal,
RL – rentabilitatea (costul) leasingului.
Costul capitalului propriu este determinat de aştept rile proprietarului de a primi o
rentabilitate în urma investi iei lui. Din punct de vedere al întreprinderii, cererea de dividende
sau de rentabilitate din partea ac ionarilor este un cost ce trebuie estimat şi inclus în calculul
CMPC. Pentru determinarea costului capitalului propriu, consider m oportun folosirea
principiilor modelului Capital Assets Pricing Model (CAPM), conform c ruia rentabilitatea pe
care trebuie s o ofere un activ depinde de rentabilitatea unui activ de referin (de exemplu,
rentabilitatea valorilor mobiliare de stat, rata dobânzii la credite, nivelul mediu anual al infla iei)
şi prima de risc aferent activului. [59, p.198]
Adic , recomand m determinarea costului capitalului propriu, aplicând urm toarea
rela ie:
RCP = RD + PRA , (2.1.7)
unde: RCP reprezint costul capitalului propriu,
RD – costul datoriilor,
PRA – prima pentru riscul ac ionarilor (proprietarilor).
Pe baza datelor privind fluxurile financiare, CMPC poate aprecia eficien a proiectului
determinând VAN sau RIR.
Aplicarea VAN presupune rezolvarea urm toarei ecua ii:

VAN = − CI + + + ... + +
F P1 F P2 F Pn FL
(1 + CMPC ) (1 + CMPC ) (1 + CMPC ) (1 + CMPC ) n
1 2 n (2.1.8)

Dac VAN este pozitiv, proiectul investi ional va fi implementat. M rimea VAN arat cu
cât va creşte valoarea întreprinderii, dac proiectul va fi implementat.

45
 Aplicarea RIR ca metod de evaluare presupune rezolvarea urm toarei ecua ii, în care
RIR este necunoscuta:

0 = −CI + + + ... + +
FP1 FP2 FPn FL
(1 + RIR ) (1 + RIR)
1 2
(1 + RIR ) n
(1 + RIR ) n (2.1.9)

Determinând RIR, întreprinderea determin rentabilitatea economic a proiectului. De

regul , proiectul se implementeaz , dac RIR este mai mare decât CMPC proiectului.
De regul , un proiect acceptabil, conform criteriului VAN, va fi acceptat şi dup criteriul
RIR, de aceea, în unele cazuri, este suficient calcularea doar a unui indicator.
Implementarea Proiectului. Decizia de implementare a proiectului depinde, în afar de
m rimea VAN şi RIR, şi de bugetul investi ional pe care l-a alocat întreprinderea. De obicei,
întreprinderea poate renun a la unele proiecte investi ionale pornind de la posibilit ile de
finan are, pentru c sunt altele cu RIR sau VAN mai mare.
Exist o leg tur direct între valoarea RIR, CMPC şi Bugetul investi ional alocat de
întreprindere.

Rentabilitatea, %
A
B
C
D CMPC, %
E
RIR, %

Bugetul de investi ii, MDL

Figura 2.1.2. Relaţia Buget Investiţional, CMPC şi RIR*.

* A, B, C, D,E – sunt proiecte investi ionale, doar A, B, C au RIR superior CMPC.

De regul , creşterea bugetului investi ional duce la creşterea CMPC, astfel c nu toate
proiectele pot fi implementate. Şi compania ia decizia s finan eze doar proiectele ce au o RIR
mai mare decât CMPC. În figura de mai sus, doar proiectele A, B, C au o RIR mai mare ca
CMPC, deci bugetul investi ional pentru anul viitor se va compune din valoarea proiectelor A, B
şi C.
Specificul procesului investi ional, cât şi avantajul leasingului financiar impun elaborarea
unui sistem de indicatori financiari corespunz tori pentru reflectarea situa iei financiare a

46
întreprinderilor implicate în activitatea de leasing, precum şi pentru realizarea previziunilor
activit ii de leasing.

2.2. Avantajele şi limitele leasingului în finan area investi iilor

Cauzele creşterii rapide a arendei finan ate constau în acele avantaje, pe care le ofer , în
anumite condi ii, comparativ cu procurarea activelor cu mijloace b neşti sau cu împrumuturile
contractate. Tratarea economic a accesibilit ii leasingului în activitatea investi ional este
bazat pe categoria „flux de mijloace b neşti”. Determinarea fluxului de mijloace b neşti
presupune estimarea cuantumului lichidit ilor pe care întreprinderea le poate gestiona dup
propriile reguli şi acelor mijloace b neşti, utilizarea c rora este limitat de c tre legisla ie.
Nivelul mijloacelor b neşti disponibile pentru investi ii influen eaz indicatorul profitului
întreprinderii. În practic , astfel de surse pot ap rea ca rezultat al facilit ilor fiscale oferite
întreprinderilor care realizeaz investi ii. Impozitarea suplimentar care apare în cazul
investi iilor de capital, de asemenea, se ia în considerare în valoarea fluxului de mijloace b neşti,
ceea ce efectiv reduce indicatorul profitului ob inut din investi ii. [63, p.94]
Ob inerea venitului concomitent de c tre locator şi arendaş nu reprezint un motiv
suficient pentru acceptarea leasingului, chiar şi în condi iile în care venitul reprezint baza
finan rii în procesul de contractare a creditului de c tre compania de leasing.
Estimarea consecin elor directe poate determina doar „eficien a comercial ” sau
„avantajele”. Eficien a economic este evaluat cu ajutorul modelului Pareto. Se consider c
resursele sunt utilizate ineficient, dac este posibil , în cazul utiliz rii lor prin alte metode,
ameliorarea situa iei a unui agent economic, f r a afecta în sens negativ situa ia celorlal i. Dup
principiul lui Pareto rezult o situa ie simpl , dar important , pentru analiza ulterioar .
Finan area prin leasing este eficient din punct de vedere economic, dac arendaşul şi /sau
locatorul ob in un profit economic mai mare, decât în cazul alternativelor de finan are a aceluiaşi
proiect.
Practica occidental de estimare a leasingului nu este prea r spândit în Republica
Moldova. Propunerea unor metodologii de calcul al pl ilor de leasing au condus la omiterea
ideii de baz a leasingului ca instrument financiar-creditor şi, împreun cu aceasta, s-a ajuns la
alegerea incorect a criteriilor de analiz . Ulterior, când practica economic a demonstrat
neîntemeierea metodelor inventate, aceste metode au început s fie perfec ionate.
Analiza calit ilor şi neajunsurile opera iunilor de leasing, în compara ie cu formele
tradi ionale de finan are a investi iilor, a demonstrat atractivitatea leasingului financiar pentru
activitatea investi ional . [13, p.23]

47
 În acest context, se poate prezenta analiza leasingului versus creditul:

Tabelul 2.2.1
Leasing versus Credit*
Achizi ie Credit Leasing financiar Leasing opera ional
Proprietate Clientul este Clientul este Locatorul este proprietarul
proprietarul proprietarul autovehiculului
autovehiculului autovehiculului la
sfârşitul contractului
Finan are Finan area achizi iei Finan area achizi iei Finan area utiliz rii

finan at =valoarea
autovehiculului autovehiculului autovehiculului Valoare

autovehiculului nou-
valoarea de pia estimat a
autovehiculului la sfârşitul
contractului
Înregistrarea Uzura autovehiculului Uzura autovehiculului Uzura autovehiculului este
in este înregistrat în este înregistrat în înregistrat în contabilitatea
contabilitate contabilitatea clientului contabilitatea locatarului
clientului
Riscul valorii Clientul suport riscul Clientul suport riscul Locatarul suport riscul
reziduale valorii reziduale valorii reziduale valorii reziduale
*Sursa: elaborat de autor în baza surselor [13, 15, 29, 59, 63, 70]
În baza celor prezentate, men ion m c leasingul este o opera iune de finan are la termen,
având ca suport juridic principal un contract prin care un comerciant închiriaz maşini, utilaje,
mijloace de transport etc. altui comerciant, care, de regul , nu dispune de suficiente fonduri
proprii sau împrumutate, nici de credite bancare, iar la sfârşitul perioadei de loca iune acesta din
urm are dreptul de op iune pentru 3 posibilit i: prelungirea loca iunii; încetarea raporturilor
contractuale; cump rarea acelor bunuri, pl tind drept pre o sum care reprezint rezultatul
deducerii din valoarea bunului a pl ilor juridice f cute în perioada de loca iune.
De exemplu, în cazul opera iunilor de leasing a autovehiculelor, la expirarea contractului
autovehiculul:
• r mâne în posesiunea şi folosin a temporar a locatarului, dac contractul a fost prelungit
de p r i la ratele stabilite anterior, iar în condi ii de reducere a pl ilor pân la expirarea
termenului de amortizare a lui – prelungirea loca iunii;
• se restituie locatarului, sau, la indica ia lui, unei alte persoane în starea corespunz toare
clauzelor contractului şi termenului de amortizare, dac locatarul a refuzat s -şi exercite
dreptul de a cump ra bunul sau prelungirea loca iunii;
• trece în proprietatea locatarului.

48
 Dup cum s-a men ionat mai sus, teoria economic recomand c , în cazul compar rii
surselor de finan are a investi iilor capitale cu caracter alternativ pentru întreprinderi, criteriul de
compara ie s se bazeze pe fluxurile b neşti actualizate nete ale întreprinderii.
Îns , în practica economic , întreprinderile, în procesul alegerii între leasing şi credit,
drept baz iau suma pl ilor de leasing şi o compar cu suma creditului şi rata dobânzii.
Totodat , nu se ia în considerare micşorarea pl ilor fiscale, care apar în cazul utiliz rii atât a
formei de finan are prin leasing, cât şi celei de finan are prin credit.
Realmente, impozitarea cu utilizarea facilit ilor fiscale a leasingului reprezint unul din
avantajele sale esen iale, drept rezultat ob inându-se micşorarea cheltuielilor reale de deservire a
tranzac iei de leasing.
La avantajele finan rii prin leasing se refer , în primul rând, dreptul p r ilor contractante
ale leasingului de a utiliza uzura obiectului leasingului cu coeficientul de accelerare pân la 2.
Aceasta conduce la diminuarea pl ilor legate de impozitul pe venit pe parcursul primilor ani
dup procurarea activului, precum şi la diminuarea pl ilor aferente impozitului pe proprietate.
În afar de aceasta, e necesar s se in cont de toate cheltuielile, pe care le va suporta
întreprinderea în cazul fiec rei forme de finan are. De exemplu, în cazul procur rii activului din
contul creditelor, întreprinderea va suporta cheltuieli suplimentare pentru achitarea impozitului
pe proprietate, în timp ce, în cazul leasingului, dac se alege metoda contabiliz rii patrimoniului
în bilan ul locatorului, întreprinderea nu va pl ti acest impozit pentru activul existent în
patrimoniu. Sunt posibile, de asemenea, cheltuielile suplimentare ale întreprinderii, care pot
ap rea în cazul ambelor forme de finan are, dar în cazul leasingului, compania de leasing le
poate lua în calcul, deja, în cadrul pl ilor de leasing: cheltuielile pentru asigurarea patrimoniului,
procedurilor vamale, cheltuieli comerciale.
Un aspect important, în procesul de alegere a formelor de finan are, îl constituie alegerea
perioadei de timp pentru care sunt analizate fluxurile de mijloace b neşti. Orizontul planific rii
trebuie astfel ales, încât s fie cuantificate toate cheltuielile şi avantajele fiscale ale întreprinderii
din utilizarea unor surse de finan are. De aceea, în opinia noastr , constituie greşeal compararea
fluxurilor b neşti pentru perioada leasingului cu fluxurile b neşti aferente perioadei creditului.
La expirarea termenelor de creditare şi de leasing se sconteaz cheltuielile întreprinderii
pentru deservirea surselor de finan are. Totuşi, dac , în cazul leasingului, pe perioada
leasingului, patrimoniul, de regul , se amortizeaz deplin din contul aplic rii coeficientului de
accelerare, atunci în cazul procur rii utilajului din contul creditului, la expirarea contractului de
credit întreprinderii îi r mâne patrimoniul cu o valoare r mas considerabil . În consecin , dup
expirarea termenului de creditare, întreprinderea va continua s ob in economisire din impozitul
pe venit (din contul trecerii la cheltuielile pl ilor de uzur şi al impozitului pe bunuri

49
imobiliare), dar, totodat , vor continua şi cheltuielile legate de impozitul pe proprietate. Dac
termenul leasingului nu este egal cu termenul uzurii totale a obiectului leasingului, atunci, dup
limitele termenului de leasing, de asemenea, vor continua avantajele fiscale. Astfel, perioada de
analiz a fluxurilor de mijloace b neşti trebuie s corespund cu termenul amortiz rii depline a
patrimoniului.
Deoarece fluxurile b neşti, în cazul diferitelor surse de finan are a investi iilor capitale,
vor fi repartizate în diferite perioade, este necesar s se in cont de factorul timp pentru
compararea corect a cheltuielilor totale. Respectiv, la alegerea surselor de finan are prin credit
şi/sau leasing este necesar compararea cheltuielilor aferente actualizate în momentul ini ial al
perioadei.
Astfel, indicatorul dup care se compar leasingul şi creditul reprezint cheltuielile totale
pentru fiecare surs de finan are. Principiile de baz ale alegerii între dou surse de finan are se
refer la:
• Suma pl ilor de leasing şi suma pl ilor pentru credit sunt incomparabile;
• Nu poate fi comparat rata dobânzii la credit cu comisionul aferent serviciilor de
leasing stabilit de compania de leasing;
• Se ine cont de toate cheltuielile posibile pentru deservirea fiec rei surse de finan are;
• Se ine cont de m rimea avantajelor fiscale în cazul leasingului şi în cazul creditului;
• Perioada de analiz a fluxurilor b neşti trebuie s fie în concordan cu termenul uzurii
depline a activului, f r a se limita la termenele de scaden ale surselor de finan are;
• Toate fluxurile b neşti se actualizeaz la aceeaşi perioad de timp.
Leasingul, ca form de finan are, prezint şi alte avantaje, comparativ cu creditarea
bancar . Cel mai important din aceste avantaje este accesibilitatea mare a leasingului pentru
întreprindere în compara ie cu creditul bancar. Pentru multe companii, o astfel de surs de
finan are, precum creditarea bancar , este inaccesibil . Cauza principal este existen a normelor
rigide ale activit ii b ncilor comerciale. De exemplu, un şir de b nci nu finan eaz proiectele,
„realizate de la zero”, sau proiectele care nu prezint o garan ie suficient , adic proiecte cu risc
înalt. Multe b nci refuz s crediteze tranzac ii minore dup volumul finan rii. [59, p.198]
B ncile prefer s conlucreze cu întreprinderi mari, capabile s ofere garan ii suficiente şi
care au o istorie de credit stabil . Deoarece activitatea companiilor de leasing, spre deosebire de
b nci, nu este supus reglement rii stricte, procedura de oferire a utilajului în leasing este mai
simpl decât cea de atragere a creditului. Bineîn eles c şi costul leasingului, în acest caz, va fi
mai mare, decât în cazul finan rii proiectelor mai pu in riscante. De aceea, de regul , pentru
astfel de întreprinderi, leasingul este unica surs oficial posibil de finan are. [15, p.34]

50
 În afar de aceasta, posibilitatea de a alege metoda de contabilizare a activelor – în
bilan ul locatorului sau al locatarului, de asemenea, constituie un avantaj al leasingului, chiar
dac la prima vedere, nu este atât de evident. Alegând metoda de contabilizare a activului în
bilan ul companiei de leasing, întreprinderea, finan ându-şi investi iile capitale prin intermediul
leasingului, nu-şi schimb structura bilan ului – corela ia dintre capitalul propriu şi împrumutat
al companiei. Dac întreprinderea dispune de facilit i în achitarea impozitului pe proprietate,
metoda de contabilizare a activelor în bilan ul locatarului duce la reducerea costului leasingului.
În ultimul timp, metodele de evaluare a eficien ei proiectelor investi ionale sunt larg
utilizate în practica economic , la întreprinderile care planific investi ii pe termen lung. În
procesul elabor rii proiectului, parametrii s i se optimizeaz pentru ob inerea rezultatului
maxim. În situa ia, când, pentru realizarea proiectului, se atrag surse externe, o aten ie deosebit
se acord alegerii celei mai bune scheme de finan are pentru proiectul dat.
Complexitatea problemei ce ine de alegerea între leasing şi credit e condi ionat de
diferen ele dintre componentele separate ale fluxurilor b neşti ale leasingului şi ale creditului,
calculate, de regul , pentru acelaşi proiect, îns , în cazul fiec rei combina ii a condi iilor
leasingului şi creditului, tipul dependen ei este diferit. Pentru o apreciere adecvat a câştigurilor
rezultate din schema de finan are, este necesar s se in cont de un num r considerabil de factori
interdependen i: caracteristicile şi condi iile de impozitare a întreprinderii, a proiectului, a
activului procurat, a schemei de finan are. În final, este necesar un aparat analitic destul de
complicat. Îns , practica arat c , cu cât este mai complicat analiza, cu atât mai anevoios va fi,
pentru conduc tor, asimilarea acestor rezultate şi cu atât mai puternic este dorin a sa de a lua
decizia bazându-se pe intui ie.
Tranzac iile cu privire la condi iile finan rii, sunt, de fapt, cea mai important etap a
procesului de analiz a proiectului investi ional. Pentru a apropia pozi iile investitorului şi
destinatarului de mijloace, este necesar analiza unui num r mare de scenarii privind condi iile
tranzac iei. Totodat , pentru fiecare dintre p r i este extrem de important s dispun de o
estimare exact şi operativ a scenariilor elaborate pentru definitivarea direc iilor şi condi iilor de
finan are.
Pentru solu ionarea problemei alegerii condi iilor optime de finan are, este elaborat o
metod , care prevede compararea formelor de finan are a proiectelor investi ionale în baza
indicatorului ratei dobânzii echivalente la credit (RDE). La baza acestei metode, stau urm toarele
principii:
1) Eficien a unor forme de finan are nu se estimeaz separat, ci în compara ie cu varianta
alternativ , de aceea, se utilizeaz m rimea ratei dobânzii echivalente (care are acelaşi
nivel de profitabilitate, ca şi rata la sursa alternativ de credit);

51
 2) Deoarece factorul „stabilizator” de baz în cadrul tranzac iilor este rata dobânzii,
diferen ele dintre variantele comparate se exprim în puncte procentuale ale ratei
dobânzii, conform prevederilor contractuale. Rezultatul calculelor ob inute prin metoda
ratei dobânzii echivalente la credit poate fi definit astfel: „forma de finan are analizat
(cât şi orice combina ie dintre surse) este echivalent creditului în condi ii standarde,
fiind oferit la rata dobânzii de N %”. Totodat , dac N este mai mic decât rata medie a
dobânzii pe pia , atunci forma analizat este favorabil , sau: „Pentru a cointeresa
investitorul la negocierea condi iilor contractului, se poate recurge la majorarea ratei
procentuale a dobânzii pân la o anumit limit .”; sau „Leasingul, în anumite condi ii, va
fi mai profitabil decât creditul direct, în special, în situa ia când marja companiei de
leasing va constitui o rat a dobânzii adecvat etc.”
3) Totodat , în partea analitic a metodei, se con ine eviden a detaliat a schimb rilor
intervenite în fluxurile b neşti ale proiectului, în cazul compar rii scenariilor din dou
puncte de vedere:
• Impozitarea: estimarea exact a pl ilor fiscale inându-se cont de specificul
întreprinderii şi al proiectului, de dinamica aşteptat a veniturilor şi
cheltuielilor, de condi iile formei de finan are;
• Fluxului capitalului: resursele proprii ale întreprinderii în scopul particip rii la
procurarea activelor, precum şi pentru efectuarea pl ilor, conform graficului în
perioada în care veniturile curente ale proiectului sunt înc insuficiente pentru
aceasta. Orice investire de mijloace trebuie s genereze profit, de aceea,
mijloacelor investite de întreprindere trebuie s fie evaluate în func ie de rata de
actualizare.
Metoda ratei dobânzii echivalente la credit poate fi aplicat pentru compararea oric ror
surse financiare, atât a celor simple, cât şi a celor complexe. Pentru realizarea acestei metode, e
necesar aplicarea unui model eficient al fluxurilor b neşti, crearea c ruia, în fiecare caz concret,
reprezint un obiectiv pur tehnic, care necesit un nivel înalt de preg tire a specialiştilor în
domeniul leasingului. [13, p.498]
Conform modelului, se efectueaz estimarea eficien ei leasingului pentru diferite condi ii
ale tranzac iei, precum: termenul contractului, m rimea pl ii în avans, coeficientul uzurii
accelerate şi modul contabiliz rii activului oferit în leasing. În afar de aceasta, se stabilesc
diferite modalit i de calcul al m rimii pl ilor. În cadrul analizei, se estimeaz , în primul rând,
nivelul câştigului pe care l-ar putea ob ine participan ii leasingului în dependen de condi iile
contractuale, iar, în al doilea rând, nivelul real al avantajelor fiscale din opera iunea de leasing
comparativ cu creditul.

52
 Rezultatele analizei teoretice arat c distribuirea pl ilor în timp este un factor decisiv
care determin eficien a leasingului. Referitor la proiecte investi ionale este important c , pentru
ob inerea avantajelor din opera iuni de leasing fa de credit, este suficient s se diminueze
cuantumul pl ii în avans. Aproximativ aceeaşi situa ie are loc şi în cazul creditului, îns , exist
temei de a presupune c banca va merge la o astfel de cedare cu o probabilitate mai mic .
Un efect considerabil poate fi generat de optimizarea fluxului de pl i prin realizarea
graficului de pl i, corespunz tor veniturilor proiectului. Stabilirea unor condi ii contractuale
corecte va conduce la ob inerea unui avantaj economic în m rime de pân la ¾ , comparativ cu
rata dobânzii ob inut la credit. Bineîn eles c acest avantaj va fi distribuit între participan ii
leasingului în func ie de m rimea ratei procentuale a leasingului. Aceasta va stimula
cointeresarea locatorului în optimizarea opera iunilor de leasing. Astfel, exist un poten ial
considerabil în stabilirea avantajelor reciproce din punct de vedere al investitorului şi al
întreprinderii finan ate atât prin leasing, cât şi prin credit. Pentru realizarea avantajului, este
necesar efectuarea planific rii minu ioase a tranzac iei de leasing şi determinarea scopurilor
concrete pentru efectuarea procesului tranzac ional. [27, p.238]
Analiza privind eficien a investi iilor de capital poate fi realizat doar în condi iile de
comparabilitate a scenariilor alternative. Într-o asemenea analiz , o aten ie deosebit trebuie
acordat criteriilor de selectare.
În cazul finan rii prin credit, comparativ cu finan area prin leasing, trebuie s se in
cont de diferen ele existente în structura lor.
Opera iunea de leasing cuprinde dou etape:
• procurarea de c tre locator a activelor presupuse a fi date în arend (etapa I);
• arenda nemijlocit a activului (etap a II-a).
Finan area direct prin credit a procur rii activelor nu presupune prezen a unui
intermediar financiar şi se realizeaz într-o singur etap .
Astfel, în cadrul analizei comparative este necesar cercetarea a minimum 3 corela ii,
dintre care primele dou corespund finan rii prin leasing, iar a treia credit rii directe. Totodat ,
modul general al analizei se simplific , în sensul c vânz torul activului în leasing este, în acelaşi
timp, privit şi în calitate de creditor.
Actualmente, în practica elabor rii proiectelor investi ionale, sunt determinate
principiile de compara ie a arendei şi a creditului:
• Se estimeaz costul intern al leasingului fa de împrumut. Alegerea în favoarea uneia din
cele dou modalit i comparate de finan are înseamn doar ob inerea avantajului economic
fa de cel lalt, nu se estimeaz valoarea absolut a leasingului din punctul de vedere al
cheltuielilor legate de posibilit ile ratate, care sunt inerente;

53
 • M rimea minim a rentabilit ii investi iilor, în orice caz, nu trebuie s fie mai mic decât
pre ul de pia al capitalului şi aceasta nu depinde de tipul instrumentelor financiare,
conform cu cea de-a treia teorem Modigliani şi Miller, care, aplicat la teoria investi iilor,
ofer o fundamentare în alegerea dintre diferite modalit i de finan are a proiectului
investi ional.
• Principiul echivalen ei financiare a pl ilor. Se consider echivalente acele pl i, care,
fiind actualizate la acelaşi moment de timp, sunt egale.
Pentru compararea arendei şi creditului, în practica contemporan a proiect rii
investi ionale, se aplic metoda compar rii sumelor de finan are prin arend şi prin credit în
condi iile egalit ii dintre fluxurile de datorii din arend şi credit în fiecare moment de timp.
Adic , este necesar compararea arendei cu un împrumut echivalent acesteia. Se consider
echivalent arendei acel împrumut al c rui flux de datorie corespunde fluxului datoriei din arend
în fiecare moment de timp. Calculând suma împrumutului echivalent, ea poate fi comparat cu
suma finan rii prin arend . Suma împrumutului echivalent se determin de c tre valoarea
fluxurilor b neşti, generate de datoria creditoare şi egale cu fluxurile datoriei din arend în
fiecare moment de timp. Cel mai simplu calcul al sumei împrumutului echivalent finan rii prin
arend se face cu ajutorul ratei corectate de actualizare.
Alegerea corect a ratei de actualizare, depinde, în mare m sur , de calculele, şi
respectiv, de deciziile adoptate în baza acestora. În practic , exist mai multe variante de
determinare a ratei de actualizare specific proiectului investi ional analizat. În determinarea
ratei de actualizare, se iau în calcul indicele previzionat al infla iei, rata refinan rii, m rimea
riscurilor financiare, costul capitalului propriu etc.
Unii specialişti men ioneaz c , în practica contemporan a proiect rii investi ionale,
metodologia de determinare a pl ilor de leasing reprezint în sine doar calculul cheltuielilor
locatorului pentru organizarea şi efectuarea leasingului, în timp ce suma pl ilor de leasing
trebuie s asigure nu doar profitul locatorului, dar şi forma cea mai eficient de finan are
eficient a arendaşului.
De asemenea, se consider c , la determinarea m rimii pl ilor de leasing, trebuie s se
in cont de eficien a ob inut de c tre to i participan ii la opera iunea de leasing. Dac m rimea
pl ilor de leasing nu prezint avantaje economice pentru arendaş şi pentru locator, atunci, din
punct de vedere economic, ar fi mai oportun apelarea la alt surs de finan are a proiectului.
Îns , specialiştii-practicieni din companiile de leasing consider aceast tratare, drept
„teorie goal ”, sau drept tratare occidental inacceptabil pentru condi iile din Republica
Moldova. Atât companiile de leasing, cât şi arendaşii analizeaz posibilit ile de ob inere a
avantajelor economice proprii, ignorând interesele altor participan i. Utilizarea leasingului, în

54
marea majoritate a cazurilor, este nerentabil pentru acei arendaşi care pot finan a investi iile
capitale prin credit f r a apela la intermediari.
Avantajele finan rii în leasing includ în sine:
• posibilitatea realiz rii investi iilor mari chiar şi de c tre societ ile care nu dispun de
resursele financiare proprii, dar care au posibilit i reale de dezvoltare;
• costul de achizi ie al activelor de capital este eşalonat pe durata de func ionare util a
acestora;
• evitarea imobiliz rii capitalului;
• permite cuantificarea exact a cheltuielilor de leasing pe toat durata contractului;
• evit birocra ia, compania de leasing preluând toate opera iunile legate de
achizi ionarea bunului.
Utilizarea, într-o m sur semnificativ , a leasingului, în activitatea investi ional , ofer
avantaje suplimentare fa de alte modalit i de finan are a activelor:
- leasingul majoreaz disponibilitatea de finan are a întreprinderii;
- prin leasing se asigur recuperarea rapid a activelor în caz de insolvabilitate a
întreprinderii locatare;
- leasingul permite divizarea riscului între locator şi locatar;
- flexibilitatea;
- prezint o serie de avantaje fiscale, prin costuri şi beneficii contabile.
Creşterea ponderii sectorului privat în Republica Moldova, creşterea mediului
concuren ial, în care activeaz agen ii economici, au determinat o mult mai atent şi judicioas
organizare a resurselor financiare şi direc ionarea lor c tre cât mai multe sectoare de activitate. În
acest fel, leasingul a devenit un instrument de finan are din ce în ce mai folosit, avantajele
acestuia, în compara ie cu alte modalit i de finan are a achizi ion rii de mijloace fixe,
promovându-l ca un factor important al creşterii economice la nivel global.
Managementul resurselor financiare - în condi iile derul rii unui program de investi ii,
resursele financiare proprii ale firmei pot fi îndreptate c tre finan area mai multor proiecte
simultan. Totodat , alegerea leasingului ca op iune pentru finan area achizi ion rii de mijloace
fixe, permite economisirea unei p r i a fondurilor proprii şi utilizarea acestora pentru investi ii în
preg tirea personalului, marketing si publicitate etc. Astfel, activul respectiv este închiriat şi
utilizat în baza cesiunii dreptului de folosin , iar apoi este cump rat la valoarea rezidual ,
utilizatorul ini ial devine proprietar în finalul opera iunii. În acest mod, se economiseşte, în faza
ini ial , capitalul propriu, plata unui avans nefiind obligatorie la toate companiile de leasing. [32,
p.258]

55
 Aşa cum am men ionat, aceste fonduri pot fi folosite la alte cheltuieli sau investi ii; de
asemenea, existen a disponibilit ilor conduce la rezultate financiare mai bune, ajutând la
posibilitatea ob inerii unor credite clasice.
Managementul taxelor si exploatarea facilităţilor la import – prin achizi ionarea unui bun
în sistem de finan are leasing, compania poate folosi facilit ile acordate de legisla ie legate de
deductibilitatea pl ilor de leasing, conform tipului contractului de leasing: uzur , dobând ,
asigurare în cazul leasingului financiar sau întreaga rat de leasing în cazul leasingului
opera ional. De asemenea, în cazul în care bunul achizi ionat provine din import, acesta este
exceptat de la plata tuturor obliga iilor de import pe perioada derul rii contractului de leasing,
acestea urmând a fi achitate, la sfârşitul contractului, având ca baz de impunere 20% din
valoarea de intrare a bunului.
Flexibilitatea graficului de plăti - în derularea unui contract de leasing, exist
posibilitatea negocierii graficului pl ilor în func ie de specificul activit ii companiei,
sezonalitatea industriei, permi ând men inerea unui cash-flow real pozitiv. Se poate stabili o
perioad de plat mai lung (rezultând o reducere a ratelor) şi/sau un scaden ar al pl ilor mai
flexibil (în func ie de alte pl i planificate, corelate cu cash-flow); impozite mai mici (costurile
leasingului sunt cheltuieli deductibile care reduc venitul impozabil - avantajul în privin a
impozit rii se poate observa comparând deducerile din leasing cu deducerile din amortizare care
apar la cump rarea bunului); utilizatorul este protejat din punct de vedere al infla iei, deoarece
bunul achizi ionat poate fi folosit imediat; m rimea constant a chiriei faciliteaz programarea
mai riguroas a cheltuielilor; în acelaşi timp, modalitatea de garantare poate fi adaptat situa iei
şi necesit ilor fiec rui client.
Substituirea creditului bancar - procedurile de ob inere a unei finan ri în sistem leasing
sunt, de cele mai multe ori, mult mai simple şi mai accesibile unei categorii mult mai largi de
clien i, decât în cazul solicit rii unui credit bancar (în acest fel, se evit restric ii financiare care
ar ap rea la un credit - leasingul foarte rar necesit existen a unor provizioane care s
restric ioneze pe viitor alte opera ii financiare; în schimb, un contract de credit, în general,
presupune restric ii asupra posibilit ii beneficiarului de a ob ine alte împrumuturi). De
asemenea, leasingul ofer condi ii mai bune de creditare decât în cazul unui credit obişnuit,
finan atorul poate fi g sit mai uşor pentru leasing decât pentru ob inerea de fonduri în vederea
achizi ion rii unui anumit bun. Un motiv este acela c , în cazul leasingului, titlul de proprietate
asupra bunului îl are finan atorul, astfel încât neplata ratelor scadente duce la cedarea bunului de
c tre utilizator.
Utilizarea celor mai performante echipamente - durata de închiriere poate fi astfel
stabilit , încât afacerea s fie dotat permanent cu echipamentele cele mai moderne şi cu cel mai

56
bun randament. Pentru afacerile în care schimb rile rapide de tehnologie sau nout ile sunt
frecvente, leasingul permite minimizarea costurilor de achizi ie a echipamentului care se va
învechi în scurt timp. Multe companii de leasing ofer op iuni de up-grade sau taxe pentru
terminarea contractului înainte de termen.
Asisten a tehnic este oferit , deseori, de societ ile de leasing, care dispun de servicii
specializate; astfel se elimin costurile importante determinate de mentenan . Deşi costul acestui
serviciu este inclus în plata ratelor, cel pu in se evit problema g sirii personalului calificat şi a
unor costuri de repara ie neprev zute. În plus, un proprietar care este familiarizat cu
echipamentul respectiv poate reduce semnificativ “timpul mort” al echipamentului care apare
datorit defec iunilor. În contractul de leasing, se pot include clauze “cancel and return” care
înseamn reîmprosp tarea tehnologiilor prin înnoirea sau schimbarea echipamentelor închiriate
în leasing chiar în timpul perioadei de valabilitate a contractului.
Leasingul poate fi considerat şi o form de privatizare, ce prezint avantaje atât pentru
stat - se conserv temporar proprietatea asupra agen ilor economici respectivi, putând fi definitiv
privatiza i dup ce clientul şi-a dovedit calit ile manageriale - cât şi pentru clien ii respectivi,
putând astfel s fie atraşi în aceast ac iune, manageri capabili care neavând capital, nu s-ar fi
putut angrena în asemenea afaceri. De exemplu, în Polonia, o solu ie de privatizare const în
oferirea salaria ilor a activelor firmei în regim de leasing; plata se face 20% la semnarea
contractului şi restul în rate, îns , transferul efectiv de proprietate nu are loc înainte de doi ani de
la definitivarea acordului.
Dac , în Moldova, leasingul este apreciat şi utilizat datorit facilit ilor fiscale, pe plan
interna ional, clasamentul factorilor care decid op iunea pentru leasing a suferit unele modific ri.
Astfel, un studiu elaborat de National Business Institute (NBI) din SUA indic o nou ierarhie,
pentru care se alege leasingul:
- pe primul loc, se situeaz fluxul de numerar cu o pondere de 41% - explica ia rezid în
importan a pe care o are fluxul de numerar în luarea oric rei decizii investi ionale, din
acest punct de vedere, leasingul oferind un avantaj major, comparativ cu cump rarea
direct a unui activ. Astfel, investitorul nu îşi mobilizeaz deodat fondurile proprii
pentru achizi ionarea acelui activ, ci va pl ti ratele de leasing în timp. Fluxul s u de
numerar nu va fi influen at negativ, în momentul achizi ion rii activului, cu toat
valoarea acestuia, ci în timp, treptat, pe m sura pl ilor de leasing;
- locul al doilea este ocupat de uzura moral cu o pondere de 18% - care se datoreaz
faptului c profitul este generat, în general, de utilizarea echipamentului. Clien ii care
de in un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot s îl reînnoiasc , leasingul
oferind aceast posibilitate;

57
 - cerin ele financiare mai pu in restrictive, cu o pondere de 10% - reprezint un motiv
important pentru cei ce aleg leasingul;
- b ncile, spre deosebire de societ ile de leasing care sunt mult mai maleabile, prefer s
lucreze cu sume mari pentru care solicit garan ii solide, toate acestea dup o serie de
analize riguroase care, de asemenea, necesit mult timp;
- firmele de leasing sunt mult mai flexibile decât b ncile (cu o pondere 10%), se datoreaz
faptului c firmele de leasing sunt familiarizate cu echipamentele, unele dintre ele
ac ionând în nişe strict specializate, inaccesibile altor firme de leasing;
- deductibilitatea unor cheltuieli (cu o pondere de doar 8%) reflect importan a sc zut pe
care o are acest factor în decizia de utilizare a finan rii prin leasing.
Specialiştii consider c o explica ie pentru clasarea pe ultimul loc a acestui factor, în
SUA, este legat de existen a unei legisla ii fiscale stabile, de neutralitatea fiscal a leasingului,
comparativ cu achizi ionarea direct a unui activ, precum şi de o în elegere mai bun a metodelor
de finan are de c tre investitori.
În Moldova, dup cum am mai precizat, mul i investitori aleg leasingul ca metod de
finan are în principal, datorit facilit ilor fiscale aplicabile în privin a taxelor vamale şi TVA-
ului, precum şi datorit deductibilit ii cheltuielilor aferente. Sinteza prevederilor legislative
privind leasingul financiar, în Republica Moldova, a permis elucidarea unor lacune, precum şi
eviden ierea unor direc ii de dezvoltare a opera iunilor de leasing pentru viitor, în special, în
activitatea investi ional . Avantajele comparative de utilizare a leasingului financiar determin
rolul şi importan a acestora în realizarea proceselor investi ionale la nivel microeconomic.
Sintetizând, se poate concluziona c , în contextul economic actual din Republica
Moldova, avantajele leasingului, ca instrument de finan are, sunt legate, în primul rând, de
necesit ile de dezvoltare rapid a firmelor, în special a celor din sectorul privat. Resursele
financiare limitate for eaz cele mai multe firme s aleag , la un moment dat, între proiectele de
investi ii pe care ar dori s le realizeze, la care, renun ând, prin realizarea lor, ar completa tabloul
dezvolt rii firmei şi ar duce la ob inerea unui profit mai mare. Leasingul “economiseşte” cash,
permi ând realizarea simultan a mai multor proiecte de investi ii.

2.3. Impactul fiscalit ii asupra opera iunilor de leasing financiar

Integrarea fiscalit ii în procesul de decizie a agen ilor economici prezint o deosebit

importan prin faptul c , sub influenta acesteia, se produce o modificare a comportamentului
întreprinderii şi o schimbare a st rii ini iale, stare considerat normal înainte de interven ia
presiunii fiscale. Impozitele asupra consumului au o contribu ie însemnat în cadrul prelev rilor

58
obligatorii: exist o corela ie între rata prelev rilor obligatorii şi partea de impozite asupra
consumului.
Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca
proprietar al bunurilor primite în leasing. Condi iile fiscale viitoare ale finan rii prin leasing a
investi iilor de capital se iau în considerare în cadrul fluxurilor b neşti generate de plata arendei
şi a creditului. Fluxul de mijloace b neşti, adic al pl ilor de arend – LCF (Lease Cash Flow),
se determin cu ajutorul pl ilor din arend – P, a facilit ilor fiscale – S şi a cotei impozitelor –
C, corespunz toare finan rii prin arend :
LCF = P + S – C (2.3.1)
Fluxul b nesc al datoriei creditoare – CCF (Credit Cash Flow) se determin cu ajutorul
pl ii sumei de baz a împrumutului – V, m rimii ratei dobânzii calculate şi achitate pentru
partea neactiv a creditului – R, facilit ilor fiscale – S şi a pl ii impozitelor – C,
corespunz toare finan rii prin creditare:
CCF = V + R + S – C (2.3.2)
În cazul compar rii leasingului cu variantele de procurare a activului, se ine cont de
m rimea facilit ilor fiscale pentru fiecare tip de finan are.
Cu toate acestea, nu se observ vreo corela ie între condi iile finan rii şi m rimea
facilit ilor fiscale. Dac , din costul total al leasingului, se scade volumul total al facilit ilor
fiscale posibile în cazul realiz rii acestuia, atunci se ob ine diferen a dintre dou m rimi absolut
nelegate între ele.
Suma facilit ilor fiscale constituie o anumit m rime independent , abstract . Totodat ,
corela ia dintre metoda de finan are a investi iilor de capital şi condi iile fiscale viitoare, ob inute
în cazul acestei finan ri, este evident . Este important în elegerea unei astfel de corela ii pentru
a ine cont de schimb rile posibile ale condi iilor fiscale pentru investitor şi pentru calculul
încas rilor şi pl ilor viitoare, generate de proiect.
Teoria economic explic corela ia dintre metoda de finan are a investi iilor de capital şi
condi iile fiscale viitoare ob inute, în cazul acestei finan ri, în primul rând, prin formarea
cheltuielilor pentru procurarea activelor din utilizarea c rora se aşteapt ob inerea profitului.
Cheltuielile investi ionale se includ în costul produc iei / serviciilor, astfel micşorând baza
impozabil pentru plata impozitului pe venit (facilitate fiscal ). Pentru a determina facilit ile
fiscale în volumul total al fluxului b nesc, în cadrul managementul financiar, se utilizeaz
no iunea de scut fiscal sau suma economisirii fiscale.
Opera iunile de leasing financiar cuprind pl ile de leasing şi dobând aferent . Conform
articolului 12, pct. 7 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, veniturile ob inute în baza unui
contract de leasing financiar este definit ca venit sub form de dobând . În scopuri fiscale, art.26,

59
pct. 4 din Codul Fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al
mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului opera ional, calitatea de proprietar o
are locatorul. Calculul şi deducerea uzurii mijloacelor fixe, care fac obiectul leasingului, se
efectueaz de c tre participantul aflat în calitate de proprietar, în conformitate cu legisla ia în
vigoare privind Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale, Standardele Na ionale de
Contabilitate şi Codul Fiscal al Republicii Moldova
Suma economisirii fiscale rezult din plata impozitelor (economisirea fiscal constituie
diferen a dintre sumele impozitelor achitate, care apar sub forma diferen ei dintre bazele
impozabile la aceeaşi cot a impozitului). Suma economisirii fiscale a investi iilor este egal cu
cheltuielile investi ionale înmul ite cu cota impozitului pe venit al investitorului.
Sinv = X · T – (X - I) · T = INV · T (2.3.3)
unde: Sinv exprim suma economisirii fiscale a investi iei,
X – baza impozabil ,
T – cota impozitului pe venit,
I – suma investi iei.
Utilizând tratarea sus-men ionat , indic m (marc m) facilit ile fiscale şi pl ile care au
loc în cazul leasingului. Efectuând investi iile de capital prin intermediul leasingului,
participan ii la el ob in trei tipuri de baz de facilit i fiscale investi ionale.
M rimea economisirii fiscale a pl ii de arend ob inute de c tre cota impozitului pe
venit al arendaşului:
Sp = P · T (2.3.4)
Suma economisirii fiscale procentuale a locatorului, care ia credit pentru procurarea
patrimoniului oferit în arend , se calculeaz ca produsul dintre suma tuturor ratelor dobânzii
patrimoniului oferit în arend – R şi cota impozitului pe venit al locatorului:
Sr = R · T (2.3.5)
Suma economisirii fiscale privind uzura a locatorului, în calitate de proprietar al
obiectului leasingului, se calculeaz ca produsul dintre suma aloc rilor (pl ilor) de amortizare
destinate restabilirii (reînnoirii) patrimoniului arendat – A şi cota impozitului pe venit al
locatorului:
Sa = A · T (2.3.6)
În cadrul opera iunilor de leasing, locatorul şi arendaşul ob in facilit i investi ionale, îns
finan rii prin leasing îi este caracteristic impozitarea suplimentar .
În cazul impozit rii nemijlocite a pl ilor de arend , suma venitului din arend ob inut de
c tre locator se micşoreaz în m rimea impozitelor calculate la cotele de impozitare stabilite
pentru aceasta – Tp:

60
 Cp = P · Tp (2.3.7)
Pl ile de leasing, întotdeauna, se echivaleaz cu renta, pe care locatorul, neap rat,
trebuie s-o includ în venitul supus impozit rii. Venitul, ob inut de locator sub forma pl ilor din
arend , se micşoreaz în m rimea impozitelor achitate în conformitate cu cota impozitului pe
venit al acestuia – T:
CPT = (P - Cp) · T (2.3.8)
Facilit ile şi pl ile fiscale, care apar în cazul finan rii prin leasing a investi iilor
capitale, depind de m rimea pl ii pentru arend – P, cotele impozitelor nemijlocite la pl ile de
arend – Tp, cotele impozitelor pe venit al locatorului şi arendaşului – T, costul fondurilor
împrumutate – R şi m rimea uzurii patrimoniului arendat – A.
Arendaşul activului ob ine economisirea fiscal la plata pentru arend . De aceea, fluxul
datoriei sale din arend (LCF) este m rimea pl ii pentru arend minus m rimea economisirii
fiscale a pl ii arendei:
LCF = P – Sp (2.3.9)
Fluxul datoriei de arend destinate locatorului este egal cu diferen a dintre m rimea pl ii
pentru arend şi valoarea impozitelor nemijlocit stabilite la suma pl ilor din arend , precum şi a
pl ii impozitului stabilit pe venitul din arend în conformitate cu cota impozitului pe venit:
LCF al companiei de leasing = P – Cp – CPT (2.3.10)
Fluxul datoriei creditoare al locatorului, care apare în leg tur cu împrumutul luat pentru
procurarea activului, este egal cu valoarea sumei de baz a creditului şi rata dobânzii pl tit
pentru partea neachitat a creditului minus economisirea fiscal din uzura şi rata dobânzii pentru
credit:
LCF al companiei de leasing = V – R – Sa – Sr (2.20)
Procurând activele pentru transmiterea lor ulterioar în arend , locatorul realizeaz
intermedierea financiar între vânz tor şi arendaş. De aceea, fluxul b nesc total al locatorului
reprezint suma dintre fluxurile b neşti ale datoriei creditoare şi ale datoriei din arend :

Fluxul b nesc total al locatorului = - (V + R – Sa - Sr) + (P – Cp - CPT) (2.22)

Micşorarea poverii fiscale este privit de c tre arendaşi şi locatori ca un venit

suplimentar. Acest venit este legat de fluxul real al mijloacelor b neşti rezultate din contractul de
leasing şi apare în urma diminu rii obliga iunilor fiscale. Calculul m rimii fluxurilor b neşti din
datoriile creditoare şi arend permite estimarea consecin elor directe ce reies din adoptarea
deciziei cu privire la leasing. Pentru aceasta, participan ilor la leasing, le este suficient s

61
compare suma ini ial a finan rii – I0, cu suma fluxurilor b neşti ulterioare ce vor fi încasate pe
întreaga perioad de valabilitate a contractului (de la 0 la n).
Excedentul finan rii ini iale a arendei – IL asupra tuturor fluxurilor b neşti ale datoriei
din arend reprezint venitul din investi ii al arendaşului. El va estima consecin ele directe ale
accept rii leasingului dup formula:
IL - ∑LCF(t) IL => IL - ∑(P(t) – Sp(t)) > 0 (2.3.11)
Dac condi ia prezentat mai sus nu se respect , atunci pentru arendaş, leasingul nu este
favorabil. Estimarea consecin elor directe ale aceluiaşi contract de leasing, îns , de c tre locator
va fi diferit . El va estima consecin ele directe ale accept rii leasingului dup formula:
Ic - ∑CCF(t) – IL + ∑LCF (t) > 0 (2.3.12)
Locatorul va ob ine venit din contract, dac finan area ini ial prin credit INVc şi fluxul
total al datoriei din arend vor dep şi suma ini ial de finan are a arendei şi toate fluxurile
datoriei creditoare.
Condi iile fiscale viitoare, pentru finan area prin leasing a investi iilor de capital, joac un
rol aproape decisiv în estimarea eficien ei leasingului de c tre participan ii la acesta. Dac
participan ii la leasing ar compara suma ini ial a finan rii arendei doar cu m rimea total a
pl ilor ulterioare de leasing, calculat dup metodologia unanim acceptat , atunci ar rezulta c ,
locatorul poate ob ine profit doar din contul (pe seama) arendaşului şi invers.
Îns , în cazul aceloraşi pl i de arend , fluxurile b neşti ale locatorului şi arendaşului se
calculeaz utilizând componente diferite, de aceea şi valorile lor coincid rar. Iar dac
participan ii la leasingul compar suma finan rii cu valoarea total a fluxurilor b neşti viitoare,
atunci leasingul poate p rea profitabil pentru ambii concomitent.
Astfel, dac , în calitate de criterii de compara ie, se va include doar suma pl ilor,
neluându-se în calcul avantajele fiscale care apar în urma utiliz rii unor scheme de finan are,
precum şi cheltuielile suplimentare posibile, atunci compara ia va fi incert .
În ceea ce priveşte contractele de leasing, de asemenea, facilit ile fiscale sunt prev zute
în activitatea de investi ii, conform art. 49² din Codul Fiscal unde sunt scutite de plata
impozitului pe profit întreprinderile care întrunesc condi iile acestui articol şi încheie un acord cu
organele fiscale privind scutirea de impozit pe venit.
În afar de acesta, deseori, nu se ine cont de faptul c pl ile de leasing con in TVA, pe
care, ulterior, întreprinderea o va putea recupera de la buget. Astfel, leasingul financiar este privit
ca livrarea bunurilor, ceea ce presupune includerea TVA în momentul livr rii bunului c tre
locatar. Conform art. 103, alin. 11, venitul ob inut de c tre locator în baza unui contract de
leasing financiar nu este un obiect impozabil cu TVA. Iar obiectul impozabil cu TVA este
considerat doar valoarea obiectului de leasing (în cazul în care obiectul nu este scutit de TVA).

62
 Se prevede posibilitatea întreprinderii de recuperare a TVA achitat (în cazul
leasingului). Restituirea TVA achitate în componen a pl ilor de leasing, în cazul creditului -
restituirea TVA achitate în componen a costului utilajului, are o influen important asupra
rezultatelor compar rii surselor de finan are. [126, p.19-22]
Posibilitatea recuper rii TVA apare în cazul locatorului, deoarece, în momentul achizi iei
bunurilor de la produc tor, TVA se achit în întregime, îns la transmiterea activelor c tre
locatar, TVA se recupereaz par ial, repartizându-se pe întreaga perioada de derulare a
contractului. Suma TVA, achitat de c tre locatar în cadrul pl ilor de leasing, este întotdeauna
mai mare decât TVA achitat în cadrul costului utilajului, deoarece baza de calcul al acestui
impozit este mai mare în cazul leasingului decât în cazul procur rii directe de la furnizor.
Îns TVA achitat , în general, se supune restituirii (trecerii în cont sau return rii) din
buget. Cheltuielile suplimentare legate de achitarea TVA pot ap rea în cazul când achitarea TVA
furnizorului locatorului este îndep rtat în timp de momentul restituirii acesteia. Dac
întreprinderea are o m rime suficient a impozitelor ce urmeaz s fie vizate în buget atunci
apare posibilitatea de a sc dea TVA achitat în cadrul pl ilor de leasing, rapid şi în valoare
total . Articolul 101, pct.6 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede faptul c , dac suma
TVA la bunurile procurate de c tre întreprinderea ce desf şoar activitatea de leasing dep şeşte
suma TVA la livr rile de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar
şi/sau opera ional, diferen a se restituie din buget în limitele cotei-standard TVA înmul ite cu
valoarea acestor livr ri de bunuri sau servicii. TVA se restituie în modul stabilit de Guvern într-
un termen ce nu va dep şi 45 de zile.
În cazul procur rii directe a utilajului de la furnizor, este necesar s se in cont de faptul
c întreprinderea va achita TVA imediat în valoare total în cadrul costului utilajului (în timp ce,
în cazul leasingului, achitarea TVA se realizeaz pe parcursul contractului de leasing odat cu
fiecare plat de leasing). Adic şi creditul va fi necesar de luat în valoarea total a utilajului,
inclusiv TVA.
Astfel, pentru a compara corect leasingul şi creditul este necesar calcularea cheltuielilor
totale în cazul fiec rei surse de finan are, luând în considerare factorii expuşi mai sus.
Fluxul total al mijloacelor b neşti, care apare în cazul finan rii investi iilor capitale prin
schema leasingului, trebuie s fie estimat inându-se cont de: pl ile de leasing cu TVA,
restituirea TVA achitate în cadrul pl ilor de leasing şi economisirea din impozitul pe venit.
Economisirea din impozitul pe venit apare în cazul leasingului din contul trecerii la
cheltuieli a pl ilor de leasing în volumul lor total, ceea ce micşoreaz baza impozabil .
Economisirea din impozitul pe venit în cazul leasingului poate fi calculat prin înmul irea pl ii
de leasing cu cota impozitului pe venit. [110, p. 49-57]

63
 Fluxul total al mijloacelor b neşti, care apar la întreprindere ca rezultat al apel rii la
credite bancare pentru finan area procur rii utilajului se determin inându-se cont de: costul
utilajului cu TVA, apelarea la credit, achitarea sumei datoriei, achitarea ratei dobânzii la credit,
restituirea TVA achitate în cadrul costului utilajului, impozitul pe proprietate, economisirea din
impozitul pe venit.
În cazul creditului, diminuarea pl ilor legate de impozitul pe venit are loc din contul
faptului c uzura, rata dobânzii pentru credite se refer la cheltuieli care micşoreaz baza
impozabil .
Estimarea eficien ei economice a tranzac iei de leasing, în compara ie cu creditarea
bancar , se efectueaz f r compararea condi iilor concrete de finan are a companiei de leasing şi
a b ncii, ci se evalueaz costul maxim posibil al serviciilor de leasing în cazul ratei dobânzii
actuale la credit anual pentru valuta str in în condi iile noii împrejur ri fiscale.
Asupra rezultatelor calculului o influen puternic o exercit posibilitatea întreprinderii
de a i se restitui rapid şi în valoare total TVA achitat . În cazul leasingului, achitarea TVA are
loc pe parcursul întregii perioade de valabilitate a contractului de leasing, ceea ce permite
întreprinderilor s treac impozitul achitat sub forma TVA în contul încas rilor şi a altor
impozite vizate în buget, astfel c , în majoritatea cazurilor, nu apare necesitatea de a cere
restituirea impozitului achitat din buget.
În cazul procur rii utilajului din contul creditului, plata întregii sume a TVA pentru
utilaj va fi realizat în contul pl ii furnizorului. În acest caz, la întreprindere, cel mai probabil,
va ap rea situa ia când suma TVA achitat este cu mult mai mare decât m rimea impozitelor
pentru care s-ar putea face trecerea în cont. Dac vor avea loc întârzieri la restituirea TVA din
buget, sau organele fiscale vor refuza restituirea sumelor impozitului achitat, atunci cheltuielile
întreprinderii vor fi în creştere.
Avantajele fiscale ale locatarului nu acoper integral diferen a dintre rata dobânzii la
credit şi rata leasingului. Aceasta, în esen , confirm presupunerea, conform c reia c
rentabilitatea leasingului nu este condi ionat doar de avantajele fiscale, ci, în mare parte, spre
deosebire de credit, de flexibilitatea acestui instrument. Cu alte cuvinte, dac banca ar merge în
întâmpinare necesit ilor proiectului, precum procedeaz compania de leasing, atunci sfera
rentabilit ii financiare a leasingului ar fi neînsemnat . [87, p. 44-48]
Un rol important în decizia de finan are şi determinarea implica iilor fiscale îi revine
costului finanţării prin leasing. Costul leasingului ar trebui s fie determinat pe baza intr rilor şi
a ieşirilor de numerar implicate de aceast opera iune de finan are, cum ar fi valoare bunului
preluat în leasing, ce reprezint , în mod indirect, m rimea împrumutului primit de întreprindere

64
de la compania de leasing. Pe baza acesteia, se calculeaz dobânda sau venitul de pl tit
locatorului.
Chiria pl tit net de impozit, astfel se ia în considerare economia de impozit realizat de
întreprindere prin deductibilitatea chiriei, care este diferit în cazul leasingului opera ional şi
leasingului financiar.
Conform legii cu privire la leasing nr. 59/28.04.2005, rata de leasing reprezint plata
periodic , efectuat de locatar c tre locator, care reprezint :
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing, în cazul leasingului
financiar;
b) cota de amortizare calculat în conformitate cu actele normative în vigoare şi un
beneficiu stabilit de p r ile contractante, în cazul leasingului opera ional.
Pentru un contract de leasing financiar, utilizatorul va înregistra separat cheltuielile cu
uzura bunului şi cele cu dobânda pl tit .
Anumite particularit i fiscale se observ în cazul în care societatea de leasing este o
persoan juridic str in , beneficiarul trece pe cheltuieli şi achit impozitul datorat de
întreprinderea respectiv . Deşi ratele corespunz toare ale celor dou tipuri de leasing par
asem n toare ca structur , totuşi, deductibilitatea acestora din profitul impozabil este diferit .
În ceea ce priveşte contractele de leasing interna ional, impunerea veniturilor ob inute de
nereziden i (art.71, lit. k, k1, CF) în cadrul acestor opera iuni se realizeaz în baza articolului 91
din Codul Fiscal al Republicii Moldova, re inându-se un impozit în m rime de 10%.
În cazul leasingului financiar, în primii ani de exploatare, cheltuielile deduse la calculul
profitului impozabil de utilizatorul bunului luat în leasing financiar vor fi mai mari decât chiria
stabilit în contract, diminuându-se, îns , treptat, pe m sura ramburs rii ratelor de leasing. Suma
lor pentru întreaga perioad contractat va fi egal cu valoarea cumulat a ratelor de leasing.
[110, p. 49-57]
F când o compara ie cu m rimea cheltuielilor deduse pentru determinarea profitului
impozabil, în cazul leasingului opera ional se observ c nu sunt diferen e la nivelul valorii totale
a ratelor de leasing, ci doar la nivelul m rimii lor anuale.
Valoarea actualizat a economiilor de impozit ob inut se determin dup formula:

Vo( Ei ) = ∑
n
Elt
(1 + k )t
(2.3.13)
t =1

Unde:
Elt indic economia anual de impozit ob inut de întreprindere prin deductibilitatea
cheltuielilor cu rata de leasing;

65
 k - rata de actualizare a acestor economii de impozit, ce ine cont de gradul de incertitudine
al m rimii realiz rii lor.
Se mai include valoarea rezidual actualizat a bunului luat în leasing. Este întâlnit în
cazul contractelor de leasing financiar, în condi iile în care acestea prev d transferarea dreptului
de proprietate asupra bunului c tre utilizator.
M rimea acesteia este stabilit prin contract sau va fi estimat în func ie de pre urile
negociate în momentul respectiv pentru acel bun, inând cont de uzura acumulat . Pornind de la
m rimea intr rilor şi ieşirilor de numerar implicate de derularea contractului de leasing, poate fi
determinat costul acestuia. Una dintre metodele folosite pentru estimarea costului leasingului
este urm toarea:

Vo = ∑
Cht * (1 − T )
+
n
VR
(1 + kl )t (1 + kl )
n (2.3.14)
t =1

unde: Vo exprim costul de achizi ie a bunului luat în sistem de leasing;

Cht - chiria anual de plat stabilit prin contract, multiplicarea valorii sale cu 1-t
eviden iaz economia de impozit realizat de întreprindere prin deductibilitatea acestor cheltuieli
din profitul impozabil;
T - cota de impozit pe venit pl tit de întreprindere;
VR - valoarea rezidual sau pre ul bunului la care se va face transfer al dreptului de
proprietate c tre utilizator;
n - durata contractului de leasing.
Costul leasingului este diminuat cu economiile din impozitele realizate de întreprindere
prin deductibilitatea cheltuielilor cu chiriile la calculul profitului impozabil.
În multe lucr ri de specialitate, costul leasingului este tratat luându-se în considerare şi
avantajele pierdute prin renun area la achizi ia direct .

Vo = ∑
Cht * (1 − T ) + Amor * T
t+
n
VR
(1 + ke) (1 + ke)n
(2.3.15)
t =1

unde: Amo*T reprezint economia de impozit pierdut de întreprindere prin neachizi ionarea
bunului.
Suma ob inut din vânzarea bunului la sfârşitul perioadei sale de utilizare reprezint o
alt intrare de numerar pierdut de întreprindere în situa ia lu rii în leasing a bunului. Ca urmare,
VR din ecua ia de mai sus reprezint acest pre de vânzare a bunului. În condi iile în care
contractul de leasing prevede o valoare rezidual a bunului pentru care se face transferul
dreptului de proprietate, VR va cumula cele dou m rimi: valoarea rezidual şi pre ul de vânzare.
Se estimeaz astfel rata intern de rentabilitate (ke) a ceea ce noi am numit împrumut
echivalent, folosit ca reper în analiza op iunii de finan are: achizi ie sau leasing.

66
 Având în vedere c fluxul de pl i într-un contract de leasing reprezint o serie de pl i
fixe, echivalente celor corespunz toare unui contract de împrumut, costul leasingului se poate
compara cu costul creditelor pe care întreprinderea le poate contracta în scopul achizi iei
aceloraşi active. Economiile fiscale generate de deductibilitatea pl ilor aferente leasingului la
calculul profitului impozabil sunt la fel de certe ca şi cele rezultate din dobânzile aferente unui
credit. Avantajele fiscale sunt, totuşi, mai mari în cazul lu rii în leasing a bunului fa de
cump rarea acestuia cu plata în rate.
inând cont de cele expuse, concluzion m c implica iile fiscalit ii asupra opera iunilor
de leasing, precum şi asupra eficien ei acestor activit i, sunt diferite în func ie de tipul de
leasing: intern sau extern, opera ional sau financiar.
În cazul leasingului opera ional intern, locatorul va înregistra o cheltuial cu uzura
activului şi un venit aferent ratelor de leasing facturate utilizatorului, iar beneficiarul va
înregistra o cheltuial cu rata de leasing. De asemenea, locatorul va colecta TVA calculat asupra
întregii sume reprezentând rata de leasing, la scaden a acesteia. În ceea ce priveşte leasingul
financiar intern, beneficiarul va recunoaşte activul în bilan ul s u, urmând a-l supune uzurii pe
baza duratei de func ionare util , recunoscând astfel cheltuieli deductibile cu uzura.
În plus, beneficiarul va recunoaşte şi cheltuieli cu dobânzile facturate. În acelaşi timp,
locatorul va recunoaşte drept venituri impozabile valoarea dobânzilor aferente ratelor de leasing
facturate. Din punct de vedere al TVA, implica iile sunt asem n toare cu cele ce apar în cazul
leasingului opera ional, cu excep ia faptului c dobânzile la leasingul financiar sunt excluse din
baza de calcul al taxei pe valoarea ad ugat .
În cazul leasingului extern, referindu-ne la situa ia în care locatorul este o persoan
juridic nerezident , în timp ce beneficiarul este o persoan juridic rezident , trebuie precizat c
sistemul de aplicare a TVA este diferit de cel al leasingului intern. Indiferent de tipul contractului
de leasing (intern sau extern, financiar sau opera ional), la introducerea în Moldova a bunurilor
str ine, care fac obiectul unui contract de leasing, nu se aplic taxe vamale, TVA, accize etc.
Loca ia şi leasingul sunt dou moduri de finan are asem n toare. În ambele cazuri,
întreprinderea poate utiliza activele f r a fi pe deplin proprietar. Diferen a dintre un contract de
loca ie şi contractul de leasing ine cont de durata angajamentului şi de condi iile prev zute la
scaden a contractului. În contractul de leasing, durata loca iei este fix , fiind, în principiu,
irevocabil , iar întreprinderea de in toare a contractului are o op iune de cump rare asupra
valorii reziduale a bunului. Op iunea poate fi exercitat sau abandonat . În contractul de loca ie,
închirierea se face la ini iativa întreprinderii, iar revocarea se poate face la date prestabilite în
contract. Contractul de loca ie este un contract cu op iune de reziliere fie în orice moment, fie la
anumite date stabilite.

67
 Atât pentru activele imobiliare, cât şi pentru cele mobiliare, exist numeroase modalit i
de acordare a unui leasing, pe care nu le vom dezvolta aici. Totuşi, exist trei argumente
principale pentru acordarea unor astfel de credite pentru bunurile mobiliare:
- nevoia unui activ de exploatare de scurt durat ;
- riscul privind uzura bunurilor care este transferat celui care închiriaz ;
- avantajul unui serviciu de între inere a materialului care poate fi prev zut în
contractul de închiriere.
Un alt argument - de aceast dat specific leasingului imobiliar - const în nevoia de
lichidit i şi de realocare a resurselor - este cazul când întreprinderea vinde un bun al c rui
proprietar este o societate de leasing şi încheie simultan un contract de închiriere, care îi las
posibilitatea utiliz rii bunului.
În general, costul monetar direct al opera iunii de leasing este mai mare decât costul unui
împrumut ordinar echivalent. În ciuda acestui fapt, întreprinderile prefer contractul de închiriere
sau de loca ie, decât un împrumut ordinar. În schimb, surplusul de cost se explic prin valoarea
avantajelor op ionale ataşate contractului, care nu pot fi oferite printr-un împrumut ordinar.
Inciden a semnificativ a fiscalit ii asupra activit ii agen ilor economici impune
acestora g sirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor.
În acest context, leasingul poate fi o solu ie în ceea ce priveşte achizi ionarea de echipamente,
autovehicule etc. Principalul argument îl reprezint compatibilizarea fluxului de numerar cu
cheltuielile deductibile astfel, încât profitul ob inut de companie s fie acoperit, în mod
corespunz tor de lichidit ile firmei.

2.4. Estimarea factorilor de risc ai proiectelor investi ionale în condi iile finan rii prin
leasing

Apari ia unor noi riscuri în sfera produc iei şi în cea a comercializ rii au generat, în
ultimele decenii, abord ri noi ale pie elor interne şi interna ionale, acestea reflectând
imperativele adapt rii la un mediu economic complex şi dinamic. Astfel, în contextul
diversific rii formelor de promovare şi comercializare, în special, pe pie ele externe, a ap rut şi
s-a extins leasingul, tehnic ce reuneşte finan area, produc ia şi comercializarea, ca etape
distincte ale aceleiaşi afaceri economice sau care le integreaz , fiind dificil departajarea net a
acestora.
Leasingul este solu ia ce permite dep şirea dificult ilor generate de un mediu economic
necorespunz tor - finan ri limitate şi scumpe, birocra ia sistemului bancar şi, de asemenea,

68
permite firmelor ob inerea dreptului de folosin , cu eforturi financiare ini iale minime, asupra
unor maşini, utilaje, echipamente tehnologice ce vor genera creşterea productivit ii, rentabilit ii
şi la creşterea profitului.
Realizarea practic a opera iunilor de leasing necesit fundamentarea eficien ei investi iei
sub forma unui proiect investi ional calitativ. Calitatea proiectului investi ional se determin ,
într-o mare parte, prin calculul factorilor de risc ai acestuia. Problematica riscului implic , de
asemenea, teme foarte importante, precum prevenirea şi acoperirea acestora, monitorizarea şi
controlul expunerilor mari, evaluarea pozi iilor, cerin ele de raportare şi supravegherea pe baz
consolidat .
Pentru un proiect investi ional cu forma finan rii prin leasing factorii de risc de baz
sunt asocia i cu caracterul de lung durat al finan rii. Riscului i se supun, de regul , to i
participan ii (direc i şi indirec i) la proiectul investi ional.
La participan ii direc i, se refer : locatorul şi locatarul. Îns , proiectul investi ional nu
poate fi realizat f r participarea produc torului de utilaj (vânz torului), institu iilor financiare,
companiilor de asigur ri, structurilor fiscale etc., ale c ror interese trebuie, de asemenea, s fie
bine asigurate în procesul realiz rii proiectului investi ional.
Pentru orice proiect investi ional pe termen lung, unul din factorii de baz , care
determin dinamica indicatorilor proiectului, este infla ia. Dac proiectul este orientat spre
leasingul utilajului de import, atunci un alt factor de risc, nu mai pu in important, este cursul de
schimb al monedelor na ionale şi str ine. [13, p.p.384, 394]
Prin infla ie, de obicei, se în elege “creşterea generalizat a nivelului pre urilor în
economie”. Fiecare proiect investi ional este conexat de un set de resurse concrete cu caracter
destul de limitat, mai întâi de toate resurse materiale, de munc , intelectuale şi altele care
formeaz nu numai capitalul fix, dar şi pe cel circulant. Totodat , infla ia capitalului fix se
exprim , de exemplu, în reevaluarea sa la valoarea de pia sau reevaluarea obligatorie.
Pre ul fiec reia din aceste resurse se schimb pe parcursul perioadei de realizare a
proiectului investi ional, aceast schimbare are loc în conformitate cu propriile sale legit i care
sunt, practic, imprevizibile sau pu in previzibile. Eficien a proiectului, sub orice form s-ar
m sura aceasta, va depinde anume de faptul cum a fost luat în calcul, în cadrul acesteia, infla ia
dat pentru resursa concret . În acest caz, nu este suficient caracteristica creşterii nivelului
mediu al pre urilor la toate resursele proiectului investi ional, nici chiar cu nivelul mediu al
pre urilor acestora pentru fiecare resurs în parte. Cu alte cuvinte, în proiectul investi ional,
infla ia trebuie estimat în dinamic , pentru fiecare resurs de baz , individual.
În conformitate cu estim rile cantitative ale infla iei structurale şi cu cota-parte a
volumului resurselor utilizate, se formeaz consumurile în toate etapele de realizare a proiectului,

69
inclusiv costul real (nu cel nominal) al produc iei care este prev zut în proiect. Infla ia
structural se refer , în primul rând, la locator. Caracterul influen ei infla iei structurale asupra
consumurilor locatarului va fi cercetat mai jos.
Bineîn eles, o importan mare în estimarea riscurilor investi ionale o va avea
reflectarea infla iei în veniturile locatorului. Aici, de asemenea, este necesar diferen ierea
fluxurilor financiare nominale (contabile) şi celor reale (economice). Acest fapt este generat de
deprecierea normal a banilor. [32, p.345]
Vom nota prin Pt plata de leasing (fluxul de mijloace b neşti) locatorului în momentul
de timp t, iar infla ia din perioada t, o vom nota prin It. În acest caz, plata real de leasing în
momentul de timp t, inându-se cont de infla ie, va fi egal Pt / Πiτ. Aici Π - e simbolul produsului
de la τ = 1 pân la t. Not m prin It = Πiτ, infla ia din perioada t, comparativ cu perioada (t=1,
i1=I1).
Atunci pl ile sumare nominale şi reale vor fi respectiv egale cu ΣPt şi ΣPt/It. Riscul
investi ional absolut (pierdere) al locatorului poate fi exprimat ca diferen Ri = ΣPt - ΣPt / It, iar
cel relativ sub forma ri = ΣPt / (ΣPt / It). Riscul relativ poate fi exprimat în procente. Formarea
indicatorilor riscului infla ionist pentru locator este expus în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.4.1
Formarea riscului infla ionist pentru locator*
Anii (t) 1 2 3 .... T
Plata de leasing nominal P1 P2 P3 .... ΣPt
Plata de leasing inându-se cont de infla ie P1t/I1 P2t/I2 P3/I3 ..... ΣPt/It
*Sursa: întocmit în baza materialelor [13, 15, 27, 32, 33]
În orice caz, riscul pentru locator este cu atât mai mare, cu cât este mai mic fluxul real
sumar Pt= ΣPt * Dt. Bineîn eles c locatorul este cointeresat în maximizarea valorii PI. Deoarece
este complicat gestionarea m rimilor Dt, iar, uneori, e chiar imposibil, sarcina maximiz rii
func iei PI este privit ca o sarcin de optimizare de tipul:
PI = ΣPt * Dt – max (2.4.1.)
În cazul condi iilor (limit rilor)
Pt ∋Ωt, ∀t = 1...T (2.4.2)
Aici Ωt, este o sfer a valorilor acceptabile pentru alegerea Pt, de exemplu, Pt <= P0t –
volumul pl ilor pentru fiecare moment de timp t maximal posibil sau maximal acceptabil în
conformitate cu unele limit ri financiare sau tehnologice.
Dac not m prin Dt m rimea invers It, atunci plata de leasing sumar , inându-se cont
de infla ie, va fi egal : PI = ΣPt/It

70
 Dac dinamica indicilor Dt creşte, adic D1<D2<D3<...<DT, atunci PI va atinge
valoarea maxim dac P1<P2<P3<...<PT. Astfel, strategia locatorului const în aranjarea pl ilor
nominale în ordine cresc toare, dac are loc micşorarea în timp a infla iei generale. O astfel de
situa ie este pu in probabil (este necesar o defla ie considerabil ), de aceea pentru locatorul îi
este mai eficient s aranjeze pl ile în ordine descresc toare în cazul „infla iei sistematice”.
Varianta ideal , în acest sens, este ob inerea tuturor pl ilor într-o singur perioad (prima), ceea
ce este echivalent simplei vânz ri a utilajului. Îns , acest fapt este avantajos pentru locatar.
Aparent, pentru locatar strategia aranj rii pl ilor va fi invers strategiei locatorului.
Dar, dup cum atest experien a practic , precum şi compararea business-planurilor locatorului
şi locatarului întocmite pentru aceeaşi tranzac ie, aceasta rela ie nu se confirm . Constatare dat
poate fi explicat prin urm toarele:
Graficul convenit (de comun acord) al pl ilor de leasing, chiar dac reprezint un
oarecare compromis, dar, totuşi, într-o mare m sur , este dictat de locator;
Graficul pl ilor de leasing reprezint , în esen - scopul locatorului, deoarece anume
acesta determin veniturile sale;
Graficul pl ilor de leasing este doar o condi ie limitatoare în proiectul investi ional
(business-plan), iar partea rentabil se formeaz din eficien a exploat rii utilajului
arendat;
Pentru locator, cel mai important este indicele general al infla iei, iar pentru locatar -
infla ia structural . Anume ea determin partea consumatoare a proiectului, scurgerea
mijloacelor financiare şi, în final, eficien a proiectului investi ional în baza
leasingului.
Astfel, putem concluziona c politica eficient a pl ilor pentru locatar trebuie s fie
constituit , orientându-se asupra cunoaşterii exacte a caracteristicilor (de exper i, probalistice
etc.) zonelor men ionate. Pl ile, de exemplu, pot avea un caracter „ondulatoriu”, dac anume aşa
este dinamica altern rilor zonelor de pierderi şi câştig şi dac veniturile companiei sunt şi ele,
într-o m sur suficient , sincronizate cu aceast alternare. Anume, aceste ra ionamente stau la
baza strategiei manageriale eficiente în realizarea practic a proiectelor investi ionale, finan ate
prin leasing.
Un alt factor de risc, de care se ine cont în cadrul evalu rii proiectelor investi ionale cu
finan are prin leasing, se refer la apari ia necesit ii credit rii (pe termen mediu şi pe termen
lung), pentru evitarea întreruperilor în finan area fluxurilor. O astfel de situa ie s-a observat în
practica finan rii proiectelor reale din ara noastr . În acest context, este necesar cuantificarea
riscului de credit, numit riscul de nerambursare sau riscul de insolvabilitate şi care exprim
probabilitatea încas rii efective la scaden a creditului acordat şi a dobânzilor aferente acestuia.

71
 În cadrul cercet rii date, este important identificarea şi evaluarea riscului de credit
specific leasingului financiar. Neîndeplinirea obliga iilor reprezint un prim risc de credit la care
companiile de leasing trebuie s elaboreze m suri de protec ie. Un risc suplimentar este legat de
refuzul de plat al beneficiarului de leasing pân la momentul în care echipamentul nu este
fabricat corespunz tor, între inut şi reparat.
Riscul de neplat a ratelor de leasing este mult mai evident decât riscul valorii reziduale,
deoarece clientul se afl în rela ii de parteneriat cu compania de leasing ast zi, în prezent, şi nu
peste cinci ani, în viitor. Cu toate acestea, o monitorizare adecvat a credit rii, este un obiectiv
greu de realizat datorit evenimentelor care pot surveni în viitor. Compania de leasing trebuie s
stabileasc o aplica ie fundamentat de credit, nivele de competen diferen iate în leg tur cu
func iile de promovare şi aprobare a finan rii. [13, p. 458]
Prin urm rirea permanent a gradului de risc se poate realiza o gestiune a riscului de
credit pe baza a dou principii fundamentale:
- divizarea riscurilor;
- limitarea riscurilor.
Responsabilitatea în gestiunea riscurilor îi revine managerului, care, într-un mod firesc,
trebuie implicat în activitatea decizional . Îns , este absolut necesar existen a unui comitet de
credite şi/sau a unui comitet de risc la nivelul companiei, care analizeaz şi promoveaz
finan rile. Administrarea adecvat a concentr rii riscului în cadrul portofoliului conduce la
diminuarea riscului de credit.
Contractul de leasing este calificat ca neîndeplinit din punct de vedere al obliga iilor
atunci când compania a reziliat, în mod unilateral, respectivul contract, deoarece beneficiarul de
leasing nu a pl tit ratele de leasing în momentul stabilit în grafic. Neîndeplinirea obliga iilor nu
se refer la o întrerupere a contractului pentru nici un alt motiv. Dac beneficiarul de leasing este
pe punctul s rezilieze contractul de leasing, compania de leasing ar trebui s recupereze bunul.
În ceea ce privesc celelalte obliga ii neonorate, compania de leasing poate fi tratat ca orice alt
creditor, atât timp cât exist pierdere economic , rate de leasing nepl tite, taxe nepl tite şi
pierderi poten iale viitoare.
Tehnicile şi procedurile suplimentare, care ar putea fi implementate pentru contracararea
riscului de client, poate include solicitarea unei garan ii suplimentare asumate pentru plata
împrumutului, depozite cu hârtii de valoare rambursabile, cosemnatari suplimentari sau o
garan ie a grupului din care face parte, precum şi extinderea portofoliului c tre alte ramuri ale
economiei mult mai viabile. De asemenea, s-au dezvoltat mai multe modele ale riscului de credit,
dintre care pot fi eviden iate trei mari tipuri: modele structurale, modele în form redus şi

72
metodologii actuariale. Probabilit ile de neîndeplinire a obliga iilor sunt estimate, în mod
diferit, în func ie de tipul modelului de risc de credit utilizat.
Riscul valorii reziduale. În mod firesc, odat cu ini ierea opera iunii de leasing, atât
finan atorul, cât şi poten ialul utilizator îşi va pune primele întreb ri legate de modul în care
trebuie s dimensioneze valoarea rezidual . În doctrin , valoarea rezidual este privit ca fiind
acea valoare, la care se face transferul dreptului de proprietate asupra activului obiect al
contractului de leasing, de la finan ator, la utilizator, la finalul perioadei de leasing şi cu
respectarea obliga iilor contractuale asumate.
Valoarea rezidual nu trebuie confundat , îns , cu valoarea de recuperare, care este
valoarea estimat a unui activ fix la finalul perioadei de via normat a acestuia. Valoarea
rezidual reprezint un element-cheie atât în calcularea ratelor de leasing, cât şi a celorlalte
elemente de cost ale opera iunii. Cu cât valoarea rezidual pl tibil la sfârşitul contractului de
leasing este mai mare ca procent, cu atât costul finan rii creşte, iar riscul asumat de finan ator
este, de asemenea, mai mare. Valoarea rezidual este un parametru de baz al contractului de
leasing, dimensionat în func ie de modalitatea de depreciere şi amortizare a activului, ce poate fi
afectat de un num r relativ mare de factori, precum perioada de func ionare, num rul de luni,
num rul de rate, caracteristicile principale ale activului şi eventualele garan ii colaterale.
Companiile de leasing depind, în mod normal, de realizarea valorilor reziduale viitoare pentru a
recupera cel pu in valorile investite. Totuşi, aştept rile exagerate ale valorilor reziduale
necorespunz tor de mari pot determina un risc a c rei valoare rezidual , anticipat de c tre
compania de leasing, s afecteze structura financiar gândit ini ial.
Modalitatea de determinare a valorii reziduale poate fi diferit , de la o societate de
leasing la alta, în func ie de o serie de factori de natur subiectiv , precum: existen a unor
programe de vânz ri, strategia de dezvoltare, propria capacitate de administrare a riscurilor, etc.
Indiferent de metodologia utilizat de c tre compania de leasing pentru minimizarea riscului s u
rezidual, acest domeniu r mâne o preocupare important şi a celor care încearc s evalueze
s n tatea financiar a companiilor de leasing. În determinarea riscului valorii reziduale, analiştii
trebuie s urmeze aceiaşi paşi de “evaluare rezidual ” de baz , pe care companiile de leasing o
fac când stabilesc pre ul tranzac iei. Procesul de determinare a valorii unui echipament, la
sfârşitul perioadei de leasing, este una de adunare a informa iilor dintr-o varietate de surse: noi
vânz tori de echipamente; distribuitorii, brokerii şi revânz torii obişnui i; evaluatorii de
echipamente profesionale; existen a unor pie e “second-hand”; diferite publica ii de evaluare;
date istorice.
Odat ce pia a devine mai competitiv , companiile de leasing simt mult mai mult
presiunea necesit ii de stabilire a unei valori reziduale mai mari. Încrederea crescut în valoarea

73
rezidual a amplificat nevoia pentru programe sofisticate de management al activului la cele mai
multe companii de leasing. Chiar şi cu concentrarea crescut pe managementul activului, riscul
aferent valorii reziduale r mâne înc unul din riscurile majore, la care trebuie s fac fa
companiile de leasing.
Alte categorii de risc ce apar în activitatea de leasing apreciem c sunt urm toarele:
riscurile de proiect, riscurile care se refer direct la activul luat în leasing, riscul de portofoliu,
riscul legat de rata dobânzii, riscul valutar, riscul incapacit ii de plat a ratelor de leasing, riscul
de impozit şi riscul legislativ.
1. Riscurile de proiect. Tranzac ia de leasing este un mecanism complex, care combin
unele din caracteristicile închirierii şi ale acordului de garan ie cu finan rile de leasing şi
eventualele servicii aferente. Obiectul tranzac iei de leasing poate deveni chiar finan area de
proiecte complexe, la care, al turi de Finan ator şi Utilizator, exist şi alte p r i implicate ce îşi
asum obliga ii importante. Partenerii implica i pot fi produc torii/furnizorii de bunuri al turi de
integratorii de proiecte şi participan ii la împrumuturile sindicalizate.
2. Riscurile aferente bunurilor finanţabile. Modalit ile de limitare a riscurilor aferente
bunurilor finan abile sunt mult mai pu in dezvoltate decât pie ele creditului. Variantele
alternative de acoperire a riscurilor asumate sunt urm toarele: vânzarea echipamentului pentru o
livrare viitoare, vânzarea dreptului de a cump ra echipamentul altcuiva, încheierea unor
contracte de recomercializare şi asigurarea valorii reziduale a bunului.
Fa de cele prezentate, men ion m c formula aplicat este caracteristic pie elor de
leasing mature, iar punerea în practic se realizeaz , dup cum urmeaz :
- posibilitatea vânzării opţiunii unei terţe părţi prin care s se specifice c , la sfârşitul
perioadei de leasing, aceasta va beneficia de profitul sau pierderea rezultat din vânzarea
activului la un pre ce poate fi mai mare sau mai mic decât valoarea rezidual . Tranzac ia poate fi
chiar mai complex stabilind nivelele de participare la beneficiul/pierderea rezultat ca urmare a
vânz rii. Acest tip de tranzac ie elimin riscul valorii reziduale asumat de compania de leasing.
- vânzarea contractului de recomercializare unei alte companii de leasing. Contractele
sunt structurate cu un prag de partajare care poate fi ori sub nivelul, la acelaşi nivel sau peste
nivelul pragului valorii reziduale aşteptate. Op iunea şi contractul de recomercializare reduc
riscul societ ii de leasing în ceea ce priveşte valoarea rezidual a bunului permi ând, în acelaşi
timp, o capitalizare imediat la nivelul valorilor anticipate.
- asigurarea valorii reziduale este un mijloc de asigurare a faptului c valoarea
echipamentului la sfârşitul perioadei de leasing, nu scade sub valorile sale apreciate ini ial.
Din literatura de specialitate, este cunoscut faptul c exist riscuri asociate bunurilor
finan ate în leasing, ce pot fi clasificate astfel:

74
 - riscul refuzului utilizatorului de a returna activul luat în leasing;
- riscul ca activul luat în leasing să se piardă din punct de vedere fizic;
- riscul companiei de leasing de a nu putea revinde echipamentul utilizat.
În structura bunurilor c rora le pot fi asociate astfel de riscuri men ion m, bunurile
mobile care devin prin destina ie bunuri imobilizate, precum elevatoarele, sistemele de ventila ie
precum şi unele bunurile care se încorporeaz în cl diri. Compania de leasing poate reduce
aceste riscuri prin asigurarea activului, prin ob inerea unor garan ii suplimentare.
3. Riscuri de portofoliu. Riscul de portofoliu este cauzat de distribu ia neadecvat a
contractelor de leasing între Utilizatori, concentrarea contractelor de leasing la un singur
Utilizator sau grup de beneficiari de leasing din aceeaşi industrie. Orice criz care afecteaz
aceast companie sau industrie poate aduce pierderi semnificative companiei de leasing sau chiar
insolvabilitatea acesteia.
Compania de leasing, de regul , urm reşte distribu ia riscurilor pe grupe de afaceri,
evalueaz şi controleaz expunerile cumulative ale tuturor contractelor în derulare cu un client
sau cu un grup de companii asociate cu acesta.
4. Riscuri legate de rata dobânzii. Riscurile legate de rata dobânzii deriv din rela ia
existent între ratele dobânzii aferente împrumuturilor bancare utilizate pentru finan area
tranzac iilor de leasing şi a dobânzilor aferente contractelor de leasing. Riscul ratei dobânzii
con ine dou componente:
- riscul venitului, respectiv riscul de a realiza pierderi în ceea ce priveşte venitul net din
dobânzi, ca urmare a evolu iilor diferite ale dobânzilor de activ şi pasiv nesincronizate;
- riscul investi iei aferent achizi iilor de bunuri necesare desf şur rii activit ii realizate
cu ajutorul unor credite sau leasinguri dedicate.
Dac împrumutul de la banc a fost ob inut în baza unei rate flotante a dobânzii, în timp
ce contractul de leasing prevede o rat fix a acesteia, atunci se identific un risc ce poate
conduce la creşterea sau la sc derea costului aferent împrumutului, generând influen e asupra
rezultatelor companiei de leasing. Departamentul financiar-contabil va urm ri atât corela ia
dintre celor dou rate ale dobânzilor, cât şi a perioadei de leasing şi perioadei de împrumut.
5. Riscul valutar apare din necorelarea dintre valoarea activelor şi aceea a capitalului şi
datoriilor exprimate în valut , datorit unei neconcordan e existente între crean e şi datorii
exprimate în moneda autohton şi a monitoriz rii defectuoase a volatilit ii cursului de schimb.
Acest risc este, de fapt un risc de natur „speculativ ”, astfel, încât poate conduce c tre realizarea
unui câştig sau a unei pierderi în func ie de sensul în care evolueaz cursurile de schimb.
În cazul opera iunii de leasing, riscul valutar se manifest ca parte a riscului tranzac iilor,
în urma impactului varia iilor cursului valutar asupra crean elor şi datoriilor în valut . În

75
contextul analiz rii riscului valutar, o deosebit importan a trebuie acordat tratamentului
contabil al pierderilor/câştigurilor determinate de acesta. Pentru minimizarea influen elor
determinate de apari ia riscului valutar trebuie s realiz m managementul acestui risc prin
intermediul politicilor şi procedurilor aplicabile în cadrul companiei.
6. Riscul de lichiditate generat de incapacitatea de plată a ratelor de leasing. Acesta este
un risc semnificativ pe care companiile de leasing îl au de administrat pe întreaga perioad de
derulare a contractelor. Incapacitatea de plat a ratelor de leasing, conform legisla iei româneşti,
poate s apar dup ce 2 rate de leasing consecutive nu au fost pl tite de utilizator.
Dac utilizatorul nu efectueaz plata ratelor scadente, compania de leasing se poate afla
într-o lips critic de numerar şi identific , la nivelul s u, apari ia riscului de lichiditate. Se
recomand ca, în momentul elabor rii graficului de pl i pentru un nou contract de leasing,
companiile de leasing trebuie s identifice echilibrul dintre inten ia de maximizare a profiturilor
şi capacitatea real de plat a utilizatorului (rate ridicate ale dobânzilor coroborate cu perioade de
leasing scurte). Crearea unei presiuni nerealiste asupra utilizatorului ar putea s -l determine pe
acesta s anuleze contractul de leasing şi s returneze bunul înainte de termen.
În situa ia identific rii unor asemenea cazuri, compania de leasing poate s aleag între:
- reeşalonarea pl ilor întârziate;
- reintrare rapid în posesia bunului, luând în considerare valoarea posibilelor daune.
M surile de preîntâmpinare a apari iei riscului de lichiditate, de regul , trebuie adoptate
înaintea acord rii finan rii, luând în considerare: analiza bonit ii clientului (situa ia financiar ,
comportamentul s u de plat ); existen a contractelor de buy-back; existen a garan iilor colaterale
uşor de executat; monitorizarea pie elor „second-hand” pentru bunurile finan ate. De asemenea,
poate fi deosebit de util elaborarea unor sisteme de management al riscului adaptate fiec rei
companii de leasing specializate pe anumite domenii (imobiliar, utilaje industriale, autovehicule,
etc).
Un alt aspect important în prevenirea riscului în sfera leasingului se refer la suficien a
capitalului şi stabilitatea financiar . În acest context, consider m c m rimea capitalului ofer
perspective pentru func ia capitalului de a acoperi pierderile eventuale, aspect sensibil pentru
deponen i şi pentru al i parteneri ai institu iilor financiare. Capitalul reprezint suportul derul rii
planului operativ şi criteriul de apreciere a pozi iei pe pia a institu iei financiare. Adecvarea
capitalului institu iilor de credit reprezint , de fapt, stabilirea conven ional a nivelului minim de
capital, respectând, în acest sens, anumite criterii legate, într-un mod direct, de dimensiunea
activit ii institu iilor financiare şi a riscurilor asociate. [63, p.339]
Activele angajate au caracteristici proprii şi nivele diferite de expunere la risc, ceea ce a
condus la structurarea acestora pe diverse clase de risc. De asemenea, apar diferen e de abordare

76
a riscului şi în situa ia opera iunilor extrabilan iere, care, în ultima perioad , înregistreaz
evolu ii din ce în ce mai semnificative. Deşi, este binecunoscut faptul c ele nu implic utiliz ri
efective ale resurselor bancare, ci numai angajamente ale acestora în favoarea ter ilor, ele
înregistreaz , totuşi, un anumit tip de expunere la risc.
În opinia noastr , problematica privind capitalul societ ilor de leasing trebuie s
reprezinte un punct de interes major în sfera de ac iune a activit ii de reglementare, ca urmare a
faptului c societ ile de leasing financiar sunt, de fapt, intermediari pe pia a financiar ,
implicând în procesul de creditare sursele atrase, într-o m sur mult mai mare decât sursele
proprii.
Cerin ele minime de capital reprezint principalul pilon al noului Acord Basel II. O serie
de alte domenii financiare specializate vor deveni subiecte de reglementare sub prevederile
noului acord, ca, de exemplu, sectorul leasingului, creditului de consum, creditului ipotecar,
factoringului etc. Pân când aceste institu ii nu vor fi calificate ca institu ii bancare şi nu vor intra
în sfera de ac iune a acordului Basel, ele vor fi, în mod tehnic, tratate diferen iat.
Acordul Basel II reglementeaz nivelul minim al fondurilor proprii ale institu iilor
financiare nonbancare, precum şi metoda de calcul şi raportare a acestora. Apreciem c s-a
parcurs o prim etap în realizarea unor corela ii fireşti cu reglement rile existente în momentul
actual pentru institu iile de credit, dep şindu-se o nou faz în procesul de întregire a pachetului
de acte normative necesare organiz rii, reglement rii şi supravegherii institu iilor financiare
nonbancare. Astfel, fondurile proprii urmeaz a fi analizate nu numai prin prisma capitalului
social, cât şi prin abord ri ale altor componente, structurându-se în dou p r i de baz : capitalul
propriu şi capitalului suplimentar.
Apreciem c Acordul Basel II inten ioneaz crearea, într-un plan mai larg, a stabilit ii
pie ei financiare interna ionale printr-un management al riscului mai eficient, comparativ cu
Acordul Basel I, care lua în calcul numai riscurile de credit şi de pia . Noul acord introduce
criterii noi de abordare atât pentru riscul de credit, cât mai ales pentru riscul opera ional pentru
determinarea nivelului de capital adecvat.
În prezent, reglement rile privind adecvarea capitalului cu aplicabilitate în cazul tuturor
rilor membre ale UE, precum şi a viitoarelor state membre, aplicabile b ncilor şi altor institu ii
financiare nonbancare vor deveni subiectul modific rilor în deplin concordan cu
reglement rile Acordului Basel II. Noul Acord, aşa cum am ar tat anterior, cuprinde 3 tipuri de
abord ri: cea standardizat , pe baz de evalu ri interne de fundamentare şi abordarea avansat
pe baz de evalu ri interne.
La elaborarea ghidului tehnic QIS3, lansat în octombrie 2003 de c tre Comitetul de la
Basel, au fost luate în considerare recomand rile Leaseurope bazate pe propunerile asocia iilor

77
na ionale de leasing din Europa. Leaseurope confirm c „leasingul este o activitate cu risc
relativ sc zut, iar colateralele fizice joac un rol major în reducerea riscului de credit aferent
portofoliilor de leasing”. [137]
Se sus ine propunerea ca, pentru companiile de leasing, s fie aplicat un Model Intern de
risc şi credit bazat pe metodele existente. Metoda a fost aplicat unui portofoliu de leasing de
autovehicule al unei mari companii de leasing europene. Abordarea avansat pe baz de evalu ri
interne ar trebui s permit descompunerea portofoliilor în func ie de maturitatea contractelor,
astfel, încât expunerea, rata de neplat şi rata de recuperare variaz în concordan . Ca urmare a
celor constatate, folosirea abord rii pe baz de evalu ri interne de fundamentare (ca abordare
standardizat ) duce la cerin a unui capital mai mare decât în cazul abord rii avansate pe baz de
evalu ri interne.
De asemenea, este necesar revizuirea cerin elor de capital derivate din modelul intern al
expunerii pe leasing cu defini ia dat de IAS 17 (standardul IASB, care reglementeaz regulile
contabile în leasing). Trebuie determinat cu certitudine c nivelul pl ilor ratelor de leasing este
echivalent cu nivelul minim de pl i stabilit de IAS 17, aşa cum este el acceptat. [13, p.134]
Fondurile proprii, deşi au o pondere redus , comparativ cu sursele atrase, reprezint un
element fundamental în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor cu care se confrunt companiile de
leasing.
În ceea ce priveşte situa ia capitalurilor permanente, consider m c nivelul acestora este
foarte bun având vedere istoria relativ scurt a produsului financiar leasing în Republica
Moldova, îns , apreciem c , în structur , acestea prezint unele dezechilibre ce trebuie remediate
pe termen scurt. Recomand m ca aceast situa ie s fie rezolvat prin adoptarea de c tre
organismul de reglementare a unor m suri adecvate pie ei leasingului, care s conduc la
reducerea gradului de îndatorare al societ ilor de leasing prin creşterea nivelului capitalurilor
proprii şi nu prin sc derea dimensiunii surselor atrase, impunând, în consecin , un prag minim
al capitalului social de 3-5 ori mai mare.
Consider m c este util existen a unei norme privind adecvarea capitalului în cadrul
pie ei de leasing din Republica Moldova. Apreciem c , numai în acest fel, pe de-o parte,
activitatea de leasing va fi sus inut de un capital minim necesar determinat în func ie de o
evaluare corect a riscurilor asumate, iar pe de alt parte, acest lucru ar reprezenta un prim pas
c tre aplicarea viitorului Acord de la Basel. Remarc m faptul c , prin aplicarea Acordului Basel
II, se implementeaz noi coordonate de determinare a gradului de adecvare a capitalului
institu iilor de credit şi societ ilor de leasing financiar prin intermediul utiliz rii ratingurilor
acordate de c tre agen iile specializate.

78
 În urma analizei elaborate, constat m faptul c , în prezent, industria leasingului din
Republica Moldova, din punct de vedere al dimensiunii fondurilor proprii, este subcapitalizat ,
ceea ce induce ideea existen ei unui risc semnificativ care poate crea probleme întregii pie e
financiar-bancare.
Faptul c , în Republica Moldova, pia a de leasing este o pia tân r şi cu un istoric
foarte scurt, nu se poate discuta despre existen a unui nivel de capitalizare ridicat, astfel încât
consider m c , pentru moment, ar fi trebuit s existe un capital minim acceptat de cel pu in 20%
din ceea ce se impune a exista la institu iile de credit (b nci).
În concluzie, apreciem faptul c societ ile de leasing trebuie s stabileasc sisteme
proprii de evaluare şi control al riscurilor, astfel, încât s evite apari ia acestora sau, atunci când
riscurile apar, s dispun de metode şi tehnici bine determinate de administrare a lor. Consider m
c acest lucru se poate realiza prin existen a infrastructurilor necesare, inclusiv a implement rii
de platforme şi programe informatice adecvate care s aib capacitatea de a furniza informa iile
necesare cunoaşterii situa iei în cele mai mici detalii.
Perspectivele de utilizare a leasingului financiar, ca metod eficient de investire în
fondurile fixe ale întreprinderilor, depind nu numai de existen a bazei legislative, dar şi de
corectitudinea realiz rii opera iunilor de leasing, gestiunea eficient a riscurilor şi climatul
investi ional favorabil.

79
 Capitolul III. MEDIUL INVESTI IONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI
DIREC IILE DE AC IUNE PRIVIND DEZVOLTAREA LEASINGULUI FINANCIAR
ÎN CADRUL COMPANIILOR DE LEASING

3.1. Mediul investi ional şi pia a serviciilor de leasing în Republica Moldova

În prezent, în rile Europei Centrale şi de Est, leasingul a devenit o oportunitate unic de

renovare a utilajului şi a unit ilor de transport, deoarece este rentabil, comod în realizare şi are
avantaje evidente, în compara ie cu alte modalit i de investi ii, inclusiv cu creditul bancar. În
ultimii ani, leasingul în aceste ri a asigurat pân la un sfert din investi iile totale în capitalul fix.
Dinamica extinderii serviciilor de leasing se afl într-o corelare direct cu starea
fondurilor fixe. Potrivit datelor Centrului de Reforme şi Cercet ri Strategice, în anii ’90, în
Republica Moldova, ca urmare a sc derii activit ii investi ionale, fondurile fixe s-au uzat fizic şi
moral, iar la o serie de întreprinderi, acestea au fost, completamente, excluse din ciclul de
produc ie. Creşterea economic din ultimii ani a înviorat situa ia investi ional .

Tabelul 3.1.1
Investi ii în capital fix*
Indicatorii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Investi ii în capital fix - total, mln. lei 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7189,1 9580,4
(pre uri curente)
din care:
lucrări de construcţii-montaj 755,6 1056,8 1102,3 1526,8 2548,1 3406,4 4053,6
utilaj, unelte, inventar 890,4 1181,3 1626,4 1975,9 2394,5 3478,4 4598,8
alte lucrări şi cheltuieli capitale 113,4 77,0 75,5 119,0 197,4 304,3 928
Ritmul de creştere a investi iilor în 85 111 111 107 108 111,9 117
capital fix, în % fa de anul
precedent
Cota-parte a investi iilor în capital 11,0 12,2 12,4 13,1 16,0 19,6 21,7
fix în PIB, %
* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

Volumul investi iilor în capital fix, în pre uri comparabile, s-a majorat pe parcursul a
cinci ani de aproximativ 1,6 ori, ceea ce a dep şit creşterea PIB, care s-a majorat de 1,4 ori.
Aceast tendin a contribuit la faptul c ponderea investi iilor în capital fix în structura PIB s-a
majorat de la 11,0%, în anul 2000, pân la 19,6%, în anul 2005, factor ce denot înviorarea
proceselor investi ionale.
Tendin e pozitive se înregistreaz şi vis-à-vis de formarea brut de capital fix, care este
un indicator important al nivelului investi ilor în economia rii, deoarece reprezint fundamentul
pentru crearea veniturilor.
În anii 2000-2005, s-a majorat de 1,65 ori formarea brut de capital. În acelaşi timp,
ponderea form rii brute de capital fix în PIB s-a majorat de la 15,4%, în anul 2000, pân la

80
24,4%, în anul 2005, iar în ultimii doi ani a dep şit nivelul mediu de investire, fixat în perioada
de criz (1993-1999) - 18,7%. Creşterea semnificativ s-a înregistrat în anul 2006, constituind
27,9% în PIB.
Tabelul 3.1.2
Formarea brut de capital fix*
Indicatorii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
PIB, mil. lei 16020 19052 22556 27619 32032 37652 44069
Formarea brut de capital fix 2473 3190 3682 5127 6787 9258 12316
(FBCF), mil. lei
Ponderea FBCF în PIB, % 15,4 16,7 16,3 18,6 21,2 24,5 27,9
* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

Actualmente, mijloacele de finan are esen iale, continu a fi mijloacele proprii ale
întreprinderilor, constituind circa 2/3 din volumul total al investi iilor în capital fix.
Îns , poten ialul acestei surse de finan are este spre epuizare. Totuşi, este necesar a
remarca faptul c activitatea investi ional , relativ sc zut a produc torilor autohtoni, este
asociat nu numai cu mijloacele financiare limitate. Cu toate c baza legislativ şi normativ , în
vigoare, a activit ii investi ionale, în ultimul timp, este suficient de satisf c toare, schimbul
permanent al regulilor de joc, implicarea, uneori, neîntemeiat a statului în afaceri, reglementarea
excesiv a activit ii economice şi investi ionale împiedic sporirea investi iilor.
În anul 2002, comparativ cu anii preceden i, volumul investi iilor s-a redus de peste 10
ori. Conform datelor Departamentului Statistic şi Sociologie, la data de 1 ianuarie 2002, în
Moldova, existau 112 agen i economici având ca domeniu de activitate declarat „închirierea
maşinilor şi echipamentului”, dintre care 75 de companii au efectuat tranzac ii de leasing
financiar, ceea ce constituie 67 % din num rul total al companiilor de leasing.
Analiza datelor din ultimii ani arat c , în Republica Moldova, ponderea leasingului în
volumul total al investi iilor efectuate în mijloace fixe, pentru anii 1996-2002, a atins valoarea de
0,5%. Conform datelor anului 2005, cota companiilor de leasing s-a apropiat la 1% din volumul
total al investi iilor în mijloace fixe din ar reprezentând circa 90 milioane lei. Cu toate acestea,
în rile Europei Centrale, leasingul de ine 18-25% din investi iile în mijloace fixe, iar în Rusia şi
Ucraina circa 2-4 %.
Una din particularit ile proceselor investi ionale ale dezvolt rii economiei Moldovei, în
etapa actual , este diferen ierea considerabil a acestora vis-à-vis de volum în diferite sectoare şi
domenii ale economiei. S-a creat situa ia, când procesul acumul rii capitalului fix s-a concentrat
în cele mai efective şi competitive segmente ale economiei, în timp ce în alte ramuri ale
economiei investi iile sunt insuficiente.

81
 Tabelul 3.1.3
Investi ii în capital fix, pe activit i economice în anii 2001 – 2005*
Indicatorii 2001 2002 2003 2004 2005
Pre uri curente, mln. lei
Investi ii în capital fix – total 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7189,1
din care:
Agricultura, economia vânatului, silvicultura şi 113,8 160,1 184,8 308,4 425,1
pescuitul
Industrie prelucr toare 617,4 728,3 1150,4 1144,5 1508,2
Energie electric şi termic , gazele şi apa 407,2 287,3 318,6 542,9 568,4
Construc iile 32,8 34,7 47,9 88,2 188,9
Comer ul cu ridicata şi cu am nuntul 182,9 181,8 250,0 792,3 830,7
Transporturile şi telecomunica iile 562,4 871,0 903,2 1161,2 1533,5
Tranzac ii le imobiliare, închirierea şi serviciile 175,3 229,6 383,5 654,2 1215,0
prestate întreprinderilor
Altele 223,3 311,4 381,3 448,3 919,3
Structura, %
Investi ii în capital fix – total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
din care:
Agricultura, economia vânatului, silvicultura şi 4,9 5,7 5,2 6,0 5,9
pescuitul
Industrie prelucr toare 26,7 26,0 31,8 22,3 21,0
Energie electric şi termic , gazele şi apa 17,6 10,2 8,8 10,6 7,9
Construc iile 1,4 1,2 1,3 1,7 2,6
Comer ul cu ridicata şi cu am nuntul 7,9 6,5 6,9 15,4 11,6
Transporturile şi telecomunica iile 24,3 31,1 24,9 22,6 21,3
Tranzac ii le imobiliare, închirierea şi serviciile 7,6 8,2 10,6 12,7 16,9
prestate întreprinderilor
Altele 9,6 11,1 10,5 8,7 12,8
*Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

În ultimii 5 ani, investitorii au depus activ capitalul în industria prelucr toare, transporturi
şi comunica ii, tranzac ii imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor, comer ul cu
ridicata şi cu am nuntul. Aceste domenii, ca centru dinamic al activit ii investi ionale, constituie
mai mult de 70% din volumul total al investi iilor în economia republicii în anul 2005. Totodat ,
ponderea domeniilor men ionate la formarea PIB (37,1%) este cu mult mai joas decât ponderea
acestora în investi ii. Cu ritmuri mai sc zute sporeau investi iile în agricultur , construc ii şi o
serie de alte domenii. Cota-parte a acestora în volumul total de investi ii în capitalul fix este de
1,6 ori mai sc zut, decât la formarea PIB.
Cea mai nefavorabil situa ie investi ional s-a creat în sectorul agrar, care este
produc torul principal al materiei prime pentru industria prelucr toare şi ocup prima pozi ie în
structura economiei na ionale. Cota sectorului agrar, în investi iile în capital fix, constituie 4,9%,
iar cota acestuia în PIB – peste 14,3%.
Trebuie men ionat c , în perioada revigor rii sectorului agrar şi major rii volumului
produc iei fabricate, s-au majorat investi iile atrase în acest sector, constituind în 2003 - 186,8
mln. lei, în 2004 – 308,4 mln. lei şi în 2005 – 425,1 mln. lei. Îns , investi iile în capital fix în

82
agricultur , în ultimii ani, s-a cifrat doar la 5-8 % din valoarea ad ugat produs în acest
domeniu.

Posibilit ile investirii statului sunt foarte limitate, cu toate c , în ultimii ani, se observ o
majorare evident a acestora. Volumul total al investi iilor în capital fix finan at din buget, deşi
s-a majorat în perioada 2001-2005 de 5 ori, a constituit doar 721,3 mln. lei. (tabelul 3.1.4).
Tabelul 3.1.4.
Sursele principale ale investi iilor în capital fix*
Indicatorii 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Pre uri curente, mln. lei

Investi ii în capital fix - total 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7189,1
din care, ,finanţate din contul:
mijloacelor bugetului republican şi 143,8 197,9 175,6 201,1 442 721,3
bugetelor locale
mijloacelor proprii ale agenţilor 992,5 1320,5 2000 2541,8 3151,9 4434,2
economici
mijloacelor populaţiei 66,9 91,7 105,3 131,4 125,4 168,4
mijloacelor investitorilor străini 445,3 450,2 332,7 535,2 1056,9 1414,0
altor surse 110,8 254,8 190,6 212,2 363,8 451,2
Structura, %
Investi ii în capital fix - total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
din care, ,finanţate din contul:
mijloacelor bugetului republican şi 8,2 8,5 6,3 5,5 8,6 10,0
bugetelor locale
mijloacelor proprii ale agenţilor 56,4 57,0 71,3 70,2 61,3 61,7
economici
mijloacelor populaţiei 3,8 4,0 3,7 3,6 2,4 2,3
mijloacelor investitorilor străini 25,3 19,5 11,9 14,8 20,6 19,7
altor surse 6,3 11,0 6,8 5,9 7,1 6,3
* Sursa: întocmit în baza datelor Anuarului Statistic al Republicii Moldova, din anii 2000-2006

În leg tur cu aceasta, produc torii, deseori, se orienteaz c tre solu ionarea problemelor
economice curente şi nu asupra realiz rii proiectelor investi ionale strategice. Investi iile totale în
capital fix din contul tuturor surselor de finan are realizate în economia na ional , în 2006, au
dep şit 10 miliarde lei, din care peste 50% au constituit lucr rile de construc ii-montaj. În
structura investi iilor în capital fix, o cot important este orientat spre procurarea maşinilor,
utilajului, mijloacelor de transport (41,4% din volumul total).
Creşterea economic durabil a Republicii Moldova este imposibil f r un flux puternic
investi ional. Realit ile de ultim moment au determinat o creştere economic rapid generat în
primul rând, de creşterea consumului, care, la rândul s u, a fost provocat de o creştere masiv a
fluxurilor financiare de la cet enii Republicii Moldova ce lucreaz în afara rii (figura 3.1.1).

83
 60
4 9 ,9
50
4 1,4
40 3 3 ,8
2 9 ,7
30 2 3 ,3
19 ,3
20 16 ,5
11,1
10

0
1999 20 0 0 20 0 1 20 0 2 20 0 3 20 0 4 20 0 5 20 0 6

Figura 3.1.1. Evoluţia consumului în Republica Moldova, (mlrd. lei)*

*Sursa: „Dezvoltarea social-economic a Republicii Moldova în anul 2006”, Biroul Na ional de Statistic , Chişin u
2007, p. 9.

Astfel, pe parcursul ultimilor 3 ani, consumul total a crescut cu peste 25% anual cifrându-
se la circa 3,5 miliarde USD în 2005, iar volumul remiten elor de peste hotare au dep şit 1
miliard USD anual. Se creeaz o situa ie favorabil pentru antreprenoriatul local, care ar fi putea
profita de creşterea consumului pentru a dezvolta diferite afaceri, s r spund cerin elor
consumatorilor.
Creşterea remiten elor de peste hotare a condus şi la creşterea semnificativ a
economiilor popula iei. Pe parcursul ultimilor 5 ani, depozitele la termen în b ncile comerciale
din ar au crescut de 10 ori ajungând la 7,2 miliarde lei (figura 3.1.2).
8

7 Dep o zit e in lei

Dep o zit e in v alu t a
6

5 4 ,1

4
2 ,6
3
1,5
2 1,2
3 ,1
1,0 2 ,4
1 1,8
0 ,5 1,3
0 ,8
0 ,4
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005

Figura 3.1.2. Evoluţia depozitelor la termen în Republica Moldova, (mlrd. lei)*

*Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005

84
 inând cont de experien a nefast de devalorizare a depunerilor popula iei, la începutul
anilor 90 ai secolului XX, putem lesne aprecia c cel pu in o cantitate echivalent de bani este
de inut de popula ie în afara sistemului bancar. Astfel, popula ia dispune de resurse financiare
importante, ce nu sunt angajate în economie. Un obiectiv important al pie ei financiare este
angajarea resurselor popula iei în sectorul real, fapt care va conduce la minimizarea necesit ii
investi iilor externe şi a creditelor de la organismele financiare interna ionale.
Sectorul real nu a reac ionat prompt la creşterea resurselor financiare disponibile. Deşi s-
a înregistrat o creştere semnificativ , de 4 ori, a volumului credit rii economiei na ionale de
c tre sistemul bancar, nu s-a modificat la fel de rapid. Astfel, creşterea s-a datorat, în mare
m sur , creditelor de consum, decât creditelor investi ionale (figura 3.1.3).

10

9 ,2
4 7 ,4
6 ,0
2 4 ,2
3,1
2,3
0
20 00 2001 200 2 20 03 2004 200 5

Figura 3.1.3. Credite acordate economiei de către băncile comerciale din Republica Moldova,
(mlrd. lei)*
*Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005

În plus, b ncile nu sunt în stare s asimileze cantit i mai mari de resurse financiare,
deoarece nu au capacitate investi ional suficient . Implementarea produselor bancare noi,
participarea, într-o m sur mai mare, la finan area consumului şi achizi iilor de imobil, folosirea
la scar mai larg a tehnologiilor informa ionale, precum şi concentrarea sectorului ar putea
rezolva, par ial, problema angaj rii banilor liberi, îns conservatorismul managementului bancar
din Moldova limiteaz creşterea economic din sector şi din economie, în general.
Exist o contradic ie ce dureaz de câ iva ani, şi anume, de in torii de fonduri (b ncile
comerciale) afirm c nu au variante de plasare a banilor liberi în sectorul real, iar antreprenorii
afirm c nu au suficiente resurse pentru a dezvolta afacerile, iar dac şi au aceste resurse,
costurile lor sunt foarte mari.

85
 Mijloacele proprii ale întreprinderilor pentru efectuarea investi iilor în capital fix,
înnoirea fondurilor fixe şi l rgirea bazei tehnice de producere, de asemenea, nu sunt suficiente şi,
par ial, se completeaz prin împrumutul resurselor de la b ncile comerciale.
Rata dobânzii la credite, acordate de c tre b nci, se micşoreaz treptat. Concomitent, se
majoreaz volumele şi ponderea creditelor cu termene de rambursare mai îndelungate (ponderea
creditelor pe termen lung şi mediu, în anul 2005, a constituit 47,6%, comparativ cu 19,4%, în
anul 2000). Îns , creditele acordate r mân, în ansamblu, costisitoare pentru investitori, iar un şir
de sectoare ale economiei na ionale resimt lipsa surselor financiare. Într-un interval de timp scurt
şi mediu, sectorul bancar va avea posibilitatea doar s men in dezvoltarea proceselor
investi ionale, îns nu va asigura, în m sur deplin cerin ele, investi ionale ale economiei
Moldovei.
S-a creat o situa ie paradoxal , în care b ncile comerciale şi popula ia au nevoie de
alternative investi ionale. De asemenea, antreprenorii au nevoie de resurse financiare pentru
investi ii, îns , din anumite motive, transferul de la popula ie şi b nci la sectorul real al
economiei na ionale se realizeaz anevoios. Astfel, se compromit şansele unei creşteri
economice accelerate, necesare realiz rii obiectivelor macroeconomice de combatere a s r ciei şi
de apropiere de standardele economice a Uniunii Europene. În aceste condi ii, sursele major rii
semnificative a investi iilor pot deveni mijloacele investitorilor str ini, care, practic, nu sunt
limitate şi respectiv, investirea prin leasing.
Efectuând analiza capitalului propriu al companiilor de leasing pentru anii 1997-2001, ca
urmare a crizei financiare din anul 1998, observ m c a sc zut aproximativ cu 1/3. Dup anul
1999, s-a înr ut it starea financiar a companiilor de leasing, în afara efectelor negative ale
devaloriz rii monedei na ionale, au fost anulate înlesnirile, şi aşa pu ine, prev zute, ini ial, în
legea cu privire la leasing.
Experien a anilor 1999-2001 a ar tat c legisla ia Republicii Moldova nu oferea prioritate
leasingului, ca form eficient a investi iilor. Spre deosebire de multe ri ale Europei Centrale şi
de Est, nici o companie de leasing str in nu şi-a manifestat prezen a sau interesul pe pia a de
leasing a Moldovei.
Dezvoltarea rapid a sectorului a început în anul 2003, când economia rii a dat semne
de revenire dup o criz de peste 10 ani. În ultimii 3 ani, companiile de leasing au raportat
creşteri spectaculoase, valoarea portofoliului de leasing dublându-se de la un an la altul. La
sfârşitul anului 2005, valoarea total a contractelor de leasing dep şea 330 mln lei (circa 20 mln
euro). Datele preliminare ale companiilor de leasing arat c , în anul 2006, creşterea este la fel
de mare ca în 2005.

86
 Dezvoltarea leasingului este urmat de creşterea concuren ei, ca urmare a creşterii
num rului companiilor de leasing şi prestarea serviciilor bancare de leasing, care se folosesc de
înlesniri fiscale. Leasingul, în fiecare ar , se dezvolt pe baza legislativ a statului, regimul
na ional fiscal şi de eviden contabil , fapt ce stopeaz integrarea leasingului interna ional.
Leasingul poate rezolva problema plas rii banilor liberi din sectorul bancar, ceea ce unele b nci,
deja, realizeaz dezvoltând întreprinderi-satelit cu activitate în domeniul leasingului.
În cazul creditelor, întreprinderile din Moldova, sunt nevoite s suporte costuri ale
capitalului de cel pu in dou ori mai mari, decât întreprinderile din rile cu economie dezvoltat .
Astfel, conform datelor figurii 3.1.4, evolu ia ratei dobânzii la creditele oferite în dolari SUA a
înregistrat tendin e descresc toare.

18,0

15,0

12,0

9,0

6,0

3,0
SUA MD
0,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005

Figura 3.1.4. Evoluţia dobânzilor la creditele în USD, (%)*

*Sursa: Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale, Q4/2005, FDIC

Se impune o reformare a sistemului financiar din ar pentru a facilita transferurile de

capital spre economie. În cadrul economiilor dezvoltate, pia a de capital ofer solu ia de transfer
de capital. În condi iile Republicii Moldova, îns , avem o pia de capital ineficient , care, în loc
s promoveze transferurile de capitaluri şi creşterea economic , genereaz situa ia invers ,
blocând fondurile în conturi bancare sau în plasamente în afara rii.
Practica mondial a elaborat diverse metode pentru a facilita, pe de o parte, transferul de
fonduri, iar pe de alt parte, de a asigura oportunit i investi ionale de in torilor de fonduri.
Pie ele de capital asigur investitorilor oportunit i investi ionale diverse. Principalele
instrumente investi ionale se refer la urm toarele:

87
 1. Conturile de depozit, ce reprezint depunerile la termen ale investitorilor, de regul , în
b ncile comerciale în schimbul unor dobânzi. Avantajul acestor depuneri conta în lichiditatea
înalt şi risc redus. Din aceast cauz , câştigul oferit este destul de mic. Pe de alt parte, b ncile
comerciale ofer banii ob inu i, sub form de credite, sectorului real. Situa ia în Republica
Moldova este orientat mai mult spre stimularea depozitelor, decât a creditelor. Dobânzile la
depozitele în valut sunt peste dobânzile pl tite de b ncile comerciale de peste hotare, la
plasamentele similare. Acest lucru se datoreaz , în special, riscului mare asociat cu activitatea
bancar domestic .
2. Instrumentele obligatare emise de organele administra iei publice centrale, locale,
precum şi de întreprinderi. Aceste instrumente, de cele mai deseori, au maturit i mai mari decât
conturile de depozit şi, respectiv, ofer şansa unor câştiguri mai mari. Instrumentele obligatare
nu sunt uniforme şi, de cele mai deseori, dobânda oferit de ele difer foarte mult. Obliga iunile
emise de organele guvernamentale ale unei ri se consider a fi f r risc şi, respectiv, ofer
câştigurile cele mai mici. În cazul întreprinderilor, apare riscul de insolvabilitate care trebuie
remunerat şi respectiv dobânzile sunt mai mari. De asemenea, dobânda la aceste instrumente este
influen at de: maturitate, gradul de asigurare cu gaj, calitatea emitentului, posibilitatea
r scump r rii înainte de termen.
Pia a instrumentelor obligatare guvernamentale, în Republica Moldova, are o anumit
dezvoltare, îns volumul ei este foarte mic, comparativ cu volumul banilor disponibili şi cererea
existent . Volumele lunare ale emisiilor nu dep şesc 180-200 mln. lei, iar cererea dep şeşte
oferta semnificativ. Astfel, câştigurile din aceste plasamente s-au redus semnificativ la nivelul
ratei dobânzii la depozite.
Pia a instrumentelor obligatare emise de întreprinderi nu s-a dezvoltat în Republica
Moldova, deşi exist premise reale de utilizare ca forme de finan are. Doar câteva întreprinderi
au reuşit plasarea unor emisii de obliga iuni, insuficient de pu in pentru a crea o pia eficient .
Aceast pia are menirea de a concura cu pia a bancar şi ofer avantajul plasamentelor, pe
termen lung, în condi iile unei lichidit i înalte. Ineficien a contract rii creditelor bancare creeaz
condi ii atractive pentru plasarea obliga iunilor întreprinderilor pe pia .
3. Capitalurile proprii, care ofer unele câştiguri şi drept de proprietate asupra
emitentului. Acest drept permite implicarea investitorului, în limitele capitalului investit, în
procesul de gestiune a activit ii emitentului. Aceste instrumente sunt mai riscante decât cele
descrise anterior, deoarece investitorul nu beneficiaz de protec ie de riscul de insolvabilitate.
Ca rezultat, câştigurile investitorului pot fi mai mari.
Deşi exist o burs de valori în ar , de mai mult de 10 ani, totuşi, concludem c exist
rezerve în dezvoltarea ei. Volumul anual al tranzac iilor nu a dep şit 45 milioane USD în 2005,

88
echivalentul unei s pt mâni de tranzac ii la Bursa de Valori din Bucureşti, sau a unei secunde din
activitatea pie ei valorilor mobiliare din SUA (figura 3.1.5). Atât întreprinderile listate, cât şi
Comisia Na ional a Pie ei Valorilor Mobiliare nu au g sit mecanismele necesare de a construi o
pia a valorilor mobiliare eficient , deşi exist un interes din partea de in torilor de fonduri.
Pia a valorilor mobiliare ar trebui s concureze pentru capitaluri cu sistemul bancar,
astfel, asigurând eficien a ambelor componente ale pie ei de capital. Acest lucru nu s-a întâmplat
şi, mai grav, organele abilitate cu administrarea acestei pie e nu întreprind m suri de relansare. În
acest caz, investi iile de portofoliu interna ionale par mai atractive, ceea ce va reduce resursele
investi ionale na ionale.

1000

800

600

400

200

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005

Figura 3.1.5. Volumul tranzac iilor pe pia a valorilor mobiliare din Moldova, (mln. lei)*
*Sursa: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

4. Valori mobiliare derivate, care ofer ob inerea unor câştiguri speculative din de inerea
şi exercitarea unor drepturi asupra valorilor mobiliare clasice: ac iuni şi obliga iuni. La aceast
categorie se refer op iunile, warranturile, valorile mobiliare convertibile, contractele futures si
forward.
5. Valorile imobiliare, care ofer protec ie mare împotriva riscurilor valutare şi infla iei
precum şi câştiguri sub form de rent , sunt destul de avantajoase, în condi iile de recesiune,
pentru a men ine intact valoarea banilor. Lichiditatea redus a acestor plasamente este
principalul dezavantaj. Investi iile în valori imobiliare par a fi cele mai atractive în Republica
Moldova şi au oferit câştiguri de peste 30% în ultimii 3 ani, din care 25% s-au datorat creşterii
pre ului la imobil, iar rezultatul de 5% datorit rentei.
Din cele peste 100 companii de leasing înregistrate în Moldova, desf şoar o activitate
ritmic doar vreo 20. Cele mai mari 4 companii de in peste 90% din pia şi au sprijinul unor
institu ii bancare mari, lucru necesar pentru a face fa creşterii rapide a cererii de leasing. Din

89
valoarea total a contractelor de pe pia , cea mai mare companie de leasing de ine în jur de
50%.
Momentan, valoarea total a contractelor de leasing nu dep şeşte 1% din PIB, poten ialul
de creştere fiind enorm (figura 3.1.6).

2000
1800 1,703
1600
1,391
1400
1200 1,084
1000
791
800
546
600
332
400
171
200 102
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 3.1.6. Dinamica şi previziunea evolu iei portofoliului de leasing în R. Moldova,

(mln. lei)*
*Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006.

C tre anul 2010, pia a de leasing va creşte de circa 5 ori la un nivel de 1,7 mlrd. MDL
(100 mln. euro) din cauza urm torilor factori:
1. Creşterea stabilă a salariului mediu cu peste 20% anual, care va face s creasc
num rul persoanelor cu capacitate de cump rare suficient s intre în rela ii de leasing.
La ora actual , persoanele fizice - popula ia - de in sub 30% din totalul contractelor de
leasing.
2. Relaxarea condiţiilor de leasing. În prezent, condi iile de leasing nu sunt cele mai
atractive: valoarea contractelor este recalculat în euro sau dolari, cu o rat a dobânzii de
11-14%, pe o perioad de maximum 4 ani, cu un avans în m rime de 30-40% din
valoarea contractului.
3. Cererea mare la bunuri imobiliare şi utilaje, cauzat de învechirea moral şi fizic a
mijloacelor fixe existente. Majoritatea blocurilor din Moldova se afl într-o stare
nesatisf c toare, iar mijloacele fixe folosite de antreprenorii locali sunt demodate şi
trebuie înlocuite. Activele de inute de companii nu sunt destul de lichide pentru a apela la
creditarea bancar .

90
 4. Creşterea valorii medii a unui contract de leasing. În moment de fa , un contract de
leasing nu dep şeşte 15 mii euro, crescând cu 20-25% anual în ultimii doi ani, iar cea mai
mare parte a veniturilor de pe pia a de leasing este ob inut din leasingul autoturismelor,
îns un poten ial mare îl are leasingul imobilelor şi utilajelor (figura 3.1.7.).

Mijloace fixe
18%

Bunuri
imobiliare
10%

Automobile
72%

Figura 3.1.7. Structura portofoliului de leasing al R. Moldova, la 1.01.2006*

*Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006.

Rezultatele financiare ale companiilor de leasing nu au crescut la fel de spectaculos, de

fapt profitabilitatea este înc destul de redus , deoarece s-a investit mult în infrastructura de
management a companiilor, din care cauz costurile fixe sunt mari. Activitatea financiar a
companiilor de leasing nu este utilizat la întregul poten ial, iar companiile nu dispun de
capacitate suficient de autofinan are.
Fragilitatea financiar a companiilor de leasing este reflectat şi de structura veniturilor
companiilor de leasing, unde circa 60% le de in veniturile din dobânzi, 15% - profitul brut din
vânzarea obiectului leasingului, iar restul 25% - alte venituri, ca, de exemplu, diferen ele
favorabile de curs valutar. Structura financiar este, de asemenea, destul de riscant , datoriile
de inând peste 85% din active. Doar suportul financiar al fondatorilor, preponderent al b ncilor
comerciale, permite supravie uirea companiilor de leasing.
Creşterea valorii portofoliului de leasing va permite dep şirea rapid a pragului de
rentabilitate, deoarece marja net de leasing este pozitiv şi stabilizarea financiar este pe termen
lung. O marj de leasing de 3% (diferen a dintre rentabilitatea portofoliului de leasing şi costul
datoriilor financiare) ar trebui s fie suficient pentru acoperirea cheltuielilor fixe în urm torii 3-
5 ani (figura. 3.1.8.).

91
 14% 13.2%
12.5% 12.6% 12.5%
13%
12%
11%
10% 10.7% 10.5%
9% 9.6% 9.5%
8%
7% Rentabilitatea portofoliului de leasing, %
6% Costul mediu a datoriilor financiare, %
5%
2003 2004 2005 2006

Figura 3.1.8. Rentabilitatea medie şi costul deţinerii portofoliului de leasing, (%)*

*Sursa: Revista „Monitorul investiţional moldovean”, Nr.2, 16-30 septembrie 2006

Pe termen mediu se aşteapt o reducere uşoar a dobânzilor, deoarece condi iile de

leasing din Moldova sunt mai dezavantajoase decât în rile vecine, iar convergen a dobânzilor
este inevitabil .
Tendin e similare au fost înregistrate şi pe pia a est-european de leasing. Analizând pia a
european de leasing, observ m c aceasta a crescut cu 14% în anul 2005, la 270 mlrd euro.
Maturizarea pie elor din Europa Central şi de Est a contribuit, de asemenea, la creşterea
sectorului de leasing, prin transferul preferin elor de la leasingul auto c tre finan ri pentru tipuri
variate de bunuri, precum echipamente şi imobile (tabelul 1.2.1). O diferen considerabil între
rezultatele aferente anului trecut şi cele pentru anul 2004 este vizibil în cazul rilor dezvoltate
din Europa.

Mediul investi ional, în momentul de fa , este favorabil dezvolt rii leasingului ca form
de finan are a investi iilor din urm toarele motive:
- Creşterea bun st rii popula iei şi, în consecin , creşterea consumului. Leasingul se poate
dezvolta ca o form de finan are a consumului, ceea ce se petrece momentan în cazul
achizi iei de autoturisme. De asemenea, leasingul poate deveni o alternativ a creditului
ipotecar;
- Creşterea cererii de investi ii, deoarece creşterea economic a dus la creşterea veniturilor
antreprenorilor şi la creşterea necesarului de finan are pentru a extinde afacerile existente.

92
 În acest caz, leasingul de utilaje şi înc peri poate juca un rol important în finan area
necesarului investi ional;
- Rigiditatea sistemului bancar. Cele mai performante active bancare - creditele sunt
constituite, în propor ie de 80%, din creditele pentru economia na ional . O asemenea
structur arat c portofoliul de credite al sistemului bancar nu este suficient de
diversificat. În plus, aştept rile sunt asociate cu extinderea activit ii de creditare bancar
în sfera de consum final al persoanelor fizice şi sectorul ipotecar;
- Slaba func ionare a pie ei de capital.
Pentru accelerarea creşterii investi iilor pe termen mediu şi extinderii surselor finan rii
acestora, Republica Moldova trebuie s solu ioneze unele probleme fundamentale legate de
restructurarea economiei, crearea unei baze stabile şi sigure, care ar permite sporirea
competitivit ii economiei şi dep şirea s r ciei. În acest sens, este necesar atragerea unor
investi ii importante, care ar asigura atingerea consecutiv a urm toarelor priorit i de baz :
• accelerarea dinamicii creşterii şi crearea noilor tipuri de produc ii industriale, ce nu se
bazeaz pe prelucrarea materiei prime agricole; majorarea considerabil a ponderii industriei
în fabricarea produc iei autohtone, precum şi sporirea gradului de atragere a for ei de munc ;
majorarea veniturilor bugetare ca urmare a activit ii acestui domeniu;
• dep şirea orient rii agrare şi dezvoltarea complex a raioanelor; dezechilibru creat între
nivelul dezvolt rii capitalei şi al raioanelor trebuie dep şit prin intermediul atragerii
investi iilor în economiile raioanelor, care vor contribui, prin urmare, la dezvoltarea
poten ialului economic al republicii, în ansamblu;
• modernizarea infrastructurii şi promovarea acesteia în regiuni (construc ia drumurilor,
conductelor de gaz şi ap , implementarea mijloacelor de comunica ie moderne etc.),
constituind nu numai o condi ie necesar pentru atingerea celor dou priorit i, dar şi un
aport la crearea infrastructurii „forte” a economiei na ionale, ce are o importan deosebit
pentru un flux stabil şi pe termen lung al investi iilor în alte sectoare.
Actualmente, în afar de creditele, depozitele bancare, alte instrumente financiare,
practic, nu activeaz . De aceea, este necesar asigurarea condi iilor şi instrumentelor pentru
dezvoltarea pie ei financiare, în scopul atragerii capitalului disponibil în ar şi de peste hotare.
În afara de aceasta, este necesar dezvoltarea pie ei de capital, extinderea opera iunilor de
leasing, crearea noilor fonduri de investi ii mutuale şi organiza ii pentru microfinan are.

93
 3.2. Analiza comparativ a situa iei financiare al companiilor de leasing din
Republica Moldova

Leasingul, în calitate de instrument financiar, a reuşit s se afirme în multe ri dezvoltate

ca unul dintre cele mai eficiente şi accesibile mecanisme de finan are a extinderii şi dezvolt rii
mijloacelor de producere, finan rii activelor necesare dezvolt rii întreprinderilor şi punerii în
aplicare de noi tehnologii în afaceri.

În Republica Moldova, evolu ia acestui instrument financiar se afl în continu

dezvoltare. Deşi utilizat într-o propor ie nesemnificativ , la mijlocul anilor `90 ai secolului
trecut, necesitatea implement rii lui, a devenit mai pregnant în ultimii trei ani.
Pia a leasingului în Moldova a evoluat semnificativ începând cu anul 2002, când şi-au
început activitatea primele companii cu servicii exclusiv de leasing (locatori), societ ile
Euroleasing şi MAIB Leasing. În iulie 2003, şi-a f cut apari ia pe pia şi cel de-al 3-lea
operator, Banca Social Leasing, iar în anul 2004, servicii exclusiv de leasing a început s
presteze şi Compania IMC Leasing. Momentan, pe pia a Moldovei, activeaz 5-6 companii mai
importante, a c ror activitate de baz este leasingul financiar. Valoarea total a pie ei leasingului
este estimat , în prezent, la peste 300 mln lei.
Compania MAIB Leasing de ine o cot de 55-60% pe pia , cu un portofoliu oficial de
200 mln lei. Potrivit datelor furnizate de ceilal i operatori, în aceast ierarhie, urmeaz compania
Euroleasing cu o cot de peste 30% pe pia , IMC Leasing şi BS Leasing.
În prezent, conform diverselor opinii, companiile de leasing înregistreaz o creştere a
volumului de tranzac ii cu circa 100% anual. Conform estim rilor specialiştilor, 40% din clien ii
(locatari), care solicit produse în regim de leasing, sunt persoane fizice, iar 60% - persoane
juridice. Din num rul total al clien ilor persoane juridice, 10% revin companiilor mari, restul
revine propor ional companiilor mici şi mijlocii. În ceea ce priveşte topul preferin elor, vis-à-vis
de produsele solicitate în leasing, atunci, pân în prezent, predominante au fost autoturismele.
Aceste produse de in 60-70% în portofoliul tuturor companiilor de leasing. În totalul vânz rilor
în leasing, 20-30% le revin camioanelor, tehnicii agricole, utilajelor industriale, echipamentelor
de birou şi imobilelor.
Analiza financiar este un ansamblu de tehnici ce permit aprecierea situa iei financiar-
contabile trecute şi actuale în scopul adopt rii unor decizii coerente de gestiune şi evaluare a
întreprinderii. Analiza financiar presupune un studiu metodic al situa iei şi evolu iei unei
întreprinderi sub diferite aspecte: de exemplu, structura financiar , rentabilitatea, lichiditatea,
eficien a utiliz rii activelor, plecând de la rapoartele financiare publice: bilan ul contabil,

94
raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxurile de mijloace b neşti şi alte
informa ii oferite de întreprindere.
Obiectivul analizei financiare este aprecierea influen ei factorilor interni şi externi asupra
deciziilor financiare. Scopul analizei financiare este diferit în func ie de institu ia ce efectueaz
analiza şi de modul de percepere a performan elor întreprinderii.
Consider m c cele mai importante institu ii interesate de rezultatele întreprinderii sunt:
- proprietarii (ac ionarii) – care conteaz pe capacitatea întreprinderii de a pl ti dividende
şi poten ialul de creştere a valorii de pia a propriet ii, pe care ei o de in în
întreprindere.
- creditorii – analizeaz capacitatea întreprinderii de a face fa pl ilor dobânzilor şi
datoriilor, precum şi riscuri de insolvabilitate. De regul , creditorii urm resc indicatorii
ce caracterizeaz structura financiar a întreprinderii, rentabilitatea economic ,
capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de numerar. Din punct de vedere al
creditorilor, întreprinderea trebuie s genereze o rentabilitate economic mai mare decât
costul capitalului împrumutat.
- managerii şi angaja ii - manifest interese legate de supravie uirea întreprinderii (adic
men inerea locurilor de munc ) şi lichiditatea ei (adic capacitatea întreprinderii de a pl ti
salariile). Din punct de vedere al indicatorilor financiari, managerii au interese în
maximizarea valorii întreprinderii şi profitabilit ii, doar în cazul în care proprietarii
asigur participarea managerilor şi angaja ilor la distribuirea profitului. De fapt,
întreprinderile îşi cresc eficien a, dac reuşesc s motiveze managerii şi angaja ii s
genereze rentabilitate mai mare, adic , o întreprindere va fi mai eficient , dac scopurile
proprietarilor vor coincide cu scopurile ac ionarilor.
- administra ia public – are interese privind poten ialul pl ilor fiscale efectuate de
întreprindere şi interese sociale, precum asigurarea unui num r mai mare de locuri de
munc . Astfel, c administra ia public este interesat în egal m sur , atât de
profitabilitate, cât şi de solvabilitate.
Aceste scopuri sunt valabile şi în cazul companiilor de leasing, îns apar numeroase
particularit i generate de faptul c activitatea de leasing este o activitate similar , în multe
privin e, activit ii bancare şi, respectiv, rezultatele activit ii nu sunt asociate cu activitatea
opera ional , ca o întreprindere obişnuit , ci cu activitatea financiar şi de investi ii.
O prim etap a procesului de analiz financiar o constituie analiza surselor
informa ionale. Din punct de vedere al surselor informa ionale, activitatea de leasing este
eterogen . Conform Standardelor Na ionale de Contabilitate, eviden a contabil a activit ii de

95
leasing din punct de vedere al arendatorului poate fi efectuat în 3 moduri diferite: leasing
(arend ) opera ional, leasing (arend ) finan at; leasing (arend ) finan at la vânzare.
Arenda operaţională. Activele transmise în arend opera ional se reflect în
conturile contabilit ii financiare şi în bilan ul contabil al arendatorului. M rimea activelor se
reduce propor ional cu uzura calculate. La veniturile activit ii opera ionale (alte venituri
opera ionale) se reflect plata de arend , iar la cheltuieli se reflect uzura activelor transmise în
arend . Consumurile ce in de repara ia şi restabilirea activelor transmise în arend şi recuperate
conform clauzelor contractului de c tre arendator se constat în calitate de cheltuieli ale
perioadei sau se capitalizeaz .
Arenda finanţată. Arendatorul reflect transmiterea activelor în arend , ca ieşire
a acestora. În acest caz, la începutul termenului de arend , valoarea de
r scump rare (contractual ) a activelor transmise în arend se reflect ca majorare a crean elor şi
veniturilor anticipate, iar valoarea de bilan a acestora se constat drept cheltuieli
anticipate şi casare a valorii de intrare a activelor indicate.
Arenda finanţată la vânzare. Produc torii şi/sau dealerii cu atribu ii de arendatori reflect
transmiterea activelor în arend ca vânzare ordinar a acestora. În acest caz, la începutul
termenului de arend , valoarea de r scump rare (contractual ) a activelor transmise în arend se
constat ca venit, iar valoarea de bilan a acestora - cheltuieli ale perioadei curente. [10]
inând cont de cele men ionate, consider m oportun analiza comparativ a 3 companii
de leasing, pentru ilustrarea metodologiei de analiz propus de noi şi pentru definirea unor
tendin e de dezvoltare a pie ei de leasing din Moldova. Au fost selectate IMC leasing, MAIB
leasing şi Euroleasing, care, împreun , de in peste 80% din totalul pie ei de leasing din ar .
În opinia noastr , analiza financiar a companiilor de leasing trebuie s reflecte
urm toarele aspecte: eficien a, lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, poten ialul de creştere
economic .
În aceast ordine de idei, consider m necesar analiza urm toarelor aspecte ale
companiei:
1. Analiza Bilan ului contabil – cu scopul determin rii lichidit ii, solvabilit ii şi
poten ialului de creştere economic . Consider m c , spre deosebire de companiile
industriale, poten ialul companiilor de leasing depinde, într-o m sur mai mare, de active,
decât de rezultatele financiare.
2. Analiza Raportului privind rezultatele financiare – cu scopul determin rii profitabilit ii şi
eficien ei întreprinderii.
3. Analiza în baza ratelor financiare cu scopul determin rii unor indicatori ce vor putea fi
folosi i pentru compararea performan elor financiare ale întreprinderilor .

96
 Performan ele companiilor de leasing depind, în mod decisiv, de capacitatea lor de a-şi
creşte activele, deoarece activele vor asigura pe viitor rentabilitatea necesar . Întrucât
opera iunile de leasing au cunoscut o dezvoltare rapid , în ultimii ani, întreprinderile din sector
au raportat creşteri importante ale volumelor de activitate. Creşterile au fost cauzate, în special,
de creşterea activelor financiare aferente opera iunilor de leasing. Astfel, liderii de pe pia a
leasingului din Moldova au active ce au dep şit 350 mln lei, iar creşterea anual a activelor,
pentru ultimii doi ani, a variat de la 25% la Euroleasing, la peste 50% la MAIB leasing şi IMC
leasing.
400 372,65
MAIB leasing IMC leasing Euroleasing
342,19
350
297,09
300 275,54

250

200 163,74
141,32
150 112,13
100
49,67 57,97
29,15 37,56
50
0,76
0
2003 2004 2005 2006P

Figura 3.2.1. Evoluţia activelor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,
(mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Din punct de vedere al creşterii activelor, compania IMC leasing a reuşit, în mai pu in de
trei ani de la formare, s devin un finan ator important pe pia a de leasing având active
comparabile cu liderul MAIB Leasing (figura 3.2.1).
Structura activelor este similar la toate întreprinderile din aceast ramur . Partea
principal a activelor companiilor de leasing este de inut de activele pe termen lung. În
componen a activelor pe termen lung, predomin activele financiare, adic crean ele comerciale
pe care companiile de leasing trebuie s le încaseze de la clien ii principali şi alte active pe
termen lung adic cheltuielile anticipate reprezentate de valoarea de bilan a activelor transmise
în leasing.
Activele curente au o pondere mai pu in important , deoarece specificul de activitate nu
impune existen a unor stocuri de m rfuri şi materiale importante. În cadrul activelor curente, o
pondere mai mare o de in crean ele comerciale pe termen scurt şi mijloacele b neşti (figura
3.2.2).

97
 100%
90% Active curente Active pe termen lung
80%
70%
60% 82,2% 81,8%
88,3%
50%
40%
30%
20%
10% 17,8% 18,2%
11,7%
0%
Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Figura 3.2.2. Structura activelor Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Activele legate nemijlocit de activitatea de leasing de in ponderi diferite la întreprinderile

analizate. MAIB leasing de ine peste 72% din totalul activelor imobilizate în opera iunile de
leasing, în timp de IMC leasing are imobilizate doar 31.2%. (Figura 3.2.3.) O ponderea mai
mare a activelor imobilizate în opera iuni de leasing caracterizeaz o eficien sporit a
companiei. Îns , diferen ele sunt posibile, din cauza c MAIB leasing arendeaz oficiile şi nu le
include în rapoartele financiare, în timp ce IMC leasing include în rapoartele sale financiare şi
mijloacele fixe de inute în proprietate.

1
0,9
0,8 8,0%
0,7 42,6%
0,6
0,5 30,2%
0,4 72,7%
0,3
0,2 45,1%
31,2%
0,1
0
Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Creanţe comerciale pe termen lung Cheltuieli anticipate

Figura 3.2.3. Componenţa activelor legate de operaţiunile de leasing la companiile

Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

98
 Structura pasivelor companiilor de leasing este similar în multe privin e (figura 3.2.4)
În structura pasivului companiilor de leasing, propor ie semnificativ este de inut de creditele
bancare pe termen lung pentru a finan a opera iunile de leasing. Surselor proprii şi datoriilor pe
termen scurt le revin o pondere mai mic . O asemenea structur financiar este destul de
riscant , îns este argumentat de specificul activit ii. Întrucât majoritatea activelor sunt pe
termen lung, este important ca pasivele s fie pe termen lung şi dobânda perceput la opera iunile
de leasing s fie mai mare decât costul creditului.
Cel mai important element al activelor companiilor de leasing sunt activele financiare pe
termen lung, deoarece ele asigur veniturile din dobânzi necesare pentru supravie uirea
companiei. Creşterea activelor financiare poate fi considerat principalul indicator de creştere
economic a companiilor de leasing, similar creşterii vânz rilor în cadrul companiilor
industriale.

100% 6%
7% 10%
90%
80%
70%
60%
68,8% 82,0%
50% 86,0%
40%
30%
20%
10% 21,1%
7,2% 12,1%
0%
Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

Capital Propriu Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt

Figura 3.2.4. Structura pasivelor Euroleasing, MAIB leasing, şi IMC leasing, 1.01.2006*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Pe parcursul ultimilor 4 ani, întreprinderile din domeniul leasingului au raportat creşteri

importante ale activelor financiare, m rindu-şi, în acest mod, baza de încasare a dobânzilor.
Astfel, MAIB leasing a reuşit, în 3 ani s -şi tripleze valoarea activelor financiare, în timp ce
IMC leasing şi-a crescut activele financiare de la zero la 85 mln lei la începutul anului 2006.
MAIB leasing şi IMC leasing au raportat creşteri de peste 100% ale activelor financiare în anul
2005 (figura 3.2.5). Rezultatele preliminare pentru anul 2006 arat c creşterea pie ei de
leasing, în Moldova, va continua s fie spectaculoas .

99
 200
180 173,3

160 Euroleasing IMC leasing MAIB leasing

134,0
140
116,0
120
100 85,9
80 63,1
60 48,2 42,9
33,2 36,1
40 28,0 27,0
20
0,0
0
2003 2004 2005 2006P

Figura 3.2.5. Evoluţia activelor financiare a companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC
leasing, (mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În cazul MAIB leasing şi IMC leasing, creşterea activelor financiare poate fi explicat şi
prin suportul pe care îl ob in companiile de leasing de la unele institu ii financiare importante din
Moldova Compania Euroleasing a raportat ritmuri de creştere a activelor financiare mai mici,
reducându-şi cota de pia în favoarea MAIB leasing şi IMC leasing.
De asemenea, este important compararea dintre activele şi pasivele financiare ale
companiilor. Activele financiare sunt cele care genereaz dobânzi, iar datoriile (pasivele)
financiare sunt cele care reflect costul capitalului. Afacerile din domeniul leasingului sunt
bazate, în mare m sur , pe procurarea banilor ieftini de la institu iile financiare şi revânzarea lor
prin intermediul opera iunilor de leasing unor poten iali clien i. Astfel, c m rimea activelor
financiare prezint un indicator important în estimarea veniturilor viitoare ale companiei de
leasing, în timp ce m rimea datoriilor (pasivelor) financiare poate fi utilizat în estimarea
cheltuielilor viitoare şi anume a cheltuielilor privind dobânzile.
Din punctul nostru de vedere, o situa ie în care activele financiare sunt mai mici ca
datoriile financiare prezint riscuri suplimentare pentru întreprindere, deoarece baza de venituri
este mai mic decât baza de cheltuieli, sau c unele credite au fost folosite pentru a finan a şi alte
activit i decât activitatea de baz (prestarea serviciilor de leasing). Adic activitatea de leasing
nu se autofinan eaz şi respectiv cheltuielile generale şi administrative, cele comerciale au fost
finan ate din credite bancare.
În situa ia unui dezechilibru, se afl Euroleasing şi IMC leasing, în timp ce la MAIB
leasing activele şi datoriile financiare se afl în echilibru (figura 3.2.6.) În unele cazuri, este
posibil c companiile de leasing s-au îndatorat excesiv pentru a anticipa creşterea viitoare a
activelor financiare. inând cont de creşterea rapid a sectorului, putem presupune c IMC
leasing şi-a asigurat resursele financiare necesare anume cu acest scop.
100
 160

140
Active financiare Datorii financiare 134,0
120,8
120
102,3
100 85,9
80

60
40,9
36,1
40

20

0
Euroleasing IMC leasing MAIB leasing
Figura 3.2.6. Raportul active financiare – datorii financiare la companiile Euroleasing,
MAIB leasing si IMC leasing, 1.01.2006, (mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

M rimea veniturilor şi cheltuielilor companiilor de leasing depinde de m rimea activelor

implicate în activitatea de leasing, precum şi de dimensiunile activit ii planificate de
management. inând cont de diferen ele existente privind eviden a contabil în cadrul
companiilor de leasing, este necesar efectuarea unor ajust ri pentru asigurarea comparabilit ii
rezultatelor financiare. Spre deosebire de alte institu ii financiare, companiile de leasing
raporteaz rezultatele financiare în formele preconizate pentru companiile industriale şi
comerciale simple. Consider m, îns , necesar elaborarea unor rapoarte financiare specializate
pentru companiile de leasing, care s-ar apropia mai mult de structura rapoartelor prezentate de
institu iile financiare, de exemplu, b ncile comerciale.

Din aceast cauz apar unele situa ii paradoxale, deoarece pentru companiile de leasing
activitatea de leasing este activitatea de baz , îns activitatea de leasing nu este activitatea
opera ional . Deşi, standardele na ionale definesc c activitatea opera ional a oric rei
întreprinderi este activitatea de baz a acestei întreprinderi. Consider m necesar definirea
conceptului de venit al activit ii de leasing ca sum a urm toarelor elemente:
1. Veniturile din dobânzi – veniturile ob inute în m rimea dobânzii de arend primit
de la arendaş pentru folosirea bunurilor arendate.
2. Veniturile din vânzarea activelor transmise în leasing – adic diferen a dintre
valoarea de r scump rare (contractuale) şi costul activelor transmise în arend .
Consider m oportun includerea rezultatului net, deoarece eviden a contabil din Republica
Moldova admite reflectarea lui ca rezultat investi ional sau ca profit brut din activitatea
opera ional .

101
 3. Alte venituri – veniturile ob inute din alte activit i şi, în special, din recuperarea
pagubei cauzate de insolvabilitatea arendaşului, vânzarea unor active curente, la fel şi
diferen e favorabile de curs valutar.
Pe parcursul ultimilor 4 ani, companiile de leasing au raportat creşteri ale veniturilor
comparabile cu creşterea activelor. MAIB leasing a raportat o creştere medie a veniturilor de
peste 41%, în timp ce IMC leasing a reuşit s -şi creasc , în medie, veniturile anuale cu peste
150% pe parcursul ultimilor 3 ani. Euroleasing a crescut mult mai modest raportând doar 5%
creştere medie anual (figura 3.2.7.).

35 32,0
30 MAIB leasing IMC leasing Euroleasing
25,3
25 21,9
20 18,3
15,5
15
11,3
9,3 10,2
10 8,7 8,6

5 2,9
0,8
0
2003 2004 2005 2006p

Figura 3.2.7. Evoluţia veniturilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,
(mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În structura veniturilor, predomin veniturile din dobânzi, care asigur , în medie circa
50% din totalul veniturilor companiilor de leasing. În acelaşi timp, trebuie men ionat
fragilitatea companiilor de leasing din Republica Moldova, care, în unele cazuri, îşi formeaz
pân la 50% din venituri din contul unor surse de o singur dat ca diferen ele favorabile de
curs valutar, sau din contul desp gubirilor primite de la arendaşii insolvabili (figura 3.2.8.).
Acest lucru ne permite s afirm m c , în anii în care valuta local va fi mai stabil fa de
valutele externe, companiile de leasing vor raporta pierderi importante din activitatea de baz .
De exemplu, în 2005, companiile de leasing au reuşit s raporteze profituri doar din cauza c
au raportat câştiguri importante din diferen ele de curs valutar favorabile.

102
 Venituri din vânzarea activelor Venituri din dobînzi Alte venituri
25,0
23,0
21,0
19,0 12,3
17,0
15,0
13,0
11,0 8,0
9,0
2,7
7,0 13,4
5,0
7,1 4,6
3,0
1,0
(1,0) (0,3) 0,4 2,0

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.8. Structura veniturilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,
1.01.06, (mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În anul 2005, veniturile şi cheltuielile din dobânzi erau aproximativ în echilibru, iar
celelalte cheltuieli opera ionale au fost finan ate din contul profiturilor din vânzarea altor active
şi din diferen ele favorabile de curs valutar, ceea ce denot fragilitatea întreprinderilor şi
sensibilitatea lor excesiv la factorii de mediu.

18,0 Venituri din dobînzi Cheltuieli privind dobinzile

16,0 14,9
13,4
14,0

12,0

10,0
7,9
8,0 7,1

6,0
4,6
3,7
4,0

2,0

0,0

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.9. Raportul dintre veniturile şi cheltuielile aferente dobânzilor ale companiilor
Euroleasing, MAIB leasing si IMC leasing, (mln. lei)*

*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Cheltuielile companiilor de leasing includ, în special, cheltuielile activit ii opera ionale,

care în opinia noastr , pot fi clasificate în:
1. Cheltuieli privind dobânzile pl tite;
2. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative;

103
 3. Alte cheltuieli.
Pe parcursul ultimilor 3 ani, cheltuielile întreprinderilor din ramur au crescut similar
veniturilor, f r înregistrarea unor câştiguri importante din economiile de scar . În plus, în
perioadele de creştere economic rapid , deseori, întreprinderile renun la eficien în favoarea
vizibilit ii şi a cotei de pia . (Figura 3.2.10).

35
30,2
30 MAIB leasing IMC leasing Euroleasing
24,2
25 21,3
20
15,5
15 11,2
10,0
10 7,5 7,3 7,8 8,5

5 2,6
0,5
0
2003 2004 2005 2006

Figura 3.2.10. Evoluţia cheltuielilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,
(mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

În componen a cheltuielilor companiilor de leasing, predomin cheltuielile cu dobânzile,

care consum de la 50 % - Euroleasing, pân la 70 % -IMC leasing din totalul resurselor
consumate. Cheltuielile comerciale, generale şi administrative, care au rolul de a asigura buna
func ionare a companiilor şi echipelor lor manageriale, au o pondere mai mic de la 11 %
Euroleasing la 27 % IMC leasing. Creşterea veniturilor va duce, în special, la creşterea ponderii
cheltuielilor cu dobânzile şi la reducerea ponderii cheltuielilor comerciale, generale şi
administrative, precum şi a altor cheltuieli (figura 3.2.11).

25
Alte cheltuieli
5.2
Cheltuieli comerciale, generale şi administrative
20
Cheltuieli privind dobinzile
4.1
15
0.3
10 3.0
14.9
3.2
5
0.8
7.9
3.7
0

MAIB leasing IMC leasing Euroleasing

Figura 3.2.11. Structura cheltuielilor companiilor Euroleasing, MAIB leasing şi IMC leasing,
2005, (mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

104
 Spre deosebire de venituri şi cheltuieli, rezultatele financiare ale companiilor de leasing
nu au prezentat creştere semnificativ . Dup cum am men ionat, creşterea veniturilor a condus la
un ritm de creştere similar cu al cheltuielilor, astfel, încât profitabilitatea a înregistrat acelaşi
nivel. Creşterea profitului impozabil a IMC leasing (figura 3.2.12), în 2005, a fost cauzat de
veniturile ob inute din diferen ele favorabile de curs valutar. Excluzând impactul cursului
valutar, IMC leasing ar fi raportat un profit net similar celui din anul 2005.

4,5 4,2
4,0 MAIB leasing IMC leasing Euroleasing
3,5
3,0 2,8
2,5
2,0 1,7 1,7
1,5
1,5 1,3 1,2 1,3
1,1
1,0 0,5
0,3 0,3
0,5
0,0
2003 2004 2005 2006

Figura 3.2.12. Profitul până la plata impozitului pe venit a companiilor Euroleasing, MAIB
leasing si IMC leasing, (mln. lei)*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare ale întreprinderilor selectate

Tendin ele, pentru perioada imediat urm toare, pot fi considerate favorabile din punct de
vedere al profiturilor. În concluzie, companiile de leasing trebuie s limiteze nivelul investi iilor
şi s -şi orienteze activit ile spre ob inerea eficien ei optime, în condi iile creşterii economice
sustenabile.

3.3. Elaborarea sistemului de indicatori în vederea analizei şi previziunii financiare a

activit ii companiilor de leasing

Calitatea sistemului de indicatori şi capacitatea acestuia de a oferi informa ii utile în

analiza financiar reprezint o condi ie actual , esen ial în ob inerea unui diagnostic complet şi
eficient asupra activit ii întreprinderii.
Analiza ratelor financiare reprezint cea mai eficient şi cea mai des utilizat tehnic a
analizei financiare. Importan a metodei ratelor const în faptul c ofer posibilitatea realiz rii
unor compara ii atât în timp, cât şi în spa iu, cu ratele medii pe ramur , f când astfel posibil
aprecierea evolu iei performan elor în timp, dar şi cu nivelul performan elor ob inute de
concuren i.
inând cont de diferen ele şi specificul informa iei financiare prezentate de companiile de
leasing, analiza financiar trebuie completat cu indicatori specifici. În aceast ordine de idei,

105
 noi consider m important folosirea urm torului sistem de indicatori (rate) pentru analiz
financiar a companiilor de leasing:
1. Indicatori de eficien ;
2. Indicatori de lichiditate;
3. Indicatori de îndatorare;
4. Indicatori de rentabilitate.
Indicatorii de eficienţă – caracterizeaz eficien a utiliz rii activelor întreprinderii şi
capacitatea întreprinderii de a acoperi cheltuielile fixe.
În scopul determin rii eficien ei companiilor de leasing, consider m oportun definirea
urm torilor indicatori (rate):
1. Indicatorul de rota ie a activelor – determinat ca raport între veniturile companiei de leasing
şi totalul activelor. Spre deosebire de companiile comerciale obişnuite, la care indicatorul
de rota ie a activelor este supraunitar sau se apropie de unu, la companiile de leasing, acest
indicator are valori mai mici, apropiindu-se de rata dobânzii la credite existent pe pia .
Creşterea indicatorului de rota ie a activelor în dinamic trebuie apreciat pozitiv.
2. Rentabilitatea medie a activelor financiare – determinat ca raport între veniturile ob inute
din dobânzi c tre valoarea medie anual a activelor financiare. Acest indicator
caracterizeaz capacitatea întreprinderii de a genera venituri din portofoliul de leasing
existent. Rentabilitatea medie a activelor financiare reprezint dobânda medie anual pe
care compania de leasing o încaseaz de la clien ii s i.
3. Costul mediu al datoriilor financiare – determinat ca raport între cheltuielile privind
dobânzile şi valoarea medie anual a datoriilor financiare. Costul mediu al activelor
financiare reprezint dobânda medie anual pe care compania de leasing o pl teşte
creditorilor.
4. Marja de leasing – determinat ca diferen a dintre rentabilitatea medie a activelor
financiare şi costul mediu al datoriilor financiare. Marja de leasing este un indicator ce
caracterizeaz capacitatea întreprinderii de a genera rentabilitate peste costul surselor de
finan are. Adic compania de leasing trebuie s câştige o rentabilitate mai mare în urma
opera iunilor de leasing, decât are de pl tit pentru finan area opera iunilor. Se apreciaz
pozitiv creşterea acestui indicator în dinamic .
5. Capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe - determinat de raportul dintre veniturile din
dobânzi şi cheltuielile comerciale, generale şi administrative. Acest indicator caracterizeaz
capacitatea întreprinderii de a face fa cheltuielilor fixe necesare pentru buna func ionare a
întreprinderii. O valoare a acestui indicator mai mare presupune o capacitate mai mare a
întreprinderii de a pl ti cheltuielile fixe.

106
 Tabelul 3.3.1

Indicatorii de eficien ai companiilor de leasing:

IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*
IMC leasing MAIB leasing Euroleasing
Indicatorii 2004 2005 2004 2005 2004 2005
Rota ia activelor 0.02 0.06 0.13 0.09 0.23 0.19
Rentabilitatea medie a activelor financiare, (%) 12.5 12.6 17.4 13.6 12.1 13.4
Costul mediu a datoriilor financiare, (%) 11.0 9.6 17.4 14.0 9.6 10.0
Marja de leasing, (%) 1.5 3.0 - -0.5 2.5 3.4
Capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe 2.52 2.38 4.73 3.27 5.06 5.56
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

inând cont de faptul c pia a leasingului este o pia au o creştere rapid , companiile de
leasing au scopuri diferite, indicatorii de eficien trebuie interpreta i inând cont de aceste
particularit i.
Astfel, IMC este o întreprindere relativ recent format , care are scop principal creşterea
economic , astfel, ea are active mari preconizate pentru un volum de activitate mai mare. Acest
lucru este reflectat şi de valoarea redus a indicatorului de rota ie a activelor, rentabilitatea medie
a activelor financiar mic (comparativ cu celelalte 2 întreprinderi) şi capacitatea mic de
acoperire a cheltuielilor fixe.
MAIB Leasing, la rândul ei, fiind proprietatea b ncii comerciale Moldova-Agroindbank
(MAIB), are scopul de a asigura o utilizare mai mare a resurselor MAIB. Acest lucru îl reflect
faptul c marja de leasing este, practic zero, creşterea activelor a fost mai important decât
creşterea veniturilor în 2005, iar costul activelor financiare este cel mai mare din întreprinderile
selectate. Astfel, putem concluziona c o parte din profiturile MAIB Leasing sunt preluate de
MAIB prin politica dobânzilor pe care MAIB le cere pentru resursele folosite de MAIB Leasing.
În cazul Euroleasing, se observ o apropiere de maturitate, deoarece compania este
orientat spre ridicarea eficien ei activit ii. Marja de leasing este cea mai mare, de asemenea şi
capacitatea de acoperire a cheltuielilor fixe şi rota ia activelor.
Indicatorii (rate) de lichiditate – caracterizeaz capacitatea întreprinderii de a-şi achita
datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor – capacitatea de a le transforma în mijloace
b neşti f r pierderea valorii lor. Insuficien a lichidit ilor duce la incapacitatea întreprinderii de
a se folosi de avantajele rabaturilor (reducerilor) comerciale acordate, de avantajele economice
ob inute în afaceri. Cel mai semnificativ dezavantaj al lichidit ii const în incapacitatea
întreprinderii de a-şi pl ti datoriile pe termen scurt, ceea ce poate duce la vânzarea investi iilor pe
termen lung, activelor şi în cele din urm , la insolvabilitate. Pentru aprecierea gradului de
lichiditate al întreprinderii, sunt utilizate urm toarele rate:

107
1. Rata lichidităţii curente – caracterizat prin raportul activelor curente c tre
datoriile pe termen scurt. Acest raport stabileşte dac întreprinderea are suficiente
active pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. M rimea acestui coeficient trebuie
s fie între 1-2. Limita de jos este condi ionat de faptul c activele curente trebuie s
fie cel pu in suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, în caz contrar,
întreprinderea va fi insolvabil . O valoare prea mare a acestui indicator semnific un
nivel insuficient de utilizare a datoriilor pe termen scurt, ceea ce creşte costul
capitalului întreprinderii, ori existen a unor active curente într-un volum nejustificat şi
poate rezulta pierderea valorii investite în active curente (de exemplu, imposibilitatea
colect rii crean elor sau vânz rii stocurilor de produc ie finit ).
2. Rata lichidităţii intermediare (testul acid) – calculat prin raportul dinte activele
curente f r stocurile de m rfuri şi materiale şi datoriile pe termen scurt. Coeficientul
nominalizat semnific cota din datorii, pe termen scurt, pe care întreprinderea este
capabil s-o achite utilizând pentru aceasta mijloace b neşti, valorile mobiliare pe
termen scurt şi crean ele comerciale pe termen scurt. Se consider c m rimea acestui
coeficient trebuie s fie în intervalul 0.75-0.8. Nivelul acestui coeficient depinde de
mai mul i factori, în special, de durata de rota ie a documentelor la banc , de termenul
acord rii creditului unor cump r tori, de capacitatea lor de plat etc. În calculul
acestui coeficient, sunt cointeresa i creditorii întreprinderii.
3. Fondul de rulment – determinat ca diferen a dintre activele curente şi datoriile pe
termen scurt. Acest indicator caracterizeaz lichiditatea şi echilibrul financiar pe
termen scurt. O valoare pozitiv a fondului de rulment indic un risc de
insolvabilitate mai mic. Fondul de rulment reprezint excesul activelor curente peste
datoriile pe termen scurt şi poate fi determinat în felul urm tor: Fondul de rulment =
Active curente – Datorii pe termen scurt. Pe de alt parte, fondul de rulment
reprezint o parte a capitalului permanent folosit pentru finan area activelor curente
şi, din acest punct de vedere modul de calcul poate fi prezentat prin formula: Fondul
de rulment = Capital permanent – Active pe termen lung. Fondul de rulment reflect
marja de siguran a întreprinderii, având în vedere decalajele care apar între
momentul încas rii crean elor de la clien i şi cel al efectu rii pl ilor c tre furnizori şi
creditori.

108
 Tabelul 3.3.2

Indicatorii de lichiditate ai companiilor de leasing:

IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*
Indicatorii IMC leasing MAIB leasing Euroleasing
2004 2005 2004 2005 2004 2005
Lichiditatea curent 1.80 1.81 1.82 1.98 1.51 2.62
1.15 1.64 1.43 1.82 1.49 2.14
Lichiditatea intermediar
36.30 22.45 10.38 17.25 0.87 5.48
Fondul de rulment, mil. lei
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

În privin a lichidit ii, companiile analizate au pozi ii bune, f r riscuri imediate de

neplat . Valorile indicatorilor de lichiditate sunt înalte, şi reflect solvabilitate înalt . Pe de alt
parte, un dezavantaj ar fi nivelul mic de utilizare a datoriilor pe termen scurt, mai ales în cazul
companiei Euroleasing.
Indicatorii gestionării datoriilor – caracterizeaz capacitatea întreprinderii de a pl ti
datoriile pe termen lung şi dobânzile. Aceşti indicatori caracterizeaz riscul financiar la
companiile de leasing şi probabilitatea falimentului. Principalii indicatori ai gestion rii datoriilor
sunt:
1. Coeficientul îndatorării globale, care se determin ca raport între datoriile şi totalul
activelor întreprinderii. Acest indicator m soar partea activelor unei întreprinderi
finan ate din contul datoriilor. O valoare mai mare a acestui indicator semnific faptul c
întreprinderea foloseşte mai multe credite, respectiv, are un risc financiar şi o
probabilitate a falimentului mai mare.
2. Coeficientul riscului financiar (debt-to-equity ratio), care se determin ca raport între
datorii şi capitalul propriu. Acest raport m soar ce cantitate de datorii foloseşte
întreprinderea la un leu investit de ac ionari. Cu cât mai mare este acest raport, cu atât
mai înalt se consider riscul poten ial de a se afla sub influen a creditorilor şi a riscului
de a pierde controlul asupra afacerii.
3. Capacitatea de acoperire a dobânzilor din profituri se determin ca raport între
profitul pân la plata dobânzilor şi a impozitelor (adic profitul impozabil plus
cheltuielile privind dobânzile) c tre cheltuielile privind dobânzile. Acest indicator
serveşte la aprecierea capacit ii firmei de a suporta cheltuielile privind împrumuturile.
Raportul prezentat caracterizeaz nivelul de protec ie a creditorilor de posibilitatea
neachit rii dobânzii pentru creditele acordate. Din punct de vedere practic, el reflect de
câte ori întreprinderea a câştigat, pe parcursul perioadei, mijloacele necesare pentru

109
 acoperirea dobânzilor. Este evident faptul c capacitatea de acoperire a dobânzii trebuie
s fie supraunitar .
Tabelul 3.3.3

Indicatorii de îndatorare a companiilor de leasing:

IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*
Indicatorii IMC leasing MAIB leasing Euroleasing
2004 2005 2004 2005 2004 2005
Coeficientul îndator rii globale 0.96 0.79 0.96 0.88 0.94 0.93
Coeficientul riscului financiar 23.33 3.74 22.55 7.25 14.93 12.92
Capacitatea de acoperire a
1.28 1.54 1.04 1.07 1.46 1.42
dobânzilor
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Companiile de leasing din Moldova au un grad de îndatorate înalt, datoriile ocupând

peste 80% din totalul surselor de finan are. Acest lucru este par ial explicabil prin prisma
activit ii de leasing. Pe de alt parte, este alarmant capacitatea redus de plat a dobânzilor,
care, în marea majoritate a cazurilor, este nesemnficativ diferit de unitate în asemenea condi ii:
îndatorarea înalt , profitabilitatea şi capacitatea de plat a dobânzilor redus denot c riscurile
financiare sunt foarte înalte.
Indicatorii rentabilităţii. Ratele de rentabilitate (profitabilitate) ocup un loc important în
sistemul indicatorilor de analiz financiar . Rentabilitatea reprezint capacitatea întreprinderii de
a realiza profit, oglindind într-o form sintetic eficien a întregii activit i economice a
întreprinderii. M sura rentabilit ii este dat de un sistem de indicatori care m soar gradul în
care sunt utilizate diverse resurse ale întreprinderii. Sistemul de rate ale rentabilit ii include:
1. Rata profitului net - calculat prin raportul dintre profitul net c tre venituri. Acest indicator
caracterizeaz capacitatea întreprinderii de a produce profit net din venituri şi reflect cât
profit net în medie, primeşte întreprinderea la un leu venituri. Creşterea nivelului acestui
coeficient m rturiseşte eficien a gestion rii procesului opera ional. Nivelul acestui
indicator depinde de m rimea cotei impozitului pe venit şi de capacitatea întreprinderii de a
folosi înlesnirile fiscale. Rata profitului net se analizeaz în dinamic şi cu cât este mai
mare nivelul acestei rate, cu atât mai “boga i” sunt ac ionarii.
2. Rentabilitatea economică - calculat prin raportul dintre profitul net c tre valoarea medie
anual a activelor. Indicatorul nominalizat caracterizeaz eficien a activelor investite în
activitate. De asemenea, reflect şi toate schimb rile ce au avut loc în economia
întreprinderii indiferent de finan are. M rimea acestui coeficient poate fi şi negativ , atunci
când întreprinderea suport pierderi. Analiza ratei rentabilit ii economice se efectueaz în
dinamic , impunându-se condi ia c ea trebuie s fie superioar ratei infla iei, pentru ca

110
 întreprinderea s r mân competitiv . Dac întreprinderea are o rat a rentabilit ii
economice mai mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci ac ionarii pot
beneficia de efectul de levier financiar.
3. Rata rentabilităţii financiare - calculat prin raportul dintre profitul net c tre valoarea
medie anual a capitalului propriu. Acest indicator m soar randamentul capitalului
propriu, deci al plasamentului financiar, pe care ac ionarii l-au f cut prin cump rarea
ac iunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiar reprezint poten ialul de dividende
maxim pe care întreprinderea îl poate oferi ac ionarilor s i. Rentabilitatea financiar trebuie
s fie mai mare decât rata dobânzii pl tit creditorilor, deoarece ac ionarii risc mai mult
decât creditorii.
Tabelul 3.3.4

Indicatorii de rentabilitate a companiilor de leasing:

IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*
Indicatorii IMC leasing MAIB leasing Euroleasing
2004 2005 2004 2005 2004 2005
Rata profitului net 11.9 22.3 2.4 4.2 12.2 13.0
Rentabilitatea economica 2.2 5.8 10.1 6.9 12.3 12.1
Rentabilitatea financiara 12.7 10.8 12.7 4.9 59.8 49.2
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Rentabilitatea întreprinderilor analizate difer foarte mult, deoarece companiile de leasing

au scopuri diferite, pia a este în creştere şi eviden a contabil este diferit . Astfel, rata profitului
net mare a IMC leasing din 2005 se datoreaz veniturilor din diferen ele de curs valutar, în timp
ce rezultatele mai mari ale Euroleasing se datoreaz , în mare m sur , utiliz rii într-o m rime mai
mare a levierului financiar. MAIB Leasing, la rândul ei, transfer cea mai mare parte a
profiturilor c tre fondatorul s u - Moldova-Agroindbank prin intermediul ratei dobânzii la
sumele împrumutate.
În cazul unor analize comparative, descompunerea unor indicatori financiari în factori de
influen ar permite identificarea unor diferen e privind managementul companiilor. Astfel,
descompunând rentabilitatea financiar conform modelului Du Pont, putem analiza influen a a
trei factori asupra rentabilit ii întreprinderii [27, p.117-120]. Ideea de baz a modelului analizei
factoriale a rentabilit ii financiare poate fi redat prin urm toarea rela ie:
Rentabilitatea financiar = Rentabilitatea vânz rilor x Rota ia activelor x Levierul financiar (3.3.1)

unde: Rata profitului net = Profit net / Venituri

Rota ia activelor = Venituri / Total active
Levierul financiar = Active / Capital propriu

111
 În baza datelor analizei financiare, descompunerea rentabilit ii financiare a
întreprinderilor analizate a reflectat urm toarea situa ie:
Tabelul 3.3.5

Indicatorii de rentabilitate a companiilor de leasing :

IMC leasing, MAIB leasing, Euroleasing*
Rentabilitatea Rata profitului Rota ia Levierul
financiar net activelor financiar
IMC leasing 10.8 22.3 0.07 6.5
MAIB leasing 4.9 4.2 0.11 10.7
Euroleasing 49.2 13.0 0.21 17.7
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

Euroleasing este cea mai performant întreprindere, din punct de vedere al rentabilit ii
financiare, deoarece reuşeşte s genereze un volum de vânz ri mai mare având active mai mici,
şi, respectiv, folosind capitalul împrumutat într-o propor ie mai mare. Performan ele reduse ale
MAIB Leasing se datoreaz , în primul rând, gradului sc zut de profitabilitate şi rota iei lente a
activelor.
Sistemul de analiz financiar în baza ratelor financiare, propuse de autori, se bazeaz pe
4 grupe de indicatori, generaliza i în tabelul 3.10.
În urma analizelor efectuate în opinia autorilor, portofoliul companiilor trebuie echilibrat.
De exemplu, MAIB Leasing, pentru urm torii trei ani, prognozeaz reducerea segmentului
autoturismelor şi camioanelor pân la nivelul de 30%, iar 30-35% s revin imobilului şi
ponderea r mas s revin utilajului.
BS Leasing, are ca perspective, în anul 2006, s -şi dubleze volumul vânz rilor în
leasing, şi extinderea gamei produselor oferite. Compania Euroleasing, care, pentru anul 2006,
estimeaz „o pia în creştere cu o l rgire esen ial a spectrului de produse de leasing, finan area
mai intens a utilajului şi echipamentului industrial, precum şi a imobilului, deoarece
modific rile la Legea leasingului favorizeaz acest lucru”. […]
Adoptarea de c tre Parlament a noului pachet legislativ cu privire la leasing, inclusiv
Legea cu privire la leasing şi amendamentele respective la Codul Fiscal, Codul Civil etc., este
principala realizare a anului 2005.
Extinderea naturii subiec ilor şi obiectelor de leasing, înl turarea impozitului de 5%,
echivalarea dobânzii de leasing cu rata dobânzii stabilit de b ncile comerciale, sunt principalele
prevederi ce au creat o situa ie favorabil atât pentru locatori, cât şi pentru locatari.

112
 Tabelul 3.3.6

Sistemul de indicatori financiari pentru analiza financiar a companiilor de leasing*

Indicatorul Metoda de calcul

Indicatorii de eficienţă
Rota ia activelor Venituri / total active
Rentabilitatea medie a activelor
financiare Venituri din dobânzi / active financiare
Costul mediu al datoriilor financiare Cheltuieli privind dobânzile / datorii financiare
Marja de leasing Rentabilitatea medie a activelor financiare – costul
mediu al datoriilor financiare
Capacitatea de acoperire a cheltuielilor Venituri din dobânzi /cheltuieli comerciale, generale
fixe şi administrative

Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curent Active curente / Datorii pe termen scurt
Lichiditatea intermediar (testul acid) (Active curente – Stocuri) / Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment, mln lei Active curente – Datorii pe termen scurt

Indicatori de îndatorare
Coeficientul îndator rii globale Total Datorii / Total Active
Coeficientul riscului financiar Total Datorii / Capital propriu
Capacitatea de acoperire a dobânzilor (Profit impozabil + dobânzi) / Dobânzi

Indicatori de rentabilitate
Rata profitului net Profit net / Venituri
Rentabilitatea economic (Profit impozabil + dobânzi) / Valoarea medie anual
a activelor
Profit net / Valoarea medie anual a capitalului
Rentabilitatea financiar propriu
*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate

„Prin introducerea noii legi au fost scoase, practic, toate barierele de ordin legal şi fiscal.
Este important , în momentul actual, armonizarea standardelor de eviden cu cele europene
pentru a face cât mai transparente companiile de leasing, ceea ce, la rândul lor va uşura accesul
investi iilor str ine în companiile de leasing”.

113
 Problemele tipice cu care se confrunt societ ile de leasing din Moldova sunt
insuficien a resurselor financiare pentru satisfacerea cererii existente pe pia şi satura ia pie ei
leasingului auto. Din punct de vedere legislativ, se resimte necesitatea adopt rii unei
reglement ri mai eficiente referitoare la aplicarea procedurii de atacare în instan , în cazul în
care locatarul nu respect prevederile contractului de leasing financiar, ceea ce, deocamdat , se
realizeaz lent.
În prezent, suprema ia cantitativ a tranzac iilor în leasing, este ocupat de automobile.
Achizi ionarea maşinilor în leasing, datorit mai multor avantaje, a devenit o opera iune
comercial preferat de majoritatea persoanelor juridice sau fizice. În opinia analiştilor, creşterea
vânz rilor de maşini noi în Moldova se datoreaz ultimelor modific ri operate în legea cu privire
la leasing, care faciliteaz accesul persoanelor fizice la opera iunile de leasing.
Un alt motiv este c automobilele constituie marfa cea mai lichid de pe pia a Republicii
Moldova, se poate stabili pre ul oric rui automobil, indiferent de vârst şi marc . De asemenea
ponderea înalt a autoturismelor pe pia a de leasing, în momentul actual, se explic prin faptul c
societatea din Moldova este o societate de consum, din care cauz leasingul este adesea folosit ca
un instrument de procurare a bunurilor şi nu ca instrument de finan are.
În ceea ce priveşte utilajul de producere, acesta este unul special. Întreprinderea care
achizi ioneaz acest utilaj în leasing, în cazul unei situa ii de faliment, al refuzului sau al
rezilierii contractului de leasing, îl va transmite, ulterior, în proprietatea societ ii de leasing, care
se va confrunta, la rândul ei, cu dificult ile de realizare a utilajului respectiv pe pia a secundar
a Moldovei, care, deocamdat nu exist . Totuşi, şi în acest caz, exist o solu ie aplicat pe larg în
alte state, conform c reia furnizorul utilajului se oblig s -l cumpere contra valorii reziduale din
contractul de leasing, în cazul în care clientul nu mai este interesat de derularea contractului.
Problema este c nu to i distribuitorii sau dealerii de utilaj din Moldova accept astfel de
condi ii impuse de societ ile de leasing din acelaşi motiv men ionat anterior, lipsa unei pie e
secundare pentru utilaj industrial în Moldova. Aceasta situa ie, îns nu se extinde asupra
anumitor echipamente şi utilaje de calibru mai mic, precum ar fi calculatoarele personale, utilajul
din domeniul agro-industrial şi alimentar şi altele.
În prezent, companiile au tendin e de lansare a proiectelor de finan are a imobilului,
inclusiv a locuin elor, îns constat m c baza legislativ a Moldovei este imperfect pentru
desf şurarea unei astfel de activit i. Pe de alt parte, leasingul imobilului poate fi o solu ie
pentru familiile care nu pot s -şi permit procurarea unui apartament, dar şi o bun plasare a
economiilor.

114
3.4. Previziunea financiar – metod de optimizare a activit ii de leasing în Republica
Moldova

În prezent, pia a leasingului se extinde semnificativ, în Republica Moldova. Pe parcursul

ultimilor doi ani, vânz rile în leasing au cunoscut o creştere constant , în fiecare an înregistrând
un volum dublu, comparativ cu anul precedent. Dup cum am men ionat, creşterea vânz rilor se
explic prin introducerea modific rilor în Legea leasingului, conform c rora subiec i ai
leasingului au devenit şi persoanele fizice. De asemenea, tot mai mul i agen i economici au
început s în eleag avantajele leasingului şi s apeleze frecvent la el. Aceşti factori au
determinat cererea sporit pe acest segment de pia , care, în ultimul timp, a devenit mult mai
mare decât oferta. Pe de alt parte, exist şi un element mai pu in atractiv pentru locatari în
procesul de leasing - rata dobânzii anuale relativ înalt . Condi iile ideale pentru clien i, ar fi
termenul de leasing de 10 ani şi o rat anual de 4-5%. Deocamdat , acest lucru este imposibil
pentru companiile de leasing. Trebuie s se în eleag c rata anual de leasing poate s
descreasc doar în momentul apari iei condi iilor de creditare mai avantajoase şi ieftine.
Previziunea financiar în cadrul companiilor de leasing este o func ie managerial şi
prezint un proces de elaborare şi aprobare a unor obiective cantitative şi a metodelor de atingere
a acestor obiective. Necesitatea planific rii decurge din urm toarele premise:
1. Necesitatea anticip rii viitorului şi eliminarea incertitudinii privind rezultatele
financiare.
2. Necesitatea coordon rii activit ii tuturor departamentelor în cadrul întreprinderii.
3. Necesitatea optimiz rii consecin elor posibile ale activit ii economico-financiare.
Procesul de planificare este relativ uniform de la companie la companie, îns prezint
particularit i, mai ales în cazul companiilor, ce presteaz servicii financiare. În opinia noastr , în
func ie de specificul activit ii întreprinderii, exist dou abord ri ale procesului de previziune:
1. Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul de vânzări aşteptat. Aceast
abordare este adecvat pentru majoritatea întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de
servicii etc. Esen a planific rii, în acest caz, const în determinarea volumului vânz rilor şi
modelarea tuturor celorlal i indicatori în func ie de volumul aşteptat al vânz rilor. Adic un
volum de vânz ri mai mare ar însemna c întreprinderea are nevoie de active curente, active pe
termen lung mai mari, surse de finan are mai mari, şi respectiv, va efectua cheltuieli mai
importante. În acest caz, previziunea financiar se începe cu previziunea raportului privind
rezultatele financiare.
2. Previziunea rezultatelor financiare în funcţie de volumul activelor investite în afacere.
Aceast abordare sus ine c rezultatele financiare ale întreprinderii depind, în primul rând, de

115
volumul de bani investit în active. Aceast abordare este propice mai ales institu iilor financiare,
companiilor ce se ocup cu gestiunea imobilului etc.
În cazul companiilor de leasing, ambele abord ri pot fi acceptate, în dependen de
metoda de eviden contabil a opera iunilor de leasing.
Prima metod (adic previziunea financiar pe baza previziunii vânz rilor) se aplic
companiilor ce practic leasingul la vânzare (sales type leasing). Leasingul la vânzare presupune
tratarea companiei de leasing ca vânz tor al utilajului. Compania de leasing este privit ca
produc tor sau ca dealer al utilajului. Astfel, veniturile din activitatea de leasing sunt împ r ite în
dou p r i:
1. Veniturile din activitatea opera ional – la care se include pre ul utilajului, şi
2. Veniturile din activitatea de investi ii – la care se includ veniturile sub form de
dobânzi.
În acest caz, întreprinderea înregistreaz venituri din vânzarea utilajului, în momentul
încheierii contractului de leasing, costul utilajului este trecut la cheltuieli şi, dac pre ul utilajului
dep şeşte costul lui, întreprinderea va înregistra şi profit. În bilan ul contabil, se înregistreaz
crean e pe termen lung în m rimea datoriei arendaşului fa de compania de leasing.
Conform datelor analizate, companiile Euroleasing şi RTK leasing practic o asemenea
tratare a contabilit ii opera iunilor de leasing. Din acest punct de vedere, rezultatele financiare
depind de veniturile din vânz ri şi de m rimea crean elor comerciale pe termen lung. De fapt,
opera iunile companiei Euroleasing presupun procurarea utilajelor de la vânz tori şi apoi
transmiterea lor în arend financiar arendaşilor.
O alt abordare a contabilit ii opera iunilor de leasing şi, implicit, a metodei de
planificare adoptate, este tratarea leasingului ca opera iune de creditare a arendaşului – Leasing
financiar direct (direct-financing lease). Arendatorul nu este nici produc tor, nici dealer al
activului. În momentul producerii opera iunii de leasing, compania de leasing nu înregistreaz
venituri din activitatea opera ional , ci doar crean e pe termen lung în m rimea datorat de
arendaş. În momentul încas rii pl ilor de leasing, compania de leasing va înregistra venituri din
activitatea financiar (venituri din arend finan at pe termen lung) şi va reduce propor ional
crean ele pe termen lung.
În acest caz, rezultatele financiare viitoare depind de m rimea activelor financiare
(valoarea portofoliului de leasing) şi de m rimea dobânzilor la credite pe pia , pentru c în
spatele companiilor de leasing stau institui ii financiare, ce finan eaz achizi ia utilajelor.
În Republica Moldova, o asemenea tratare a leasingului este specific companiilor IMC
Leasing şi MAIB Leasing.

116
 Procesul de previziune, în cadrul companiilor de leasing, se desf şoar conform
urm torului scenariu:
1. Planificarea activelor financiare viitoare (portofoliului de leasing);
2. Planificarea m rimii dobânzilor aplicate leasingului şi creditelor folosite pentru
finan area leasingului;
3. Planificarea veniturilor din vânz ri şi opera ionale;
4. Elaborarea Bugetului Costului Vânz rilor;
5. Elaborarea Bugetului Cheltuielilor Generale şi Administrative;
6. Elaborarea Bugetului Cheltuielilor comerciale şi altor cheltuieli opera ionale;
7. Elaborarea Bilan ului Contabil previzionat;
8. Elaborarea Raportului previzionat privind rezultatele financiare;
9. Elaborarea Bugetului Fluxurilor de Mijloace B neşti.
Primul pas, în procesul de planificare financiar , este estimarea corect a volumului
activelor financiare viitoare. Astfel, elaborarea modelului de previziune pentru cele 4 companii
analizate este prezentat pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.1. (Anexa 6), IMC Leasing în
tabelul 3.4.5. (Anexa 7), Euroleasing în tabelul 3.4.9. (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.13.
(Anexa 9).
Estimarea volumului portofoliului opera iunilor de leasing se efectueaz în baza datelor
istorice (tabelul 3.4.17.).
Tabelul 3.4.17
Portofoliul opera iunilor de leasing al principalilor operatori
de pe pia a din R. Moldova, (mln. Lei)*
2003 2004 2005
Euroleasing 28.0 32.8 35.8
MAIB Leasing 48.2 63.1 134.0
IMC Leasing 0.0 27.0 85.9
RTK Leasing 13.1 15.0 17.8
Total 89.3 137.9 273.5
Creşterea anuală 54% 98%
*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a companiilor de leasing

Pia a leasingului este o pia relativ nou , de aceea, creşterea economic este
semnificativ . Companiile au raportat creşteri spectaculoase, de aceea este logic a aştepta
men inerea unor nivele înalte de creştere şi în anii urm tori. Îns , e clar c e dificil men inerea
unui nivel înalt de creştere economic pe termen lung, de aceea noi am considerat o perioad de
5 ani de creştere economic supranormal (adic mai mare decât PIB). Dup 5 ani, creşterea
117
economic a pie ei leasingului în Republica Moldova se va apropia de creşterea economic a
rii, adic de creşterea PIB-lui (tabelul 3.4.18).

Tabelul 3.4.18
Nivelul real şi planificat de creştere economic a companiilor de leasing
din Republica Moldova, (%)*
Companiile de leasing 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Euroleasing 17.3 9.0 20.0 16.8 13.5 10.3% 7.0
MAIB Leasing 30.8 112.4 30.0 24.5 19.0 13.5% 8.0
IMC Leasing n/m 217.9 35.0 27.8 20.5 13.3% 6.0
RTK Leasing 14.2 25.0 21.2 17.4 13.6 9.8% 6.0
Media 20.8 91.1 26.6 21.6 16.7 11.7% 6.8
*Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale companiilor

Pia a de leasing din Republica Moldova, în baza estim rilor noastre, va creşte de 2.3 ori
şi va dep şi 600 de milioane lei. Astfel, c întreprinderile din ramur vor beneficia de creşteri
importante ale rezultatelor financiare. Cu toate acestea, pia a de leasing nu va constitui nici 5%
din pia a creditelor bancare, deci va fi înc o pia mic (figura 3.4.1).

700
622,36

600 581,65

516,16
500
436,3

400
352,63

300 273,47

200
137,8
89,3
100

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 3.4.1. Volumul pieţei de leasing a 4 operatori analizaţi, (mln. Lei)*

*Sursa: elaborată de autor în baza rapoartelor financiare ale companiilor de leasing

118
 În etapa a II-a procesului de planificare, vor fi estimate volumul dobânzilor la
opera iunile de leasing şi creditele folosite pentru finan area opera iunilor de leasing de c tre
companiile de leasing.
Pe termen lung, se va respecta legea pre ului unic şi a parit ii puterilor de cump rare,
adic convergen a ratelor dobânzilor de pe pie ele locale cu cele de pe pie ele interna ionale, de
aceea e de aşteptat ca ratele dobânzilor percepute şi cele folosite pentru refinan are s se reduc
la nivelul celor interna ionale. În plus, companiile locale de leasing folosesc ajustarea ratelor
dobânzilor la modificarea cursului valutar, astfel c se reduce riscul infla iei şi riscul valutar.

Veniturile opera ionale se planific , de asemenea, în baza datelor istorice. Previziunea se

face pornind de la analiza cifrei vânz rilor în ultimii 5-10 ani (figura 3.4.2.). În baza tendin elor
identificate, inova iilor aduse produselor, factorilor de mediu intern şi extern, se poate anticipa
un anumit volum de vânz ri. Fiecare companie func ioneaz într-un mediu economic competitiv
specific. De aceea, la început, trebuie efectuat o analiz extern a pie ei: cererea, segmentarea,
produsele substituente (în cazul nostru –creditul bancar), concuren a etc.

0.14
0.13

0.12
0.11
0.1
0.09
0.08

0.07
0.06

0.05
0.04
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung Dobînzi, % datorii

Figura 3.4.2. Ratele dobânzilor percepute şi plătite de companiile de leasing

în perioada 2004-2010*
*Sursa: calculat în baza rapoartelor financiare a companiilor selectate, estim rile autorului.

Apoi compania trebuie s analizeze informa iile provenite din sursele interne –
departamentul de marketing: preferin ele consumatorilor, previziunile preliminare ale dealerilor

119
etc. De asemenea, trebuie analizate eventualele efecte pozitive ale campaniilor publicitare
promovate de întreprindere. Aceste date servesc la corectarea volumului vânz rilor ob inut în
baza evalu rii trendului.

Dac volumul vânz rilor este previzionat greşit, atunci consecin ele pot fi negative pentru
întreprindere. De exemplu, dac vânz rile au fost estimate la un nivel mult mai mare decât în
realitate, la întreprindere stocurile de produse finite pot fi în exces, care nu va putea fi
comercializat sau capacit ile de produc ie vor fi utilizate la un nivel redus. Aceasta va conduce
la încetinirea vitezei de rota ie a activelor fie datorit stocurilor, fie datorit excesului volumului
de produse, fie la creşterea cheltuielilor de de inere a stocurilor sau de deservire a utilajului etc.

Dac s-a anticipat un nivel de vânz ri mult mai mic decât cel din realitate, întreprinderea
nu va fi capabil sa fac fa cerin elor tuturor consumatorilor. Comenzile nerealizate se vor
acumula, termenul de livrare se va m ri, iar clien ii vor fi deservi i mai pu in din partea
companiei şi, în final, e posibil apelarea la concuren i.

În ambele cazuri, rentabilitatea întreprinderii se va micşora şi va influen a pre ul de pia

al ac iunilor. În cazul în care întreprinderea s-a finan at prin împrumuturi, problemele ap rute pot
conduce la insolvabilitatea întreprinderii.

În baza datelor despre volumul veniturilor opera ionale, creşterea activelor financiare, se
planific costurile opera ionale. De regul , sunt dou abord ri în planificarea cheltuielilor şi
consumurilor: abordarea procentului din vânz ri (sau din activele şi pasivele financiare) pentru
consumurile şi cheltuielile variabile şi ajustarea la rata infla iei şi necesit ile interne pentru
cheltuielile şi consumurile fixe. Costul vânz rilor se determin ca procent din vânz rile nete ale
companiei.

Cheltuielile generale administrative şi comerciale, se divizeaz pe elemente, iar nivelul

viitor al fiec rui element se previzioneaz separat. Se identific factorii ce influen eaz decisiv
aceste cheltuieli, cum ar fi num rul personalului administrativ, valoarea mijloacelor fixe,
activelor nemateriale. Cheltuielile din anii preceden i şi planificarea se efectueaz în func ie de
evolu ia factorilor de influen . Întreprinderile cu creştere economic rapid raporteaz creşteri
importante ale cheltuielilor sus-men ionate, deoarece au nevoie de creşterea personalului, de
active pe termen lung pentru a sus ine creşterea economic .
Cel mai important element de alte cheltuieli opera ionale – dobânzile se planific în
func ie de m rimea aşteptat a dobânzilor şi de m rimea creditelor aşteptate pentru finan area
opera iunilor de leasing. Alte elemente ale acestor cheltuieli pot creşte cu o anumit rata stabil ,
de regul , rata infla iei aşteptate.

120
 Pentru previziunea bilan ului contabil, se utilizeaz metoda procentului din vânz ri.
Aceast metod se bazeaz pe urm toarele particularit i:
a. Majoritatea pozi iilor din activ variaz odat cu varia ia volumului vânz rilor.
b. Valorile curente ale tuturor activelor sunt optime pentru valorile curente ale
volumului de vânz ri.
Elaborarea Bilan ului Contabil previzionat pentru cele 4 companii analizate este realizat
pentru MAIB Leasing în tabelul 3.4.2. (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.6. (Anexa 7),
Euroleasing, în tabelul 3.4.10. (Anexa 8) şi RTK leasing, în tabelul 3.4.14. (Anexa 9).
În cadrul previziunii, se va lua în considerare varia ia activelor şi pasivelor fa de
varia ia activelor financiare, deoarece pentru o companie de leasing veniturile din vânz ri nu sunt
cele mai importante.
1. Prima etap al acestei metode este separarea pozi iilor de bilan între cele dependente
de volumul activelor financiare şi cele independente. În cazul nostru, crean ele comerciale,
datoriile financiare, datoriilor calculate sunt dependente de m rimea activelor financiare pe
termen lung. Astfel, o creştere a activelor financiare a condus la o creştere adecvat a acestor
active şi pasive.
2. În cazul activelor materiale pe termen lung, activelor nemateriale pe termen lung,
stocurilor şi datoriilor comerciale, s-au planificat valorile viitoare pe baza trendului din anii
preceden i atribuindu-se nivelele de creştere (sau descreştere) a lor în func ie de evolu ia
veniturilor din activitatea opera ional şi de evolu ia activelor financiare. Astfel, m rimea
activelor curente a fost legat de evolu ia veniturilor opera ionale, în timp ce evolu ia activelor
materiale pe termen lung a considerat şi creşterea activelor financiare.
3. Capitalul propriu se capitalizeaz cu m rimea profitului re inut la întreprindere. De
regul , profitul re inut = profitul net – dividende. Pe baza datelor istorice, s-a determinat c
întreprinderile nu au distribuit dividende, de aceea consider m oportun capitalizarea integral a
profitului net.
4. Datoriile pe termen lung şi datoriile financiare pe termen scurt se reduc cu m rimea
datoriilor ce trebuie rambursate în anul planificat, iar m rimea lor viitoare depinde de m rimea
activelor financiare planificate. Astfel, activele planificate se însumeaz , la fel şi pasivele. Se
compar totalul activelor cu totalul pasivelor. În cazul în care activele sunt mai mari decât
pasivele, întreprinderea va avea nevoie de surse suplimentare de finan are. În cazul în care
pasivele sunt mai mari decât activele, întreprinderea dispune de mijloace b neşti în exces şi
poate recurge la r scump rarea ac iunilor sau la rambursarea unor datorii.
5. În cazul în care deficitul de resurse financiare se acoper din contul unui credit, trebuie
recalculat profitul net, deoarece un credit nou presupune cheltuieli cu dobânzi mai mari.

121
 În procesul de planificare a activit ii companiilor de leasing, consider m c trebuie s se
in cont de urm toarele:
• De regul , orice creştere a activelor financiare conduce la o creştere a celorlalte active
şi a rezultatelor financiare viitoare.
• Creşterea activelor implic creşterea necesarului de finan are din exterior.
• Distribuirea de dividende contribuie la creşterea necesarului de finan are din exterior.
Deoarece creşterea activelor nu este permanent propor ional cu nivelul vânz rilor, se
mai folosesc şi metode statistice de previziune. Aceste metode se bazeaz pe determinarea unor
legit i în evolu ia activelor fa de evolu ia vânz rilor. De regul , se aplic metoda regresiei
liniare sau metoda previziunii pe elemente specifice, cum ar fi examinarea activelor în func ie de
eficien a utiliz rii, capacitatea de produc ie şi alte variabile etc.
În baza bugetelor elaborate anterior, poate fi elaborat Raportul previzionat privind
rezultatele financiare. Rezultatele opera ionale sunt corectate cu rezultatele anticipate din
activitatea de investi ii şi financiar .
Elaborarea Raportului previzionat privind rezultatele financiare pentru cele 4 companii
analizate este realizat pentru MAIB Leasing, în tabelul 3.4.3 (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul
3.4.7 (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.11 (Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.15
(Anexa 9). Rezultatul activit ii de investi ii se planific în func ie de evolu iile istorice ajustate,
dup caz, la o rat de creştere a veniturilor opera ionale sau a activelor financiare. În procesul
previziunii rezultatului financiar, se cuantific m rimea veniturilor din arend pe termen lung ce
trebuie determinate prin produsul dobânzilor aşteptate a fi încasate (figura 3.4.2) şi volumul
activelor financiare pe termen lung planificate. De asemenea, aceste rezultate sunt corectate,
dup caz, cu veniturile sau cheltuielile rezultate din modificarea cursurilor valutare aşteptate.
Aceste informa ii mai trebuie corectate cu aspectele fiscale de desf şurare a activit ii. În
cazul nostru, am previzionat un nivel de 15% al cotei impozitului pe venit.
Planificarea fluxurilor de mijloace b neşti a fost efectuat în baza datelor bilan ului
contabil şi a rezultatelor financiare aplicând metoda indirect . Elaborarea Bugetului Fluxurilor de
Mijloace B neşti pentru cele 4 companii analizate este prezentat pentru MAIB Leasing în
tabelul 3.4.4 (Anexa 6), IMC Leasing, în tabelul 3.4.8 (Anexa 7), Euroleasing, în tabelul 3.4.12
(Anexa 8) şi RTK leasing în tabelul 3.4.16 (Anexa 9).
Metoda indirect de planificare a fluxurilor de mijloace b neşti const în corectarea
profitului net, inând cont de opera iunile nemonetare şi modificarea activelor curente (stocuri,
crean e), datoriilor pe termen scurt (datorii creditoare comerciale, datorii calculate).
Pentru determinarea fluxurilor de mijloace b neşti din activitatea opera ional , a fost
folosit urm toarea rela ie

122
 FMBO = PO-CIV+ UA ± ∆ S ± ∆ CC± ∆ DCTS ± ∆ DCCTS, (3.4.1)

unde: FMBO exprim fluxul de mijloace b neşti din activitatea opera ional ;
PO – profitul opera ional;
CIV –cheltuielile privind impozitul pe venit;
UA – uzura şi amortizarea activelor pe termen lung;
∆ S – modificarea stocurilor de m rfuri şi materiale;
∆ CC – modificarea crean elor comerciale pe termen scurt;
∆ DCTS – modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt;
∆ DCCTS – modificarea datoriilor calculate pe termen scurt, unde, pentru
determinarea fluxurilor de mijloace b neşti din activitatea de investi ii a fost folosit urm toarea
rela ie:
FMBI = RI ± ∆ ANTL ± ∆ AMTL± ∆ AFTL, (3.4.2)
unde: FMBI indic fluxul de mijloace b neşti din activitatea de investi ii;
RI – rezultatul din activitatea de investi ii;
∆ ANTL – modificarea activelor nemateriale pe termen lung;
∆ AMTL – modificarea activelor materiale pe termen lung;
∆ AFTL – modificarea activelor financiare pe termen lung.
Pentru determinarea fluxurilor de mijloace b neşti din activitatea financiar a fost folosit
urm toarea rela ie:
FMBF = RF ± ∆ DTL ± ∆ DFTS± ∆ CSS – Div, (3.4.3)
unde: FMBI exprim fluxul de mijloace b neşti din activitatea financiar ;
RF – rezultatul din activitatea financiar ;
∆ DTL – modificarea datoriilor pe termen lung;
∆ DFTS – datoriilor financiare pe termen lung;
∆ CSS – modificarea capitalului statutar şi suplimentar;
Div - plata dividendelor.
Iar fluxul de mijloace b neşti net se determin prin suma fluxurilor de mijloace
b neşti din toate activit ile întreprinderii:
FMBN = FMBO+FMBI+FMBF (3.4.4)
Concluziile principale formulate în baza rezultatelor procesului de previziune privind
direc iile dezvolt rii activit ii de leasing la întreprinderile analizate, în Republica Moldova, sunt
urm toarele:
1. Previziunea activit ii companiilor de leasing difer de previziunea activit ii
companiilor industriale, comerciale de servicii tipice.

123
 2. Rezultatele financiare ale companiilor de leasing depind, în mod decisiv, de 3
indicatori: m rimea activelor financiare, m rimea datoriilor financiare şi de diferen a
dintre dobânzile încasate de activele financiare şi dobânzile pl tite furnizorilor de
fonduri.
3. Diferen ele în eviden a contabil denot deosebirile în procesul de planificare,
diferit de la o companie de leasing la alta. Astfel, am identificat dou metode de analiz
financiar a leasingului: la vânzare sau de finan are direct .
4. Pia a de leasing în R. Moldova este în stadiu de formare, de aceea companiile de
leasing raporteaz nivele mari de creştere a rezultatelor financiare şi o profitabilitate
adecvat .
5. În urm torii 5 ani, pia a de leasing din R. Moldova se va stabiliza şi segmenta,
astfel încât competitivitatea pe aceast pia va r mâne înalt .
6. Companiile cu un suport financiar ob inut de la b ncile comerciale au şanse mai
mari de men inere a pozi iei pe aceast pia .
Leasingul este o form flexibil utilizat în finan area utilajelor şi a echipamentelor
pentru dezvoltarea întreprinderilor. Aceast tehnic de finan are acord un suport financiar
agen ilor economici, care au deficien e în ob inerea creditelor de la b nci, ori nu accept
condi iile de ipotecare şi gajare a bunurilor, precum şi ofer dinamismul comercial. De aceea,
leasingul – ca tehnic de finan are – vizeaz , în primul rând, întreprinderile care urm resc
l rgirea activit ii, creşterea performan elor şi valorificarea poten ialului economic, iar în plan
general asigur progresul tehnic.
Analiza şi previziunea financiar efectuate pentru companiile de leasing reflect
stabilitate financiar şi creştere a volumului de tranzac ii. De asemenea, aceste companii se afl
în procesul de acumulare a capitalului într-un volum suficient, care ar permite realizarea
dezvolt rii spectaculoase a pie ei leasingului. Aceast situa ie va fi mai performant odat cu
apari ia institu iilor financiare interna ionale investitoare în domeniul leasingului în Republica
Moldova, ceea ce va influen a considerabil problema accesului la resursele financiare, la
costurile mai mici şi, implicit, micşorarea ratelor de leasing.

124
 CONCLUZII ŞI RECOMAND RI
În urma cercet rilor realizate, s-au formulat urm toarele concluzii:
1. Experien a evolu iei pie ei de leasing, în rile cu economie dezvoltat , demonstreaz c
factorii de baz care asigur o ascensiune continu a serviciilor de leasing sunt uzura accelerat
a activelor care formeaz obiectul leasingului şi sus inerea complex a acestor activit i din
partea statului.

2. Leasingul este o form flexibil utilizat în finan area utilajelor şi a echipamentelor pentru
dezvoltarea întreprinderilor. Aceast tehnic de finan are acord un suport financiar agen ilor
economici care au deficien e în ob inerea creditelor de la b nci, ori nu accept condi iile de
ipotecare şi gajare a bunurilor, precum şi ofer dinamismul comercial. De aceea, leasingul – ca
tehnic de finan are – vizeaz , în primul rând, întreprinderile care urm resc extinderea activit ii,
creşterea performan elor şi valorificarea poten ialului economic, iar, în plan general, asigur
progresul tehnic.
3. Reglementarea raporturilor de leasing, în unele state europene, se efectueaz printr-un
cadru legislativ distinct, sau cadrul legal este determinat de Codul Civil şi de legile care
reglementeaz activitatea antreprenorial , iar, în plan institu ional, companiile de leasing sunt
constituite în asocia ii na ionale de leasing, în plan continental şi regional, în diferite asocia ii.

4. Liberalizarea economiilor statelor Europei Centrale şi de Est, amplificat de dorin a lor de a

se integra în circuitul economic mondial, a asigurat o dinamic ascendent a pie ei de leasing,
atr gând investi ii str ine semnificative în acest sector. În ultimii ani, aportul tranzac iilor de
leasing denot ponderi cresc toare din investi iile totale în capitalul fix din aceste ri.

5. Leasingul constituie o activitate relativ nou pentru economia Republicii Moldova şi, cu
toate c primele afaceri din domeniu au fost înregistrate înc în anii 90, aportul leasingului în
PIB este nesemnificativ.

6. Inciden a semnificativ a fiscalit ii asupra activit ii agen ilor economici impune acestora
g sirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor. În acest
context, leasingul poate constitui o solu ie, în ceea ce priveşte achizi ionarea de echipamente,
autovehicule etc. Principalul argument îl reprezint compatibilizarea fluxului de numerar cu
cheltuielile deductibile astfel, încât profitul ob inut de companie s fie acoperit în mod
satisf c tor de lichidit ile firmei.
7. Modalit ile de finan are existente îmbrac forme dintre cele mai diverse, în contextul
dinamicii complexe a schimburilor economice. Finan area prin leasing financiar este o form
special de creditare, de aici şi natura divers a institu iilor care desf şoar opera iuni de leasing
– de la institu ii specializate, b nci şi societ i de asigurare.

125
 8. Factorii stimulatori ai dezvolt rii leasingului constituie avantaje fiscale, în compara ie cu
creditarea bancar (uzura accelerat , inclusiv atribuirea pl ilor de leasing la costuri de produc ie
etc.), modalitatea accesibil de finan are a mijloacelor fixe, precum şi riscurile moderate
pentru vânz torii de automobile şi utilaje fabricate de produc torii autohtoni.

9. Noua lege cu privire la leasing confer dreptul de a beneficia de opera iile de leasing atât
persoanelor juridice, cât şi celor fizice. Legea simplific procedura de rambursare a activelor
livrate în leasing, dar neachitat în termenul prev zut: actualmente, astfel se efectueaz în decurs
de cinci zile, conform unei proceduri prev zute de Codul de Procedur Penal . Totodat ,
barierele principale pentru extinderea acestor afaceri sunt caracterul contradictoriu al cadrului
normativ şi legislativ ale leasingului, costul înalt al tranzac iilor de leasing, ca urmare a aplic rii
TVA şi taxelor vamale, subdezvoltarea infrastructurii de asigur ri a activit ii de leasing.

10. În Republica Moldova, principalele active finan ate prin leasing financiar sunt
mijloacele de transport şi utilajul agricol, având impact pozitiv în dezvoltarea industriei,
agriculturii, transportului, moderniz rii mijloacelor de produc ie etc.

11. Metodele existente de calculare a uzurii în condi iile costului mare al obiectelor de
leasing şi costului relativ ridicat pentru dobânzile la credite limiteaz sferele de aplicare a
leasingului în Moldova, precum şi reduce capacitatea lui de a deveni un factor investi ional
principal în renovarea echipamentelor, utilajelor şi tehnologiilor din sectorul real al economiei.

12. În baza analizei situa iei economice a companiilor de leasing, s-a constatat o stabilitate
financiar relativ . Una dintre problemele majore se refer la acumularea capitalului suficient
pentru introducerea schimb rilor semnificative pe pia a leasingului.

13. Pentru leasingul de echipament, evaluarea echipamentului în sine este la fel de

important ca şi evaluarea credibilit ii solicitantului de credit. Caracteristicile echipamentului au
o importan deosebit , deoarece acestea pot afecta bonitatea tranzac iei, punându-se sub semnul
întreb rii chiar eficien a afacerii. Existen a informa iei despre parametrii tehnici ai
echipamentului oferit în leasing conduce la alegerea structurii financiare optime, astfel încât sunt
evaluate toate avantajele şi dezavantajele aferente surselor de finan are şi, respectiv, a factorilor
de risc.

14. Procesul de evaluare a deciziilor investi ionale, în cazul în care leasingul financiar este o
metod de finan are, presupune anumite particularit i. Particularit ile se refer la urm toarele
aspecte: (1) determinarea fluxurilor financiare pozitive generate de investi ia finan at prin
leasing; (2) determinarea costului mediu ponderat al capitalului pentru actualizarea fluxurilor

126
investi ionale; şi (3) determinarea bugetului investi ional al companiei în baza analizei
investi ionale.

15. Analiza şi previziunea financiar efectuat pentru companiile de leasing reflect

stabilitate financiar şi creştere a volumului de tranzac ii. De asemenea, aceste companii se afl
în procesul de acumulare a capitalului într-un volum suficient, care ar permite s realizeze
dezvoltarea spectaculoas a pie ei leasingului. Aceast situa ie va fi mai performant , odat cu
apari ia institu iilor financiare interna ionale investitoare în domeniul leasingului în Republica
Moldova, ceea ce va influen a considerabil problema accesului la resursele financiare, la
costurile mai mici şi implicit micşorarea ratelor de leasing.

16. Planificarea în cadrul companiilor de leasing se prezint ca o combina ie între

planificarea activit ii unei întreprinderi industriale şi planificarea activit ii unei institu ii
financiare. Volumul veniturilor companiei de leasing combin atât venituri din vânzarea
echipamentelor şi utilajelor, cât şi venituri importante din activitatea investi ional . Astfel, c
dintr-un punct de vedere, activitatea de leasing este o activitate comercial de vânzare a utilajelor
şi echipamentelor, iar din alt punct de vedere este o activitate de creditare a agen ilor economici.

17. Companiile au tendin e de lansare a proiectelor de finan are a imobilului, inclusiv a

locuin elor, îns constat m c baza legislativ a Moldovei este imperfect pentru desf şurarea
unei astfel de activit i. Pe de alt parte, leasingul imobilului poate constitui o solu ie pentru
familiile care nu pot s -şi permit procurarea unui apartament, dar şi o bun plasare a
economiilor.

18. Ritmul de creştere relativ modest de dezvoltare a pie ei serviciilor de leasing în

Moldova este condi ionat, nu numai de mediul investi ional din economie, dar şi de efortul redus
din partea institu iilor publice în promovarea acestor servicii. Tendin ele pentru perioada
imediat urm toare pot fi considerate favorabile din punct de vedere al profiturilor. Companiile de
leasing trebuie s limiteze nivelul investi iilor şi s -şi orienteze activit ile spre ob inerea
eficien ei optime, în condi iile creşterii economice sustenabile.

Sinteza rezultatelor şi concluziile realizate în cadrul cercet rii permit formularea

urm toarelor recomand ri:
1. În Republica Moldova, pentru asigurarea climatului investi ional favorabil, este benefic
utilizarea leasingului financiar în cadrul activit ilor investi ionale.

2. Ac iunile şi m surile de sus inere a leasingului, în Republica Moldova, în majoritatea

cazurilor, poart un caracter declarativ, de aceea pentru elaborarea şi implementarea lor este
oportun elaborarea unui program complex în domeniul dat şi actualizarea unor acte legislative

127
şi normative, ce ar facilita derularea afacerilor de leasing şi ar prevedea finan area bugetar
pentru unele domenii prioritare.

3. Aplicarea cadrului fiscal, precum şi utilizarea metodei accelerate de uzur nu trebuie s

fie percepute numai sub aspectul acord rii unor facilit i, dar s constituie premise în
extinderea leasingului. Uzura accelerat este conceput ca o metod de diminuare a bazei
impozabile în activitatea întreprinderii, de fapt, este profitabil pentru stat prin recuperarea
rapid a valorii activelor şi stimularea procesului investi ional în activitatea de produc ie.

4. Dezvoltarea sectorului financiar, în Republica Moldova, trebuie s beneficieze de un

regim fiscal preferen ial.

5. Fondarea, în Republica Moldova, a Asocia iei Na ionale a companiilor de leasing în

scopul creşterii atractivit ii pie ei serviciilor de leasing în Moldova şi promovarea intereselor
tuturor participan ilor pe pia a de leasing.

6. Din punct de vedere legislativ, se resimte necesitatea adopt rii unei reglement ri mai
eficiente referitoare la procedurile juridice, în cazul în care locatarul nu respect prevederile
contractului de leasing financiar, ceea ce, deocamdat , se realizeaz lent.

7. Aderarea la Conven ia de la Ottawa, care va permite companiilor str ine de a încheia

contractele de leasing în condi iile reglement rilor interna ionale.

8. Apreciem faptul c societ ile de leasing trebuie s stabileasc sisteme proprii de evaluare
şi control al riscurilor, astfel încât s evite apari ia acestora sau atunci când riscurile apar s
de in proceduri bine determinate de administrare a lor. Consider m c acest lucru se poate
realiza prin existen a infrastructurilor necesare, inclusiv a implement rii de platforme şi
programe informatice adecvate, care s aib capacitatea de a furniza informa iile necesare
cunoaşterii situa iei în cele mai mici detalii.
9. În urma analizei elaborate, constat m faptul c , în prezent, industria leasingului din
Republica Moldova, din punct de vedere al dimensiunii fondurilor proprii, este subcapitalizat ,
ceea ce induce ideea existen ei unui risc semnificativ care poate crea probleme întregii pie e
financiar-bancare.

10. Faptul c , în Republica Moldova, pia a de leasing este o pia tân r şi cu un istoric
foarte scurt nu se poate discuta despre existen a unui nivel de capitalizare ridicat, astfel încât
consider m c , pentru moment, ar fi trebuit s existe un capital minim acceptat de cel pu in 20%
din ceea ce se impune la institu iile de credit (b nci).
11. Consider m c este util existen a unei norme privind adecvarea capitalului în cadrul
pie ei de leasing din Republica Moldova. Apreciem c , numai în acest fel, pe de-o parte,

128
activitatea de leasing va fi sus inut de un capital minim necesar, determinat în func ie de
evaluarea corect a riscurilor asumate, iar, pe de alt parte, acest lucru ar reprezenta un prim pas
spre aplicarea viitorului Acord de la Basel. Remarc m faptul c , prin aplicarea Acordului Basel
II, se implementeaz noi coordonate de determinare a gradului de adecvare a capitalului
institu iilor de credit şi a societ ilor de leasing financiar prin intermediul utiliz rii ratingurilor
acordate de c tre agen iile specializate.
12. inând cont de diferen ele şi specificul informa iei financiare prezentate de companiile de
leasing, analiza financiar trebuie completat cu indicatori specifici. Consider m important
folosirea unui sistem de indicatori (rate) pentru analiz financiar a companiilor de leasing.
Utilizarea unei metodologii specifice de planificare a activit ii companiilor de leasing şi
elaborarea strategiilor de dezvoltare şi diversificarea serviciilor prestate.
13. În procesul de planificare a activit ii companiilor de leasing trebuie inut cont faptul c
orice creştere a activelor financiare, conduce la o creştere a celorlalte active şi a rezultatelor
financiare viitoare, care la rândul lor implic creşterea necesarului de finan are din exterior.

Utilizarea leasingului financiar trebuie s devin practica uzual în Republica Moldova,

deoarece majorarea venitului reinvestit demonstreaz sporirea încrederii investitorilor, contribuie
la armonizarea şi claritatea aplic rii sistemului de leasing, asigur dezvoltarea unui mediu
atractiv atât pentru investitorii locali, cât şi pentru cei str ini.

129
 BIBLIOGRAFIE

Acte legislative şi normative

1. Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 291-XVI din 16.11.2005 Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.164-167/810 din 09.12.2005
2. Legea cu privire la arend nr.861-XII din 14.01.1992 cu modific rile şi complet rile
ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1, ianuarie 1992.
3. Legea institu iilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 1996. – Nr. 1. – 1 ianuarie.
4. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005 Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.92-94/429 din 08.07.2005
5. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din
03.01.92 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 2. – 28 februarie.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Na ional a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.95 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. – Nr. 56-57. – 12 octombrie.
7. Codul fiscal al Republicii Moldova şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor
acestuia. Revista „Contabilitate şi audit”, nr.1 2006, 2007.
8. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 22.06.2002, nr.82-86.
9. Hot rârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
social-economic a Republicii Moldova pân în anul 2005, nr.1415 din 19.12.2001 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –2002. – Nr. 55-8. – 10 ianuarie.
10. Standardul Na ional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”. Revista
„Contabilitate şi audit”, nr.3, 2002.
11. Standardul Na ional de Contabilitate S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe
termen lung”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr.88-91.
12. Standardul Interna ional de Contabilitate IAS 17 « Leases »

Manuale, monografii, c r i

13. Achim M. Leasing – o afacere de succes. – Bucureşti : Editura Economic \\Bucureşti\,

2005.- 541 p.
14. A , . A. : ,
.- . ; Mo : 2005.-128 p.
15. Alexe, Adrian Liviu. Reglementări privind operaţiunile de leasing, Bucureşti: Centrul de
Informare şi Documentare Economic , 2006.- 59 p. – (Biblioteca Economic )

130
16. Andreica M. Leasing – cale de finanţare a investiţiilor pentru întreprinderile mici şi
mijlocii. Bucureşti, CRIMM, 1997.
17. Andreica M., Andreica C., Mustea-Şerban I., Mustea-Şerban R. Decizia de finanţare în
leasing /. – Bucureşti : Cibernetica, 2003.- 210 p.
18. Aristotel. Retorica, cartea I, cap.V.
19. A , . .–
Mo : , 2005. – 131 p.
20. Brigham Eugene F. Fundamentals of Financial Management. – London: The Dryden
Press, Fort Wort, 1992.
21. Cechina, Ecaterina. Contabilitatea arendei: spec. 08.00.12 – Eviden a contabil , controlul
şi analiza activit ii economice: autoreferat al tezei de doctor în ştiin e economice / -
Chişin u : [s. n.], 2003.- 25 p.
22. Cechina, Ecaterina, Eudochia Bajerean. Contabilitatea arendei: spec. 08.00.12 –
Eviden a contabil , controlul şi analiza activit ii economice: teza pentru conferirea
titlului de doctor în ştiin e economice., - Chişin u: 2003.- 145 p.
23. Clocotici D., Gheorghiu Gh. Operaţiunile de leasing. Edi ia a II-a, Bucureşti, Lumina
Lex, 2000.
24. Clocotici, Dorin. Operaţiunile de leasing /. – Edi ia a II-a. – Bucureşti: Lumina Lex,
2000.-263 p.
25. Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în anul 2006, Biroul Na ional de
Statistic , Chişin u 2007, p.151. (pag.23-25 FBC, )
26. Dicţionar de economie. Coord. Ni Dobrot . Bucureşti, Economica, 1999.
27. D , . . ; , 1999.- 320 p.
28. Goreacii, Vitalie. Bazele economice de organizare a leasingului utilajelor de producere:
Spec.: 08.00.05 – Economia şi managementul în ramur şi domeniu de activitate:
autoreferatul tezei de doctor în ştiin e economice., - Chişin u: 1997.- 21 p.
29. Halpern P., Fred Weston J., Brigham E. Finanţe manageriale. Bucureşti, Economica,
1998.
30. Hoan a N. Finanţele firmei – Bucureşti, Ed. Continent, 1996. – 360 p.
31. Ipati Gh., Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii - Chişin u, Ed. DFID 2003
32. Işf nescu A., Tu u A., Practica evaluării economice a întreprinderii. – Bucureşti: Ed.
Tribuna Economic , Buletin economic legislativ nr. 2/1995.
33. K , . , : /. – Mo :
, 2005.- 512 p.
34. K , . . Mo : Ma ket DS, 2004.-134 p

131
35. Leasingul în Moldova : situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare. Colectiv de autori:/
- Chişin u : PRAG-3, 2002.-80 p.
36. Leasingul în Moldova: situaţia actuală şi oportunităţi de dezvoltare. Lucrare. Colectiv de
autori. Chişin u, BCI, USAID, 2002.
37. Manolescu G. Politici economice. – Bucureşti: Ed. Tribuna Economic , 1997.
38. M rgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii.- Bucureşti: Ed. Tribuna
Economic , 1994.
39. Metodologii de diagnosticare financiar-bancară a întreprinderilor, Bucureşti, Ed.
Tribuna Economic , Buletin economic legislativ, nr. 9/1996.
40. Niculescu M. Diagnostic global strategic. – Bucureşti: Ed. Economic , 1997.
41. Obert R., Delesalle E., Mercadal B., Dalion P., Noels G. Drept şi contabilitate. Bucureşti,
Economica, 2002.
42. Peterson, George E. Land leasing and land sale as an infrastructure-financing option.
November 2006 / George E. Peterson. – Washington : \The \\World Bank, 2006.-25 p. –
(Policy Research Working Paper ; 4043).
43. Popescu D. Procesul decizional în întreprinderile mici şi mijlocii. – Bucureşti: Ed.
Economic , 2001.
44. Puiu A. „Management internaţional. Tehnici de afaceri economice interne şi
internaţionale” – vol.II, Piteşti: Ed. „Independen a Economic ”, 2003. – 347p.
45. Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi, Biroul Na ional de Statistic ,2006
46. Sandu Gh. Finanţarea întreprinderilor. – Bucureşti: Ed. Economic , 2002.
47. Stancu I. Finanţe.- Bucureşti: Editura Economic , 1996.
48. Standardele Internaţionale de Contabilitate. Bucureşti, Economica, 2000.
49. Teza de doctorat „Valenţe şi limite ale leasingului în condiţiile specifice economiei
româneşti”, B rbulescu Şeitan Oana, Bucuresti 2006 (Leasing în experien a
interna ional : Organiza ii interna ionale de reglementare a leasingului).
50. Teza de doctorat „ Contractele de locatie-finantare – studii comparative si efectuate în
spatiul informarii financiar contabile”. Cristina Teodora Andreica, Bucureşti 2006
(pentru clasificarea op de leasing, caracteristica leas financiar, operational etc, IAS 17)
51. Teza de doctorat „Studiu asupra perspectivei leasing-ului în România”. Coca
Constantinescu Gh. ASEM, Bucureşti 2006, (Basel, pg.77 -110, despre risc pag. 111-
133)
52. Tita-Nicolaescu Gabriel. Regimul juridic al operaţiunilor de leasing. – Bucureşti, 2003
53. Toma M., Alexandru F. Finanţe şi gestiune financiară a întreprinderii. – Bucureşti: Ed.
Tribuna Economic , 1998.

132
54. Vâşcu-Barbu T., Bugetul statului şi agenţii economici. – Bucureşti: Ed. Didactic şi
Pedagogic , 1997.
55. . . ; ,
. 1995.- ,
56. . .- : - , 2000.
57. . .- : - , 1999.
58. ., ., . : , -
, . , - „ ”,
1997.
59. , . . : , - 2-e . – Mo : 2005.-391 p.
60. . ., . XXI – 2006, 943
61. . : . .- . .– , - , 1997.
62. , . A. : . .- . . – Mo : Infra-M, 1997.-
380 p.
63. , . A. : . – Mo : -
„Daşkov” 2003.- 944 p.
64. , . A. : . –
Mo : 2000.-512 p.
65. . . , - , 2002.
66. . : , . , - , 1997.
67. . . , ,
1999.
68. ., ., . . . .
, , 1991.
69. , A. O. . – Mo :
, 2004.-336 p.
70. : , . .
. – Mo , 2005.-380 p.
71. . . . . ,
- -89, 1996.
72. . : ; ; .
, - -89, 1997.
73. ., . :
. ., « », 1992.
74. . . .- .: , 2003.

133
75. ., . .– .: - , 1999.
76. - . . ,
ROSBI, 1991.
77. . .« »- .: , 1998. – 264 p.

Articole din presa periodic

78. Achim, Monica. Prevalenţa economicului asupra juridicului versus prevalenţa

juridicului asupra economicului în cazul operaţiunilor de leasing/ Monica Achim: Studia
Universitatis „Babeş-Boyal”. Economica, An 2001,V. Nr. 2,p. P. 109-112.
79. Achim, Monica, Achim, Sorin. Contabilizarea operaţiunilor de leasing operaţional la
locator şi locatar/ Monica Achim, Sorin Achim,: Gestiunea şi contabilitatea firmei, An
2003,V. Nr. 2, P. 2-11.
80. Achim, Monica, Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar la locatar/: Tribuna
Economic , An 2001,V. Nr. 49,p. P. 32-37.
81. Albul, Elena. Particularităţile specifice ale contractului de leasing al bunurilor
materiale/ Elena Albul: Economica, An 2004, Nr. 2, P. 54-57.
82. Badea, Leonardo, Preda, Larisa. Propunere de modele matematice pentru activitatea de
leasing: Finan e, b nci, asigur ri , An 2002,V. Nr. 4,p. P. 23-25.
83. Bajerean, Eudochia, Cechina, Ecaterina. Noţiunile, caracteristica şi dezvoltarea
operaţiunilor de leasing în Republica Moldova. P. 325 (8 titl.): Analele Academiei de
Studii Economice din Moldova, An 2004,V. Vol. 2,p. P. 319-325.
84. Cauş, Lidia, Dima, Marcela. Problemele contabilităţii operaţiilor de leasing: Economica,
anul 2001,V. Nr. 2,p. P. 48-50.
85. Cechina, Ecaterina. Analiza eficien ei opera iunilor de leasing:.- p. 350 (4 titl.): Analele
Academiei de Studii Economice din Moldova, anul 2005,V. Vol. III, P. 345-350.
86. Cechina, Ecaterina. Defini ia leasingului în diferite state europene: Economica, anul
2003,V. Nr. 2,p. P. 95-96.
87. , ., Te , . :
, 2005, Nr 8, P. 44-48.
88. Cimil, Dorin. Analiza juridico-civilă a noilor reglementări în domeniul leasingului în
Republica Moldova, / Dorin Cimil.- Bibliogr: 4 titl. În : Revista Na ional de drept, anul
2004,V. Nr. 6,p. P. 13-20.
89. Ciobanu, Anamaria. Analiză comparativă: leasing operaţional – leasing financiar:
Tribuna Economic , anul 2005, Nr. 22, P. 62-64.

134
90. Dedu, Vasile, Ganea, Tudor Alexandru. Tratamentul fiscal al leasingului în România:
Finan e, b nci, asigur ri , anul 2001,V. Nr. 5,p. P. 11-13.
91. Dima, Marcela. Obligaţiuni fiscale aferente operaţiunilor de leasing financiar. P. 84-85:
Fin – Consultant, An 2005, Nr. 2, P. 26-27.
92. Frunz , Elena. Leasing-ul – sursă de finanţare a investiţiilor / Elena Frunz .- Text paralel
În limba rus . P. 84-87 : Fin – Consultant, anul 2005, Nr. 1, P. 30-33.
93. Georgescu, Maria-Andrada. Rentabilitatea leasingului financiar pentru locatori/: Tribuna
Economic , An 2005, Nr. 44, P. 61-64, 69.
94. Gribincea, Lilia. Particularităţile contractului internaţional de leasing: p. 22 (21 titl.:
Revista Na ional de drept, An 2004, Nr. 9, P. 17-22.
95. Hada, Teodor, Avantajul net al leasing-ului / în: Finan e, credit, contabilitate, anul
2000,V. Nr. 7/8, P. 63-65.
96. Halabudenko, O. Măsuri privind stimularea Lesing-ului: Aspecte de drept civil- p.51 :
Legea şi via a, 2005, Nr. 5, P. 49-51.
97. I.Sturzu, D.Sidorenco. Privind modul de aplicare a T.V.A. aferentă serviciilor de arendă
prestate rezidenţilor zonelor economice libere. Revista „Contabilitate şi audit”, 2002,
98. Ionescu, Cecilia. Caracterizarea şi contabilizarea leasingului operaţional/: Gestiunea şi
contabilitatea firmei, anul 2004,V. Nr. 3,p. P. 12-16.
99. Ionescu, Cecilia. Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar/: Gestiunea şi
contabilitatea firmei, anul 2004,V. Nr. 2,p. P. 12-17.
100. , . O Д
: , 2005, Nr 7, P. 8-9.
101. Ma a , M. . Me :
, 2003,V. Nr. 3,p. P. 48-61.
102. Martin, Cristina. Priviri generale asupra leasingului financiar şi operaţional, p. 33 (24
titl.): Revista Na ional de drept, anul 2005, Nr. 6, P. 28-33.
103. Martin, Cristina. Reglementarea juridică a leasingului financiar în Republica Moldova
/. P. 59 (25 tit.): Revista Na ional de drept, anul 2005, Nr. 12, P. 52-59.
104. Martin, Cristina, Reglementarea juridică a leasingului financiar în Republica Moldova
/ Cristina Martin.- Bibliogr. P. 59 (25 tit.)
105. Martin, Cristina, Volcinschi, Victor. Avantagele leasingului/ Cristina Martin, Victor
Volcinschi.- Bibliogr. P. 45 (37 titl.), în : Revista Na ional de drept, An 2006, Nr. 1, P.
39-45.

135
106. Maxim, Ion. Impunerea şi reglementarea operaţiunilor de leasing: Conferin a
interna ional „Racordarea sistemului financiar la exigen ele integr rii europene” (1-2
aprilie 2004), anul 2004, P. 167-169.
107. Medecan, Ion. Leasingul şi obligaţiile fiscale /: Finan e, credit, contabilitate, anul 2000,
V. Nr. 7-8, p. P. 66-69.
108. Mocanu, N. Dezvoltarea operaţiunilor de leasing în Republica Moldova/ N. Mocanu.-
Bibliogr: p. 6 (6 titl.); p. 12 (6 titl.),: Agricultura Moldovei, anul 2006, Nr. 1, P. 6; Nr. 2,
P. 12.
109. Munteanu, Irena. Leasingul – alternativă de finanţare pe termen mediu şi lung/:
Tribuna Economic , anul 2005, Nr. 8, P. 58-60.
110. M , A . : –
: , 2005, Nr 8, P. 49-57.
111. Nicolau, Vladimir. Profitaţi de pe urma leasingului/ Vladimir Nicolau în : Profit, anul
2005, Nr. 11, P. 24.
112. Niculescu, Ileana. Alternative privind finan area IMM-urilor: creditul bancar versus
leasingul / Ileana Niculescu în: Gestiunea şi contabilitatea firmei, anul 2006, Nr. 3, P. 61-
64.
113. Popa, Ştefan. Amortizarea mijloacelor fixe procurate în sistem leasing/ Ştefan Popa
114. Popovici, Ilie. Contabilitatea operaţiunilor de leasing, în: Tribuna Economic , anul
2001,V. Nr. 26,p., P. 43-45.
115. Popovici, Ilie, Contabilizarea operaţiunilor de leasing/: Tribuna Economic , anul
2003, V. Nr. 12,p. P. 24-37.
116. Purcaru, Ion. Consideraţii matematice privind operaţiunile de leasing: Finan e, b nci,
asigur ri , anul 2004,V. Nr. 4,p. P. 38-44.
117. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Finan area prin tranzac iile de vânzare şi de leasebak/:
Revista Finan e Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 5, P. 28-32.
118. Stratan, Victor. Particularităţile dezvoltării pieţei serviciilor leasing în Republica
Moldova/ Victor Stratan.- Bibliogr. P. 132 (8 titl.): Administrarea Public , anul 2004,
Nr. 1-2, P. 126-132.
119. Sula, Tudor. Aspecte privind rolul în promovarea activităţii de leasing în Republica
Moldova / Tudor Sula.- Bibliogr. P. 166; în : Administrarea Public , anul 2004, Nr. 3, P.
161-166.
120. Tulvinschi, Mihaela. Aspecte privind leasingul financiar derulat între rezidenţi: Revista
Finan e Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 3, P. 11-15.

136
121. Tulvinschi, Mihaela. Leasingul – tehnică de finanţare pe termen lung/: Revista Finan e
Publice şi Contabilitate, anul 2006, Nr. 4, P. 45-47.
122. Ulier, Maria, Litvin, Aurelia. Oportunităţile de implementare a leasingului În economia
Republicii Moldova/ Maria Ulier, Aurelia Litvin: Integrarea european şi competitivitatea
economic : simpozion interna ional, (23-24 septembrie 2004), An 2004, Vol. II, P. 140-
142.
123. . . „Contabilitate şi audit”, 1999,
nr.7-8.
124. . - .
„ ”, 1997, nr.36.
125. . .
„ ”, 2001, nr.7.
126. . : : „Contabilitate
şi audit”, 2005, Nr. 8, P. 19-22.
127. . . „ ”, 2000,
nr.24.
128. - ., - . .
„Contabilitate şi audit”, 2003, nr.2.
129. - ., - .
. „Contabilitate şi audit”, 2003, nr.2.
130. . : .
„ ”, 1998, nr.4.
131. . . „
”, 1999, nr.47.
132. . .
„ ”, 1993, nr.5.
133. ., . . „ ”,
1997, nr.10.
134. ., . : ,
o . „ ”, 1999, nr.11.
135. . Д . „Contabilitate
şi audit”, 2000, nr.11.
136. ., . Д
. „Contabilitate şi audit”, 2002, nr.12.
137. www.leaseurope.com

137
ANEXE

138
 Anexa 1
SISTEMUL RELA IILOR DE LEASING

No iune Locatari Bunurile imobiliare

Func ie Locatori Bunurile mobiliare
Principii Intermediari Drepturi
Tipul şi forma Furnizori
Arenda activelor Creditori
Livr ri Al i participan i
Finan are
Transformarea
propriet ii
Con inut Subiect Obiect

Cerere Ofert
LEASING

Proceduri Reglementare juridic Pl i de leasing

Structur
Desf şurarea tenderului Actele normative Cuantum
Analiza proiectului Rela ii contractuale Tipul şi forma
Pre ul bunului Statutul partenerului Graficul pl ilor
Dobând Motivare Încheierea afacerii
Contracte Asigurare Modalitatea de
Reclama informa ional r scump rare a activelor
Evaluarea riscurilor Formele autogestiunii Metoda de calcul

Sursa: [83, p.320]

139
 Anexa 2

Finan ator – Întreprinderea de leasing

achit bunul arendeaz bunul

livreaz bunul Beneficiar

Furnizor
(locatar)

Figura 1. Schema opera iunilor de leasing cu surse proprii ale finan atorului

Sursa: adoptat de cître autor în baza surselor [60], [65],[71].

BANCA

acord credit

Finan ator – Întreprinderea de leasing

achit bunul arendeaz bunul

livreaz bunul Beneficiar

Furnizor
(locatar)

Figura 1.2. Schema opera iunilor de leasing cu surse atrase de finan ator
Sursa: adoptat de cître autor în baza surselor [60], [65],[71].

140

Analiza opera iunilor de arend
prin prisma rapoartelor financiare
din punct de vedere a arendatorului
Raportul privind
rezultatele financiare
Arenda Venitul arendatorului din arenda
finan at direct finan at cuprinde:
a) venitul din activitatea de
investi ii - în m rimea valorii
contractuale a activelor
transmise în arend ;
b) venitul din activitatea
financiar - în m rimea
dobânzii de arend primit de
la arendaş pentru folosirea
bunurilor arendate.
Cheltuielile cuprind:
a)cheltuielile activit ii de
investi ii - în m rimea valorii de
bilan a activelor transmise în
arend ;
b)cheltuielile ocazionate de
încheierea contractului de
arend şi transmiterea activelor
în arend .
Arenda Produc torii şi/sau dealerii cu
finan at la atribu ii de arendatori reflect
vânzare transmiterea activelor în arend
ca vânzare ordinar
a acestora. Valoarea
contractual a activelor transmise
în arend se constat ca venit, iar
valoarea de bilan a acestora - ca
cheltuieli ale perioadei curente.
Dobânda pentru arend
destinat produc torilor sau
dealerilor-arendatori se constat
în decursul termenului de
arend ca venituri din
activitatea financiar
Arend La veniturile activit ii
opera ional opera ionale (alte venituri
opera ionale) se reflect plata de
arend , iar la cheltuieli se
reflect uzura (amortizarea)
activelor transmise în arend .
Sursa: elaborată de autor în baza informaţiilor tezei de doctor Cechina E. „Contabilitatea operaţiunilor de
arendă” şi Standardele Naţionale de Contabilitate.
Raportul privind fluxul
de mijloace b neşti
Plata de arend se împarte
în dou componente:
Activitatea de investi ii –
încas rile b neşti privind
rambursarea principalului, adic
a valorii contractuale a
activului, şi
Activitatea financiar –
m rimea dobânzii de arend
primit de la arendaş pentru
folosirea bunurilor arendate.
Plata de arend se împarte
în dou componente:
Activitatea de investi ii –
încas rile b neşti privind
rambursarea principalului, adic
a valorii contractuale a
activului, şi
Activitatea financiar –
m rimea dobânzii de arend
primit de la arendaş pentru
folosirea bunurilor arendate.
Plata de arend se consider
flux de numerar din activitatea
opera ional .
Anexa 3
Bilan ul contabil
Arendatorul reflect
transmiterea activelor în arend ca
ieşire a acestora.
La începutul termenului de
arend valoarea de
r scump rare (contractual ) a
activelor transmise în arend se
reflect ca majorare a crean elor
şi veniturilor anticipate,
iar valoarea de bilan a
acestora se constat ca cheltuieli
anticipate şi casare a valorii de
intrare a activelor indicate.
Arendatorul reflect
transmiterea activelor în arend ca
ieşire a acestora.
La începutul termenului de
arend valoarea de
r scump rare (contractual ) a
activelor transmise în arend se
reflect ca majorare a crean elor
şi veniturilor anticipate,
iar valoarea de bilan a
acestora se constat ca cheltuieli
anticipate şi casare a valorii de
intrare a activelor indicate.
Activele transmise în arenda ope
-ra ional se reflect în
conturile contabilit ii financiare şi
în bilan ul contabil al
arendatorului. M rimea activelor se
reduce propor ional uzurii
(amortiz rii calculate).
141
 Anexa 4

Pia a European de leasing, 2005

Serviciile de leasing pe Piaţa Europenă 2005

Producţia nouă (Mio€) Nescontat (Outstandings) (Mio€)

2005 2004 % 2005 2004 %

AT/Austria 6,712.11 6,117.36 9.72% 21,184.53 19,099.23 10.72%
BA/ Bosnia si
Herzegovina 157.09 141.88
BE/ Belgia 3,844.88 3,501.34 9.81% 8,846.67 8,166.57 8.33%
BG/ Bulgaria 484.55 489.61
CH/Elvetia 5,291.85 4,634.71 14.18% 9,859.63 9,198.90 7.18%
CZ/Cehia 3,992.41 3,396.99 17.53% 8,400.85 6,793.70 23.66%
DE/Germania 49,270.00 44,410.00 10.94% 133,200.00 128,000.00 4.06%
DK/Danemarca 4,289.52 3,084.53 39.07% 7,490.43 7,132.20 5.02%
EE/Estonia 962.25 730.83 31.67% 1,850.11 1,444.34 28.09%
ES/Spania 17,439.40 13,979.90 24.75% 35,364.30 29,150.90 21.31%
FI/Finlanda 3,200.00 2,864.90 11.72% 5,497.00 5,117.90 7.41%
FR/Franta 28,776.00 26,915.00 6.91% 73,144.00 69,750.00 4.87%
GB/Marea
Britanie 55,773.62 53,651.00 3.96% 121,033.93 122,752.00 -1.40%
GR/Grecia 2,794.00 2,360.00 18.39% 9,688.00 8,912.00 8.71%
HU/Ungaria 4,730.88 3,076.00 53.80% 10,480.75 9,351.00 12.08%
IT/Italia 44,160.00 38,039.96 16.09% 100,000.00 90,000.00 11.11%
MA/Maroc 738.13 584.55 26.27% 1,463.27 1,213.25 20.61%
NL/Nederlanda 4,539.00 4,387.00 3.46% 9,838.70 11,040.00 -10.88%
NO/Norvegia 3,535.56 2,757.09 28.24% 7,076.61 5,631.74 25.66%
PL*/Polonia 4,047.48 3,115.93 29.90% 4,965.80 3,850.00 28.98%
PT*/Portugalia 4,889.00 4,227.00 15.66% 11,702.31 9,725.00 20.33%
RO/Romania 1,101.52 841.11 30.96% 1,692.97 1,423.17 18.96%
RU/Rusia 2,759.49 1,556.01 77.34%
SE/Suedia 6,450.09 4,673.12 38.03% 10,756.61 8,521.97 26.66%
SI/Slovenia 1,478.17 1,094.00 35.12% 2,196.50 1,899.00 15.67%
SK/Slovacia 1,485.45 1,130.00 31.46% 3,757.33 1,633.00 130.09%

TOTAL 262.902.45 231,127.84 13.75% 600,121.79 559,805.79 7.20%

Sursa: www.leaseurope.com

142
 Anexa 5

Volumul tranzactiilor de vînz ri a echipamentului

în leasing în anul 2005 pe pia a Leaseurope

250 0.14
12.53% 11.58%
0.12
200
194 216 0.1
9.64%
177
150 160
159 0.08
mlrd €

151 8.45%

0.06
100

0.04
50
0.02
1.32%
0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: www.leaseurope.com

143
 Anexa 6
MODEL MAIB Leasing
Tabelul 3.4.1.
MODEL MAIB LEASING
Lei MDL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Raportul privind rezultatele financiare
Vînz ri nete 201 813 1 168 901 2 375 333 1 187 667 348 673 30 389 0 0
Costul vînz rilor 200 551 1 060 890 2 024 772 1 006 448 293 728 25 600 - -
Profit brut (pierdere global ) 1 262 108 011 350 561 181 219 54 945 4 789 0 0
Alte venituri opera ionale 6 822 097 11 104 356 11 249 283 11 811 747 12 402 335 13 022 451 13 673 574 14 357 252
Cheltuieli comerciale 382 084 70 941 347 719 382 491 420 740 462 814 509 095 560 005
Cheltuieli generale şi administrative 903 827 1 977 256 3 734 870 4 108 357 4 519 193 4 971 112 5 468 223 6 015 045
Alte cheltuieli opera ionale 8 733 008 19 296 133 20 160 924 25 746 505 29 144 975 31 805 971 32 650 976 31 402 670
inclusiv dobînzi 3 660 203 13 338 963 14 913 942 18 004 549 20 817 839 22 881 993 23 660 127 22 921 657
Rezultatul din activitatea opera ional : profit (pierdere) (3 195 560) (10 131 963) (12 643 669) -18 244 387 -21 627 628 -24 212 657 -24 954 721 -23 620 468
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit (pierdere) (412 735) 247 975 (679 300) -281 353 -295 421 -310 192 -325 702 -341 987
Rezultatul din activitatea financiar : profit (pierdere) 4 899 323 10 431 436 14 385 120 21 892 011 26 896 079 31 646 809 35 573 780 38 107 230
arenda finanţată a activelor pe termen lung 3 661 173 9 688 729 13 360 915 20 270 381 24 903 777 29 302 601 32 938 685 35 284 472
diferenţe de curs valutar 1 238 150 742 707 1 024 205 0 0 0 0 0
Rezultatul din activitatea economico-financiar : profit
(pierdere) 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775
Rezultatul excep ional: profit (pierdere)
Profit (pierdere) pîn la impozitare 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 359 492 14 485 5 033 504 941 745 955 1 068 594 1 544 004 2 121 716
Profit net (pierdere net ) 931 536 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059

INDICATORII PENTRU PROGNOZ

Creşterea veniturilor, 479% 103% -50% -71% -91% -112% -133%

Costul vînz rilor, % din venituri 99% 91% 85% 85% 84% 84% 84% 84%
Alte venituri opera ionale, % din venituri 3380% 950% 474% 994,5% 3557,0% 3557,0% 3557,0% 3557,0%
Cheltuieli comerciale, % din venituri 189% 6% 15% 14,6% 14,6% 14,6% 14,6% 14,6%
Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri 448% 169% 157% 147,2% 137,2% 127,2% 117,2% 107,2%
Alte cheltuieli opera ionale, % din venituri 4327% 1651% 849% 2167,8% 8358,8% 8358,8% 8358,7% 8358,6%

Impozit pe profit, % 27,8% 2,6% 0,5% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

144
Rata profitului brut 1% 9% 15% 15,3% 15,8% 15,8% #DIV/0! #DIV/0!
Rata profitului opera ional -1583% -867% -532% -1536,2% -6202,8% -79675,1% #DIV/0! #DIV/0!
Rata profitului net 462% 46% 45% 240,9% 1212,3% 19926,0% #DIV/0! #DIV/0!
Rentabilitatea activelor 8,2% 12,4% 6,9% 6,2% 6,0% 5,8% 5,6% 5,4%
Rentabilitatea capitalului propriu 66,1% 12,7% 4,9% 11,8% 14,8% 17,5% 20,2% 21,7%

Capital propriu (media anual ) 1 408 397 4 180 427 21 481 015 24 342 345 28 569 421 34 624 787 43 374 141 55 397 200
Datorii financiare pe termen lung (media anual ) 57 011 118 72 165 724 103 235 622 134 640 534 166 269 144 196 088 746 218 684 554 229 875 749
Datorii financiare pe termen scurt (media anual ) 4 312 404 4 408 226 3 078 327 1 859 183 2 267 170 2 641 382 2 933 786 3 114 456
Total datorii financiare 61 323 522 76 573 949 106 313 949 136 499 717 168 536 315 198 730 128 221 618 340 232 990 205

Active financiare pe termen lung 48 244 163 55 667 618 98 552 894 153 658 939 194 158 781 235 150 710 272 312 803 300 789 999

Dobînzi, % datorii 6,0% 17,4% 14,0% 13,2% 12,4% 11,5% 10,7% 9,8%
Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung 7,6% 17,4% 13,6% 13,2% 12,8% 12,5% 12,1% 11,7%

Creşterea activelor financiare pe termen lung #DIV/0! 31% 112% 30% 25% 19% 14% 8%

Venituri anticipate 43 028 019 56 766 644 124 301 029 161 591 338 201 181 215 239 405 646 271 725 409 293 463 441
Cheltuieli anticipate 43 028 020 56 753 566 126 428 649 164 357 244 204 624 768 243 503 474 276 376 443 298 486 559

BILAN UL CONTABIL
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 137 992 137 742 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113
Amortizarea activelor nemateriale (113) 16 100 29 874 57 742 85 610 113 478 141 346 169 214 197 082
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 –
rd.020) 121 642 107 868 616 371 588 503 560 635 532 767 504 899 477 031
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 3 347 167 19 966 825 -
Terenuri (122)
Mijloace fixe (123) 172 953 933 603 1 369 230 1 669 230 1 969 230 2 269 230 2 569 230 2 869 230
Resurse naturale (125)
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124,
126) 27 756 176 017 176 017 287 299 418 581 569 863 741 145 932 427
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)
3 492 364 20 724 411 1 193 213 1 381 931 1 550 649 1 699 367 1 828 085 1 936 803
Active financiare pe termen lung

145
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 4 079 677 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132) 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133)
Crean e pe termen lung (134) 44 122 293 60 037 851 130 961 493 170 249 941 211 961 176 252 233 800 286 285 363 309 188 192
Active amânate privind impozitul pe venit (135)
Avansuri acordate (136)
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 +
rd.150) 48 244 163 63 091 073 134 014 715 173 303 163 215 014 398 255 287 022 289 338 585 312 241 414
Alte active pe termen lung (141, 142) 43 028 020 56 753 566 126 428 649 164 357 244 204 624 768 243 503 474 276 376 443 298 486 559
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 94 886 189 140 676 918 262 252 948 339 630 841 421 750 451 501 022 630 568 048 012 613 141 807
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043
Animale la creştere şi îngr şat (212)
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 0 0 0 0 0
Produc ia în curs de execu ie (215)
Produse (216)
M rfuri (217) 0 0 0 0 0
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 +
rd.240) - 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 175 793 660 963 859 252 902 214 947 325 994 691 1 044 426 1 096 647
Corec ii la datorii dubioase (222)
Crean e ale p r ilor legate (223)
Avansuri acordate (224) 6 074 450 2 429 419 2 915 303 3 031 915 3 107 713 3 138 790 3 248 648 3 313 621
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 283 908 908 731 1 017 779 1 119 557 1 192 328 1 251 944 1 295 762 1 334 635
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e preliminare
(226) 150 627 3 025 680 3 630 816 3 921 281 4 234 984 4 573 782 4 939 685 5 334 860
Crean e ale personalului (227) 1 149 10 645 11 922 12 519 13 144 13 802 14 492 15 216
Crean e privind veniturile calculate (228) 4 979 698 11 074 086 16 893 887 18 583 276 19 977 022 21 774 954 22 537 077 23 213 189
Alte crean e pe termen scurt (229) 66 565 0 0 0 0 0
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.
340) 11 732 190 18 109 524 25 328 959 26 668 547 28 525 190 30 753 272 32 035 664 33 211 521
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231)
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232)
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233)
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0

146
Mijloace b neşti
Casa (241) 1 400 1 371 13 710 14 396 15 115 15 871 16 665 17 498
Cont de decontare (242) 658 449 4 595 262 1 399 886 231 097 389 421 8 154 854 30 685 548
Cont valutar (243) 52 132 1 949 138 1 754 224 1 403 380 1 473 549 1 547 226 1 624 587
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246) 164 6 896 68 960 75 856 83 442 91 786 100 964 111 061
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 660 065 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708 32 438 694
Alte active curente (251, 252) 4 860 955 4 946 541 2 852 640 3 080 851 3 327 319 3 593 505 3 880 985 4 191 464
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+
rd.450) 17 253 210 23 072 212 34 841 314 33 027 058 33 619 507 36 352 046 45 771 693 69 877 722
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528
0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000
Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0
Capital nev rsat (313)
Capital retras (314)
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510)
600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321)
Rezerve prev zute de statut (322)
Alte rezerve (323)
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) - -
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331)
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor
preceden i (332) 808 397 819 493 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059
Profitul utilizat al anului de gestiune (334)
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600)
808 397 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700 36 325 759
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung (341)
Subven ii (342)
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) - - - - - - - -
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 408 397 6 952 456 36 009 574 38 870 904 43 097 980 49 153 346 57 902 700 69 925 759
DATORII PE TERMEN LUNG

147
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746
Împrumuturi pe termen lung (413) 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen lung (414)
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680)
57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421)
Venituri anticipate pe termen lung (422) 43 028 019 56 766 644 124 301 029 161 591 338 201 181 215 239 405 646 271 725 409 293 463 441
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423)
Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 7 656 22 141 44 282 53 138 63 766 76 519 91 823 110 188
Alte datorii pe termen lung calculate (426)
Total s. 4.2
(rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 43 035 675 56 788 785 124 345 311 161 644 476 201 244 982 239 482 166 271 817 232 293 573 629
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 100 046 793 144 109 114 243 496 226 311 774 629 383 653 117 449 251 522 499 416 983 525 725 376
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 125 016
Împrumuturi pe termen scurt (513)
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514)
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 4 312 404 4 379 031 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 4 312 404 4 504 047 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 1 675 351 1 119 110 1 141 492 1 255 641 1 324 702 1 377 690 1 425 909 1 468 686
Datorii fa de p r ile legate (522)
Avansuri primite (523) 1 477 145 4 862 049 9 365 586 10 302 144 11 177 827 11 736 718 12 147 503 12 633 403
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 3 152 496 5 981 159 10 507 078 11 557 786 12 502 528 13 114 408 13 573 412 14 102 089
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 0 0 0 0 0
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 439 1 358 1 765 1 854 1 946 2 044 2 146 2 253
Datorii privind asigur rile (533) 0 0 0 0 0
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 203 316 34 409 44 732 46 968 49 317 51 783 54 372 57 090
Datorii preliminare (535) 468 706 1 280 288 3 584 806 6 452 652 11 614 773 20 906 591 37 631 864 67 737 355
Datorii privind pl ile extrabugetare (536)
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 0 0 0 0 0
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538)
Alte datorii pe termen scurt (539) 2 546 848 886 299 1 797 474 1 887 347 1 981 715 2 080 800 2 184 840 2 294 082
148
Total s. 5.3
(rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+
rd.940+rd.950) 3 219 309 2 202 354 5 428 777 8 388 821 13 647 750 23 041 217 39 873 221 70 090 780
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 10 684 209 12 687 560 17 588 462 22 012 365 28 618 860 38 969 808 56 500 022 87 368 394
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528
verificare - - - - - - - -

BILAN UL CONTABIL PLANIFICAT MAIB LEASING

Tabelul 3.4.2.
Istoric Planificat
Active /Pasive 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 137 992 137 742 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113 674 113
Amortizarea activelor nemateriale (113) 16 100 29 874 57 742 85 610 113 478 141 346 169 214 197 082
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 121 642 107 868 616 371 588 503 560 635 532 767 504 899 477 031
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 3 347 167 19 966 825 0 0 0 0 0 0
Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0
Mijloace fixe (123) 172 953 933 603 1 369 230 1 669 230 1 969 230 2 269 230 2 569 230 2 869 230
Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 27 756 176 017 176 017 287 299 418 581 569 863 741 145 932 427
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 3 492 364 20 724 411 1 193 213 1 381 931 1 550 649 1 699 367 1 828 085 1 936 803
Active financiare pe termen lung
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 4 079 677 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029 3 011 029
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132) 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193 42 193
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e pe termen lung (134) 44 122 293 60 037 851 130 961 493 170 249 941 211 961 176 252 233 800 286 285 363 309 188 192
Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 48 244 163 63 091 073 134 014 715 173 303 163 215 014 398 255 287 022 289 338 585 312 241 414
Alte active pe termen lung (141, 142) 43 028 020 56 753 566 126 428 649 164 357 244 204 624 768 243 503 474 276 376 443 298 486 559
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 94 886 189 140 676 918 262 252 948 339 630 841 421 750 451 501 022 630 568 048 012 613 141 807
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 0 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043
Animale la creştere şi îngr şat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 0 0 0 0 0 0 0 0
Produc ia în curs de execu ie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0

149
 Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0
M rfuri (217) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 0 7 748 32 645 33 298 33 964 34 643 35 336 36 043
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 175 793 660 963 859 252 902 214 947 325 994 691 1 044 426 1 096 647
Corec ii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e ale p r ilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (224) 6 074 450 2 429 419 2 915 303 3 031 915 3 107 713 3 138 790 3 248 648 3 313 621
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 283 908 908 731 1 017 779 1 119 557 1 192 328 1 251 944 1 295 762 1 334 635
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e preliminare (226) 150 627 3 025 680 3 630 816 3 921 281 4 234 984 4 573 782 4 939 685 5 334 860
Crean e ale personalului (227) 1 149 10 645 11 922 12 519 13 144 13 802 14 492 15 216
Crean e privind veniturile calculate (228) 4 979 698 11 074 086 16 893 887 18 583 276 19 977 022 21 774 954 22 537 077 23 213 189
Alte crean e pe termen scurt (229) 66 565 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 11 732 190 18 109 524 25 328 959 26 668 547 28 525 190 30 753 272 32 035 664 33 211 521
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231) 0 0 0 0 0 0 0 0
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0 0 0 0
Mijloace b neşti
Casa (241) 1 400 1 371 13 710 14 396 15 115 15 871 16 665 17 498
Cont de decontare (242) 658 449 0 4 595 262 1 399 886 231 097 389 421 8 154 854 30 685 548
Cont valutar (243) 52 132 1 949 138 1 754 224 1 403 380 1 473 549 1 547 226 1 624 587
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246) 164 6 896 68 960 75 856 83 442 91 786 100 964 111 061
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 660 065 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708 32 438 694
Alte active curente (251, 252) 4 860 955 4 946 541 2 852 640 3 080 851 3 327 319 3 593 505 3 880 985 4 191 464
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 17 253 210 23 072 212 34 841 314 33 027 058 33 619 507 36 352 046 45 771 693 69 877 722
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000
Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital nev rsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 600 000 5 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000 33 600 000
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321) 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezerve prev zute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 0 0 0 0 0 0 0 0

150
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor preceden i (332) 808 397 819 493 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 0 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059
Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 808 397 1 352 456 2 409 574 5 270 904 9 497 980 15 553 346 24 302 700 36 325 759
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 0 0 0 0 0 0 0
Subven ii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 408 397 6 952 456 36 009 574 38 870 904 43 097 980 49 153 346 57 902 700 69 925 759
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746
Împrumuturi pe termen lung (413) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 57 011 118 87 320 329 119 150 915 150 130 153 182 408 136 209 769 356 227 599 751 232 151 746
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri anticipate pe termen lung (422) 43 028 019 56 766 644 124 301 029 161 591 338 201 181 215 239 405 646 271 725 409 293 463 441
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 7 656 22 141 44 282 53 138 63 766 76 519 91 823 110 188
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 43 035 675 56 788 785 124 345 311 161 644 476 201 244 982 239 482 166 271 817 232 293 573 629
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 100 046 793 144 109 114 243 496 226 311 774 629 383 653 117 449 251 522 499 416 983 525 725 376
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 0 125 016 0 0 0 0 0 0
Împrumuturi pe termen scurt (513) 0 0 0 0 0 0 0 0
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 4 312 404 4 379 031 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 4 312 404 4 504 047 1 652 607 2 065 759 2 468 582 2 814 183 3 053 389 3 175 524
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 1 675 351 1 119 110 1 141 492 1 255 641 1 324 702 1 377 690 1 425 909 1 468 686
Datorii fa de p r ile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (523) 1 477 145 4 862 049 9 365 586 10 302 144 11 177 827 11 736 718 12 147 503 12 633 403
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 3 152 496 5 981 159 10 507 078 11 557 786 12 502 528 13 114 408 13 573 412 14 102 089
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 439 1 358 1 765 1 854 1 946 2 044 2 146 2 253
Datorii privind asigur rile (533) 0 0 0 0 0 0 0 0

151
 Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 203 316 34 409 44 732 46 968 49 317 51 783 54 372 57 090
Datorii preliminare (535) 468 706 1 280 288 3 584 806 6 452 652 11 614 773 20 906 591 37 631 864 67 737 355
Datorii privind pl ile extrabugetare (536) 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen scurt (539) 2 546 848 886 299 1 797 474 1 887 347 1 981 715 2 080 800 2 184 840 2 294 082
Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+
rd.940+rd.950) 3 219 309 2 202 354 5 428 777 8 388 821 13 647 750 23 041 217 39 873 221 70 090 780
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 10 684 209 12 687 560 17 588 462 22 012 365 28 618 860 38 969 808 56 500 022 87 368 394
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 112 139 399 163 749 130 297 094 262 372 657 898 455 369 958 537 374 676 613 819 706 683 019 528

Raportul planificat privind rezultatele financiare MAIB LEASING

Tabelul 3.4.3.
Istoric Planificat
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Vînz ri nete 201 813 1 168 901 2 375 333 1 187 667 348 673 30 389 0 0
Costul vînz rilor 200 551 1 060 890 2 024 772 1 006 448 293 728 25 600 0 0
Profit brut (pierdere global ) 1 262 108 011 350 561 181 219 54 945 4 789 0 0
Alte venituri opera ionale 6 822 097 11 104 356 11 249 283 11 811 747 12 402 335 13 022 451 13 673 574 14 357 252
Cheltuieli comerciale 382 084 70 941 347 719 382 491 420 740 462 814 509 095 560 005
Cheltuieli generale şi administrative 903 827 1 977 256 3 734 870 4 108 357 4 519 193 4 971 112 5 468 223 6 015 045
Alte cheltuieli opera ionale 8 733 008 19 296 133 20 160 924 25 746 505 29 144 975 31 805 971 32 650 976 31 402 670
Rezultatul din activitatea opera ional : profit (pierdere) -3 195 560 -10 131 963 -12 643 669 -18 244 387 -21 627 628 -24 212 657 -24 954 721 -23 620 468
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit (pierdere) -412 735 247 975 -679 300 -281 353 -295 421 -310 192 -325 702 -341 987
Rezultatul din activitatea financiar : profit (pierdere) 4 899 323 10 431 436 14 385 120 21 892 011 26 896 079 31 646 809 35 573 780 38 107 230
Rezultatul din activitatea economico-financiar : profit (pierdere) 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775
Rezultatul excep ional: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profit (pierdere) pîn la impozitare 1 291 028 547 448 1 062 151 3 366 271 4 973 030 7 123 960 10 293 358 14 144 775
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 359 492 14 485 5 033 504 941 745 955 1 068 594 1 544 004 2 121 716
Profit net (pierdere net ) 931 536 532 963 1 057 118 2 861 330 4 227 076 6 055 366 8 749 354 12 023 059

152
 Raportul planificat privind fluxul de mijloace b neşti (metoda indirect ) MAIB LEASING
Tabelul 3.4.4.
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Activitatea opera ional
Rezultatul din activitatea opera ional -10 131 963 -12 643 669 -18 244 387 -21 627 628 -24 212 657 -24 954 721 -23 620 468
Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 14 485 5 033 504 941 745 955 1 068 594 1 544 004 2 121 716
Rezultatul net din activitatea opera ional -10 146 448 -12 648 702 -18 749 328 -22 373 582 -25 281 251 -26 498 724 -25 742 184
Amortizarea activelor nemateriale 13 774 27 868 27 868 27 868 27 868 27 868 27 868
Uzura activelor materiale pe termen lung 148 261 0 111 282 131 282 151 282 171 282 191 282
Modificarea stocurilor -7 748 -24 897 -653 -666 -679 -693 -707
Modificarea crean elor -6 377 334 -7 219 435 -1 339 588 -1 856 643 -2 228 081 -1 282 392 -1 175 858
Modificarea investi iilor financiare TS 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea altor active curente -85 586 2 093 901 -228 211 -246 468 -266 186 -287 480 -310 479
Modificarea datoriilor comerciale -1 016 955 3 226 423 2 960 044 5 258 930 9 393 467 16 832 004 30 217 559
Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt 2 828 663 4 525 919 1 050 708 944 743 611 879 459 004 528 677
Fluxul net din activitatea opera ional -14 643 373 -10 018 923 -16 167 879 -18 114 537 -17 591 701 -10 579 131 3 736 159

Activitatea de investi ii
Modificarea activelor nemateriale pe termen lung 250 -536 371 0 0 0 0 0
Modificarea activelor materiale pe termen lung -17 380 088 19 531 198 -300 000 -300 000 -300 000 -300 000 -300 000
Modificarea activelor financiare pe termen lung -14 846 910 -70 923 642 -39 288 448 -41 711 236 -40 272 624 -34 051 563 -22 902 829
Modificarea altor active pe termen lung -13 725 546 -69 675 083 -37 928 595 -40 267 525 -38 878 706 -32 872 969 -22 110 115
Alte încas ri din activitatea de investi ii 247 975 -679 300 -281 353 -295 421 -310 192 -325 702 -341 987
Fluxul net din activitatea de investi ii -45 704 319 -122 283 198 -77 798 396 -82 574 181 -79 761 522 -67 550 234 -45 654 931

Activitatea financiar
Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 5 000 000 28 000 000 0 0 0 0 0
Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 30 309 211 31 830 586 30 979 238 32 277 983 27 361 220 17 830 395 4 551 995
Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt 191 643 -2 851 440 413 152 402 823 345 601 239 206 122 136
Modificarea datoriilor calculate pe termen lung 13 763 736 67 556 526 37 299 165 39 600 505 38 237 184 32 335 066 21 756 397
Alte încas ri din activitatea financiar 10 431 436 14 385 120 21 892 011 26 896 079 31 646 809 35 573 780 38 107 230
Fluxul net din activitatea financiar 59 696 026 138 920 792 90 583 566 99 177 390 97 590 815 85 978 447 64 537 758
Fluxul net din activitatea economico-financiar -651 666 6 618 671 -3 382 709 -1 511 328 237 593 7 849 082 22 618 985
Mijloace b neşti la începutul perioadei 660 065 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708
Mijloace b neşti la sfîrşitul perioadei 8 399 6 627 070 3 244 361 1 733 033 1 970 626 9 819 708 32 438 694
verificare 0 0 0 0 -0 -0 0

153
 Anexa 7
MODEL IMC Leasing
Tabelul 3.4.5.
MODEL IMC Leasing
Lei MDL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE
FINANCIARE
Vînz ri nete 924 115 1 310 567 655 284 272 836 90 779 22 612 3 741
Costul vînz rilor 893 455 1 217 819 605 633 250 799 83 447 20 786 3 439
Profit brut (pierdere global ) 30 660 92 748 49 650 22 037 7 332 1 826 302
Alte venituri opera ionale 1 126 510 1 630 482 3 668 061 4 401 673 4 962 887 5 483 990 5 936 419 5 995 783
Cheltuieli comerciale 1 293 322 696 354 966 390 462 429 508 472 459 519 705
Cheltuieli generale şi administrative 122 573 668 045 2 671 536 3 072 266 3 533 106 3 886 417 4 275 059 4 702 565
Alte cheltuieli opera ionale 341 544 1 886 865 8 219 539 12 066 285 14 740 706 16 974 361 18 360 982 18 591 028
inclusiv dobînzi 1 216 993 7 893 072 10 969 350 13 400 641 15 431 237 16 691 801 16 900 934
Rezultatul din activitatea opera ional : profit
(pierdere) 662 393 (895 061) (7 452 962) -11 042 194 -13 679 351 -15 798 964 -17 170 254 -17 817 212
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit (pierdere) 993 643 265 494 278 769 292 707 307 342 322 710 338 845
Rezultatul din activitatea financiar : profit (pierdere) (315 611) 245 650 11 430 268 13 527 536 17 268 395 20 825 826 23 649 670 25 194 046
arenda finanţată a activelor pe termen lung 1 684 688 7 111 369 12 410 583 15 842 564 19 106 263 21 696 945 23 113 803
diferenţe de curs valutar (1 439 039) 4 318 899 0 0 0 0 0
Rezultatul din activitatea economico-financiar : profit
(pierdere) 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678
Rezultatul excep ional: profit (pierdere)
Profit (pierdere) pîn la impozitare 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 4 757 797 030 414 617 582 263 800 131 1 020 319 1 157 352
Profit net (pierdere net ) 342 025 344 232 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327

INDICATORII PENTRU PROGNOZ

Creşterea veniturilor, yoy #DIV/0! 42% -50% -58% -67% -75% -83%

Costul vînz rilor, % din venituri #DIV/0! 97% 93% 92% 92% 92% 92% 92%
Alte venituri opera ionale, % din venituri #DIV/0! 176% 280% 672% 1819% 6041% 26253% 160264%
Cheltuieli comerciale, % din venituri #DIV/0! 0% 25% 54% 143% 473% 2089% 13891%
Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri #DIV/0! 72% 204% 469% 1295% 4281% 18906% 125697%
Alte cheltuieli opera ionale, % din venituri #DIV/0! 204% 627% 1841% 5403% 18698% 81200% 496927%

Impozit pe profit, % 1,4% 0,0% 18,8% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

154
Rata profitului brut #DIV/0! 3% 7% 7,6% 8,1% 8,1% 8,1% 8,1%
Rata profitului opera ional #DIV/0! -97% -569% -1685,1% -5013,8% -17403,7% -75933,9% -476243,6%
Rata profitului net #DIV/0! 37% 263% 358,5% 1209,3% 4994,6% 25569,5% 175300,2%
Rentabilitatea activelor 89,2% 203,7% 5,4% 4,3% 4,4% 4,5% 4,5% 4,4%
Rentabilitatea capitalului propriu n/m 12,7% 10,8% 6,8% 8,8% 10,8% 12,1% 12,0%

Capital propriu (media anual ) (370 769) 2 718 850 31 969 605 34 319 099 37 618 587 42 152 661 47 934 467 54 492 794
Datorii financiare pe termen lung (media anual ) - 31 112 965 80 053 726 112 589 473 141 812 230 168 486 744 188 151 573 196 695 516
Datorii financiare pe termen scurt (media anual ) 489 250 244 625 2 230 454 5 018 520 6 071 016 6 943 437 7 513 151 7 782 380
Total datorii financiare 489 250 31 357 590 82 284 179 117 607 993 147 883 246 175 430 181 195 664 724 204 477 896

Active financiare pe termen lung - 13 514 746 56 472 787 100 951 396 132 079 867 163 360 758 190 377 330 208 272 353

Dobînzi, % datorii 0,0% 3,9% 9,6% 9,3% 9,1% 8,8% 8,5% 8,3%
Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung #DIV/0! 12,5% 12,6% 12,3% 12,0% 11,7% 11,4% 11,1%

Creşterea activelor financiare pe termen lung #DIV/0! #DIV/0! 218% 35% 28% 21% 13% 6%

Venituri anticipate - 25 177 916 85 934 760 116 011 926 148 205 235 178 587 309 202 250 127 214 385 135
Cheltuieli anticipate - 25 458 376 83 321 864 112 484 516 143 698 970 173 157 258 196 100 595 207 866 631

BILAN UL CONTABIL
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 7 219 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235
Amortizarea activelor nemateriale (113) 195 1 307 2 419 3 531 4 643 5 755 6 867
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 –
rd.020) 7 024 19 928 18 816 17 704 16 592 15 480 14 368
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 402 927 930 678 47 113 852 37 113 852 27 113 852 22 113 852 17 113 852 12 113 852
Terenuri (122)
Mijloace fixe (123) 558 839 6 583 823 10 088 071 22 088 071 34 088 071 40 088 071 46 088 071 52 088 071
Resurse naturale (125)
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung
(124, 126) 290 648 370 567 1 090 025 2 562 563 4 835 101 7 507 639 10 580 177 14 052 715
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen
lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)
671 118 7 143 934 56 111 898 56 639 360 56 366 822 54 694 284 52 621 746 50 149 208
Active financiare pe termen lung
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131)
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132)

155
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133)
Crean e pe termen lung (134) 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538
Active amânate privind impozitul pe venit (135)
Avansuri acordate (136)
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 + rd.140
+ rd.150) 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538
Alte active pe termen lung (141, 142) 25 458 376 83 321 864 112 484 516 143 698 970 173 157 258 196 100 595 207 866 631
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 671 118 59 638 825 225 369 772 285 129 403 348 256 518 406 416 627 450 943 989 472 368 745
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 766 121 408 123 836 126 313 128 839 131 416 134 044
Animale la creştere şi îngr şat (212)
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 2 970 2 472 22 172 22 615 23 068 23 529 24 000 24 480
Produc ia în curs de execu ie (215)
Produse (216)
M rfuri (217) 29 607 896 46 934 0 0 0 0 0
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230
+ rd.240) 2 970 29 611 134 190 514 146 452 149 381 152 368 155 416 158 524
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 36 956 890 478 445 199 207 66 281 16 510 2 732
Corec ii la datorii dubioase (222)
Crean e ale p r ilor legate (223)
Avansuri acordate (224) 8 415 43 025 823 32 113 384 34 361 321 36 337 097 37 245 524 38 456 004 38 456 004
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 83 62 025 701 537 806 768 885 427 942 980 973 627 983 363
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e
preliminare (226) 79 727 81 843
Crean e ale personalului (227) 28 092 29 497 30 971 32 520 34 146 35 853
Crean e privind veniturile calculate (228) 1 708 705 5 891 266 6 774 956 7 503 264 8 291 106 8 560 567 8 646 173
Alte crean e pe termen scurt (229) 17 785 24 515 25 741 27 028 28 379 29 798 31 288
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+
rd.340) 88 225 44 896 217 39 715 684 41 998 282 44 783 787 46 540 510 48 054 142 48 152 681
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231)
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232)
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233)
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0
Mijloace b neşti
Casa (241) 4 114 123 119 829 125 821 132 112 138 717 145 653
Cont de decontare (242) 110 268 307 855 934 5 033 806 7 466 949 9 287 899 9 709 373 9 678 755
Cont valutar (243) 3 935 6 894 526 4 846 672 5 089 006 4 987 225 5 236 587 5 131 855 5 029 218

156
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246)
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 4 045 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946 14 853 626
Alte active curente (251, 252) 133 14 164 4 455 425 4 678 196 4 912 106 5 157 711 5 415 597 5 686 377
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+
rd.450) 95 373 81 684 352 50 178 352 57 065 571 62 425 269 66 507 186 68 605 100 68 851 208
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953
0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 271 506 271 506 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640
Capital suplimentar (312) 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370
Capital nev rsat (313)
Capital retras (314)
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 271 506 271 506 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321)
Rezerve prev zute de statut (322)
Alte rezerve (323)
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) - -
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331)
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor
preceden i (332) (642 275) (292 730) (292 730) 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327
Profitul utilizat al anului de gestiune (334)
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) (642 275) (292 730) 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902 25 676 229
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692
Subven ii (342)
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) (370 769) 5 808 468 58 130 742 60 480 236 63 779 724 68 313 798 74 095 604 80 653 931
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 49 437 019 96 852 628 125 908 416 154 552 581 178 508 231 193 235 160 195 167 512
Împrumuturi pe termen lung (413) 12 788 910 1 028 894 1 389 007 1 774 456 2 138 220 2 421 534 2 566 826
Alte datorii financiare pe termen lung (414)
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 62 225 929 97 881 522 127 297 423 156 327 037 180 646 451 195 656 694 197 734 338
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421)

157
Venituri anticipate pe termen lung (422) 25 177 916 85 934 760 116 011 926 148 205 235 178 587 309 202 250 127 214 385 135
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423)
Avansuri primite (424) 5 870 331 7 337 914 8 640 393 9 547 635 9 857 933 9 956 512
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425)
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 2 723 650
Total s. 4.2
(rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 27 901 566 91 805 091 123 349 840 156 845 629 188 134 943 212 108 060 224 341 647
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 90 127 495 189 686 613 250 647 263 313 172 666 368 781 395 407 764 754 422 075 985
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512)
Împrumuturi pe termen scurt (513) 489 250
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514)
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 489 250 - 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 35 129 30 330 935 2 117 024 2 328 726 2 485 915 2 498 345 2 629 508 2 682 098
Datorii fa de p r ile legate (522)
Avansuri primite (523) 592 864 14 862 135 19 359 221 21 295 143 22 732 565 23 982 856 25 241 956 25 746 795
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 627 993 45 193 070 21 476 245 23 623 870 25 218 481 26 481 201 27 871 464 28 428 894
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 10 260 82 2 162 2 270 2 384 2 503 2 628 2 759
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 111 43 441 72 531 76 158 79 965 83 964 88 162 92 570
Datorii privind asigur rile (533) 3 337 1 689 1 773 1 862 1 955 2 053 2 156
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 6 309 7 731 768 297 806 712 847 047 889 400 933 870 980 563
Datorii preliminare (535) 551 967 579 565 608 544 638 971 670 919 704 465
Datorii privind pl ile extrabugetare (536)
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538)
Alte datorii pe termen scurt (539) 142 890 80 445 84 467 88 691 93 125 97 781 102 670
Total s. 5.3
(rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930
+ rd.940+rd.950) 20 017 194 144 1 793 617 1 867 472 1 945 019 2 026 443 2 111 939 2 201 710
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 1 137 260 45 387 214 27 730 769 31 067 475 33 729 397 35 828 621 37 688 731 38 490 037
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953
verificare - - - - - - - -

158
RAPORTUL PRIVIND FLUXURILE DE
MIJLOACE B NEŞTI
Activitatea operaţională
Incasari banesti din vanzari
Plati furnizorilor si antreprenorilor
Plati banesti salariatilor si contributii pentru asigurarile
sociale 64 248 570 620
Plata dobanzilor 1 216 992 7 921 196
Plata impozitului pe venit 2 687 116 497
Alte incasari ale mijloacelor banesti 15 349 141 1 999 381
Alte plati de mijloace banesti 12 517 711 3 437 848
Flux net numerar din activitatea opera ional 1 547 503 (10 046 780)
Activitatea de investiţii
Incasari banesti din ieşirea activelor pe termen lung 11 406 592 118 634 606
Pl i banesti pentru procurare activelor pe term. lung 33 923 401 200 457 794
Dobînzi incasate 4 807 485
Dividende incasate
Alte încas ri (pla i) aferente activit ii investi ionale (39 717 246)
Flux net numerar din activitatea investi ional (62 234 055) (77 015 703)
Activitatea financiară
Incasari banesti din credite şi împrumuturi 59 641 030 127 792 742
Plati privind creditele si imprumuturile 3 336 622 42 247 972
Plata dividendelor
Incasari banesti din emiterea ac iunilor proprii
Pl i banesti la r scump rarea ac iunilor proprii
Alte încas ri (pla i) aferente activit ii financiare 11 493 321
Flux net numerar din activitatea financiar 67 797 729 85 544 770
Flux net din activitatea economico-financiar pân la
articole excep ionale 7 111 177 (1 517 713)
Încas ri (pla i) excep ionale
Flux net total 7 111 177 (1 517 713)
Diferente de curs favor. (nefavor) 47 615 171 606
Numerar la inceput de perioada 4 045 7 162 837
Numerar la sfarsit de perioada 7 162 837 5 816 730

159
 Bilan ul contabil planificat IMC Leasing
Tabelul 3.4.6.
Bilan ul contabil planificat IMC Leasing
Istoric Planificat
Active /Pasive 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 0 7 219 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235 21 235
Amortizarea activelor nemateriale (113) 0 195 1 307 2 419 3 531 4 643 5 755 6 867
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 0 7 024 19 928 18 816 17 704 16 592 15 480 14 368
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 402 927 930 678 47 113 852 37 113 852 27 113 852 22 113 852 17 113 852 12 113 852
Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0
Mijloace fixe (123) 558 839 6 583 823 10 088 071 22 088 071 34 088 071 40 088 071 46 088 071 52 088 071
Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 290 648 370 567 1 090 025 2 562 563 4 835 101 7 507 639 10 580 177 14 052 715
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 671 118 7 143 934 56 111 898 56 639 360 56 366 822 54 694 284 52 621 746 50 149 208
Active financiare pe termen lung
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 0 0 0 0 0 0 0 0
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132) 0 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e pe termen lung (134) 0 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538
Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 0 27 029 491 85 916 082 115 986 711 148 173 023 178 548 493 202 206 168 214 338 538
Alte active pe termen lung (141, 142) 0 25 458 376 83 321 864 112 484 516 143 698 970 173 157 258 196 100 595 207 866 631
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 671 118 59 638 825 225 369 772 285 129 403 348 256 518 406 416 627 450 943 989 472 368 745
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 0 766 121 408 123 836 126 313 128 839 131 416 134 044
Animale la creştere şi îngr şat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 2 970 2 472 22 172 22 615 23 068 23 529 24 000 24 480
Produc ia în curs de execu ie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0
Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0
M rfuri (217) 0 29 607 896 46 934 0 0 0 0 0
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 2 970 29 611 134 190 514 146 452 149 381 152 368 155 416 158 524
Crean e pe termen scurt

160
 Crean e aferente facturilor comerciale (221) 0 36 956 890 478 445 199 207 66 281 16 510 2 732
Corec ii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e ale p r ilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (224) 8 415 43 025 823 32 113 384 34 361 321 36 337 097 37 245 524 38 456 004 38 456 004
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 83 62 025 701 537 806 768 885 427 942 980 973 627 983 363
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e preliminare (226) 79 727 81 843 0 0 0 0 0 0
Crean e ale personalului (227) 0 0 28 092 29 497 30 971 32 520 34 146 35 853
Crean e privind veniturile calculate (228) 0 1 708 705 5 891 266 6 774 956 7 503 264 8 291 106 8 560 567 8 646 173
Alte crean e pe termen scurt (229) 0 17 785 24 515 25 741 27 028 28 379 29 798 31 288
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 88 225 44 896 217 39 715 684 41 998 282 44 783 787 46 540 510 48 054 142 48 152 681
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231) 0 0 0 0 0 0 0 0
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 0 0 0 0 0 0 0
Mijloace b neşti
Casa (241) 0 4 114 123 119 829 125 821 132 112 138 717 145 653
Cont de decontare (242) 110 268 307 855 934 5 033 806 7 466 949 9 287 899 9 709 373 9 678 755
Cont valutar (243) 3 935 6 894 526 4 846 672 5 089 006 4 987 225 5 236 587 5 131 855 5 029 218
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 4 045 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946 14 853 626
Alte active curente (251, 252) 133 14 164 4 455 425 4 678 196 4 912 106 5 157 711 5 415 597 5 686 377
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 95 373 81 684 352 50 178 352 57 065 571 62 425 269 66 507 186 68 605 100 68 851 208
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 271 506 271 506 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640 39 470 640
Capital suplimentar (312) 0 0 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370 9 677 370
Capital nev rsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 271 506 271 506 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010 49 148 010
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321) 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezerve prev zute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )

161
 Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor
preceden i (332) -642 275 -292 730 -292 730 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 0 0 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327
Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) -642 275 -292 730 3 153 040 5 502 534 8 802 022 13 336 096 19 117 902 25 676 229
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692
Subven ii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692 5 829 692
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) -370 769 5 808 468 58 130 742 60 480 236 63 779 724 68 313 798 74 095 604 80 653 931
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 0 49 437 019 96 852 628 125 908 416 154 552 581 178 508 231 193 235 160 195 167 512
Împrumuturi pe termen lung (413) 0 12 788 910 1 028 894 1 389 007 1 774 456 2 138 220 2 421 534 2 566 826
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 0 62 225 929 97 881 522 127 297 423 156 327 037 180 646 451 195 656 694 197 734 338
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 25 177 916 85 934 760 116 011 926 148 205 235 178 587 309 202 250 127 214 385 135
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (424) 0 0 5 870 331 7 337 914 8 640 393 9 547 635 9 857 933 9 956 512
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 2 723 650 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 0 27 901 566 91 805 091 123 349 840 156 845 629 188 134 943 212 108 060 224 341 647
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 0 90 127 495 189 686 613 250 647 263 313 172 666 368 781 395 407 764 754 422 075 985
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 0 0 0 0 0 0 0 0
Împrumuturi pe termen scurt (513) 489 250 0 0 0 0 0 0 0
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 0 0 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 489 250 0 4 460 907 5 576 134 6 565 897 7 320 976 7 705 327 7 859 433
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 35 129 30 330 935 2 117 024 2 328 726 2 485 915 2 498 345 2 629 508 2 682 098
Datorii fa de p r ile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (523) 592 864 14 862 135 19 359 221 21 295 143 22 732 565 23 982 856 25 241 956 25 746 795
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 627 993 45 193 070 21 476 245 23 623 870 25 218 481 26 481 201 27 871 464 28 428 894
Datorii pe termen scurt calculate

162
 Datorii privind retribuirea muncii (531) 10 260 82 2 162 2 270 2 384 2 503 2 628 2 759
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 111 43 441 72 531 76 158 79 965 83 964 88 162 92 570
Datorii privind asigur rile (533) 3 337 0 1 689 1 773 1 862 1 955 2 053 2 156
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 6 309 7 731 768 297 806 712 847 047 889 400 933 870 980 563
Datorii preliminare (535) 0 0 551 967 579 565 608 544 638 971 670 919 704 465
Datorii privind pl ile extrabugetare (536) 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 0 0 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526 316 526
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen scurt (539) 0 142 890 80 445 84 467 88 691 93 125 97 781 102 670
Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+
rd.940+rd.950) 20 017 194 144 1 793 617 1 867 472 1 945 019 2 026 443 2 111 939 2 201 710
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 1 137 260 45 387 214 27 730 769 31 067 475 33 729 397 35 828 621 37 688 731 38 490 037
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 766 491 141 323 177 275 548 124 342 194 974 410 681 788 472 923 813 519 549 089 541 219 953

Raportul planificat privind rezultatele financiare IMC Leasing

Tabelul 3.4.7.
Istoric Planificat
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Vînz ri nete 0 924 115 1 310 567 655 284 272 836 90 779 22 612 3 741
Costul vînz rilor 0 893 455 1 217 819 605 633 250 799 83 447 20 786 3 439
Profit brut (pierdere global ) 0 30 660 92 748 49 650 22 037 7 332 1 826 302
Alte venituri opera ionale 1 126 510 1 630 482 3 668 061 4 401 673 4 962 887 5 483 990 5 936 419 5 995 783
Cheltuieli comerciale 0 1 293 322 696 354 966 390 462 429 508 472 459 519 705
Cheltuieli generale şi administrative 122 573 668 045 2 671 536 3 072 266 3 533 106 3 886 417 4 275 059 4 702 565
Alte cheltuieli opera ionale 341 544 1 886 865 8 219 539 12 066 285 14 740 706 16 974 361 18 360 982 18 591 028
Rezultatul din activitatea opera ional : profit (pierdere) 662 393 -895 061 -7 452 962 -11 042 194 -13 679 351 -15 798 964 -17 170 254 -17 817 212
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit (pierdere) 0 993 643 265 494 278 769 292 707 307 342 322 710 338 845
Rezultatul din activitatea financiar : profit (pierdere) -315 611 245 650 11 430 268 13 527 536 17 268 395 20 825 826 23 649 670 25 194 046
Rezultatul din activitatea economico-financiar : profit (pierdere) 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678
Rezultatul excep ional: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profit (pierdere) pîn la impozitare 346 782 344 232 4 242 800 2 764 110 3 881 751 5 334 205 6 802 125 7 715 678
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 4 757 0 797 030 414 617 582 263 800 131 1 020 319 1 157 352
Profit net (pierdere net ) 342 025 344 232 3 445 770 2 349 494 3 299 488 4 534 074 5 781 806 6 558 327

163
 Raportul planificat privind fluxul de mijloace b neşti (metoda indirect ) IMC Leasing
Tabelul 3.4.8.
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Activitatea opera ional
Rezultatul din activitatea opera ional -895 061 -7 452 962 -11 042 194 -13 679 351 -15 798 964 -17 170 254 -17 817 212
Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 0 797 030 414 617 582 263 800 131 1 020 319 1 157 352
Rezultatul net din activitatea opera ional -895 061 -8 249 992 -11 456 810 -14 261 613 -16 599 095 -18 190 573 -18 974 564
Amortizarea activelor nemateriale 195 1 112 1 112 1 112 1 112 1 112 1 112
Uzura activelor materiale pe termen lung 79 919 719 458 1 472 538 2 272 538 2 672 538 3 072 538 3 472 538
Modificarea stocurilor -29 608 164 29 420 620 44 062 -2 929 -2 988 -3 047 -3 108
Modificarea crean elor -44 807 992 5 180 533 -2 282 598 -2 785 505 -1 756 723 -1 513 632 -98 539
Modificarea investi iilor financiare TS 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea altor active curente -14 031 -4 441 261 -222 771 -233 910 -245 605 -257 886 -270 780
Modificarea datoriilor comerciale 174 127 1 599 473 73 855 77 547 81 425 85 496 89 771
Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt 44 565 077 -23 716 825 2 147 625 1 594 611 1 262 721 1 390 263 557 429
Fluxul net din activitatea opera ional -30 505 930 513 118 -10 222 988 -13 338 149 -14 586 615 -15 415 729 -15 226 141

Activitatea de investi ii
Modificarea activelor nemateriale pe termen lung -7 219 -14 016 0 0 0 0 0
Modificarea activelor materiale pe termen lung -6 552 735 -49 687 422 -2 000 000 -2 000 000 -1 000 000 -1 000 000 -1 000 000
Modificarea activelor financiare pe termen lung -27 029 491 -58 886 591 -30 070 629 -32 186 312 -30 375 470 -23 657 675 -12 132 370
Modificarea altor active pe termen lung -25 458 376 -57 863 488 -29 162 652 -31 214 453 -29 458 289 -22 943 337 -11 766 036
Alte încas ri din activitatea de investi ii 993 643 265 494 278 769 292 707 307 342 322 710 338 845
Fluxul net din activitatea de investi ii -58 054 178 -166 186 023 -60 954 512 -65 108 058 -60 526 416 -47 278 302 -24 559 561

Activitatea financiar
Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 5 829 692 48 876 504 0 0 0 0 0
Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 62 225 929 35 655 593 29 415 901 29 029 614 24 319 414 15 010 243 2 077 644
Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt -489 250 4 460 907 1 115 227 989 764 755 078 384 351 154 107
Modificarea datoriilor calculate pe termen lung 27 906 879 63 903 525 31 544 749 33 495 789 31 289 315 23 973 117 12 233 587
Alte încas ri din activitatea financiar 245 650 11 430 268 13 527 536 17 268 395 20 825 826 23 649 670 25 194 046
Fluxul net din activitatea financiar 95 718 900 164 326 797 75 603 412 80 783 562 77 189 633 63 017 381 39 659 383

Fluxul net din activitatea economico-financiar 7 158 792 -1 346 108 4 425 912 2 337 354 2 076 601 323 349 -126 319
Mijloace b neşti la începutul perioadei 4 045 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946
Mijloace b neşti la sfîrşitul perioadei 7 162 837 5 816 729 10 242 641 12 579 995 14 656 597 14 979 946 14 853 626
verificare 0 0 -0 0 -0 0 -0

164
 Anexa 8
MODEL EUROLEASING
Tabelul 3.4.9.
MODEL EUROLEASING
Lei MDL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Raportul privind rezultatele financiare
Vînz ri nete 51 958 424 36 950 231 30 977 147 32 526 004 36 429 125 39 950 607 42 880 318 45 024 334
Costul vînz rilor 44 348 193 29 029 378 24 626 504 25 695 199 28 596 477 31 161 051 33 231 793 34 893 382
Profit brut (pierdere global ) 7 610 231 7 920 853 6 350 643 6 830 805 7 832 647 8 789 556 9 648 525 10 130 952
Alte venituri opera ionale 566 383 1 136 254 1 363 505 1 591 892 1 806 797 1 991 994 2 131 434
Cheltuieli comerciale 18 599 667 1 486 1 560 1 748 1 916 2 057 2 160
Cheltuieli generale şi administrative 2 818 673 729 898 830 974 872 523 977 225 1 071 691 1 150 281 1 207 795
Alte cheltuieli opera ionale 4 646 433 6 567 207 6 961 418 7 626 960 8 172 275 8 618 865 8 931 517 9 136 179
inclusiv dobînzi 1 127 168 2 827 583 3 718 049 4 318 723 4 797 874 5 176 976 5 420 790 5 555 237
Rezultatul din activitatea opera ional :
profit (pierdere) 126 526 1 189 464 (306 981) -306 733 273 292 903 881 1 556 664 1 916 252
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit
(pierdere) 247 768 297 322 347 123 393 985 434 368 464 774
Rezultatul din activitatea financiar : profit
(pierdere) 1 084 366 97 790 1 607 381 1 687 750 1 772 138 1 860 744 1 953 782 2 051 471
Rezultatul din activitatea economico-
financiar : profit (pierdere) 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496
Rezultatul excep ional: profit (pierdere)
Profit (pierdere) pîn la impozitare 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe
venit 270 025 239 850 338 138 251 751 358 883 473 792 591 722 664 874
Profit net (pierdere net ) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622

INDICATORII PENTRU PROGNOZ

Creşterea veniturilor, yoy -29% -16% 5% 12% 10% 7% 5%

Costul vînz rilor, % din venituri 85% 79% 79% 79% 78% 78% 77% 77%
Alte venituri opera ionale, % din venituri 0% 2% 4% 4,2% 4,4% 4,4% 4,4% 4,4%
Cheltuieli comerciale, % din venituri 0% 0% 0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
Cheltuieli generale şi administrative, % din
venituri 5,4% 2,0% 2,7% 2,7% 2,7% 2,7% 2,7% 2,7%
Alte cheltuieli opera ionale, % din venituri 9% 18% 22% 23,4% 22,4% 22,4% 22,3% 22,2%

Impozit pe profit, % 22,3% 18,6% 21,8% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

165
Rata profitului brut 15% 21% 21% 21,0% 21,5% 22,0% 22,5% 22,5%
Rata profitului opera ional 0% 3% -1% -0,9% 0,8% 2,3% 3,6% 4,3%
Rata profitului net 2% 3% 4% 4,4% 5,6% 6,7% 7,8% 8,4%
Rentabilitatea activelor 14,2% 13,3% 11,3% 10,7% 11,0% 11,2% 11,3% 11,0%
Rentabilitatea capitalului propriu 60,8% 59,8% 49,2% 38,8% 37,6% 34,6% 31,1% 26,3%

Capital propriu (media anual ) 1 548 642 1 953 256 2 962 884 4 389 472 6 423 142 9 107 960 12 461 052 16 228 674
Datorii financiare pe termen lung (media
anual ) 25 288 260 29 385 524 36 092 890 41 605 716 47 123 312 51 852 055 55 382 534 57 908 392
Datorii financiare pe termen scurt (media
anual ) 47 766 23 883 1 114 482 2 340 409 2 534 605 2 663 159 2 712 349 2 702 156
Total datorii financiare 25 336 026 29 409 407 37 207 371 43 946 125 49 657 917 54 515 214 58 094 882 60 610 548

Active financiare pe termen lung 27 975 524 30 397 097 34 294 199 39 170 339 45 988 564 52 622 051 58 609 232 63 467 132

Dobînzi, % datorii 4,4% 9,6% 10,0% 9,8% 9,7% 9,5% 9,3% 9,2%
Venituri din arenda, % active fianciare pe
termen lung 0,0% 5,5% 20,7% 19,0% 17,2% 15,5% 13,7% 12,0%

Creşterea activelor financiare pe termen lung 17% 9% 20% 17% 14% 10% 7%

Venituri anticipate - - 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402
Cheltuieli anticipate 49 055 - 3 953 779 4 744 535 5 539 244 6 287 042 6 931 464 7 416 667

BILAN UL CONTABIL
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 222 222 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359
Amortizarea activelor nemateriale (113) 59 107 321 535 749 963 1 177 1 391
Valoarea de bilan a activelor nemateriale
(rd.010 – rd.020) 163 115 10 038 9 824 9 610 9 396 9 182 8 968
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121)
Terenuri (122)
Mijloace fixe (123) 251 111 2 533 485 1 246 665 1 869 998 2 243 997 2 580 597 2 838 656 2 980 589
Resurse naturale (125)
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe
termen lung (124, 126) 66 666 369 626 171 784 315 630 488 245 686 753 905 111 1 134 387
Valoarea de bilan a activelor materiale pe
termen lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-
rd.080) 184 445 2 163 859 1 074 881 1 554 368 1 755 752 1 893 844 1 933 545 1 846 202
Active financiare pe termen lung

166
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132)
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung
(133)
Crean e pe termen lung (134) 27 975 524 32 818 669 34 006 110 40 807 332 47 642 560 54 074 306 59 616 922 63 790 107
Active amânate privind impozitul pe venit
(135)
Avansuri acordate (136)
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 +
rd.130 + rd.140 + rd.150) 27 975 524 32 818 669 35 769 728 42 570 950 49 406 178 55 837 924 61 380 540 65 553 725
Alte active pe termen lung (141, 142) 49 055 3 953 779 4 744 535 5 539 244 6 287 042 6 931 464 7 416 667
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 +
rd.170) 28 209 187 34 982 643 40 808 426 48 879 676 56 710 784 64 028 206 70 254 732 74 825 562
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 2 480 9 058 42 220 44 331 49 651 54 450 58 443 61 365
Animale la creştere şi îngr şat (212)
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-
214) 11 795 10 380 15 259 16 022 17 945 19 679 21 122 22 178
Produc ia în curs de execu ie (215)
Produse (216)
M rfuri (217)
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 +
rd.220 + rd.230 + rd.240) 14 275 19 438 57 479 60 353 67 595 74 130 79 566 83 544
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 55 118 2 778 2 917 3 267 3 583 3 845 4 038
Corec ii la datorii dubioase (222)
Crean e ale p r ilor legate (223)
Avansuri acordate (224) 413 924 1 120 996 4 226 427 4 015 106 4 095 408 4 081 756 3 972 910 3 972 910
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 125 190 231 137 219 580 223 972 223 225 217 273 217 273
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat /
crean e preliminare (226)
Crean e ale personalului (227) 52 465 488 513 538 565 593
Crean e privind veniturile calculate (228) 50 363 378 638 359 706 366 900 365 677 355 926 355 926
Alte crean e pe termen scurt (229) 110 604 543 794 636 055 667 858 701 251 736 313 773 129 811 785
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.32
0+rd.330+rd.340) 577 860 1 845 150 5 475 500 5 262 738 5 388 043 5 407 510 5 319 802 5 358 487
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate
(231) 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232)
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt
(233)

167
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685
Mijloace b neşti
Casa (241) 2 502 527 553 581 610 641
Cont de decontare (242) 356 818 383 769 1 391 198 1 753 182 2 073 145 2 521 444 3 226 086 5 037 972
Cont valutar (243) 5 663 30 620 32 151 33 759 35 446 37 219 39 080
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246)
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 356 823 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915 5 077 693
Alte active curente (251, 252) 1 680 1 999 1 575 299 1 654 064 1 736 767 1 823 606 1 914 786 2 010 525
TOTAL capitolul 2
(rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 950 638 2 585 706 8 865 283 9 097 700 9 634 548 10 197 402 10 912 754 12 864 934
TOTAL GENERAL – ACTIV
(rd.180+rd.460) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495
0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000
Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0
Capital nev rsat (313)
Capital retras (314)
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321)
Rezerve prev zute de statut (322)
Alte rezerve (323)
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) - -
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente
(331) 129 736 (238 177)
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al
anilor preceden i (332) (21 961) 1 048 642 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune
(333) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622
Profitul utilizat al anului de gestiune (334)
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 1 048 642 1 857 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067 14 476 689
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen
lung (341)
Subven ii (342)
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) - - - - - -
TOTAL capitolul 3
(rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 548 642 2 357 869 3 567 899 4 994 487 7 028 157 9 712 975 13 066 067 16 833 689

168
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 22 229 018 30 543 375 36 881 581 42 413 818 47 397 442 51 426 224 54 126 101 56 291 145
Împrumuturi pe termen lung (413)
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 3 059 242 2 939 412 1 821 411 2 094 623 2 340 741 2 539 704 2 673 038 2 726 499
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 25 288 260 33 482 787 38 702 992 44 508 441 49 738 183 53 965 928 56 799 139 59 017 644
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421)
Venituri anticipate pe termen lung (422) 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402
Finan ri şi încas ri cu destina ie special
(423)
Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0
Datorii amânate privind impozitul pe venit
(425) 3 822 11 097
Alte datorii pe termen lung calculate (426)
Total s. 4.2
(rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.7
50) 3 822 11 097 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 25 292 082 33 493 884 42 719 002 49 327 653 55 364 613 60 351 926 63 839 702 66 551 046
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512)
Împrumuturi pe termen scurt (513)
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514)
Alte datorii financiare pe termen scurt
(515,516) 47 766 2 228 959 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 47 766 - 2 228 963 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 1 867 602 1 450 222 788 504 827 929 927 281 1 016 918 1 091 492 1 146 066
Datorii fa de p r ile legate (522)
Avansuri primite (523) 211 271 8 426 239 673 251 657 281 855 309 101 331 769 348 357
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 2 078 873 1 458 648 1 028 177 1 079 586 1 209 136 1 326 019 1 423 261 1 494 424
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 688 0 0 0 0 0
Datorii fa de personal privind alte opera ii
(532) 623 654 687 721 757 795
Datorii privind asigur rile (533) 190 856 0 0 0 0 0
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 795 280 23 462 22 289 22 735 22 659 22 055 22 055
Datorii preliminare (535) 94 582 89 853 91 650 91 344 88 909 88 909
Datorii privind pl ile extrabugetare (536)
Datorii fa de fondatori şi al i participan i
(537) 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000

169
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare
(538)
Alte datorii pe termen scurt (539) 123 257 668 0 0 0 0 0
Total s. 5.3
(rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.9
20+rd.930+ rd.940+rd.950) 192 462 257 948 129 668 123 796 126 071 125 725 122 721 122 758
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 2 319 101 1 716 596 3 386 808 3 655 237 3 952 563 4 160 706 4 261 716 4 305 760
TOTAL GENERAL – PASIV
(rd.650+rd.770+rd.970) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495
verificare - - - - - - - -

Bilan ul contabil planificat EUROLEASING

Tabelul 3.4.10.

Istoric Planificat
Active /Pasive 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 222 222 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359 10 359
Amortizarea activelor nemateriale (113) 59 107 321 535 749 963 1 177 1 391
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 163 115 10 038 9 824 9 610 9 396 9 182 8 968
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 0 0 0 0 0 0 0 0
Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0
Mijloace fixe (123) 251 111 2 533 485 1 246 665 1 869 998 2 243 997 2 580 597 2 838 656 2 980 589
Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 66 666 369 626 171 784 315 630 488 245 686 753 905 111 1 134 387
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 184 445 2 163 859 1 074 881 1 554 368 1 755 752 1 893 844 1 933 545 1 846 202
Active financiare pe termen lung
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 0 0 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618 1 763 618
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132) 0 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e pe termen lung (134) 27 975 524 32 818 669 34 006 110 40 807 332 47 642 560 54 074 306 59 616 922 63 790 107
Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 27 975 524 32 818 669 35 769 728 42 570 950 49 406 178 55 837 924 61 380 540 65 553 725
Alte active pe termen lung (141, 142) 49 055 0 3 953 779 4 744 535 5 539 244 6 287 042 6 931 464 7 416 667
170
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 28 209 187 34 982 643 40 808 426 48 879 676 56 710 784 64 028 206 70 254 732 74 825 562
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 2 480 9 058 42 220 44 331 49 651 54 450 58 443 61 365
Animale la creştere şi îngr şat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 11 795 10 380 15 259 16 022 17 945 19 679 21 122 22 178
Produc ia în curs de execu ie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0
Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0
M rfuri (217) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 14 275 19 438 57 479 60 353 67 595 74 130 79 566 83 544
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 0 55 118 2 778 2 917 3 267 3 583 3 845 4 038
Corec ii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e ale p r ilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (224) 413 924 1 120 996 4 226 427 4 015 106 4 095 408 4 081 756 3 972 910 3 972 910
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 0 125 190 231 137 219 580 223 972 223 225 217 273 217 273
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e preliminare (226) 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e ale personalului (227) 0 52 465 488 513 538 565 593
Crean e privind veniturile calculate (228) 50 363 0 378 638 359 706 366 900 365 677 355 926 355 926
Alte crean e pe termen scurt (229) 110 604 543 794 636 055 667 858 701 251 736 313 773 129 811 785
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 577 860 1 845 150 5 475 500 5 262 738 5 388 043 5 407 510 5 319 802 5 358 487
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231) 0 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 0 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685 334 685
Mijloace b neşti
Casa (241) 0 2 502 527 553 581 610 641
Cont de decontare (242) 356 818 383 769 1 391 198 1 753 182 2 073 145 2 521 444 3 226 086 5 037 972
Cont valutar (243) 5 663 30 620 32 151 33 759 35 446 37 219 39 080
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 356 823 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915 5 077 693
Alte active curente (251, 252) 1 680 1 999 1 575 299 1 654 064 1 736 767 1 823 606 1 914 786 2 010 525
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 950 638 2 585 706 8 865 283 9 097 700 9 634 548 10 197 402 10 912 754 12 864 934
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495

171
CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000
Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital nev rsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 500 000 500 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000 2 357 000
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321) 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezerve prev zute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 129 736 -238 177 0 0 0 0 0 0
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor preceden i (332) -21 961 1 048 642 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622
Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 1 048 642 1 857 869 1 210 899 2 637 487 4 671 157 7 355 975 10 709 067 14 476 689
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 0 0 0 0 0 0 0
Subven ii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 1 548 642 2 357 869 3 567 899 4 994 487 7 028 157 9 712 975 13 066 067 16 833 689
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 22 229 018 30 543 375 36 881 581 42 413 818 47 397 442 51 426 224 54 126 101 56 291 145
Împrumuturi pe termen lung (413) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 3 059 242 2 939 412 1 821 411 2 094 623 2 340 741 2 539 704 2 673 038 2 726 499
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 25 288 260 33 482 787 38 702 992 44 508 441 49 738 183 53 965 928 56 799 139 59 017 644
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 0 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 3 822 11 097 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 3 822 11 097 4 016 010 4 819 212 5 626 430 6 385 998 7 040 563 7 533 402

172
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 25 292 082 33 493 884 42 719 002 49 327 653 55 364 613 60 351 926 63 839 702 66 551 046
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 0 0 0 0 0 0 0 0
Împrumuturi pe termen scurt (513) 0 0 4 0 0 0 0 0
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 47 766 0 2 228 959 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 47 766 0 2 228 963 2 451 855 2 617 355 2 708 963 2 715 735 2 688 578
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 1 867 602 1 450 222 788 504 827 929 927 281 1 016 918 1 091 492 1 146 066
Datorii fa de p r ile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (523) 211 271 8 426 239 673 251 657 281 855 309 101 331 769 348 357
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 2 078 873 1 458 648 1 028 177 1 079 586 1 209 136 1 326 019 1 423 261 1 494 424
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 688 0 0 0 0 0 0 0
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 0 0 623 654 687 721 757 795
Datorii privind asigur rile (533) 190 856 0 0 0 0 0 0 0
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 795 280 23 462 22 289 22 735 22 659 22 055 22 055
Datorii preliminare (535) 0 0 94 582 89 853 91 650 91 344 88 909 88 909
Datorii privind pl ile extrabugetare (536) 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 0 0 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000 11 000
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen scurt (539) 123 257 668 0 0 0 0 0 0
Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+
rd.940+rd.950) 192 462 257 948 129 668 123 796 126 071 125 725 122 721 122 758
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 2 319 101 1 716 596 3 386 808 3 655 237 3 952 563 4 160 706 4 261 716 4 305 760
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 29 159 825 37 568 349 49 673 709 57 977 377 66 345 332 74 225 608 81 167 486 87 690 495

173
 Raportul planificat privind rezultatele financiare EUROLEASING
Tabelul 3.4.11.
Istoric Planificat
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Vînz ri nete 51 958 424 36 950 231 30 977 147 32 526 004 36 429 125 39 950 607 42 880 318 45 024 334
Costul vînz rilor 44 348 193 29 029 378 24 626 504 25 695 199 28 596 477 31 161 051 33 231 793 34 893 382
Profit brut (pierdere global ) 7 610 231 7 920 853 6 350 643 6 830 805 7 832 647 8 789 556 9 648 525 10 130 952
Alte venituri opera ionale 0 566 383 1 136 254 1 363 505 1 591 892 1 806 797 1 991 994 2 131 434
Cheltuieli comerciale 18 599 667 1 486 1 560 1 748 1 916 2 057 2 160
Cheltuieli generale şi administrative 2 818 673 729 898 830 974 872 523 977 225 1 071 691 1 150 281 1 207 795
Alte cheltuieli opera ionale 4 646 433 6 567 207 6 961 418 7 626 960 8 172 275 8 618 865 8 931 517 9 136 179
Rezultatul din activitatea opera ional : profit (pierdere) 126 526 1 189 464 -306 981 -306 733 273 292 903 881 1 556 664 1 916 252
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit (pierdere) 0 0 247 768 297 322 347 123 393 985 434 368 464 774
Rezultatul din activitatea financiar : profit (pierdere) 1 084 366 97 790 1 607 381 1 687 750 1 772 138 1 860 744 1 953 782 2 051 471
Rezultatul din activitatea economico-financiar : profit
(pierdere) 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496
Rezultatul excep ional: profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0
Profit (pierdere) pîn la impozitare 1 210 892 1 287 254 1 548 168 1 678 339 2 392 552 3 158 610 3 944 814 4 432 496
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 270 025 239 850 338 138 251 751 358 883 473 792 591 722 664 874
Profit net (pierdere net ) 940 867 1 047 404 1 210 030 1 426 588 2 033 669 2 684 819 3 353 092 3 767 622

174
 Raportul planificat privind fluxul de mijloace b neşti (metoda indirect ) EUROLEASING
Tabelul 3.4.12.
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Activitatea opera ional
Rezultatul din activitatea opera ional 1 189 464 -306 981 -306 733 273 292 903 881 1 556 664 1 916 252
Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 239 850 338 138 251 751 358 883 473 792 591 722 664 874
Rezultatul net din activitatea opera ional 949 614 -645 119 -558 483 -85 591 430 090 964 942 1 251 377
Amortizarea activelor nemateriale 48 214 214 214 214 214 214
Uzura activelor materiale pe termen lung 302 960 171 784 143 846 172 615 198 507 218 358 229 276
Modificarea stocurilor -5 163 -38 041 -2 874 -7 242 -6 534 -5 436 -3 978
Modificarea crean elor -1 267 290 -3 930 350 212 762 -125 305 -19 467 87 708 -38 685
Modificarea investi iilor financiare TS -334 685 0 0 0 0 0 0
Modificarea altor active curente -319 -1 773 300 -78 765 -82 703 -86 838 -91 180 -95 739
Modificarea datoriilor comerciale -620 225 -430 471 -5 872 2 276 -347 -3 004 38
Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt 65 486 -128 280 51 409 129 550 116 883 97 241 71 163
Fluxul net din activitatea opera ional -909 574 -6 773 563 -237 764 3 813 632 508 1 268 844 1 413 666

Activitatea de investi ii
Modificarea activelor nemateriale pe termen lung 0 -10 137 0 0 0 0 0
Modificarea activelor materiale pe termen lung -2 282 374 1 286 820 -623 333 -374 000 -336 600 -258 060 -141 933
Modificarea activelor financiare pe termen lung -4 843 145 -2 951 059 -6 801 222 -6 835 228 -6 431 746 -5 542 616 -4 173 185
Modificarea altor active pe termen lung 49 055 -4 203 779 -790 756 -794 710 -747 798 -644 422 -485 202
Alte încas ri din activitatea de investi ii 0 247 768 297 322 347 123 393 985 434 368 464 774
Fluxul net din activitatea de investi ii -7 076 464 -5 630 387 -7 917 989 -7 656 814 -7 122 159 -6 010 730 -4 335 546

Activitatea financiar
Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 0 1 737 000 0 0 0 0 0
Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 7 826 614 4 870 205 5 805 449 5 229 742 4 227 746 2 833 211 2 218 505
Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt -47 766 1 988 963 222 892 165 500 91 607 6 772 -27 157
Modificarea datoriilor calculate pe termen lung 7 275 3 676 464 803 202 807 218 759 568 654 565 492 839
Alte încas ri din activitatea financiar 97 790 1 407 381 1 687 750 1 772 138 1 860 744 1 953 782 2 051 471
Fluxul net din activitatea financiar 7 883 913 13 680 013 8 519 293 7 974 598 6 939 665 5 448 330 4 735 658

Fluxul net din activitatea economico-financiar -102 125 1 276 063 363 541 321 596 450 015 706 444 1 813 777
corectarea rezultatelor perioadelor precedente 129 736 -238 177
ijloace b neşti la începutul perioadei 356 823 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915
Mijloace b neşti la sfîrşitul perioadei 384 434 1 422 320 1 785 861 2 107 457 2 557 472 3 263 915 5 077 693

175
 Anexa 9.
MODEL RTK Leasing
Tabelul 3.4.13.
MODEL
Lei MDL 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Raportul privind rezultatele financiare
Vînz ri nete 2 324 170 2 406 496 4 324 202 5 621 463 7 120 519 8 781 974 10 538 369 12 294 763 13 934 065
Costul vînz rilor 730 262 926 020 1 325 472 1 695 006 2 111 405 2 604 067 3 124 880 3 645 693 4 131 786
Profit brut (pierdere global ) 1 593 908 1 480 476 2 998 730 3 926 456 5 009 114 6 177 907 7 413 489 8 649 070 9 802 279
Alte venituri opera ionale 6 465 431 4 886 691 2 225 565 2 893 235 3 664 764 4 519 875 5 423 850 6 327 825 7 171 535
Cheltuieli comerciale 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli generale şi administrative 6 342 610 4 606 878 4 219 867 5 485 827 6 948 714 8 570 081 10 284 097 11 998 113 13 597 862
Alte cheltuieli opera ionale
Rezultatul din activitatea opera ional : profit
(pierdere) 1 716 729 1 760 289 1 004 428 1 333 864 1 725 163 2 127 701 2 553 242 2 978 782 3 375 953
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit (pierdere) 3 476 (114 164) 168 796 177 236 186 098 195 402 205 173 215 431 226 203
Rezultatul din activitatea financiar : profit (pierdere) 0 0 0 0 0 0
Rezultatul din activitatea economico-financiar : profit
(pierdere) 1 720 205 1 646 125 1 173 224 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156
Rezultatul excep ional: profit (pierdere) 127
Profit (pierdere) pîn la impozitare 1 720 205 1 646 125 1 173 351 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 378 445 362 147 234 670 226 665 286 689 348 466 413 762 479 132 540 323
Profit net (pierdere net ) 1 341 760 1 283 978 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832

INDICATORII PENTRU PROGNOZ

Creşterea veniturilor, yoy 4% 80% 30% 27% 23% 20% 17% 13%

Costul vînz rilor, % din venituri 31% 38% 31% 30% 30% 30% 30% 30% 30%
Alte venituri opera ionale, % din venituri 278% 203% 51% 51,5% 51,5% 51,5% 51,5% 51,5% 51,5%
Cheltuieli comerciale, % din venituri 0% 0% 0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
Cheltuieli generale şi administrative, % din venituri 272,9% 191,4% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6% 97,6%
Alte cheltuieli opera ionale, % din venituri 0% 0% 0%

Impozit pe profit, % 22,0% 22,0% 20,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0% 15,0%

Rata profitului brut 69% 62% 69% 69,8% 70,3% 70,3% 70,3% 70,3% 70,3%
Rata profitului opera ional 74% 73% 23% 23,7% 24,2% 24,2% 24,2% 24,2% 24,2%
Rata profitului net 58% 53% 22% 22,8% 22,8% 22,5% 22,2% 22,1% 22,0%

176
Rentabilitatea activelor 17,2% 8,2% 3,5% 4,0% 4,1% 4,2% 4,3% 4,4% 4,5%
Rentabilitatea capitalului propriu 42,3% 37,0% 22,2% 24,0% 23,9% 23,0% 21,8% 20,4% 18,9%

Capital propriu (media anual ) 3 172 451 3 768 443 4 698 963 5 983 398 7 607 969 9 582 608 11 927 260 14 642 341 17 704 173
Datorii financiare pe termen lung (media anual ) 3 542 067 4 826 422 7 865 067 10 821 777 13 298 761 15 841 205 18 272 502 20 388 280 21 980 859
Datorii financiare pe termen scurt (media anual ) 7 912 192 11 403 731 14 296 097 15 409 041 18 935 999 22 244 902 24 997 128 27 279 249 28 869 269
Total datorii financiare 11 454 259 16 230 152 22 161 164 26 230 817 32 234 760 38 086 107 43 269 630 47 667 529 50 850 129

Active financiare pe termen lung 9 422 031 11 254 475 14 019 175 16 364 916 19 276 694 22 265 422 25 123 494 27 610 662 29 482 792

Dobînzi, % datorii 0,0% 0,0% 0,0% 1,5% 3,0% 4,5% 6,0% 7,5% 9,0%
Venituri din arenda, % active fianciare pe termen lung 0,0% 0,0% 0,0% 1,7% 3,4% 5,1% 6,8% 8,5% 10,2%

Creşterea activelor financiare pe termen lung 39% 14% 25% 21% 17% 14% 10% 6%

Venituri anticipate - - - 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli anticipate - - - 0 0 0 0 0 0

BILAN UL CONTABIL
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 39 040 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060
Amortizarea activelor nemateriale (113) 10 020 12 500 15 060 17 620 20 180 22 740 25 300 27 860 30 420
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 –
rd.020) 29 020 33 560 31 000 28 440 25 880 23 320 20 760 18 200 15 640
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 1 374 229 958 667 2 025 726 2 532 158 3 068 975 3 602 977 4 092 981 4 494 093 4 763 739
Terenuri (122)
Mijloace fixe (123) 32 800 27 665 30 604 41 315 49 578 57 015 62 717 65 853 69 145
Resurse naturale (125)
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung
(124, 126) 10 300 8 140 10 150 13 328 17 142 21 528 26 352 31 418 36 736
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen
lung (rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)
1 396 729 978 192 2 046 180 2 560 145 3 101 412 3 638 464 4 129 346 4 528 529 4 796 148
Active financiare pe termen lung
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 1 170 582 1 544 437 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132)
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133)
Crean e pe termen lung (134) 8 251 449 11 542 482 11 307 877 14 134 846 17 131 434 20 112 303 22 847 576 25 086 639 26 591 837
Active amânate privind impozitul pe venit (135)

177
Avansuri acordate (136)
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 rd.120 + rd.130 +
rd.140 + rd.150) 9 422 031 13 086 919 14 951 431 17 778 400 20 774 988 23 755 857 26 491 130 28 730 193 30 235 391
Alte active pe termen lung (141, 142) 0 0 0 0 0 0
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 10 847 780 14 098 671 17 028 611 20 366 985 23 902 279 27 417 641 30 641 236 33 276 921 35 047 179
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583
Animale la creştere şi îngr şat (212)
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 0 0 0 0 0 0
Produc ia în curs de execu ie (215)
Produse (216)
M rfuri (217)
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 +
rd.230 + rd.240) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 4 071 616 8 025 098 6 051 938 7 564 923 9 279 638 11 166 498 13 176 468 15 240 781 17 272 885
Corec ii la datorii dubioase (222)
Crean e ale p r ilor legate (223)
Avansuri acordate (224) 0 0 0 0 0 0
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 352 045 975 447 756 764 908 117 1 059 470 1 200 732 1 320 805 1 474 899 1 597 808
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e
preliminare (226)
Crean e ale personalului (227) 0 0 0 0 0 0
Crean e privind veniturile calculate (228) 0 0 0 0 0 0
Alte crean e pe termen scurt (229) 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.33
0+rd.340) 4 423 661 9 000 545 6 808 702 8 473 039 10 339 108 12 367 230 14 497 273 16 715 680 18 870 693
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232)
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233)
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802
Mijloace b neşti
Casa (241) 0 0 0 0 0 0
Cont de decontare (242) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576
Cont valutar (243) 0 0 0 0 0 0
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246)
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576
Alte active curente (251, 252) 44 433 33 978 169 233 177 695 186 579 195 908 205 704 215 989 226 788

178
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+
rd.450) 4 783 012 11 358 650 11 500 427 15 304 264 19 603 940 23 620 447 27 618 234 31 685 906 35 422 442
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621
0 0 0 0 0 0 0 0 0

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747
Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0
Capital nev rsat (313)
Capital retras (314)
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087
Rezerve prev zute de statut (322)
Alte rezerve (323)
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331)
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor
preceden i (332) 1 786 857 3 036 626 4 050 976 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 1 341 760 1 283 975 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832
Profitul utilizat al anului de gestiune (334)
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 3 128 617 4 320 601 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035 17 994 867
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung
(341)
Subven ii (342)
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) - - - - - - -
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 3 172 451 4 364 435 5 033 491 6 317 926 7 942 497 9 917 136 12 261 788 14 976 869 18 038 701
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 2 039 615 6 107 729 9 038 658 11 298 323 13 693 567 16 076 248 18 262 617 20 052 354 21 255 495
Împrumuturi pe termen lung (413) 1 502 452 3 047 580 699 725 874 879 759 1 032 837 1 173 303 1 288 287 1 365 584
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 3 542 067 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421)
Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 0 0 0 0 0
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423)

179
Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 477 799
Alte datorii pe termen lung calculate (426)
Total s. 4.2
(rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 477 799 - - - - - - - -
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 4 019 866 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 1 092 980 1 804 646 5 363 697 6 704 621 8 126 001 9 296 145 10 281 536 11 083 496 11 526 836
Împrumuturi pe termen scurt (513) 664 860 5 614 188 3 310 565 4 138 206 5 015 506 5 737 739 6 345 939 6 840 922 7 114 559
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514)
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 6 154 352 7 476 435 5 022 663 6 278 329 7 609 334 8 705 079 9 627 817 10 378 787 10 793 938
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 7 912 192 14 895 269 13 696 925 17 121 156 20 750 841 23 738 963 26 255 293 28 303 205 29 435 334
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769
Datorii fa de p r ile legate (522)
Avansuri primite (523) 0 0 0 0 0 0
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 209 219 230 242 254 267 280
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 0 0 0 0 0 0
Datorii privind asigur rile (533) 0 0 0 0 0 0
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 14 823 3 733 43 277 51 932 60 588 68 666 75 533 84 345 91 374
Datorii preliminare (535) 0 0 0 0 0 0
Datorii privind pl ile extrabugetare (536) 30 969 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 0 0 0 0 0 0
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538)
Alte datorii pe termen scurt (539) 296 4 574 45 598 47 878 50 272 52 785 55 425 58 196 61 106
Total s. 5.3
(rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.9
30+ rd.940+rd.950) 15 119 8 307 120 063 131 009 142 069 152 673 162 190 173 787 183 738
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 8 916 274 14 982 110 13 876 190 17 329 128 20 990 396 24 011 868 26 561 762 28 645 318 29 809 841
TOTAL GENERAL – PASIV
(rd.650+rd.770+rd.970) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621
verificare - - - - - - - - -

180
 Bilan ul contabil planificat RTK Leasing
Tabelul 3.4.14.
Istoric Planificat
Active /Pasive 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ACTIVE PE TERMEN LUNG
Active nemateriale
Active nemateriale (111, 112) 39 040 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060 46 060
Amortizarea activelor nemateriale (113) 10 020 12 500 15 060 17 620 20 180 22 740 25 300 27 860 30 420
Valoarea de bilan a activelor nemateriale (rd.010 – rd.020) 29 020 33 560 31 000 28 440 25 880 23 320 20 760 18 200 15 640
Active materiale pe termen lung
Active materiale în curs de execu ie (121) 1 374 229 958 667 2 025 726 2 532 158 3 068 975 3 602 977 4 092 981 4 494 093 4 763 739
Terenuri (122) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Mijloace fixe (123) 32 800 27 665 30 604 41 315 49 578 57 015 62 717 65 853 69 145
Resurse naturale (125) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) 10 300 8 140 10 150 13 328 17 142 21 528 26 352 31 418 36 736
Valoarea de bilan a activelor materiale pe termen lung
(rd.040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080) 1 396 729 978 192 2 046 180 2 560 145 3 101 412 3 638 464 4 129 346 4 528 529 4 796 148
Active financiare pe termen lung
Investi ii pe termen lung în p r i nelegate (131) 1 170 582 1 544 437 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554 3 643 554
Investi ii pe termen lung în p r i legate (132) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea valorii investi iilor pe termen lung (133) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e pe termen lung (134) 8 251 449 11 542 482 11 307 877 14 134 846 17 131 434 20 112 303 22 847 576 25 086 639 26 591 837
Active amânate privind impozitul pe venit (135) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (136) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s.1.3 (rd.100 + rd.110 ± rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 9 422 031 13 086 919 14 951 431 17 778 400 20 774 988 23 755 857 26 491 130 28 730 193 30 235 391
Alte active pe termen lung (141, 142) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total capitolul 1 (rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170) 10 847 780 14 098 671 17 028 611 20 366 985 23 902 279 27 417 641 30 641 236 33 276 921 35 047 179
ACTIVE CURENTE
Stocuri de m rfuri şi materiale
Materiale (211) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583
Animale la creştere şi îngr şat (212) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Obiecte de mic valoare şi scurt durat (213-214) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Produc ia în curs de execu ie (215) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Produse (216) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
M rfuri (217) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.1 (rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240) 685 1 199 1 112 1 446 1 831 2 258 2 710 3 162 3 583
Crean e pe termen scurt
Crean e aferente facturilor comerciale (221) 4 071 616 8 025 098 6 051 938 7 564 923 9 279 638 11 166 498 13 176 468 15 240 781 17 272 885
181
 Corec ii la datorii dubioase (222) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e ale p r ilor legate (223) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri acordate (224) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e privind decont rile cu bugetul (225) 352 045 975 447 756 764 908 117 1 059 470 1 200 732 1 320 805 1 474 899 1 597 808
Taxa pe valoarea ad ugat de recuperat / crean e preliminare (226) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e ale personalului (227) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Crean e privind veniturile calculate (228) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte crean e pe termen scurt (229) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.2 (rd.260–
rd.270+rd.280+rd.290+rd.300+rd.310+rd.320+rd.330+rd.340) 4 423 661 9 000 545 6 808 702 8 473 039 10 339 108 12 367 230 14 497 273 16 715 680 18 870 693
Investi ii pe termen scurt
Investi ii pe termen scurt în p r i nelegate (231) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802
Investi ii pe termen scurt în p r i legate (232) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Diminuarea valorii investi iilor pe termen scurt (233) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.3 (rd.360+rd.370–rd.380) 169 540 2 017 193 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802 4 498 802
Mijloace b neşti
Casa (241) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cont de decontare (242) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576
Cont valutar (243) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte mijloace b neşti (244, 245, 246) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 2.4 (rd.400+rd.410+rd.420+rd.430) 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576
Alte active curente (251, 252) 44 433 33 978 169 233 177 695 186 579 195 908 205 704 215 989 226 788
TOTAL capitolul 2 (rd.250+rd.350+rd.390+rd.440+ rd.450) 4 783 012 11 358 650 11 500 427 15 304 264 19 603 940 23 620 447 27 618 234 31 685 906 35 422 442
TOTAL GENERAL – ACTIV (rd.180+rd.460) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621

CAPITAL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Capital statutar (311) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747
Capital suplimentar (312) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital nev rsat (313) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Capital retras (314) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.1 (rd.480+rd.490–rd.500–rd.510) 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747 41 747
Rezerve
Rezerve stabilite de legisla ie (321) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087
Rezerve prev zute de statut (322) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte rezerve (323) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.2 (rd.530+rd.540+rd.550) 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087 2 087
Profit nerepartizat (pierdere neacoperit )
Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) 0 0 0 0 0 0 0 0 0

182
 Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit ) al anilor preceden i (332) 1 786 857 3 036 626 4 050 976 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) 1 341 760 1 283 975 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832
Profitul utilizat al anului de gestiune (334) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.3 (±rd.570±rd.580+rd.590–rd.600) 3 128 617 4 320 601 4 989 657 6 274 092 7 898 663 9 873 302 12 217 954 14 933 035 17 994 867
Capital secundar
Diferen e din reevaluarea activelor pe termen lung (341) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Subven ii (342) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 3.4 (±rd.620+rd.630) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL capitolul 3 (rd.520+rd.560±rd.610±rd.640) 3 172 451 4 364 435 5 033 491 6 317 926 7 942 497 9 917 136 12 261 788 14 976 869 18 038 701
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Credite bancare pe termen lung (411, 412) 2 039 615 6 107 729 9 038 658 11 298 323 13 693 567 16 076 248 18 262 617 20 052 354 21 255 495
Împrumuturi pe termen lung (413) 1 502 452 3 047 580 699 725 874 879 759 1 032 837 1 173 303 1 288 287 1 365 584
Alte datorii financiare pe termen lung (414) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.1 (rd.660+rd.670+rd.680) 3 542 067 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079
Datorii pe termen lung calculate
Datorii de arend pe termen lung (421) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri anticipate pe termen lung (422) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Finan ri şi încas ri cu destina ie special (423) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (424) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii amânate privind impozitul pe venit (425) 477 799 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen lung calculate (426) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 4.2 (rd.700+rd.710+rd.720+rd.730+rd.740+rd.750) 477 799 0 0 0 0 0 0 0 0
Total capitolul 4 (rd.690+rd.760) 4 019 866 6 110 776 9 619 357 12 024 196 14 573 326 17 109 085 19 435 920 21 340 640 22 621 079
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt (511, 512) 1 092 980 1 804 646 5 363 697 6 704 621 8 126 001 9 296 145 10 281 536 11 083 496 11 526 836
Împrumuturi pe termen scurt (513) 664 860 5 614 188 3 310 565 4 138 206 5 015 506 5 737 739 6 345 939 6 840 922 7 114 559
Cota curent a datoriilor pe termen lung (514) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii financiare pe termen scurt (515,516) 6 154 352 7 476 435 5 022 663 6 278 329 7 609 334 8 705 079 9 627 817 10 378 787 10 793 938
Total s. 5.1 (rd.780+rd.790+rd.800+rd.810) 7 912 192 14 895 269 13 696 925 17 121 156 20 750 841 23 738 963 26 255 293 28 303 205 29 435 334
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii privind facturile comerciale (521) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769
Datorii fa de p r ile legate (522) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Avansuri primite (523) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total s. 5.2 (rd.830+rd.840+rd.850) 988 963 78 534 59 202 76 963 97 486 120 233 144 279 168 326 190 769
Datorii pe termen scurt calculate
Datorii privind retribuirea muncii (531) 0 0 209 219 230 242 254 267 280
Datorii fa de personal privind alte opera ii (532) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
183
 Datorii privind asigur rile (533) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii privind decont rile cu bugetul (534) 14 823 3 733 43 277 51 932 60 588 68 666 75 533 84 345 91 374
Datorii preliminare (535) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorii privind pl ile extrabugetare (536) 0 30 969 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979 30 979
Datorii fa de fondatori şi al i participan i (537) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezerve pentru cheltuieli şi pl i preliminare (538) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte datorii pe termen scurt (539) 296 4 574 45 598 47 878 50 272 52 785 55 425 58 196 61 106
Total s. 5.3 (rd.870+rd.880+rd.890+rd.900+rd.910+rd.920+rd.930+
rd.940+rd.950) 15 119 8 307 120 063 131 009 142 069 152 673 162 190 173 787 183 738
TOTAL capitolul 5 (rd.820+rd.860+rd.960) 8 916 274 14 982 110 13 876 190 17 329 128 20 990 396 24 011 868 26 561 762 28 645 318 29 809 841
TOTAL GENERAL – PASIV (rd.650+rd.770+rd.970) 15 630 792 25 457 321 28 529 038 35 671 249 43 506 220 51 038 088 58 259 470 64 962 827 70 469 621

Raportul planificat privind rezultatele financiare RTK Leasing

Tabelul 3.4.15.

Istoric Planificat
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Vînz ri nete 2 324 170 2 406 496 4 324 202 5 621 463 7 120 519 8 781 974 10 538 369 12 294 763 13 934 065
Costul vînz rilor 730 262 926 020 1 325 472 1 695 006 2 111 405 2 604 067 3 124 880 3 645 693 4 131 786
Profit brut (pierdere global ) 1 593 908 1 480 476 2 998 730 3 926 456 5 009 114 6 177 907 7 413 489 8 649 070 9 802 279
Alte venituri opera ionale 6 465 431 4 886 691 2 225 565 2 893 235 3 664 764 4 519 875 5 423 850 6 327 825 7 171 535
Cheltuieli comerciale 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli generale şi administrative 6 342 610 4 606 878 4 219 867 5 485 827 6 948 714 8 570 081 10 284 097 11 998 113 13 597 862
Alte cheltuieli opera ionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul din activitatea opera ional : profit
(pierdere) 1 716 729 1 760 289 1 004 428 1 333 864 1 725 163 2 127 701 2 553 242 2 978 782 3 375 953
Rezultatul din activitatea de investi ii: profit
(pierdere) 3 476 -114 164 168 796 177 236 186 098 195 402 205 173 215 431 226 203
Rezultatul din activitatea financiar : profit
(pierdere) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul din activitatea economico-financiar :
profit (pierdere) 1 720 205 1 646 125 1 173 224 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156
Rezultatul excep ional: profit (pierdere) 0 0 127 0 0 0 0 0 0
Profit (pierdere) pîn la impozitare 1 720 205 1 646 125 1 173 351 1 511 100 1 911 261 2 323 104 2 758 414 3 194 213 3 602 156
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 378 445 362 147 234 670 226 665 286 689 348 466 413 762 479 132 540 323
Profit net (pierdere net ) 1 341 760 1 283 978 938 681 1 284 435 1 624 572 1 974 638 2 344 652 2 715 081 3 061 832

184
 Raportul planificat privind fluxul de mijloace b neşti (metoda indirect ) RTK Leasing
Tabelul 3.4.16.
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Activitatea opera ional
Rezultatul din activitatea opera ional 1 760 289 1 004 428 1 333 864 1 725 163 2 127 701 2 553 242 2 978 782 3 375 953
Cheltuieli (economii privind impozitul pe venit) 362 147 234 670 226 665 286 689 348 466 413 762 479 132 540 323
Rezultatul net din activitatea opera ional 1 398 142 769 758 1 107 199 1 438 474 1 779 236 2 139 480 2 499 650 2 835 630
Amortizarea activelor nemateriale 2 480 2 560 2 560 2 560 2 560 2 560 2 560 2 560
Uzura activelor materiale pe termen lung 2 040 2 010 3 178 3 814 4 386 4 824 5 066 5 319
Modificarea stocurilor -514 87 -334 -385 -427 -452 -452 -422
Modificarea crean elor -4 576 884 2 191 843 -1 664 337 -1 866 069 -2 028 122 -2 130 043 -2 218 407 -2 155 012
Modificarea investi iilor financiare TS -1 847 653 -2 481 609 0 0 0 0 0 0
Modificarea altor active curente 10 455 -135 255 -8 462 -8 885 -9 329 -9 795 -10 285 -10 799
Modificarea datoriilor comerciale -910 429 -19 332 10 946 11 060 10 603 9 518 11 596 9 952
Modificarea datoriilor calculate pe termen scurt -6 812 111 756 17 761 20 523 22 747 24 047 24 047 22 443
Fluxul net din activitatea opera ional -5 929 175 441 818 -531 489 -398 907 -218 347 40 138 313 774 709 670

Activitatea de investi ii
Modificarea activelor nemateriale pe termen lung -7 020 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea activelor materiale pe termen lung 420 697 -1 069 998 -517 143 -545 080 -541 438 -495 706 -404 248 -272 938
Modificarea activelor financiare pe termen lung -3 664 888 -1 864 512 -2 826 969 -2 996 587 -2 980 869 -2 735 273 -2 239 062 -1 505 198
Modificarea altor active pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte încas ri din activitatea de investi ii -114 164 168 796 177 236 186 098 195 402 205 173 215 431 226 203
Fluxul net din activitatea de investi ii -3 365 375 -2 765 714 -3 166 876 -3 355 570 -3 326 905 -3 025 807 -2 427 879 -1 551 934
Activitatea financiar
Modificarea capitalului statutar si suplimentar şi secundar 0 0 0 0 0 0 0 0
Modificarea datoriilor financiare pe termen lung 2 950 314 3 239 083 2 404 839 2 549 130 2 535 759 2 326 835 1 904 720 1 280 438
Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt 6 983 077 -1 198 344 3 424 231 3 629 685 2 988 121 2 516 330 2 047 913 1 132 128
Modificarea datoriilor calculate pe termen lung -477 799 0 0 0 0 0 0 0
Alte încas ri din activitatea financiar 0 0 0 0 0 0 0 0
Fluxul net din activitatea financiar 9 455 592 2 040 739 5 829 071 6 178 815 5 523 880 4 843 166 3 952 633 2 412 567

Fluxul net din activitatea economico-financiar 161 042 -283 157 2 130 705 2 424 337 1 978 628 1 857 497 1 838 528 1 570 303

Mijloace b neşti la începutul perioadei 144 693 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273
Mijloace b neşti la sfîrşitul perioadei 305 735 22 578 2 153 283 4 577 620 6 556 248 8 413 745 10 252 273 11 822 576
verificare 0 0 0 0 0 0 0 -0

185
 ADNOTARE

la teza pentru conferirea titlului de doctor în ştiin e economice

„Leasingul financiar - form de investire
în dezvoltarea Republicii Moldova”

Republica Moldova, stat decis s -şi consolideze locul printre na iunile democratice ale
lumii, tinde spre o economie de pia modern şi eficient , imperativele fiind dezvoltarea
comer ului şi atragerea investi iilor. Din teoria şi experien a interna ional , se cunoaşte c
func ionarea normal a economiei de pia este condi ionat de promovarea unor politici
economice eficiente şi aplicarea legisla iei adecvate.

În tez , sunt dezvoltate conceptele fundamentale referitoare la leasing, criteriile de

clasificare, aspectele practice şi aspectele teoretice privind opera iunile de leasing, în contextul
practicii mondiale şi na ionale, sunt eviden iate şi formulate principalele probleme ce in de
domeniul serviciilor de leasing.

În lucrare, au fost examinate detaliat con inutul leasingului, avantajele şi dezavantajele

leasingului ca surs de finan are şi de investire. Se prezint o descriere a mediului investi ional
şi leasingului ca metod de finan are şi investire, factorii de risc, implica iile fiscalit ii,
abordeaz metodologia analizei financiare a activit ii întreprinderilor de leasing în Republica
Moldova, şi importan a leasingului în finan area activit ii investi ionale.

În cadrul cercet rii, se analizeaz metoda de evaluare a deciziilor financiare inând cont
de metoda de finan are a proiectului şi, în particular, propunerea metodei de considerare a
costului leasingului în costul capitalului întreprinderii şi prezentarea modelului de previziune
financiar , precum şi direc iile de dezvoltare a companiilor de leasing în plan na ional.
Rezultatele cercet rilor efectuate au un caracter metodologic şi aplicativ şi pot fi utilizate
de c tre întreprinderile de leasing în analiza şi previziunea activit ii economico-financiare,
respectiv, a entit ilor ce beneficiaz de serviciile de leasing, cât şi prezint un suport bibliografic
în procesul didactic din institu iile de înv mânt superior.

186
 А ТАЦИ
а а а ё аэ а :
«Ф ы - Р »

- ,
-
, .
,

.
,
,
, ,
.
,
.
, , ,
,

, ,

,
.

- , ,
, ,

187
 ADNOTATION
for the dissertation in view of awarding PhD degree in economics with the
topic “Financial leasing – form of investment for development of the Republic
of Moldova”

The Republic of Moldova, the state decided to consolidate for itself the place among
democratic nations of the world, leads towards the modern and efficient market economy, the
imperatives being the trade development and investments attraction. Starting from international
theory and experience, it is known that the normal functioning of market economy is conditioned
by the promotion of some efficient economic policies and application of adequate legislation.
In this dissertation, there are developed the fundamental concepts regarding leasing,
criterions of its classification, practical and theoretical aspects of leasing transactions in the
context of national and worldwide practices. There are also made evident and formulated the
principal problems concerning the leasing services domain.
In the same time, there’re minutely examined the content of leasing, the advantages and
disadvantages of leasing as a source of financing and investment. There’re presented the
description of investment environment and leasing as a method of financing and investment, the
risk factors, the implications of fiscality, tackled the methodology of financial analysis of the
leasing enterprises activity in the republic of Moldova, and the importance of leasing in
financing investment activity.
In the framework of research, there are analyzed the method of financial decisions
evaluation taking into account the method of project financing and, in particular, the proposal of
the method of consideration of leasing cost in enterprise’s capital cost, and the presentation of
financial forecasting model, as well as the directions of leasing companies development on
national level.
The results of made research have a methodological and applied character and can be used
by the leasing enterprises in the analysis and forecasting of economic and financial activity,
respectively, of entities that benefit of leasing services, as well as present a bibliographical
support in the teaching process at high education institutions.

188
 LISTA ABREVIERILOR

UNIDROIT Institutul interna ional de uniformizare a dreptului privat

BNM Banca Na ional a Moldovei
FMI (IMF) Fondul Monetar Interna ional
MO Monitorul Oficial
PIB Produsul Intern Brut
SNC Standardele Na ionale de Contabilitate
IAS Standardele Interna ionale de Contabilitate
UE Uniunea European
ELA Asocia ia American a Leasingului de Echipamente
RDE - Rata dobânzii echivalente la credit
MM Modigliani şi Miller
CF Cash Flow
NBI Na ional Business Institute
NBER National Buraux of Economic Research

189
 CUVINTE CHEIE

Cuvinte-cheie Key words К ч ы

Arend finan at Financial rent

Leasing Leasing
Loca iune financiar Financial lease
Leasing financiar Financing lease
Leasing opera ional Operating lease
Leasing interna ional International leasing
Rat de leasing Leasing rate
Dobânda Interest rate
Locatar Leaseholder
Locator Renter
Contract de leasing Leasing agreement
Flux de mijloace b neşti Cash flow D
Fluxuri de numerar actualizate Discounted cash flows

Comision Commission, fee

190