Sunteți pe pagina 1din 78

LUCRARE DE LICENTA

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI INSTRUMENT DE PREVIZIUNE


SI ANALIZA FINANCIARA

INTRODUCERE
A face gestiune inseamna a face gestiune previzionala, respectiv a bugeta, principalele domenii de
activitate ale intreprinderii si a controla prevederile bugetare.
Prin operatiunea de bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de
activitate. Bugetul este previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru
rezlizarea obiectivelor intreprinderii in conditii rentabile.
In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale cererii de
produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui.
Previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate de planificare, iar instrumantele de
realizare a acesteia sunt bugetele intreprinderii.
Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura
capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea
acestuuia cu un flux financiar in sens invers.
Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand o previziune pe
termen scurt a unor rezeltate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si asumarii responsabilitatilor de realizare a
acestor rezultate.
Bugetul de venituri si cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem complex si corelat de indicatori financiari,
dar si ca un complex de actiuni care este concretizata intr-un document final ce exprima eficienta activitatii generale
a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului de la toate subunitatile considerate
ca centre de responsabilitate.
Bugetul de venituri si cheltuieli se prezinta sub forma unui sistem de anexe corelate ce reflecta
obiectivul strategiei economico financiare a intreprinderii.
CAPITOLUL I
1.Prezentarea societatii S.C. ADST S.A.
Compania Hewlett-Packard (NYSE), cunoscut i sub numele de HP, este o companie de IT cu sediul n
Palo Alto, California, SUA. Compania este specializat n producerea calculatoarelor personale, laptopuri, servere,
imprimante, produse soft etc.
n 2006 compania a nregistrat ncasri de 91,7 miliarde de USD, comparativ cu 91,4 miliarde la IBM, acest
lucru a reflectat c HP este cel mai mare furnizor global de tehnologii. n 2007, veniturile au constituit 104 miliarde
dolari SUA, acest lucru nsemnnd c HP este prima companie IT din istorie care a raportat venituri mai mari de 100
de miliarde de dolari SUA.
HP este cel mai mare vnztor din lume de calculatoare personale de tip PC, depindu-l pe rivalul su
DELL, n conformitate cu cercetrile companiilor Gartner i IDC. n ianuarie 2008 s-a raportat c la sfritul anului
2007 decalajul dintre HP i DELL s-a mrit substanial, HP depind DELL cu 3,9% la cota parte a pieei de
desfacere. HP de asemenea ocup locul 5 n topul celor mai mari companii globale de producere de software.
n anul 2010, HP deinea 32,6% din piaa mondial de servere.
Compania deine un centru de servicii GeBOC (Global eBusiness Operations Center) n Bucureti,
ncepnd cu anul 2005[4]. n noiembrie 2010, compania avea 2.500 de angajai n Romnia, din totalul de 300.000
de angajai pe plan mondial[5][4]. n anul 2005, HP deinea primul loc pe piaa de calculatoare i servere din
Romnia, avnd o cot de pia de 11,3%[6].



Rezultate financiare
Cifra de afaceri n 2007: 107,7 miliarde USD
HP n Romnia
Numr de angaja/i:
2011: 3.100[7]
2010: 2.500[4]
2005: 100[4]
Cifra de afaceri:
2009: 88 milioane euro[4]
2007: 55,6 milioane euro[8]
2004: 34,1 milioane dolari[9]
2003: 32,9 milioane dolari[9]
Profit net:
2009: 17 milioane euro[4]
2007: 8,3 milioane euro[8]

Tabelul :1.1.
Domeniile de activitate ale SC HEWLETT-PACKARDSA si codurile CAEN ale acestora
Activitati

Laptop-uri

Desktop-uri

Monitoare

Imprimante

Cerneala,

Calculatoare

Scanere

multifunctionale

hartie

toner

Servicii software

Cloud computing

Sursa : Statutul S.C. ADST S.A.
Capital social: 998 miliarde de USD la data 31.12.2011


Banci cu care intreprinderea are relatii de afaceri :
Banci la care
I ntreprinderea
are deschise
conturi
Adresa, telefonul
Sucursalei,
filialei etc. care
poate da relatii
despre
intreprindere
Anul si luna
Deschiderii
Contului/
Conturilor
Numar de
cont lei
Numar de cont -
Valuta ($)
Alpha Bank Romania Bucuresti 1, Calea
Dorobantilor nr.237B

bbd@alphabank.ro
2005 N/A -
Credit Suisse Group AG Elvetia 1995 N/A -
Raiffaisen Bank Austia 2001 - -
BNP Paribas Germania Spania,
Franta si Italia
1990 / 1992 /
1993 / 1994
- -
Royal Bank of Scotland Anglia si Tarile
Nordice
1987 - -
Sursa: Statutul S.C. ADST S.A.
1.2. Organizarea societatii
Tabelul: 1.3.
Conducerea societatii:
Functia Nume Prenume Origine Anul angajarii
la intreprindere
CEO ( AMERICAS ) Patricia, Dunn SUA 2011
CEO ( JAPAN ) Whitman,

Hubby

SUA 2005
CEO EMEA Jateck Victor Polonia 2001
Director Comercial Eduard Flinn Germania 2006
Sursa: Statutul S.C. ADST S.A.
2.Personalul actual al intreprinderii:
Numar total de salariati este de 300.000 mondial din care :
20.000 Europa ;
50.000. India
100.000 SUA
230.000 ASIA
Organigrama societatii : anexa 1
3. Descrierea activitatii actuale a intreprinderii
Unitatea are o conducere dinamica, experimentata si hotarata sa intampine viitorul pregatita;
certificarea sistemului calitatii de catre Mid-America Intergovernmental Audit Forum
Efortul permanent pentru stabilirea unor strategii de dezvoltare viabile, sunt graitoare in
acest sens.
Ponderea principala a activitatii o detine cea de comert (cca 60%) insa, prin traditie,
unitatea executa Echipamente IT (cca 20%). Se adauga activitati de Software (cca 10%).
Figura 1.1
Sursa: Statutul SC ADST SA
S.C. ADST SA SLATINA a realizat in ultimii ani sau are in curs de finalizare urmatoarele
lucrari mai importante:
Implementarea cloud computing
Extinderea activitatii EMEA de la 10.000 persoane la 20.000 persoane
Mutarea de activitati din SUA si EUROPA in INDIA
Scoaterea piata de noi infrastructuri.
Bonusarea angajatilor global
1.3 Produsele si serviciile oferite de intreprindere
S.C. ADST S.A are in profilul sau de activitate urmatoarele produse si servicii:
a) Executie lucrari implementare a noilor tehnologii clientilor actuali si a noilor
clienti
b) Hp reprezinta un martener strategic a multor state, cooperand pe partea de
Hardware.
c) Productia de cerneala si hartie a Hp este de calitate superioara in comparatie cu
piata mondiala.
d) Producia de computere personalale si laptop.
e) Productia de imprimante si multifunctionale
f) Implicarea in programme aero-spatiale in diferite state din SUA si EUROPA.
De-a lungul timpului societatea s-a adaptat permanent la cerintele pietii, fiind nevoita de
multe ori sa introduca in obiectul sau de activitate servicii si produse care nu se regaseau in
activitatea de baza (sectie covoare, retea de magazine).
In prezent, exista o stabilitate a activitatilor, aceasta datorandu-se in cea mai mare parte
comenzilor ferme care exista pentru activitatea de baza constructii-montaj.
Odata cu cresterea cantitativa a productiei, a crescut si calitatea produselor si serviciilor
oferite motiv pentru care, incepand din anul 1998 societatea a inceput implementarea unui
Sistem al calitatii care a fost certificat de catre catre Mid-America Intergovernmental Audit
Forum Tabelul : 1.5
Costurile materiilor prime (media lunara etc.) : 10 Miliarde USD
1.5 Piata actuala a intreprinderii
Serviciile si produsele realizate de HEWLETT-PACKARD, se adreseaza unei piete in
crestere pe teritoriul tarii cat si pe intreg mapamondul.
Prin activitatea desfasurata in cei 60 ani de la infiintare, societatea si-a definit pozitia de
leader pe plan mondial.

Sistemul de distributie utilizat si cel necesar :
Sistemul de distributie utilizat pentru desfacerea produselor SC HEWLETT-PACKARD SA
in prezent este cel de comert cu amanuntul si en-gloss, fiind cunoscuti prin publicitatea facuta in
mass-media, cat si prin renumele obtinut de-a lungul timpului.
Concurentii :
In prezent pe piata se afla multe societati care ofera aceleasi servicii.
Datorita calitatii serviciilor oferite, a promptitudinii in respectarea termenelor de
executie, precum si preturilor atractive practicate de SC HEWLETT-PACKARDSA, acestia nu
au creat si nu pot crea probleme sub aspectul concurentei societatii.
Se pot desprinde totusi dintre acestia cateva nume ca de exemplu: DELL, SIEMENS,
SAMSUNG, IBM.
Acestia sunt de fapt parteneri la majoritatea licitatiilor la care participa societatea.



CAPITOLUL II
Rolul bugetului in activitatea economico-financiara a intreprinderii
2.1.Necesitatea, rolul si functiile bugetului intreprinderii
Activitatea intreprinderilor s-a desfasurat si se desfasoara in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si
cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se previzioneaza veniturile si cheltuielile intreprinderii, rezultatul
exercitiului si echilibrul financiar al acesteia pe an si trimestre este bugetul de venituri si cheltuieli. In viata
economica occidentala, preocuparea pentru bugetarea oricarei actiuni si activitati capata o importanta deosebita
deoarece managementul prin bugete este principalul instrument de conducere si organizare al intreprinderii. Prin
buget se aloca resursele necesare fiecarei activitati, se evalueaza nivelul cheltuielilor acesteia si se controleaza
modul de gestionare a lor, atribuindu-se competente si responsabilitati pe toate nivelurile ierarhice. Gestiunea
bugetara este astfel principalul instrument de previziune si control al intregii activitati a intreprinderii.
La inceput, bugetul a patruns in teorie si practica ca instrument de evaluare a veniturilor si de limitare a
cheltuielilor necesare obtinerii acestor venituri sau de dimensionare a cheltuielilor care urmeaza sa fie acoperite din
veniturile previzionate. Ulterior, ca metoda de management, bugetul da expresie atributelor conducerii privind
previzionarea, organizarea si coordonarea activitatilor si structurilor intreprinderii pentru realizarea obiectului
financiar de baza al intreprinderii si anume maximizarea valorii sale. Realizarea acestui obiectiv presupune pentru
acele activitati din intreprindere creatoare de valoare noua, cresterea profitului, iar pentru cele administrative si
sociale- economisirea resurselor alocate.
Luat in considerare ca instrument de previziune financiara, bugetul este folosit pentru a dimensiona, in
termeni financiari si in conditii de eficienta economica, alocarea si utilizarea resurselor intreprinderii. Pe baza lui se
evalueaza pe perioada de gestiune, obiectivele de realizat si cheltuielile necesare pentru infaptuirea lor, veniturile de
obtinut sau resursele financiare alocate. Tot din buget se stabilesc competentele si responsabilitatile cu privire la
gospodarirea resurselor. In procesul de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor, bugetul reprezinta un
instrument de analiza si control, implicit de asigurare a echilibrului financiar. Complementar activitatii de bugetare,
este organizata contabilitatea prin care se urmareste si se controleaza in ce masura realizarile efective corespund cu
cele previzionate si pe aceasta baza se fundamenteaza decizia de corectie. In felul acesta, prin buget, ca instrument
de conducere, se realizeaza integrarea activitatilor de previzionare, control si urmarire a cheltuielilor, veniturilor si
rezultatelor exercitiului.
O trasatura distincta a bugetului este si aceea ca pe baza lui se asigura coerenta activitatilor si structurilor
organizatorice ale intreprinderii pe linia cresterii rentabilitatii si economisirii resurselor. Analizat din acest punct de
vedere, bugetul leaga, pe plan financiar, verigile componente ale intreprinderii in vederea gospodaririi eficiente a
resurselor materiale si banesti, respectiv a obtinerii de rezultate favorabile cat mai mari. Aceasta capacitate a
bugetului se intemeiaza pe faptul ca orice prevedere inscrisa in programul de productie, sau obiectiv angajat de catre
aceste verigi, inclusiv de intreprindere in ansamblul sau, trebuie sa asigure nivelul de eficienta dimensionat prin
buget. Totodata, din punct de vedere metodologic, prin natura si forma de exprimare a indicatorilor financiari,
bugetul permite reflectarea sintetica a tuturor fenomenelor si proceselor economice, oricat de variate ar fi acestea.
Modalitatea prin care bugetul realizeaza coerenta activitatilor si structurilor organizatorice din cadrul
intreprinderii, este aceea a descentralizarii. Fiecare activitate, sau, dupa caz, structura organizatorica a intreprinderii,
este considerata un centru de venituri si cheltuieli sau un centru de gestiune, la nivelul caruia se evalueaza pe o
anumita perioada obiectivele financiare, se aloca resursele necesare si se organizeaza controlul.
De asemenea, intreprinderea in ansamblul sau reprezinta un centru de venituri si cheltuieli, care intra in
relatii economico-financiare cu mediul inconjurator, economico-social. Fiecare centru de venituri si cheltuieli este
investit cu autoritatea si responsabilitatea necesare gestiunii resurselor, in vederea indeplinirii obiectivelor ce revin
din bugetul general al intreprinderii. De fapt, factorul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de
conducere, l-a constituit necesitatea cresterii rentabilitatii diverselor activitati sau structuri organizatorice in
conditiile sporirii complexitatii procesului de obtinere a profitului. Ori, prin bugetarea activitatii centrelor de venituri
si cheltuieli se previzioneaza, se coordoneaza si se controleaza, miscarea tuturor variabilelor structurale ale
intreprinderii, in vederea potentarii contributiei lor la cresterea rentabilitatii si la economisirea resurselor alocate.
In concluzie, bugetul de venituri si cheltuieli in calitatea sa de instrument al conducerii activitatii
economico-financiare asigura realizarea urmatoarelor deziderate:1[1]
- integrarea activitatilor de previzionare, evidenta si control privind cheltuielile, veniturile si rezultatul
exercitiului;
- descentralizarea procesului de conducere prin impartirea activitatii intreprinderii pe centre interne de
venituri si cheltuieli;
- investirea fiecarui centru cu autoritate si responsabilitate in gestiunea resurselor alocate pentru
realizarea obiectivului de eficienta ce i-a fost defalcat;
- abordarea activitatii fiecarui centru prin prisma relatiei dintre venituri si
cheltuieli si pe aceasta baza antrenarea lui in cresterea rentabilitatii
intreprinderii sau in economisirea resurselor.

1[1] Opritescu M- Finantele intreprinderii, Suport de curs, Craiova, 1990.
In acest scop bugetul de venituri si cheltuieli indeplineste urmatoarele functii:
- functia de previzionare a activitatilor financiare;
- functia de control a executiei financiare;
- functia de asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii.
Functia de previziune a bugetului are la baza faptul ca el reprezinta
instrumentul cu ajutorul caruia se previzioneaza nivelurile de resurse si cheltuieli pentru toate activitatile
economico-sociale ce se desfasoara in intreprindere. Prin buget se dimensioneaza veniturile, cheltuielile si rezultatul
activitatii curente, resursele si cheltuielile activitatii de investitii, celelalte resurse si cheltuieli ale intreprinderii
precum si corelatiile cu bugetul statului si bancile finantatoare.
Functia de control a bugetului se manifesta in procesul de executie financiara, cand se angajeaza si se
efectueaza cheltuielile, se obtin veniturile ca rezultate ale propriei activitati, se constituie capitalurile din resurse
interne sau externe si se aloca pe destinatii. In aceasta calitate, bugetul da expresie organizatorica functiei de control
a finantelor si se interconditioneaza cu controlul financiar preventiv si ulterior privind angajarea si cheltuirea
fondurilor materiale si banesti. Prin aceasta functie, bugetul se transforma intr-o parghie cu caracter operant de
intarire a ordinii in folosirea fondurilor de care dispun intreprinderile, in sporirea raspunderii din partea celor
investiti cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului.
Functia de control a bugetului se exercita si prin urmarirea si analiza modului de executie a acestuia, prin
care se asigura cunoasterea modului de indeplinire a sarcinilor bugetare asumate, determinarea abaterilor de la
indicatorii financiari programati, identificarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea masurilor de luat precum si a
compartimentelor ce trebuie sa actioneze pentru imbunatatirea activitatii financiare a intreprinderii. Totodata,
manifestarea functiei de control este conditionata de existenta unui sistem informational prin care sa se analizeze
trimestrial modul de executie a bugetului pe perioada expirata si sa se fundamenteze deciziile de corectie care se
impun.
In functia sa de instrument al asigurarii echilibrului financiar bugetul este folosit in dirijarea si
controlul relatiilor balantiere dintre venituri si cheltuieli. Aceste relatii trebuie prevazute si realizate prin buget, atat
din punct de vedere dimensional pe total venituri si cheltuieli la nivel de intreprindere, cat si structural pe fiecare
activitate economico-sociala sau pe verigi organizatorice. In stransa legatura cu echilibrul financiar, prin intermediul
bugetului, este dirijat si asigurat si echilibrul banesc, de trezorerie, ca parte componenta a bugetului. De altfel,
echilibrul financiar trebuie astfel controlat prin buget incat sa existe o anumita sincronizare in timp intre ritmul
asigurarii intreprinderilor cu fonduri banesti si necesarul pentru onorarea obligatiilor de plata.
2.2. Tipuri de bugete realizate in cadul intreprinderii
In cadrul intreprinderii se intocmesc mai multe tipuri de bugete care pot fi
impartite dupa cum urmeaza:
Bugetul de investitii (de capital) care reflecta planurile intreprinderii la
achizitionarea de masini, utilaje, instalatii, echipamente, aparate in vederea reinnoirii parcului existent (inlocuirii
celor uzate) sau cresterii capacitatilor disponibile.
Bugete de exploatare, in categoria carora se include bugetul comercial,
cel al productiei si aprovizionarilor, cel al cheltuielilor de structura.
Bugetul comercial cuprinde:
a) previziunea vanzarilor, stabilita in unitati fizice si valorice pe baza
datelor statistice privind vanzarile anterioare, a tendintelor manifestate
pe piata interna si internationala, precum si a informatiilor din
publicatiile de specialitate. Prevederea realista a volumului vanzarilor
viitoare este esentiala pentru stabilirea tuturor celorlalte bugete;
b) previziunea marjei brute, care reprezinta diferenta dintre pretul de
vanzare al produsului si costul de productie sau de cumparare al
acestuia. Calculul marjei brute se face in felul urmator: in cazul
intreprinderilor producatoare- pe baza unui cost standard
corespunzator unui anumit nivel de activitate; in cadrul
intreprinderilor comerciale- pe baza pretului de cumparare a
marfurilor din care se scad rabaturile si la care se adauga cheltuielile
de achizitie (comisionul intermediarilor, cheltuieli de transport,
taxele vamale);
c) previziunea cheltuielilor comerciale, care cuprind: costurile functionarii compartimentelor
comerciale; cheltuielile pentru reclama si publicitate, targuri si expozitii, lansarea noilor
produse, cheltuieli de distributie, costurile serviciilor postvanzare.
Bugetul aprovizionarii si al activitatii de productie care evidentiaza, pentru
perioada de referinta, cerintele de materii prime, materiale, forta de munca, etc. ce decurg din planul director al
activitatii intreprinderii. Se pot detalia bugetul aprovizionarii cu materiale, bugetul consumului de materiale directe,
bugetul consumului de manopera directa.
Pentru o intreprindere de distributie, bugetul de aprovizionare se stabileste in
functie de previziunea vanzarilor si de variatia stocurilor de produse, potrivit relatiilor:
V=Ci + Ac Cf
P=V + Sf Si
Unde: V = volumul previzionat al vanzarilor
Ci = portofoliul de comenzi la inceputul perioadei de referinta
Ac = activitatea comerciala
P = productia prevazuta pentru intreprinderea producatoare
Sf = stocul de produse finite la sfarsitul perioadei
Si = stocul de produse finite la inceputul perioadei
Bugetele cheltuielilor de structura ale intreprinderii privesc compartimentele functionale ale intreprinderii
(bugetul serviciilor functionale legate nemijlocit de productie- programare, lansare si urmarire a productiei,
intretinere si reparatii masini si utilaje, controlul tehnic de calitate- face parte din bugetul activitatii de productie)
Bugete financiare, in categoria carora se include controlul de rezultat previzional, bugetul activitatii de
trezorerie si bilantul previzional.
Contul de rezultate previzional reprezinta principalul document de sinteza bugetara.
Bugetul activitatii de trezorerie cuprinde intrarile si iesirile previzionate de fonduri, recapituland elementele
celorlalte bugete sub forma fluxurilor banesti (cash flow) de incasari si declasari.
Bilantul previzional evidentiaza diferentele care se anticipeaza ca se vor produce, intre doua momente, intre
diferitele posturi ale bilantului. Diferentele se estimeaza pornind de la bilantul precedent si luand in considerare
contul de rezultate previzional, bilantul activitatii de trezorerie si bugetul de investitii.
Pe langa categoriile si tipurile de bugete prezentate, definite in functie de obiectul lor de referinta si de
continutul lor, in practica intreprinderilor se mai regasesc si alte tipuri rezultate din nevoia flexibilitatii acestui
instrument de planificare si control si a adecvarii sale mai avansate la nevoile eficace a activitatilor intreprinderilor
si cele ale controlului desfasurarii acestora.
O alta clasificare a bugetelor intreprinderii se face in functie de :
1. In functie de criteriul de intocmire bugetele pot fi:
a) de tip financiar- este specific relatiilor de repartitie a resurselor financiare. In
acest tip de buget, veniturile sunt dimensionate in calitatea lor de fonduri
alocate pentru finantarea unor cheltuieli limitate. Obiectivul urmarit este
reducerea cheltuielilor in vederea incadrarii in nivelul de resurse prevazut. Este cazul bugetelor actiunilor
sociale sau bugetul activitatii de investitii. In acest tip de buget iesirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar
intrarile sub forma alocarii resurselor. Iesirile sunt in general mai mici sau egale decat intrarile de resurse.
b) de tip economic este specific activitatii creatoare de unitati de valori
noi, ce formeaza obiectul vanzarii sau circulatiei interne, adica activitatilor
productive. El da expresie cheltuirii resurselor in calitatea lor de efort care
genereaza rezultate economice sub forma de venituri proprii. Obiectul acestui buget este minimizarea
resurselor cheltuite in vederea maximizarii rezultatelor finale previzionate.
c) de tip banesc (de trezorerie ) este specific si dimensioneaza fluxurile banesti ale intreprinderii; el se
bazeaza, pe relatia de echilibru intre incasari si plati. Obiectivul unui asemenea tip de buget este asigurarea
capacitatii de plata a agentului economic. Daca platile sunt mai mari decat incasarile, diferenta exprima
soldul creditelor bancare, iar daca platile sunt mai mici decat incasarile, diferenta exprima soldul
disponibilitatilor banesti.
2. In functie de obiectul activitatii bugetare, deosebim:
a) bugete organizate sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si
cheltuielile se fundamenteaza pe subdiviziunile organizatorice ale agentului
economic, inclusiv la nivel de agent economic.
b) bugete pe activitati sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si cheltuielile se evidentiaza pe activitati
de investitii, activitati de reparatii, activitati de cercetare etc.
3. In raport cu factorul timp, avem:
a) bugete periodice privesc o anumita perioada de gestiune, de regula un an, cu defalcare in bugete
trimestriale si lunare.
b) bugete continue (glisante) au ca scop actualizarea cheltuielilor si veniturilor in raport cu realizarile
perioadei precedente si necesitatile perioadei urmatoare (luna, trimestru, an).
4. In functie de sfera de cuprindere bugetele pot fi:
a) bugete generale caracterizeaza activitatea de ansamblu a unui agent economic;
b) bugete partiale sunt bugete proprii unor segmente ale activitatii agentului economic. Ele pot fi intocmite
pe subunitati organizatorice (are menirea de a dimensiona activitatea acestora in conditii de eficienta pentru
a limita cheltuielile de efectuat la resursele financiare alocate) si pe functiuni (bugetul de venituri si
cheltuieli intocmit pentru activitatea de exploatare,
activitatea de cercetare stiintifica, activitatea de investitii, bugetul general al
actiunilor social-culturale).
Figura: 2.1
Schema legaturilor intre bugetele intreprinderii



Previziunea vanzarilor

Nota: A- Bugete de capital
B- Bugete de exploatare
C- Bugete financiare
Sursa: Corneliu Russu Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Expert, Focsani, 1996.
Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ, in sensul ca interzic responsabililor financiari si
conducerii intreprinderii de a depasi previziunile bugetare. Acestea sunt,in general, bugetul administratiei (privind
cheltuielile administrativ- gospodaresti) si bugetul investitiilor (privind necesarul de fonduri si finantarea acestuia).
Celelalte sunt bugete indicative: bugetele exploatarii, bugetul trezoreriei, etc.
Orice intreprindere este supusa unor limite ale activitatii sale. Aceste limite sunt numite strangulari de
care trebuie sa se tina seama, in primul rand, in elaborarea bugetelor. Avand fixate aceste limite ale vanzarilor si ale
aprovizionarilor, intreprinderea va incepe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai stranse gatuiri:
productia, vanzarile sau aprovizionarile. Acesta este denumit Buget Pilot.2[2]
In cadrul intreprinderii bugetul trezoreriei este consecinta tuturor bugetelor, dar si restrictia, determinata de
necesitatea asigurarii permanente a capacitatii de plata. Bugetul investitiilor se elaboreaza separat, determinand fie
atenuarea, fie accentuarea situatiei financiare a intreprinderii.

2[2] Ion Stancu Finante, Editura Economica, Bucuresti,1997, p.548.
In fapt, orice buget reactioneaza mai mult sau mai putin direct asupra unora sau altora dintre bugete.
Aceasta este, totuisi, o buna ocazie de a confrunta sefii de compartimente cu obiectivele si necesitatile urmarite de
aceste compartimente, de a crea, intre ei, armonizarea eforturilor necesare unui randament ridicat al intreprinderii.
2.2.1 Avantajele si riscurile intocmirii bugetelor pentru intreprindere
Bugetul constituie instrumentul de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand, asa cum a fost definit
si in paragraful anterior, o previziune pe termen scurt a unor rezultate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si
asumarii responsabilitatilor de realizare a acelor rezultate. Bugetul constituie, concomitent, un instrument de punere
in aplicare a planului, unul de gestiune si unul de control, care permite sa se asigure coerenta diferitelor activitati ce
se desfasoara in intreprindere si sa se echilibreze resursele cu rezultatele (produse si /sau servicii), cheltuielile cu
incasarile. De altfel, bugetarea este actiunea de formulare a planurilor in termeni numerici valorici sau fizici,
pentru o perioada viitoare.
Folosirea larga in conducerea intreprinderii a numeroase tipuri de bugete este determinata de multiplele
avantaje pe care le prezinta aceste instrumente:
- permit conducerii intreprinderii sa coordoneze eficace toate activitatile
acesteia;
- cuprind informatiile necesare fundamentarii obiectivelor si cailor de
actiune viitoare, ghidarii actiunilor si localizarii dificultatilor;
- servesc ca instrument de planificare, gestiune si control;
- definesc obiective realiste ce trebuie atinse in perioada planificata, oferind, astfel, masura
relevanta a performantelor manageriale;
- permit evidentierea rapida a abaterilor pe care le inregistreaza
performantele realizate fata de standardele propuse.
In acelasi timp folosirea bugetelor nu este ferita de anumite riscuri constand in:
- fixarea nerealista a obiectivelor actiunilor viitoare, ceea ce poate conduce fie la incordarea
excesiva a eforturilor angajatilor pentru a le realiza, fie la subutilizarea capacitatii de actiune a
intreprinderii;
- stabilirea planului de ansamblu al intreprinderilor pe baza unei singure conceptii, fara variante
care sa permita compararea unor seturi diferite de obiective si a eficientei diferitelor cai de
actiune, ceea ce poate conduce, de asemenea, la fixarea unor obiective nerealiste;
- reflectarea conceptiei deformate a conducerii intreprinderii si compartimentelor acesteia de a
consuma integral resursele alocate pentru perioada curenta, chiar daca se pot inregistra
economii, de teama reducerii in viitor a nivelului resurselor planificate fata de cel efectiv
inregistrat in prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil asupra costurilor.
2.3. Bugetul instrument de planificare financiara.
In conformitate cu semnificatia dictonului a guverna inseamna a prevedea, conducerea moderna a
intreprinderii are, ca prima atributie, previziunea, iar previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate
de planificare. Instrumentele de realizare a previziunii finaciare sunt bugetele intreprinderii care, spre deosebire de
bilant si contul de rezultate, nu sunt destinate marelui public, ci nevoilor interne de orientare spre realizarea
obiectivului propus in exercitiul financiar viitor (cresterea performantei, a valorii intreprinderii). Bugetele
intreprinderii traseaza traiectoriile pentru atingerea scopului propus. Evenimentele ulterioare, dirijate pe aceste
traiectorii, vor evolua, mai mult sau mai putin, in acest sens in functie de realismul previziunii financiare si de
activitatea manageriala de realizare a acesteia.
Previziunea financiara, ca principala activitate de planificare la nivelul intreprinderii, imbraca forme
diferite, in functie de perioada de timp pentru care se realizeaza. Pe termen lung (3-5 ani), se intocmesc planuri
financiare de orientare generala care definasc imaginea viitoare a intreprinderii prin descrierea produselor oferite,
a proiectelor de fabricatie a noilor produse, a proiectelor de cucerire a noilor piete sau de orientare generala a
activitatilor si structurii interne a intreprinderii. Pe termen scurt, instrumentele de previziune financiara sunt
bugetele intreprinderii cdare sunt destinate nevoile interne de orientare a activitatii viitoare.3[3]
In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale unei cereri de
produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui.4[4]
Preocuparea pentru previziunea financiara trebuie insotita de controlul bugetar al realizarilor fata de
previziuni, al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, dupa caz, previziunile atunci cand realitatea impune aceasta
sau, invers, sa actioneze asupra functionarii, pentru a se apropia realizarile de previziuni.

3[3] Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2000, p 253.
4[4] P.Garnier La technique comptable aprofondie, Editura Dunat, Paris, 1972, p.440.
In acest fel, conducerea intreprinderii si fiecare compertiment functional sunt obligate sa stabileasca un
program de munca si sa verifice periodic daca acest program este respectat. Programul de munca elimina
inprevizibilul, dar il poate dezvalui cat mai curand posibil.
Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura
capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea acestuia
cu un flux financiar in sens invers. Drept urmare, decizia financiara este premergatoare oricarei decizii economice,
ceea ce este de natura sa releve importanta elaborarii si fundamentarii bugetului fiecarei astfel de actiuni. De altfel, o
caracteristica a vietii economice occidentale este preocuparea, aproape obsesiva pentru bugetarea oricarei actiuni,
indiferent de amploarea si insemnatatea ei in activitatea generala a intreprinderii. Acestei preocupari i se asociaza, in
mod firesc, o alta, si anume aceea de a respecta prevederile propriului buget, evident pana la limita cand tocmai
bugetul ar putea deveni o restrictie in cresterea eficientei.
In cele ce urmeaza vom prezenta cateva atuuri ale procesului de bugetare, dar si unele inconveniente ale
acestuia:5[5]
In primul rand, bugetul are rolul de a orienta intreprinderea spre un scop anume: rentabilitatea, lichiditatea,
diminuarea riscurilor etc. In lipsa unui plan, conducerea intreprinderii nu ar avea drept repere decat realizarile anilor
precedenti sau realizarile concurentei. Acestea constituie, insa, referinte putin fiabile. Rezultatele perioadei
precedente au inregistrat unele fluctuatii favorabile sau nefavorabile, determinate de conditiile concrete ale perioadei
precedente si care nu se extrapoleaza intocmai in perioada urmatoare. De asemenea, nu exista garantia ca realizarile
precedente sau cele ale concurentei sunt optime si ca acestea pot fi retinute ca norme ale perioadei bugetare.
In al doilea rand, planificarea financiara coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor functionale,
intrucat toate sunt antrenate in procesul bugetar, intr-o masura mai mare sau mai mica. Totodata, procesul bugetar
presupune mai multe iteratii, deoarece o decizie financiara, favorabila compartimentului care a luat-o, poate fi mai
putin favorabila altui compartiment sau ansamblului intreprinderii. Pentru toate aceste cazuri, planificarea financiara
va trebui sa intruneasca regula consensului printr-un proces de sub-optimizare, care va realiza cel putin eliminarea
consecintelor negative ale respectivei decizii si mai departe, asumarea cat mai multor avantaje pentru ansamblul
activitatii (optim de tip Pareto).
In al treilea rand, elaborarea bugetelor va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin
compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de corectare la momentul oportun.

5[5] J.M.Gagnon, N.Khoury Traite de gestion financire, Editura Gaeton Marin, Quebec,
Canada, 1981,p.128-129.

Obiectivele prevazute in bugete servesc ca standarde de referinta, fata de care se poate aprecia performanta
intreprinderii in fiecare faza a perioadei bugetare.
Pentru controlul bugetar, fiecare buget poate fi reprezentat in executie printr-un Tablou lunar, care
compara realizarile cu previziunile fiecarui articol bugetar. Acest Tablou (care poate fi ilustrat cu grafice
semnificative) va fi inmanat conducerii cu comentariile, sugestiile si previziunile sefului de compartiment. Pe baza
lui, conducerea intreprinderii va decide, in fiecare luna, asupra modificarilor de previziuni, pe care evenimentele
recente le impun sau va stabili directive noi pentru impulsionarea activitatii compartimentelor.6[6]
Tabelul 2.1
Tabloul lunar
Articol din buget Revizuiri din luna
curenta
Realizari ale lunii
curente
Diferente

Previziuni Realizari in perioada
curenta
Diferente
Pozitive Negative

Realizari in aceeasi luna a anului
precedent
Realizari in aceeasi perioada a
anului precedent
Media perioadei pe trei ani
precedenta
Sursa: Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1997.
Planificarea financiara impune conducerii intreprinderii si unele constrangeri ce trebuie depasite printr-un
efort continuu de actualizare a prevederilor bugetare. In loc de a servi drept ghid, bugetele pot deveni o frana in
eforturile de adaptare la conditii noi, dimensionand flexibilitatea intreprinderii. Acest pericol este cu atat mai real cu
cat bugetele sunt mai detaliate. De aceea, bugetele trebuie sa descrie liniile generale ale evolutiei financiare, sa
asigure o marja de manevrare in interiorul prevederilor proprii si posibilitatea de a fi revazute.
Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin tendinta tuturor compartimentelor de a-si
supraestima nevoile proprii de finantare. Mai mult, conducerea operativa (locala) apreciaza personalul propriu dupa
dexteritatea acestuia de a castiga partida in atragerea celei mai mari parti din sursele de finantare ale intreprinderii.

6[6] I. Stancu Finante- Teoria pietelor financiare, finantele intreprinderilor, analiza si gestiunea
financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p.541-542.
Remediul acestor consecinte negative ar consta in elaborarea unor bugete flexibile, in functie de cifra de afaceri si in
disocierea planificarii financiare de promovare a personalului.
Simularea planificarii financiare
Complexitatea vietii economice si financiare, dinamica acesteia, precum si imperfectiunea previziunii
financiare fac tot mai necesara elaborarea de variante de plan, anticipand conditiile tehnico-economice variate de
functionare a intreprinderii pentru anul urmator. Prin aceste variante se fundamenteaza mai bine bugetele
intreprinderii sau se elaboreaza bugete speciale pentru situatii deosebite in viata intreprinderii.
Necesitatea simularii este mai evidenta daca se admite faptul ca reglarea sistemelor economice prin
informatie se realizeaza cu dificultate atat ca urmare a calitatii informatiei ce sta la baza actiunii corectoare, cat ca si
urmare a intarzierilor in realizarea acestor actiuni. Conducerea intreprinderii, inclusiv conducerea activitatii
financiare, ia decizii pe baza informatiilor culese si prelucrate de personalul din subordine, care, la randul sau,
pregateste aceste informatii pe baza datelor privind evolutia in trecut a activitatii intreprinderii. In aceste conditii
simularea activitatii economice financiare, in deosebi cea asistata de calculatorul electronic, are menirea de a trasa
posibile traiectorii de urmat, fundamentate atat pe informatii despre trecut, cat si pe obiectivele prestabilite prin
planul privind volumul si eficienta activitatii productive.
Simularea planificarii financiare reprezinta procesul de experimentare dirijata a diferitelor variante de
bugete, avand posibilitatea introducerii, in modul de similare, a diverselor modificari ce pot intervani asupra
indicatorilor tehnico-economici determinati pentru situatia financiara a intreprinderi.
Performantele simularii planificarii financiare depinde de coerenta aplicatiiilor informatice din pachetul de
programme si de realizarea si operativitatea furnizarii datelor de fundamentare. Apreciem ca realizarea practica a
acestei simulari trebuie sa dispuna de date financiar-contabile superior organizata care sa permita actualizarea
datelor furnizate de contabilitate si accesul la aceste date de catre aplicatii de prelucrare si redare a informatiilor
financiare. Atat pentru crearea si actualizarea bazei de date cat si pentru exploatarea acesteia, dupa cerintele analizei
si previziunii financiare, se pot folosi programe specializate din cele mai perfectionate.
2.4. Sistemul bugetar al intreprinderii
Asa cum am spus, a face o gestiune insemnata a face o gestiune previzionala, respectiv a bugeta
principalele domenii de activitate ale intreprinderii si a controla respectarea prevederilor bugetare.
Prin bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul
este deci previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru realizarea obiectivelor
intreprinderii in conditii rentabile.
Controlul bugetar urmareste desfasurarea efectiva a gestiunii pentru atingerea obiectivelor fixate. Prin
controlul bugetar se compara, permanent, rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile cifrate in bugete, in scopul
stabilirii cauzelor abaterilor, informarii conducerii si luarii masurilor corective necesare.
Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea unor principii de elaborare si functionare a
acestuia.
1) Principiul totalitatii care impune acoperirea, pe cat posibil a
tuturor activitatilor intreprinderii intr-o coordonare care sa asigure echilibrul intre diferite servicii functionale si
operationale. Aplicarea acestui principiu trebuie insa sa armonizeze relatia contradictorie intre completitudinea
sistemului bugetar si costurile mai ridicate ale unui sistem complet.
2) Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sisteme de autoritate din
intreprindere. Un buget este intotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate. Spre exemplu inginerul- sef
este responsabilul bugetului de productie; directorul comercial este responsabil cu bugetul vanzazilor s.a.m.d. Este
deci posibil sa se identifice bugetul cu o persoana responsabila, plus descrierea contabila a autoritatii acesteia.
3) Principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu
politica generala a intreprinderii. Sistemul bugetar trebuie sa indeparteze tendinta de supraevaluare a importantei
unor compartimente in detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cat mai eficace a obiectivelor strategice ale
intreprinderii.
4) Principiul supletei intr-un cadru economico-social din ce in ce mai
incarcat de constrangeri. Un buget trebuie sa permita adaptarea la modificarile mediului, la noile informatii privind
evolutia variabilelor economice exogene etc.
5) Principiul cuplarii cu politica de personal pentru a determina o motivatie
si o adeziune ale personalului conforme cu obiective strategice urmarite. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de
incitare de tip personalitati/recompense cat mai obiectiv posibil ( reduceri de salarii, retrogadari, concedii, prime de
buget, promovari, avantaje diverse etc.), cat si printr-un climat informal si cultural intern, comparabil cu mentinerea
si consolidarea prestigiului firmei.
Periodicitatea cea mai des intalnita a elaborarii bugetelor este cea anuala dar
sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investitiilor), dar si cu periodicitate mai mica de un an (cel al
trezoreriei). Regula este ca periodicitatea bugetului sa fie superioara celei a ciclului de activitate analizata.
Pentru bugetele anuale (al vanzarilor, al productiei) operatiunile de elaborare
a lor vor incepe in luna septembrie dinaintea anului de plan, intrucat procedura dureaza trei- patru luni.
Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus in patru faze:
a) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, ce decurg din planul general strategic de
3-5 ani;
b) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere, concurenta,
investitiile, privind conditiile sociale;
c) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al negocierii
lor intre diferitele compartimente si cu conducerea generala a intreprinderii;
d) intocmirea sau aprobarea bugetelor intreprinderii cu detalieri pe segmente de piata, pe subunitati si pe
perioade operativa de gestiune (luna, trimestru etc.).
Tabelul : 2.2
Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar









Sursa: Ion Stancu Finante. Teoria
pietelor financiare.Finantele intreprinderilor.








Analiza si gestiunea Financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997.
CAPITOLUL III
Bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii
3.1. Bugetul de venituri si cheltuieli in activitatea agentilor economici
Bugetul de venituri si cheltuieli al agentilor economici reprezinta un
instrument de baza in activitatea acestora in protectia financiara de la un an la altul, care asigura in executie un
control eficient auspra modului de formulare si utilizare a resurselor banesti, a veniturilor, cheltuielilor si profitului,
a relatiilor financiare cu tertii si cu bugetul de stat.
In procesul de elaborare, bugetul de venituri si cheltuieli determina un complex de judecati de valoare,
calcule si variante asupra elementelor fundamentale ale programului de activitate a agentilor economici, incepand cu
volumul, structura, calitatea si destinatia productiei si a criteriilor de performanta exprimate in cifra de afaceri,
profit, import-export, volumul de investitii si productivitatea muncii.
In conditiile perioadei de tranzitie, cu o instabilitate economica si monetar- valutare, elaborarea bugetului
de venituri si cheltuieli capata o importanta deosebita, care indeamna agentii economici sa nu limiteze aceasta la o
simpla operatie administrativa de completare a unor formulare pentru ca asa prevad normele financiare ci, la un
moment de profunda reflectie si analiza complexa, de protectie a activitatii economico-financiare pe anul urmator,
luand in considerare toate reglementarile, informatiile si tendintele in domeniile economic, financiar, preturi, fiscal,
monetar, valutar, vamal si bancar.
Daca incercam sa facem o comparatie intre modul si conditiile de intocmire a bugetului de venituri si
cheltuieli din trecut si prezent, putem spune ca exista o diferenta esentiala. Astfel, in trecut, eleborarea bugetului de
venituri si cheltuieli era mult simplificata prin aceea ca, cifrele de plan, productie, desfacere, export, investitii, etc.
erau cunoscute si stabilite,de multe ori, de sus, pornindu-se de la preturi si tarife cuprinse in cataloage, retele de
salarizare unice si obligatorii, furnizorii si clientii nominalizati prin asa-zise repartitii pe baza carora se incheiau
contractele economice. Asa stand lucrurile, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli se rezuma deci la calcule si
la completarea, mai mult sau mai putin formala, a situatiilor respective.
Bugetul de venituri si cheltuieli ca instrument operational de management al intreprinderii trebuie sa
realizeze detalierea sarcinilor si responsabilitatilor prin descentralizare pe scara ierarhica pana la locul in care se fac
cheltuielile sau se genereaza veniturile. Prin coordonarea si conlucrarea tuturor sectiunilor organizatorice si
activitatilor intreprinderii trebuie sa se asigure obiectivul de baza stabilit prin politica economico-financiara a
acestuia.
Bugetul de venituri si cheltuieli este apreciat in primul rand ca un sistem complex si corelat de indicatori
economico-financiari care au rolul fie de conditii ale activitatii, cand este vorba de necesarul de resurse ce trebuie
alocat, fie de valori de comanda a utilizarii conditiilor, cand este vorba de nivelul eficientei scontate. In al doilea
rand, bugetul poate fi considerat ca un complex de actiuni care se concretizeaza intr-un document final si care
exprima eficienta, activitatii generale a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
exercitiului de la toate subunitatile considerate ca centre de responsabilitate. Ca atare, bugetul de venituri si
cheltuieli apare ca un sistem de anexe corelate ce reflecta obiectivul strategiei economico-financiare a intreprinderii.
Pentru agentii economici cu capital privat, continutul bugetului de venituri si cheltuieli este adaptat pentru a
raspunde nevoilor de privatizare, urmarire si control a realizarii acestor obiective.
Astfel, bugetul anual cu defalcare trimestriala cuprinde urmatoarele
sectiuni:
- bugetul activitatii generale;
- bugetul activitatii de productie;
- bugetul activitatii de trezorerie;
- bugetul activitatii de incasari si plati in valuta;
- bugetul activitatii de investitii;
- imprumuturi garantate de stat;
- rezerve;
- repartizarea profitului;
- principalii indicatori economici si financiari.
Fiecare din bugetele de mai sus au importanta deosebita la fundamentarea bugetului de venituri si
cheltuieli, dar cea mai mare pondere o are bugetul trezoreriei fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului
prevederilor in toate celelalte bugete.
Bugetul de vanituri si cheltuieli va reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor
financiare si va asigura furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii
patrimoniale. Prin structura sa acesta reprezinta instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare,
precum si a fondurilor necesare.
In procesul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli se va urmari neconditionat
respecatrea principiilor eficientei maxime si a echilibrului financiar.
Unitatile patrimoniale (semnificand unitatile economice de stat care s-au organizat conform Legii
nr.15/1990 in regii autonome si societati comerciale) sunt obligate7[7] sa intocmeasca anual bugetul de venituri si
cheltuieli cu defalcare pe trimestre, compus din formularele mai sus mentionate.
In concluzie bugetele au menirea de a trasa, cu multa grija, indeosebi in cea ce priveste cheltuielile.
Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (si venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai
putin ruta trasata. Cheia succesului bugetelor si contolului bugetar o reprezinta, in cele din urma, bunul simt,
diplomatia si increderea manifestate in conducerea intreprinderii.8[8]
3.2 Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli
Bugetul activitatii generale reflecta obiectivul de eficienta fixat pe
total intreprindere, prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale ale activitatii (al carui formular este
prezentat si completat in capitolul IV al prezentei lucrari).
Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare si exceptionale, cu
reflectare eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget pe produse, activitati, sau
acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si altor venituri de la bugetul
statului.
Cheltuielile totale sunt la randul lor fundamentate pe cheltuieli de exploatare cu evidentierea expresa a
cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de personal si a amortizarii, cheltuieli financiare si exceptionale.
Diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este reprezentata de rezultatul net al exercitiului.

7[7] Norme Metodologice emise de Ministerul Finantelor nr.181.061 din 28.03.1995
8[8] Ion Stancu-Finante. Teoria pietelor financiare. Finatele intreprinderilor. Analiza si gestiunea
financiara, Editira
Economica Bucuresti 1997, p. 576.
Bugetul vanzarilor este bugetul principal anual care determina parametrii tuturor celorlalte bugete anuale.
In economia de piata, cifra vanzarilor este indicatorul dominant privind viata economica a intreprinderii. In functie
de vanzari se reglementeaza capacitatea de productie, aprovizionarile, numarul si structura personalului etc ( anexa 2
).
Elaborarea bugetului vanzarilor (sau comercial) are loc in doua etape:
1) de previziune a vanzarilor si a cheltuielilor de desfacere;
2) de defalcare a prevederilor (anuale) bugetare, pe perioade de timp trimestriale si lunare,
pe familii de produse si/sau pe grupe (geografice) de beneficiari.
Previziunea vanzarilor, cea mai importanta dintre operatii, cuprinde
ansamblul de studii si de evaluari ale pietei potentiale de desfacere si a partii pe care intreprinderea intentioneaza sa
o cucereasca si sa o mentina.
Cercetarea priveste in mod egal produsele deja existente pe piata si
fabricate de intreprindere, cat si produsele noi, susceptibile de a raspunde nevoilor existente sau virtuale9[9]. De
asemenea, cercetarea priveste mediul extern (comportamentul cumparatorilor, pozitia concurentei, starea economiei
etc.), cat si mediul intern (capacitatea de productie existenta, competitivitatea echipei de cercetare, politica
comerciala, reteaua de distributie etc.).
Rezultatele acestei cercetari se vor concretiza in estimari privind:
1) volumul vanzarilor dezirabile si posibile;
2) valoarea incasarilor, determinata prin intermediul pretului de vanzare unitar.
Previziunea vanzarilor trebuie sa se faca interdependent cu previziunea cheltuielilor de desfacere, intrucat
depinde una de cealalta (cheltuielile de vanzari), dar si invers: vanzarile pot fi influentate de cheltuielile de
publicitate si/sau de perfectionare a retelei de desfacere.
In ultima faza a elaborarii bugetului, vanzarile si cheltuielile de desfacere trebuie defalcate de la
previziunile anuale si globale (pe intreaga intreprindere) la prevederile pe trimestru si pe luni, in raport cu
surprinderea sezonalitatii, si pe familii de produse sau grupe de beneficiari.

9[9] M. Gervais Contrle de gestion, 4 me edition, Ed. Economica, Paris, 1991, p. 287.
Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se elaboreaza bugetul vanzarilor. Regula este
ca bugetul va fi cu atat mai detaliat cu cat acesta se elaboreaza la niveluri ierarhice de raspundere operativa.
In sfarsit, bugetul vanzarilor trebuie corelat cu bugetul de productie, iar ambele trebuie corelate cu bugetul
investitiilor.
Bugetul activitatii de productie determina eficienta activitatii de productie pe baza principalelor elemente
ale costurilor de productie marfa (productiei vandute si productiei finite stocate ce urmeaza a se livra beneficiarilor).
Costul productiei marfa este evidentiat mai intai pe principalele elemente (materii prime, combustibil, energie si apa;
amortizare, lucrari si servicii prestate de terti, cheltuieli cu personalul) si apoi dupa natura cheltuielilor (cheltuieli
materiale, cheltuieli cu munca vie si alte cheltuieli) (anexa 2 ).
Elaborarea bugetului productiei cuprinde fazele:
- previziunea cantitatii de produse a se fabrica;
- previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculatia;
- defalcarea pe trimestre si luni in cadrul acestora pe subunitati.
Planul de productie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor
bugetului vanzarilor cu capacitatea productiva a intreprinderii in conditiile satisfacerii cat mai complete a
prevederilor comerciale si a utilizarii cat mai depline a capacitatii factorilor de productie.10[10]
Bugetul de productie se realizeaza prin aportul specialistilor din
compartimentele tehnic si de productie, financiar contabilitate, aprovizionare-comercial.
In realizarea optimizarii productiei, tehnica de calcul electronica ofera vaste posibilitati prin existenta unor
pachete de programe usor de utilizat cum ar fi tehnicile de programare liniara, metoda PERT, teoria firelor de
asteptare, optimizarea stocurilor etc.
Bugetul activitatii de trezorerie compara resursele proprii cu necesarul de resurse si stabileste excedentul
sau deficitul, astfel:

10[10] Ion Stancu Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor. Analiza si
gestiunea financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 1996, p.432
E = RP NR
Sau
D = NR RP
Unde : E= excedent de resurse;
RP = resurse proprii;
NR = necesar de resurse;
D = deficit de resurse
Elaborarea bugetului de trezorerie
Bazele elaborarii bugetului de trezorerie sunt:
- previzionarea incasarilor si platilor perioadei;
- determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta
urmare compararii incasarilor cu platile previzionate, cuprind trei operatiuni distincte: determinarea soldurilor de
trezorerie inainte de acoperire, acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea judicioasa a
excedentului. Dobanzile aferente creditelor majoreaza necesarul de finantat, iar plasamentele de trezorerie degaja
venituri care majoreaza incasarile.
Rezultanta tuturor bugetelor unei intreprinderi are impact determinat asupra bugetelor de trezorerie, acesta
incheind documentatiile de buget oferind intreprinderii informatii de sinteza cu privire la bugetarea intregii activitati
in vederea realizarii obiectivului stabilit in conditii de eficienta maxima.
Figura: 3.1.
Schema de elaborare a bugetului de trezorerie







Sursa: Gheogeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000.
Bugetul de trezorerie in elaborarea sa se sprijina pe trei piloni fundamentali oferiti de contabilitatea de
gestiune si cea financiara:
- bilantul de deschidere care nu reprezinta altceva dcat bilantul de inchidere al exercitiului
financiar incheiat;
- contul de rezultate stabilit prin metodele cunoscute de previzionare a
profitului;
- bilantul previzionat al perioadei de referinta.
Incasarile = Creante + Venituri planificate ale - Creante
perioadei initiale perioadei finale
Platile perioadei
= Datorii initiale + Cheltuieli planificate ale per. Datorii finale
Bugetul de Bilantul de Contul de rezultate Bilantul
trezorerie deschidere previzional previzional
Constructia unui buget de trezorerie are in vedere o anume succesiune


in previziunea fluxurilor si anume, in primul rand, valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activitati de
exploatare care este indicatorul cheie al masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar
pentru a rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati
dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Informatiile cu privire la componentele
specifice ale istoricului fluxurilor de numerar de exploatare sunt folosite, impreuna cu alte informatii, in prognozarea
viitoarelor fluxuri de numerar de exploatare.
Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de investitii este importanta deoarece
fluxurile de numerar reprezinta masura in care cheltuielile au fost facute pentru resursele menite a genera venituri si
fluxuri de numerar in viitor. Din aceasta categorie de fluxuri fac parte:11[11]
- platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe ;
- incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active
necorporale ;
- platile de numerar pentru achizitia de capital propriu si de creante ale altor intreprinderi si interesele
si asocierile in participatiune;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ;
- incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.
Bugetul de trezorerie mai trebuie sa cuprinda separat fluxurile de numerar
provenite din activitatile de finantare cum ar fi:12[12]
- venituri in numerar din emisiunea de actiuni pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor
intreprinderii ;
- plati in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ;
- veniturile in numerar din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte
imprumuturi pe termen scurt sau lung ;

11[11] Ion Mimailescu Managementul financiar al intreprinderii, Editura Independenta
Economica, Pitesti, 2000, p.111
12[12] Ion Mimailescu Managementul financiar al intreprinderii, Editura Independenta
Economica, Pitesti, 2000, p.112
- rambursarile in numerar a unor sume imprumutate ;
- plati in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legale de operatiunile de leasing
financiar.
Bugetul activitatii de trezorerie nu reflecta disponibilitatile de mijloace banesti
la inceputul perioadei, cuprinse sub aceasta forma functionala de rotatie a mijloacelor circulante care a avut loc in
perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilitati in acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectata
ar presupune, concomitent, prevederea in aceasta parte a bugetului de cheltuieli care sa reflecte cresterea fata de
inceputul perioadei a altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligatii existente la inceputul perioadei.
Aceasta modificare in structura mijloacelor circulante, fara modificarea volumului total al acestora, nu influienteaza
excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectata si ca urmare nu sunt reflectate nici in acest buget.13[13]
Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit, in functie de
obiectivele urmarite de gestiunea financiara si in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii. Un buget
de trezorerie poate fi incheiat pe un an, daca se urmareste profitul anual al trezoreriei sau daca intreprinderea este de
talie mica si are scadente la incasari si la plati trimestriale sau mai mari de 90 de zile.
Orizontul de previziune poate fi de cateva luni (4-6 luni), daca se
urmareste optimizarea finantarii pe termen scurt sau scadentele sunt lunare si mai mari de 30 de zile. In fine, cel mai
adesea, orizontul de timp este de la o zi la o luna in care se urmareste graficul zilnic al incasarilor si platil ;or cu
scadente chenzinale decadale si semidecadale.
O previziune pertinenta a trezoreriei se face la nivel anual, cu defalcare
pe luni si cu o detaliere pe saptamani, pentru primele doua sau trei luni ale anului de plan.
Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta se intocmeste de intreprinderile care au incasari si plati in
valuta, afectuate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare, elaborat
de Banca Nationala a Romaniei. Prin acest buget se urmareste programarea si reglarea capacitatilor de plata a
unitatii patrimoniale.
Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta fundamenteaza disponibilul in valuta la sfarsitul anului,
astfel:

13[13] Petre Brezeanu Gestiunea financiara a agentilor economici, Lito ASE, 1996
DV1 = DV0 + Iv Pv
Unde: DV1 = disponibil in valuta la sfarsitul anului;
DV0 = disponibil in valuta la inceputul anului;
Iv = incasari in valuta in timpul anului din export, valuta cumparata
la bancile comerciale, credite in valuta primite si dobanzi in
valuta pentru depozite in valuta la banci;
Pv = plati in valuta in timpul anului pentru importuri, cheltuieli de
reclama, publicitate si reprezentare in strainatate, restituire de
credite si plata dobanzilor pentru creditele primite in valuta
vanduta bancilor comerciale.
Bugetul activitatii de investitii stabileste excedentul sau deficitul de resurse pentru realizarea obiectivelor
de investitii.
Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Disponibilul de la
inceputul perioadei cuprinde disponibilul fondului de dezvoltare.
Sumele din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale cuprind sumele
obtinute din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale, mai putin cheltuielile
efectuate si impozitul aferent.
Sumele reprezentand reducerea impozitului pe profit cu 50% include cota de 50% din reducerea
impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite, precum si alte prevederi legale. Rambursarea creditelor cuprinde
ratele de credit ce trebuie rambursate. Dobanzile, diferentele de curs valutar si alte costuri aferente creditelor pentru
investitii sunt considerate cheltuieli financiare.
Pentru investitiile prevazute a se finanta din vcredite externe garantate de stat, alocatii de la bugetul de stat
si din fonduri speciale se va anexa lista de investitii in care se inscriu numai obiectivele de investitii ale caror
documentatii tehnico-economice au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale.
Prin anexa Rezerve se fundamenteaza modul de constituire si utilizare a fondului de rezerva, rezervei
statutare si altor rezerve ale intreprinderilor.
Formularul Imprumuturi garantate de stat se intocmeste numai de agentii economici care au astfel de
imprumuturi stabilindu-se datoria efectiva la sfarsitul anului exprimata si in valuta si in lei, pornind de la nivelul ei
la imprumutul perioadei, creditele primite in cursul anului din care se deduc rambursarile si dobanzile platite in
cursul anului.
In anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinatiile profitului net: fond de participare a
salariatilor la profit ( 10% la societatile cu capital de stat si 5% la regiile autonome), fondul de dezvoltare ( pana la
80% din profitul net), cota managerului, varsamintele la buget in cazul regiilor si dividendelor cuvenite FPS, FPP
sau altor actionari si alte repartizari legale (conform Legii nr.40/1992, pentru societatile comerciale, OG nr.15/1993,
art.8, alin.2, pentru regii autonome, Legea nr.66/1993).
3.3.Veniturile si cheltuielile intreprinderii
Veniturile reprezinta bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice sau juridice in
procesul repartitiei si care sunt generate de desfasurarea unei activitati, din exploatarea unui teren, din plasarea unui
capital.
Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii: din exploatare, financiare si exceptionale, cu
reflectarea eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget de produse, activitati, sau
acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si a altor venituri de la bugetul
statului.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor si serviciilor
prestate.
Veniturile din productia stocata reprezinta variatia in plus (crestere), sau in minus (reducere), intre valoarea
de cost de productie efectiv a stocurilor de productie si a productiei in curs de executie, si valoarea la pret de
inregistrare a acestora neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea.
Veniturile din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor, respectiv, cheltuielile efectuate in
intreprindere pentru ea insasi.
Veniturile din subventii de exploatare, reprezinta subventii primite pentru acoperirea diferentelor de pret si
pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii din partea statului, a unor colectivitati publice sau altor
intreprinderi.
Alte venituri din exploatarea curenta cuprind venituri obtinute din alte resurse, cum sunt veniturile din
creante recuperate si alte venituri.
Venituri realizate in avans sunt o categorie aparte de venituri, reprezentand incasari sau creante aferente
unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate inca.
Veniturile financiare sunt formate din urmatoarele categorii: venituri din participatie, venituri din alte
imobilizari financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri de plasament cedate, venituri din diferente
favorabile de curs valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi obtinute, alte venituri financiare care nu au fost
nominalizate si pot fi obtinute de intreprindere.
Venituri exceptionale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta de productie si
desfacere sau financiara intreprinderii si care se refera, fie la operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital, cum
sunt: despagubiri si penalitati incasate, venituri din vanzarea activelor, cota-parte din subventia pentru investitii
virata la alte venituri, donatii, salarii neridicate prescrise, etc.
Evidenta cheltuielilor se organizeaza pe venituri de cheltuieli, dupa natura lor si se grupeaza dupa destinatia
pe care o au in intreprindere astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli exceptionale, cheltuieli
cu amortizarile si provizioane si cheltuieli cu impozitul pe profit.
Cheltuielile de exploatare: In structura acestora se cuprind mai multe elemente de cheltuieli cum sunt:
- valoarea consumurilor de materii prime, materiale auxiliare,
combustibili, ambalaje,piese de schimb, seminte si materiale
de plantat, furaje si asternut si alte materiale consumabile
precum si costul de achizitie al obiectelor de inventar folosite,
costul materialelor nestocabile, costul energiei si apei trecute
direct pe cheltuieli, costul de achizitie al animalelor si
pasarilor, costul marfurilor vandute;
- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;
- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele;
- cheltuieli de personal;
- alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuieli financiare cuprind in structura lor urmatoarele elemente:
pierderile de creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente nefavorabile de
curs valutar din operatiuni curente si disponibilitati in devize, dobanzi curente aferente imprumuturilor primite si a
altor datorii privind exercitiul curent, sconturile acordate clientilor, etc.
Cheltuieli exceptionale cuprind acele cheltuieli care se fac de catre
intreprindere dar care nu sunt legate de activitatea normala, curenta si se impart in doua subgrupe: cheltuieli
exceptionale din operatii de gestiune si cheltuieli exceptionale din operatiuni de capital.
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele acestea sunt grupate pe
naturile de cheltuieli si cuprind: amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale, provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli, provizioanele pentru depreciere, provizioane reglementate.
Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezinta impozitul calculat asupra
profitului impozabil si inclus in cheltuieli.
Capitolul IV
4.2.Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli la SC ADST SA

Fundamentarea bugetului pe anul 2002 s-a realizat pe baza urmatoarelor ipoteze:
Ipoteze macroeconomice: Inflatia in Romania 22%.
Ipoteze la nivelul SC ADST SA
Volumul productiei va creste cu 30% datorita dotarii cu utilaje corespunzatoare
prelucrarii superioare a masei lemnoase.
Efectivele au fost determinate avandu-se in vedere programul social la nivelul SC ADST
SA si sunt prevazute a fi de 268 de persoane la 31.12.2002 fata de 243 persoane la 31.12.2001.
Cresterea salariului mediu este prevazuta in concordanta cu ipoteza de inflatie cu
urmatoarele indexari:
- 01.01.2002-indexare 2%;
- 01.02.2002-indexare 3%;
- 01.05.2002.-indexare 10%;
- 01.09.2002.-indexare 2%;
- 01.10.2002-indexare 2%.
Volumul de investitii s-a prevazut a fi de 260.742 euro din care:
- cladiri 45.320 euro
- masini utilaje 143.022 euro
- mijloace de transport 32.684 euro
- materii prime 12.578 euro
- pregatirea profesionala legata de investitie 959 euro.
- Alte costuri 26.179 euro.
Cursul de schimb valabil la acea data 1euro = 20.346 lei
S-a fundamentat o cifra de afaceri de 14.739.889 mii lei in urmatoarea
structura:
- Produse serie 11.730.000 mii lei;
- Produse unicat 3.009.889 mii lei.
S-au fundamentat cheltuieli de personal de 1.722.986 mii lei in urmatoarea
structura:
- Cheltuieli cu personalul direct productiv 968.251 mii lei;
- Cheltuieli cu personalul neproductiv 100.000 mii lei.
Amortismentul total bugetat a fost stabilit la 103909 mii lei din care
amortismentul aferent costului de fabricatie a fost stabilit la 100.909 mii lei.
Costul de fabricatie bugetat este 9.717.021 mii lei.
S-au prevazut cheltuieli de functionare de 445.721 mii lei din care:
- Pentru activitatea de promovare 178.000 mii lei;
- Impozite, taxe, 444.000 mii lei;
- Alte cheltuieli de functionare 267.277 mii lei.
In beneficiul salariatilor este prevazuta acordarea unui tichet pentru fiecare zi
lucratoare din luna.
Rezultatul bugetat al exercitiului este pozitiv, reprezentand un profit de
795.764 mii lei.
Tinand cont de faptul ca sursele financiare sunt cele mai importante pentru bunul mers al
unei intreprinderi cel mai important si primul document de bugetare intocmit de o societate este
bugetul trezoreriei.
Bugetul activitatii de trezorerie

Specificatie Exercitiul financiar
Preceden
t
Curent
Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV
I. RESURSE PROPRII
DISPONIBILITATI inceput de
perioada
- fond de dezvoltare
- rezerve
- alte fonduri
RESURSE PROPRII
PERIOADEI
- venituri din exploatare
- venituri financiare
- alte resurse
din care:
fond de dezvoltare
rezerve
alte fonduri
II. NECESAR DE
RESURSE
- finantare cheltuieli de exploatare
- finantare cheltueili financiare
- rambursari de credite
- finantare imobilizari corporale si
incorporale
- majorarea rezervelor
1585855
9
1585855
9
548180
24845
1528553
4
1506279
5
1479507
4
444
267277
795764
2185676
0
2185676
0
33613
12666
2181048
1
2000949
8
1945636
9
12205
540924
1847498
42641
20
42641
20
7103
2100
42549
17
41837
46
11489
53
3051
14021
3
80374
5920130
5920130
7560
2800
5909770
5460120
5261420
3082
180320
460010
64201
80
64201
80
10330
4566
64028
4
55452
92
54802
03
3624
10023
0
87488
8
52523
30
52523
30
8620
3200
52405
10
48203
40
46506
56
2448
12016
1
43199
0
- impozitul pe profit
- participarea la profit a salariatilor
- cota managerului
- varsaminte la bugetul de stat sau
la bugetele locale
- plata dividendelor
- alte cheltuieli
III. EXCEDENT [(I) (II)]
sau
DEFICIT [(II) (I)]
IV. ACOPERIREA
DEFICITULUI
credite sau imprumuturi
- subventii pentru produse si
activitati
- alocatii pentru investitii

In baza rezultatelor anterioare si a previziunilor facute de conducerea societatii s-a
intocmit bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002.
Tabelul 4.5.
Bugetul de venituri si cheltuieli al SC ADST SA

Exercitiul financiar
Prevazut Realizat
Total Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV
I. VENITURI TOTALE
1. Venituri din exploatare,
total din care:
- subventii pe produse si
activitati
1585855
9
1528553
4
1528553
218567
60
218104
81
218104
426412
0
425491
7
425491
59201
30
59097
70
59097
64201
80
64052
84
64052
525233
0
524051
0
524051
- subventii pentru acoperirea
diferentelor de preturi si tarife
- transferuri
- prime acordate
producatorilor agricoli
- alte venituri
2. Venituri financiare
3. Venituri exceptionale
II. CHELTUIELI TOTALE
1Cheltuieli pentru exploatare
din care:
- cheltuieli materiale
- cheltuieli de personal
salarii brute
asigurari sociale si
protectie sociala
- cheltuieli de exploatare
privind amortizarile si
provizioanele
- cheltuieli de protocol,
reclama si publicitate
2. Cheltuieli financiare
3. Cheltuieli exceptionale
4. Rezerve legale
5. Acoperirea pierderilor din
anul precedent
6. Impozitul pe profit
4
24845
548180
1506279
5
3073158
9717021
1722986
1068251
654735
103909
178000
444
267277
795764
81
12666
33613
200094
98
194563
69
174742
04
213118
7
147839
3
532794
201697
178000
12205
540924
184749
8
7
2100
7103
418374
6
114895
3
228712
0
532796
399597
133199
50424
49000
3051
140213
80374
70
2800
7560
54601
20
52614
20
46322
60
53273
6
33959
7
13319
9
50424
46000
3082
18032
0
46001
0
84
4566
10330
55429
1
54802
03
48549
83
53279
6
33597
13319
9
50424
42000
3624
10023
0
87488
8
0
3200
8620
482034
0
465065
6
402643
2
532799
399602
133197
50425
41000
2448
120161
431990
III. REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI ( I II )
Se vor analiza sumele prevazute pentru anul 2002 cu cele realizate la finele aceluiasi an,
indicatorii avand indici p=prevazut respectiv r= realizat.
Analiza rezultatului realizat fata de cel prevazut
Profitul reprezinta un indicator sintetic prin care se apreciaza sub forma absoluta
rentabilitatea unei firme.
A. Marimea rezultatului total al exercitiului inainte de impozitare (RT), numit si profit
brut :
RT (PB) = VT - CT
RT p = 795.764
RT r = 1.847.262
unde : VT = venituri totale
CT = cheltuieli totale
iar : VT = Ve + Vf + Vex
VT p = 15.858.559
VT r = 21.856.760

CT = Ce + Cf + Cex
CT p = 15062795
CT r = 20009498
unde : Ve = venituri de exploatare
Vf = venituri financiare
Vex = venituri exceptionale
Ce = cheltuieli pentru exploatare
Cf = cheltuieli financiare
Cex = cheltuieli exceptionale
B. Pentru analiza dinamica a profitului se pot calcula modificarile absolute si
procentuale intervenite in marimea rezultatului total fata de cel prevazut astfel:
RT = RT1 - RT0
RT
RT% = x 100
RT p
RT = 1.051.498
RT% = 232,14%
Tabelul : 4.6.
INDICATORI FINANCIARI
- mii lei -
Denumirea
Indicatorilor
Prevazut Realizat Modificari
absolute
Modificari
relative
Venituri din exploatare 15.285.534 21.810.481 6.524.947 142,69
Venituri financiare 24.845 12.666 - 12.179 50,98
Venituri exceptionale 548.180 33.613 - 514.567 6,13
VENITURI TOTALE 15.858.559 21.856.760 5.998.201 137,82
Cheltuieli pt.exploatare 14.795.074 19.456.369 4.661.295 131,50
Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2748,9
Cheltuieli exceptionale 267.277 540.924 273.647 202,38
CHELTUIELI
TOTALE
15.062.795 20.009.498 4.946.703 132,84
REZULTAT TOTAL 795.764 1.847.262 1.051.498 232,14
Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.
INTERPRETARE :
Rezultatul total realizat are o crestere de 132,14%, reprezentand 1.051.498 mii lei,
realizat pe fondul veniturilor mai mari decat cele prevazute cu 37,82% reprezentand 5.998.201
mii lei.
In cadrul veniturilor, s-a inregistrat scaderea veniturile exceptionale cu 93,87% si a
veniturile financiare cu 49,02%.
Veniturile totale au crescut ca urmare a cresterii veniturilor din exploatare cu 42,69%,
observandu-se astfel preocuparea societatii de a-si mari veniturile prin activitatea de productie.
Cheltuielile au crescut cu 32,84%.
Cea mai mare crestere o inregistreaza cheltuielile financiare de la 444 mii lei la 12.205
mii lei datorita dobanzilor aferente imprumuturilor si dobanzilor aferente operatiunilor de
refinantare (sconturile).
O crestere importanta o inregistreaza si cheltuielile exceptionale, respectiv acestea se
modifica cu 102,38%. Acestea sunt in cea mai mare parte cheltuieli exceptionale din operatiuni
de gestiune :
amenzi fiscale sau penale;
penalitati de intarzieri ;
creante devenite nerambursabile (care depasesc proportia considerata normala
pentru a putea fi clasate la cele de exploatare);
Cheltuielile de exploatare (cheltuielile ocazionate de exploatarea factorilor de productie)
inregistreaza si ele o crestere semnificativa de 31,50%..
C. Alta analiza a rezultatului brut se mai poate face si prin interpretarea rezultatelor
urmatoarelor formule :
RT (PB) = Re + Rf + Rex.
Re = Ve - Ce
Rf = Vf - Cf
Rex = Vex - Cex
unde : Re = rezultatul exploatarii
Rf = rezultatul financiar
Rex = rezultatul exceptional
Tabelul: 4.7.
REZULTATE FINANCIARE
- mii lei -
Denumirea indicatorilor Prevazut Realizat Modificari
absolute
Modificari
relative
Rezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98
Rezultatul financiar 24.401 461 -23.940 1,89
Rezultatul exceptional 280.903 -507.311 -788.214 180,60
Rezultat total 795.764 1.847.262 1.051.498 232,13
Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.
Din rezultatele intermediare ale S.C ADST S.A prezentate in tabelul anterior se
observa ca rezultatul financiar a inregistrat o scadere de 98,11% fata de cel prevazut, rezultatul
exceptional prezinta o crestere negativa de 80,6% si rezultatul din exploatare inregistreaza o
crestere de 379,98% comparativ cu cel prevazut.
Deci putem spune ca evidenta crestere a rezultatului total cu 132,13% este in principal
influentata de rezultatul din exploatare, demonstrandu-se astfel interesul societatii comerciale
pentru activitatea productiva.
D. Se stabileste ponderea rezultatului din exploatare, rezultatului financiar si rezultatului
exceptional in cadrul rezultatului total al intreprinderii, precum si modificarea acestei ponderi
astfel:
Re,Rf,Rex
GRe,Rf,Rex = x 100
Rt
G = G1 - G0
Urmatorul pas este calcularea si interpretarea contributiei procentuale a modificarii
fiecarei categorii de rezultate asupra modificarii procentuale a rezultatului total astfel:
Tabel: 4.8.
INDICATORI FINANCIARI ( mii lei )
Denumirea indicatorilor Prevazut Realizat Ponderea
relativa
baza
previziunea
Ponderea
relativa
curent realizat
Ponderea
absoluta
Rezultat din exploatare 490.460 1.354.112 62 127,44 65,44
Rezultat financiar 24.401 461 3 0,02 -2,98
Rezultat exceptional 280.903 -507.311 35 -27,46 -62,46
Rezultat total 795.764 1.847.262 100 100,00 0,00
Sursa: Raport de gestiune al SC ADST SA pentru anului 2002.
Se observa influenta negativa a rezultatului exceptional realizat in cadrul rezultatului total
(pondere negativa = -27,46%), dar ponderea rezultatului din exploatare o acopera si determina
obtinerea de profit.
Ponderea rezultatului din exploatare realizat creste peste 100% ceea ce denota importanta
deosebita acordata sectorului productiv si de desfacere.
E. Rezultatul net sau profitul net se determina dupa formula :
Rn (Pn) = Ri (Pi) - Ip
Rn p = 795.764
Rn r = 1.276.491
A crescut profitul net cu 62,33% fata de previziunea facuta la inceputul anului.
Modificarea profitului net se datoreaza cresterii veniturilor totale cu 37,82% fata decele
prevazute.
Dupa cum s-a observat, veniturile totale s-au marit pe seama veniturilor din exploatare
care au sporit cu 42,69 %.
Tabelul 4.9.
TABLOU DATE DE INTRARE

Denumire
Prevazut Realizat Modificare
absoluta
Modificare
relativa
Rezultatul din exploatare 490.460 2.354.112 1.863.652 479,98
Cifra de afaceri 14.739.889 20.815.964 6.076.075 141,22
Datorii - Total 4.546.441 3.907.182 - 639.259 85,94
Activ - Total 7.844.749 8.603.165 758.416 109,67
Active circulante 2.856.113 3.667.395 811.282 128,4
Capitaluri proprii 3.298.308 4.695.983 1.397.675 142,37
Capitaluri permanente 4.215.954 5.751.841 1.535.887 136.43
Active imob.nete 4.988.636 4.935.770 - 52.866 98,94
Active imob. brute 5.722.155 5.862.742 140.587 102,46
Stocuri - Total 986.140 894.731 - 91.409 90,73
Datorii pe termen scurt 699.412 663.412 - 63.000 94,85
EBE 582.653 2.507.370 1.924.717 430,33
Cheltuieli financiare 444 12.205 11.761 2.748,88
Marja comerciala 477.488 1.603.470 1.125.982 335,81
Vinzari de marfuri 3.506.689 7.569.406 4.162.717 215,86
Cheltuieli cu personalul 1.722.986 2.131.187 408.201 123,69
VA 2.527.596 4.849.026 2.321.430 191,84
Cheltuieli cu amortizare 103.909 201.697 97.788 194,11
Rezultatul net al exercit. 795.764 1.276.491 480.727 160,41
RCII 514.861 1.783.802 1.268.941 346,46
Numar salariati (pers.) 268 243 -25 90,67
Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.
4.3. Analiza economico-financiara a principalilor indicatori
Cu ajutorul datelor prezentate in subcapitolul anterior putem analiza
situatia financiara a societatii cu indicatorii care se fundamenteaza pe baza bugetului de venituri
si cheltuieli, acestia se impart in trei categorii:
- indicatorii echilibrului financiar (ratele lichiditatii generale, reduse
sau imediate, rata solvabilitatii, autonomiei financiare si gradul de indatorare stabilit ca un raport
procentual intre partile exigibile si total activ);
- indicatori de rentabilitate ( rata rentabilitatii economice, rata
rentabilitatii financiare, pragul de rentabilitate );
- indicatori de rotatie (rotatia stocurilor, perioada de recuperare a
creantelor, perioada de rambursare a datoriilor);
- indicatori economici ( productivitatea muncii si ponderea salariilor
in costuri ).
Agentii economici au obligativitatea calcularii unui numar minim de 16
indicatori, pe care-i considera a fi cei mai relevanti cu privire la situatia intreprinderii:
Ratele de rentabilitate financiara
rata de rentabilitate financiara
Remunereaza proprietarii intreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si prin
cresterea rezervelor care, de fapt reprezinta o crestere a averii proprietarilor.
Este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la
structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.
Profit net
Rrf = x 100
Capitaluri proprii
Rrf p = 24,13%
Rrf r = 27,18%
Rentabilitatea financiara a crescut cu aproape 4% fapt din care deducem ca profitul a crescut
intr-o proportie mai mare decat capitalurile. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca activitatea
de productie a societatii a crescut in ceea ce priveste cantitatea si modului de desfacere a
produselor.
rata de rentabilitate financiara inainte de impozit
Rezultat curent inainte de impozit
Rrfii = x 100
Capitaluri proprii
Rrfii p = 15,60%
Rrfii r = 37,98%
Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment).
Evidentiaza conditiile de finantare a imobilizarilor. O valoare supraunitara semnifica
faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse durabile, respectiv din capitalurile
permanente.
Exprima in termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment in valoare
absoluta.
Cresterea valorii raportului fata de cea prevazuta corespunde unei ameliorari a structurii
de finantare.
Capitaluri permanente
RFR =
Active imobilizate nete
RFR p = 0,48
RFR r = 1,16
rata fondului de rulment propriu (rata de finantare a capitalurilor proprii)
Reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor si se doreste a fi
supraunitara.
Capitaluri proprii
RFRP =
Active imobilizate brute
RFRP p = 0,58
RFRP r = 0,80
Faptul ca rata realizata este pozitiva si chiar in crestere denota faptul ca societatea are
suficient capital permanent pentru acoperirea financiara a activelor imobilizate, iar surplusul
respectiv 0,58 previzionata si 0,80 realizata reprezinta fondul de rulment.
Ratele de rentabilitate comerciala
rata marjei comerciale
Pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate si apreciaza influenta
constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare.
Marja comerciala
Rmc = x 100
Vanzari de marfuri
Rmc p = 13,61%
Rmc r = 21,18%
rata marjei brute de exploatare (rata EBE)
Masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara,
politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale si indica aptitudinea
proprie activitatii de exploatare de a degaja profit.
Excedent brut de exploatare
Rmbex = x 100
Cifra de afaceri
Rmbex p = 3,95%
Rmbex r = 12,05%
Independent de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale, activitatea de
exploatare a societatii exte in crestere, chiar se tripleaza lucru care este in interesul bunei
desfasurari a activitatii e productie a S.C. ADST S.A.
rata marjei nete
Exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de
a rezista concurentei.
Rezultatul net al exercitiului
Rmn = x 100
Cifra de afaceri
Rmn p = 5,40%
Rmn r = 6,13%
Faptul ca aceasta rata este mai mare decat cea prevazuta arata capacitatea intreprinderii
de a obtine profit in conditiile in care concurenta este foarte dura.
Cresterea ratei marjei nete ne arata ca profitul a crescut cu aproape 1% datorita
activitatii de baza a societatii si nu datorita altor activitati financiare cum ar fi detinerea de
actiuni la alte societati sau activitatea de specula pe piata bursiera, lucru care este important
pentru o societate de productie cum este S.C. ADST S.A.
rata marjei nete de exploatare
Pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial,
administrativ si comercial. Prezinta avantajul de a fi influentata de amortismente si provizioane
devenind un rezultat net al exploatarii.
Rezultatul exploatarii
Rmnex = x 100
Cifra de afaceri
Rmnex p = 3,33%
Rmnex r = 11,31%
Independent de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale, activitatea de
exploatare a societatii este in crestere, chiar se tripleaza lucru care este in interesul bunei
desfasurari a activitatii e productie a S.C. ADST S.A.
rata marjei asupra valorii adaugate
Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de
exploatare (consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata (daca se exprima
procentual).
Excedent brut de exploatare
Rmva = x 100
Valoare adaugata
Rmva p = 23,05%
Rmva r = 51,71%
Ratele de rentabilitate economica
rata excedentului brut de exploatare
Ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit si are avantajul
ca nu este afectata de politica de amortizare.
EBE
R EBE = x 100
Activ economic
Activ economic = IMO + NFR
REBE p = 16,60%
REBE r = 53,72%
rata profitului net
Exprima rentabilitatea neta de dobanzi si de impozit a activului economic investit. Fiind o
rata neta de dobanzi, aceasta este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii, respectiv de
gradul ei de indatorare.
Profit net
Rata prof.net = x 100
Activ economic
Rata prof.net p = 22,68%
Rata prof.net r = 27,35%
rentabilitatea activului economic brut
Excedent brut de exploatare
Rata ac.ec.b = x 100
Activ total
Rata ac.ec.b p = 7,43%
Rata ac.ec.b r = 29,14%
rata stocurilor
Stocuri
Rata st. = x 100
Activ total
Rata st p = 12,57%
Rata st r = 10,40%
Ratele de lichiditate
rata lichiditatii generale
Reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un
termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.
Se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara
(cuprinsa intre 2 si 2,5). Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt,
intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. Cu cat raportul este mai mare
decat 1, cu atat mai mult intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de trezorerie, care
ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor.
Active circulante
Rata lichiditatii generale = > 1
Datorii pe termen scurt
Rata lich.gen. p = 4,08
Rata lich.gen. r = 5,53
Lichiditatea globala a fost in prevazuta la 4,08 ceea ce de nota faptul ca S.C.
ADST S.A. are o situatie economica favorabila putand sa-si onoreze obligatiile financiare. Mai
mult decat atat valoarea realizata a acestui indicator a crescut cu aproape 2% fata de previziune
avand o valoare de 5,53%.
rata lichiditatii reduse
Exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si
din disponibilitati. Valoarea supraunitara evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate pe
termen scurt. O rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta situatia optima in ceea ce priveste
solvabilitatea partiala.
Creante + disponibilitati
Rata lichiditatii reduse =
Datorii pe termen scurt
Rata lich.reduse p = 2,67
Rata lich.reduse r = 4,02
Deducem din previziune ca, valoarea activelor circulante mai putin stocurile
este de 3 ori mai mare decat datoriile societatii ,iar situatia realizata este si mai buna lichiditatea
redusa avand o valoare de 4,18%. Din aceasta situatie deducem ca societatea este capabila in
orice moment sa-si acopere datoriile fara sa apeleze la alte surse.
rata lichiditatii partiale
Active circulante - Stocuri
Rata lichiditatii partiale = > 1
Datorii pe termen scurt
Rata lich.partiale p = 2,67
Rata lich.partiale r = 4,02
rata solvabilitatii pe termen lung
Exprima gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale.
Valoarea raportului > 1,5 dovedeste ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita
obligatiile banesti, imediate si indepartate, fata de terti.
Aceasta rata exprima in termeni relativi un indicator echivalent in valoarea absoluta
corespunzator activului neangajat in datorii: situatia neta.
O valoare < 1,5 evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de
fonduri puse la dispozitia intreprinderii, risc evidentiat si in analiza echilibrului financiar de
valoarea negativa a situatiei nete.
Activ total
Rata solvab.termen lung =
Datorii totale
Rata stl p = 1,7
Rata stl r = 2,20
Ratele de indatorare
coeficientul total de indatorare
Reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii.
Poate fi interpretata si ca o rata a autonomiei financiare a intreprinderii, indicand gradul
in care angajamentele sale pe termen scurt si lung sunt garantate de capitalurile proprii ale
intreprinderii.
Cu cat levierul este mai mare decat 1 cu atat intreprinderea va depinde mai mult de
creditorii sai, iar daca este subunitar, banca va acorda in continuare imprumuturi in conditii de
garantie sigura.
Datorii totale
Coeficientul total de indatorare =
Capitaluri proprii
Coef.tot.indatorare p = 1,4
Coef.tot.indatorare r = 0,83
Faptul ca rata de indatorare s-a micsorat dar valoarea sa nu s-a indepartat foarte
mult de 1 ne indica faptul ca societatea nu depinde foarte mult de creditorii sai.
rata datoriilor financiare
Exprima gradul de indatorare pe termen lung. Intreprinderea poate beneficia in continuare
de credite bancare pe termen lung si mediu daca rata datoriilor financiare este mai mica decat
0,5.
Datorii financiare
Rdf =
Capitaluri permanente
Rdf p = 0,04
Rdf r = 0,02
Aceasta rata a datoriilor financiare este mai mica de 0,5 ceea ce confera societatii
credibilitate in efectuarea de imprumuturi bancare.
rata independentei financiare
Masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general rata
trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0,5 din considerente impuse de normele bancare
in relatia de credit cu intreprinderea.
Capitaluri proprii
Rif =
Capitaluri permanente
Rif p = 0,95
Rif r = 0,98
rata de prelevare a cheltuielilor financiare
Pune in evidenta capacitatea de plata a costului indatorarii, separand intreprinderile
sanatoase de cele falimentare. Daca raportul este mai mare de 0,6 intreprinderea analizata se
confrunta cu dificultati de gestiune financiara riscand sa intre in stare de faliment.
Cheltuieli financiare
Rpcf =
EBE
Rpcf1 = 0,00076
Rpcf2 = 0,0048
Tinand cont de faptul ca valoarea realizata a ratei de prelevare a cheltuielilor este mult
mai mare decat cea prevazuta si cu mult mai mica decat limita admisa, deducem faptul ca
societatea este mult prea departe de starea de faliment.
Ratele privind structura activului si pasivului
rata activelor imobilizate
Masoara ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispozitia intreprinderii in mod
permanent in totalul activului.
Active imobilizate
Rai = x 100
Activ total
Rai p = 63,59%
Rai r = 57,37%
Scaderea ratei activelor imobilizate ne arata ca actionarii au decis sa reinvesteasca intr-o
proportie mai mica in societate si anume in mijloace fixe.
rata imobilizarilor corporale
Aceasta rata arata in ce masura intreprinderea va putea rezista unei crize economice stiut
fiind faptul ca o imobilizare foarte ridicata a capitalului in active fixe implica riscul
netransformarii rapide a acestora in lichiditate.
Imobilizari corporale
Ric = x 100
Activ total
Ric p = 63,58%
Ric r = 57,25%
Conform acestei rate intreprinderea dispune de imobilizari corporale intr-o pondere mai
redusa insa riscul de transformare a acestora in lichiditati nu s-a redus fata de valoarea
previzionata.
rata imobilizarilor financiare
Imobilizari financiare
Rif = x 100
Activ total
Rif p = 0,009%
Rif r = 0,12%
Tinand cont de faptul ca S.C. ADST S.A nu este o intreprindere mare, ea nu are
disponibilitati financiare plasate pe piete de capital sau in alte intreprinderi, de aceea valoarea
ratei imobilizarilor financiare este scazuta.
* rata activelor circulante
Active circulante
Ric = x 100
Activ total
Ric p = 36,40%
Ricr = 42,63%
Ponderea activelor circulante in total activ a crescut datorita cresterii vitezei de rotatie a
stocurilor si a celorlalte componente ale activelor circulante.
rata autonomiei financiare globale
Este un indicator global referitor la autonomia financiara a intreprinderii apreciata in
ansamblul finantarii sale.
Capitaluri proprii
Rafg = x 100
Pasiv total
Rafg p = 42,04%
Rafg r = 54,58%
Este de preferat ca ponderea capitalurilor proprii sa fie mai mare de 1/3 din pasiv lucru pe
care societatea la realizat la sfarsitul anului 2002 avand o rata a autonomiei financiare de
54,58%.
rata de indatorare globala
Masoara ponderea datoriilor indiferent de durata si originea lor, in patrimoniul
intreprinderii.
Datorii totale
Rig = x 100
Pasiv total
Rig p = 57,95%
Rig r = 45,41%
Studiul mijloacelor utilizate
productivitatea muncii (mii lei/sal.) - exprima cat a realizat in medie fiecare
salariat din cifra de afaceri.
CA
Wg =
Nr. sal.
Wg p = 55.000
Wg r = 85.662
productivitatea muncii in functie de valoarea adaugata (mii lei/sal.) - exprima
cat a realizat in medie fiecare salariat din valoarea adaugata
VA
Wga =
Nr. sal.
Wga p = 9.431
Wga r = 19.955
remunerarea factorului munca - evidentiaza utilizarea factorului munca
Cheltuieli cu personalul
Rfm = x 100
VA
Rfm p = 68,16%
Rfm r = 43,95%
remunerarea factorului capital - exprima in ce masura avem de-a face cu o
intreprindere automatizata, respectiv importanta factorului capital in raport cu factorul munca
Cheltuieli cu amortizarea
Rfc = x 100
VA
Rfc p = 4,11%
Rfc r = 4,16%
remunerarea bancilor - exprima ponderea cheltuielilor financiare in valoarea
adaugata
Cheltuieli financiare
Rb = x 100
VA
Rb p = 0,017%
Rb r = 0,25%

Calculul celor 16 indicatori folositi pentru fundamentarea bugetului de venituri si
cheltuieli la SC ADST SA :
1) Pragul de rentabilitate reflecta nivelul cifrei de afaceri (valoarea
totala a incasarilor) pentru care profitul este zero.

Costuri fixe
Pragul de rentabilitate =
Pret de livrare unitar-Costuri variabile unitare
2) Lichiditatea globala (generala) reflecta posibilitatea
componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a
satisface obligatiile de plata exigibile.
Se apreciaza o lichiditate globala favorabila atunci cand are o marime supraunitara intre 2
si 2,5.
Active circulante


Lichiditate globala=
Datorii curente
Lg p = 2.856.113 / 699.412 = 4,08
Lg r = 3.667.395 / 663.412 = 5,53
Lichiditatea globala a fost in prevazuta la 4,08 ceea ce de nota faptul ca S.C.
ADST S.A. are o situatie economica favorabila putand sa-si onoreze obligatiile financiare. Mai
mult decat atat valoarea realizata a acestui indicator a crescut cu aproape 2% fata de previziune
avand o valoare de 5,53%.
3) Lichiditatea redusa trebuie sa tinda spre o marime unitara intre
0,5 si 1.
Active circulante- Stocuri


Lichiditate redusa =
Datorii curente
Lr p = (2.856.113 986.140) / 699.412 = 2,67
Lr r = (3.667.395 894.731) / 663.412 = 4,18
Deducem din previziune ca, valoarea activelor circulante mai putin stocurile
este de 3 ori mai mare decat datoriile societatii ,iar situatia realizata este si mai buna lichiditatea
redusa avand o valoare de 4,18%. Din aceasta situatie deducem ca societatea este capabila in
orice moment sa-si acopere datoriile fara sa apeleze la alte surse.
Trezorerie(casa,disponibilitati,plasamente)
4)


Lichiditate imediata =
Datorii pe termen scurt
Li p = (121.971+36.491) / 699.412 = 0,22
Li r = (171.857+114.800) / 663.412 = 0,44
Indicatorul releva faptul ca societatea este capabila sa-si onoreze datoriile pe termen scurt
(impozite taxe, amenzi) fara sa apeleze la alte surse de venituri decat disponibilitatiile proprii.
5) Securitatea financiara reflecta gradul in care capitalurile proprii
asigura finantarea activitatii.
Capitaluri proprii


Securitate financiara =
Datorii pe termen mediu si lung
Sf p = 3.298.308 / 3.847.029 = 0,87
Sf r = 4.695.983 / 3.243.770 = 1,45
In anii supusi analizei societatea are capacitatea de a-si acoperii datoriile pe termen
mediu si lung asta si datorita faptului ca actionarii si-au reinvestit profitul in societate.
6) Rata rentabilitatii economice (Re) masoara eficienta mijloacelor
materiale si financiare alocate.
Profitul exploatarii


Re =
Total active
Re p = 490.460 / 7.844.749 = 0,06
Re r = 2.354.122 / 8.603.165 = 0,27
In situatiile previzionale, mijloacele financiare si materiale alocate au o
pondere redusa in profitul societatii, fapt evidentiat de valoarea indicatorului rentabilitate
economica a carui valoare este de 0,06. Conform realizarilor eficienta utilizarii mijloacelor
financiare si financiare a crescut la 27% din profitul obtinut.
7) Rata rentabilitatii financiare (Rf) exprima capacitatea
capitalurilor proprii de a produce profit.
Profit net


Rf =
Capitaluri proprii
Rf p = 795.764 / 3.298.308 = 0,24
Rf r = 1.276.491 / 4.695.983 = 0,27
Capitalurile proprii detinute de asociati au capacitatea de a aduce profit in
proportii relativ apropiate in situatiile supuse analizei (prevazut, realizat) astfel previziunea
rentabilitatii financiare a fost de 0,24, iar realizarea de 0,27.
8) Solvabilitatea patrimoniala (Sp) reprezinta gradul in care
unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.
Capitaluri proprii


Sp = x 100
Total pasiv
Sp p = 3.298.308 / 7.844.749 = 0,42 x 100 = 42%
Sp r = 4.695.983 / 8.603.165 = 0,55 x 100 = 55%
Societatea poate face fata in proportii ridicate datoriilor curente astfel in cazul realizarilor
societatea poate acoperii datoriile din capitaluri proprii in proportie de 45%, iar in previziune
acest indicator a cunoscut o crestere pana la 55%.
9) Gradul de indatorare (Gi) arata limita pana la care agentul
economic este finantat din alte surse decat fondurile proprii.
Plati exigibile


Gi = x 100
Total activ
Gi p = 4.546.441 / 7.844.749 = 0,55 x 100 = 55%
Gi r = 3.907.182 / 8.603.165 = 0,45 x 100 = 45%
Daca in cazul previziunii societatea isi poate onora datoriile din resurse proprii in
proportie de 45% este lesne de inteles ca cealalta parte de 55% este acoperita din alte surse de
venituri lucru evidentiat cu ajutorul indicatorului gradul de indatorare, care in cazul realizarii a
fost de 45%.
Profitul brut
10)


Rata profitului = x 100(%)
Cifra de afaceri
Rp p =795.764 / 14.739.889 = 0,05 x 100 = 5%
Rp r = 1.847.262 / 20.815.964 = 0,09 x 100 = 9%
Profitul brut previzionat reprezinta 5% din cifra de afaceri a societatii , iar
profitul brut realizat a crescut la 9% ceea ce inseamna ca s-a incasat mai mult decat s-a cheltuit.
11) Potentialul de dezvoltare/ crestere (Pd).
Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare


Pd = x 100
Fond de rulment Active circulante Obligatiuni
12) Perioada de recuperare a creantelor (Prc).
Debitori + Facturi neincasate


Prc = x 365 zile
Cifra de afaceri
Prc p = 1.711.511 / 14.739.889 = 44 zile
Prc r = 2.381.606 / 20.815.964 = 40 zile
Indicatorul perioada de recuperare a crentelor ne arata cat trebuie sa astepte
societatea pentru ca lichiditatile sa ajunga in contul curent. Se observa ca aceasta perioada s-a
micsorat in cazul realizarilor la 40 zile fata de 44 de zile previzionate, fapt care este de bun augur
pentru societate.
13) Perioada de rambursare a datoriilor (Pra).
Obligatii


Pra = x 365 zile
Cifra de afaceri
Prc p = 4.546.441 / 14.739.889 = 113 zile
Prc r = 3.907.182 / 20.815.964 = 69 zile
Perioada de rambursare a datoriilor a scazut remarcabil lucru care arata
buna desfasurare a activitatii si seriozitatea societatii astfel realizarea a ajuns la 69 zile fata de
113 zile previzionarea.
14) Rotatia stocurilor (Rs)
Cifra de afaceri


Rs = x (zile)
Total stocuri Facturi neincasate
Prc p = 14.739.889 / 986.140 = 14,95 zile
Prc r = 20.815.964 / 894.731 = 23,27 zile
Rotatia stocurilor a crescut desi nu este un lucru bun pentru o societate cum
este aceasta de productie, ajungand la 23 zile fata de 14 preconizate.
15) Productivitatea muncii (Pm).
Cifra de afaceri


Pm =
Numarul total de personal
Prc p = 14.739.889 / 268 = 55.000
Prc r = 20.815.964 / 243 = 85.662
Indicatorul productivitatea muncii a crescut ceea ce inseamna ca angajatii isi
desfasoara activitatea conform contractelor incheiate ajungand ca un angajat sa aiba o
productivitate de 85.662 lei realizata fata de 55.000 lei previzionata.
Cresterea productivitatii muncii se datoreaza in egala masura dotarii cu
utilaje performante, dar si seriozitatii angajatilor societatii.
16) Ponderea salariilor in costuri (Psc).
Salarii directe


Psc = (%)
Costuri directe de productie
CONCLUZII :
In urma efectuarii analizei economico-financiare a S.C. ADST S.A. am constatat o
situatie buna a desfasurarii activitatii , dar nu perfecta.
Baza de calcul a tuturor ratelor si indicatorilor a fost previziunea anului 2002, iar studiu
s-a desfasurat in comparatie cu realizarile efective ale aceluiasi an, an in care s-a observat cu
usurinta cresterea economica si rentabilitatea societatii.
Pe baza analizelor efectuate in cuprinsul acestui studiu putem concluziona :
la finele anului 2002 cifra de afaceri a crescut cu 41,22% fata de previziunea aceluiasi an.
Aceasta crestere se datoreaza in parte inflatiei dar si cresterii pretului de vanzare
Un aport deloc neglijabil la modificarea cifrei de afaceri il are si marirea segmentului de
piata detinut, datorita aplicarii unor strategii de marketing.
De asemenea intreprinderea a incheiat noi contracte datorita calitatii produselor sale si
datorita seriozitatii de care dau dovada angajatii sai in relatiile cu clientii (termene de livrare
respectate, onorarea comenzilor, etc.).
rezultatul net al exercitiului a crescut cu 60,41 %, deci putem spune ca intreprinderea este
mai rentabila decat anul trecut;
rata de rentabilitate economica (45,9 %) este superioara ratei de rentabilitate financiara
(27,18 %) ca urmare a politicii de investitii;
din ratele de lichiditate calculate reiese capacitatea unitatii de a face fata obligatiilor
scadente care rezulta fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente, fie
din prelevari obligatorii;
insuficienta de fond de rulment este prezenta si la finele anului 2002 datorita investitiilor
mari.
In ansamblu, S.C ADST S.A Slatina se prezinta mai bine la finele anului 2002 din toate
punctele de vedere : rentabilitate, structura financiara, solvabilitate, crestere economica.
In vederea cresterii productivitatii si rentabilitatii, la S.C ADST S.A Slatina se propun
urmatoarele masuri:
realizarea unui program de marketing eficient;
modernizarea instalatiilor tehnice si de prelucrare a lemnului, in acest fel reducandu-se
consumurile de energie electrica, apa, gaze;
cresterea cantitatii de lemn - materie prima - colectata si receptionata la rampa fabricii pentru
procesare prin achitarea la timp a contravalorii lemnului livrat de furnizori;
fabricarea produselor din lemn cu desfacere rapida;
extinderea retelei proprii de desfacere cu amanuntul pe raza municipiului Slatina prin
infiintarea unor noi magazine proprii sau prin obtinerea unor lucrari de constructii prin care
sa-si foloseasca produsele ;
vanzarea prin magazinele proprii a tuturor marfurilor cerute de piata si aprovizionarea
ritmica a acestora;
modificarea rutelor de colectare pentru eficientizarea transportului si reducerea cheltuielilor
aferente;
remunerarea corespunzatoare a salariatilor si stimularea acestora pentru realizarea unei
activitati eficiente.
Pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, dar si a indicatorilor calculati pentru
elaborarea acestuia din urma putem concluziona cele ce urmeaza.
Rezultatul total la sfarsitul lui 2002 are o crestere de 132,14% realizat pe fondul cresterii
veniturilor cu 37,82%. In structura veniturilor s-a inregistrat scaderea veniturilor exceptionale cu
93,87% si a veniturilor financiare cu 49,02%. Veniturile totale au crescut insa prin cresterea
veniturilor din exploatare ceea ce demonstreaza preocuparea societatii pentru activitatea de
productie.
Cu toate ca numarul salariatilor a scazut, s-a inregistrat o cifra de afaceri mai mare, o
productie mai mare si implicit o productivitate a muncii mai ridicata, lucru care demonstreaza
motivarea angajatilor de a-si desfasura activitatea in folosul direct al societatii.
Perioada de rambursare a datoriilor a scazut remarcabil lucru care arata
buna desfasurare a activitatii si seriozitatea societatii astfel la sfarsitul lui 2002 a ajuns la 69 zile
fata de 113 zile prevazute la inceputul aceluiasi an.
Indicatorul perioada de recuperare a crentelor ne arata cat trebuie sa astepte
societatea pentru ca lichiditatile sa ajunga in contul curent. Se observa ca aceasta perioada s-a
micsorat la sfarsitul perioadei de analiza la 40 zile fata de 44 zile prevazute, fapt care este de bun
augur pentru societate.
Din calculul indicatorului lichiditate redusa deducem ca valoarea activelor circulante
prevazute, mai putin stocurile este de 3 ori mai mare decat datoriile societatii, iar la sfarsitul lui
2002 situatia este si mai buna lichiditatea redusa avand o valoare de 4,18%. Din aceasta situatie
deducem ca societatea este capabila in orice moment sa-si acopere datoriile fara sa apeleze la alte
surse.
Indicatorul lichiditate imediata releva faptul ca societatea este capabila sa-si onoreze
datoriile pe termen scurt (impozite taxe, amenzi) fara sa apeleze la alte surse de venituri decat
disponibilitatiile proprii, acest lucru se observa si din studiul bugetului de trezorerie prezentat in
capitolul anterior.
Lichiditatea globala a fost preconozata a fi de 4,08 ceea ce de nota faptul ca
S.C. ADST S.A. are o situatie economica favorabila putand sa-si onoreze obligatiile financiare.
Mai mult decat atat realizarea acestui indicator a crescut cu aproape 2% fata de previziune avand
o valoare de 5,53%.
Per ansamblu societatea are o situatie economica buna reusind sa-si mareasca profitul cu
un minimum de investitii si cu o buna promovare a produselor obtinute din activitatea de baza.
In urma calculelor efectuate pentru indicatorii financiari si a compararii
datelor previzionate cu cele realizate, putem concluziona ca SC ADST SA si-a indeplinit planul
de activitate si chiar la depasit in sensul bun al obtinerii de profit.
Cunoscand faptul ca rata medie a dobanzii pe piata este de 21%, iar rata rentabilitatii
financiare este de 27%, ne putem da seama cu usurinta ca valoarea actiunilor societatii pe piata
bursiera a crescut.
Faptul ca a scazut perioada de recuperare a datoriilor fata de previziune a facut sa scada si
perioada de rambursare a datoriilor, societatea dispunand de sumele necesare pentru achitarea
datoriilor
Rotatia stocurilor este mai mare decat s-au asteptat cei din conducerea
intreprinderii tinand cont de faptul ca SC ADST SA este si societate de productie.
Productivitatea muncii este si ea peste valoarea prevazuta, aportul mediu al fiecarui
angajat fiind de 85.662.000 lei/luna.
Tinand cont de faptul ca in anul analizei atelierul de prelucrare a masei lemnoase a
inceput productia se explica astfel dublarea majoritatii indicatorilor si mai ales a profitului.
Rezultatul din exploatare a crescut in detrimentul celui financiar ceea ce demonstreaza
inca o data ca SC ADST SA isi obtine beneficiile in mare parte din activitatea de productie.
Importanta intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli este covarsitoare tinand
cont de buna desfasurare a activitatii S.C. ADST S.A. pe baza planului intocmit la inceputul
anului. In capitolul de teorie am aratat ca urmarirea de aproape a oricarei activitati economice
permite remedierea imediata si exacta a eventualelor greseli aparute in desfasurarea activitatilor
de productie sau in intocmirea situatiilor contabile sau de gestiune.
Intocmirea bugetului de trezorerie are si ea o importanta deosebita, cunoscandu-se
disponibilitatile firmei sau fluxul de numerar se pot prevede cheltuielile si veniturile viitoare cu
mici abateri.
Pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al unei societati comerciale este
importanta cunoasterea situatiilor financiare anterioare (bilantul anterior, contul de profit si
pierdere, situatia datoriilor si creantelor), dar si urmarirea bugetului de trezorerie, situatii
financiare prezentate in capitolele anterioare.


BIBLIOGRAFIE
Adrochitescu M. Finantele intreprinderii in economia de piata,
Adochitei A. Tipografia Mitrea, Piatra Neamt
Bistriceanu G. Finantele agentilor economici, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
Bran Paul - Decizia financiara in unitatea economica, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Buceresti, 1980
Brezeanu Petre -Gestiunea financiara a agentilor economici in economia
de piata, Lito ASE, 1996.
Brezeanu Petre -Finante si gestiunea financiara, Editura Economica,
Toma Mihai Bucuresti, 1996.
Garnier P. La tehnique comptable aprofondie, Editura
Dunat, Paris, 1972.
Gagnon J.M. Traite de gestion financire, Editura Gaeton
Khoury N. Marin, Quebec, Canada, 1981.
Gervais M. Contrle de gestion, 4-me edition, Editura Economica,
Paris, 1991.
Margulescu Dan Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart,
Niculescu M. Bucuresti, 1994.
Margulescu D. - Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei
Colaboratori Romania de maine, Bucuresti, 1999.
Mihailescu Ion Managementul financiar al firmei, Editura Independenta
Economica, Braila, 2000.
Opritescu M. Finantele intreprinderii, Suport de curs, Craiova, 1990.
Penan H. Contrle de gestion, Note de curs, Univ. de St.
Sociale, Toulouse, 1991/92.
Radu F., Buse L Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Editura
Buse L.,Dinca M., Reprograph, Craiova, 1999.
Siminica M.
Russu Corneliu Managementul intreprinderilor mici si mijlocii,
Editura Expert, Focsani, 1996.
Stancu Ion - Gestiunea financiara a agentilor economici, Editia a-
II-a, Editura economica, Bucuresti, 1994.
Stancu Ion Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele
intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 1996.
Toma M. Finante si gestiune financiara, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1994.
Vintila Georgeta Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
*** - Colectia Nationala Analiza manageriala a firmei,Editura
Tehnica, Bucuresti, 1998.
*** - Norme Metodologice nr. 181061/1995, privind
intocmirea Bugetului de venituri si cheltuieli de catre
regiile autonome si societatile comerciale cu capitalde
stat, M.O. nr. 70 din 18.05.1995.
*** - Statutul SC ADST SA