Cursul 2.

MODELAREA MATEMATICĂ A INCERTITUDINII ÎN

AFACERI

PLANUL CURSULUI:
Introducere
1. MODELAREA MATEMATICĂ A INCERTITUDINII ÎN AFACERI
2. STUDIUl DE CAZ NR.3

INTRODUCERE
Incertitudinea este expresia caracterului incomplet, aproximativ al informaţiilor cu
privire la factorii care influenţează activităţile noastre viitoare şi la consecinţele
acţiunii lor în timp şi spaţiu;

Riscul se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru

rezultatele scontate. Riscul este un eveniment nesigur şi posibil care poate cauza o
pagubă.

Dorinţa de asumare a riscurilor este un element comun tuturor agenţilor economici.

Practic evitarea riscurilor este o cale foarte sigură către eşec.
1. MODELAREA MATEMATICĂ A INCERTITUDINII ÎN AFACERI
Măsurarea incertitudinii în afaceri constă în calcularea unei rate
estimate a rentabilităţii afacerii* (proiectului) astfel:

n unde,
Rer - rata estimată a rentabilităţii
R er   pi ri (1) pi - probabilitatea asociată variantei i;
i1 ri - rata de rentabilitate aşteptată a
variantei i;
i - varianta scenariului alternativ;
n - numărul variantei.

Presupunem că avem o afacere care se derulează în condiţii de

incertitudine, fapt pentru care se elaborează 3 scenarii
alternative:
- varianta optimistă;
- varianta realistă;
- varianta pesimistă.
 Pentru fiecare variantă se calculează probabilitatea asociată variantei
respective (probabilitatea aşteptată), notată cu pi - probabilitatea asociată
variantei i;
Pe baza fluxului de numerar prevăzut a se realiza în fiecare din cei 3 ani şi
capitalul utilizat în afacere se poate determina rata de rentabilitate aşteptată
cu ajutorul relaţiei:

unde,
Fn1 Fn2 Fn3 (2) Cu = capital utilizat;
Cu    Fn = flux de numerar
1  r (1  r )2 (1  r )3
preconizat;
r = rata de rentabilitate
aşteptată

După determinarea ratei de rentabilitate aşteptată pentru fiecare variantă se

calculează rata estimată a rentabilităţii afacerii dată de suma produselor dintre
probabilitatea asociată şi rata de rentabilitate aşteptată , pentru fiecare variantă
după relaţia 1.
CONCLUZIE: Cu cât distribuţia de probabilitate a ratelor de rentabilitate aşteptate
de la o afacere (un proiect) este mai îngustă, cu atât este mai probabil ca
rentabilitatea reală să fie mai apropiată de rentabilitatea aşteptată şi cu atât este
mai mic riscul afacerii (proiectului).
STUDIUL DE CAZ NR.3
ENUNŢ: Compania internaţională „ Anastassia Oill” , având sediul la TBILISI ,
a luat fiinţă în anul 2007, iar afacerile acesteia s-au focalizat pe producţia şi
comercializarea de carburanţi – lubrifianţi, activitate considerată de mare viitor
pe piaţa românească. În vederea amplasării în anul 2....., a unui punct de
desfacere pe teritoriul României în municipiul Braşov, echipa managerială a
companiei respective a elaborat două variante de amplasare şi anume:

V .1 ZONA GĂRII BRAŞOV( proiectul 1);

V .2 ZONA DE IEŞIRE DIN BRAŞOV , BARTOLOMEU( proiectul 2).

Pentru ambele proiecte au fost avute în vedere câte trei variante de lucru:
OPTIMISTĂ, REALISTĂ şi PESIMISTĂ

Capitalul utilizat pentru acest proiect este de 284 milioane de euro. În tabelul
nr.1 sunt prezentate datele de bază necesare pentru determinarea incertitudini
şi a riscului pentru proiectul 1.
 Fluxul de numerar
prevăzut a se Rata de rentabilitate
Scenarii Probabilitatea
realiza în timp a proiectului (r)
alternative asociată
de 3 ani - mii -%-
EURO -

varianta optimistă 0,60 284 mil € 0,25

varianta normală 0,30 100 mil € 0,05

varianta pesimistă 0,10 80 mil€ 0,05

Fn1 Fn2 Fn3 (2)

Revenim la relaţia 2: Cu   
1  r (1  r )2 (1  r )3
 Fn1 Fn2 Fn3
Cu    (2)
1  r (1  r )2 (1  r )3

unde: Cu = capital utilizat;

Fn = Fluxul de numerar preconizat;
r = rata de rentabilitate aşteptată.
înlocuind în relaţia nr. 2:
1+ r = u şi cunoscând Fn1 = Fn2 = Fn3 = Fn,
relaţia devine,
Se poate determina valoarea lui „u”. Iar apoi valoarea lui „r”.
r=u–1
Rezolvarea unei ecuaţii de gradul trei presupune aplicarea metodelor grafice:
tangentei, coardei, bisecţionării intervalului.
Cum se află valoarea lui „u”?
Pentru varianta optimistă
Dând valori lui „u” determinăm termenul stâng de fiecare dată. (Ex. u = 0 
termenul stâng negativ, apoi u = 0,1, u = 0,2, u = 0,3 ş.a.m.d. Valoarea lui „u”
se va afla între ultima valoare pentru care termenul din stânga este negativ şi
prima, pentru care este plus (pozitivă) şi anume, pentru u = 1,2 termenul din
stânga ecuaţiei are valoarea -0,2; iar pentru u = 1,3,termenul din stânga
ecuaţiei are valoarea 0,2. Prin urmare, valoarea corectă a lui „u” se va găsi la
jumătatea intervalului dintre 1,2 şi 1,3 deci este 1,25. În continuare se poate
determina, pentru varianta optimistă, valoarea lui r 1 aplicând relaţia:

Pentru varianta realistă

Efectuând calculele identic ca în cazul variantei optimiste rezultă că valoarea
lui „u”se va găsi între 1 şi 1,1 deci este 1,05. Rezultă valoarea lui r2 = 0,05

Pentru varianta pesimistă

Efectuând calculele identic ca în cazul variantei optimiste rezultă că
valoarea lui „u”se va găsi între 0,9 şi 1 deci este 0,95. Rezultă valoarea
lui r3 = 0,05
 Probabilitatea
Rentabilitatea n unde:
Scenarii
asociată
proiectului Rer  piri Rer = rata estimată a
(afacerii) i 1
optim 0,60 0,25 0,150
rentabilităţii;
realist 0,30 0,05 0,010
pi = probabilitatea asociată
pesimist 0,10 0,05 0,005
variantei „i”
ri = rata de rentabilitate
0,165 aşteptată a variantei „i” ;
i = varianta;
n r = nr. de variante.
Rer   piri  0,150  0,010  0,005  0,165  16%
i 1

În baza celor prognozate pentru proiectul 1 varianta1 se poate stabili grafic

distribuţia de probabilitate, după cum urmează:

0,7
0,5 0,6 0,7

0,6
0,5
0,2 0,3 0,4

0,4
0,3
0,2
0,1

0,1
-0,20 -0,15 -0,10 -0,05 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,50

Fig. M1.U2.3. Distribuţia de probabilitate a Rer proiectului 1 (V1)

Proiectul „2”varianta 2
Comparând cele două distribuţii de probabilitate a ratelor de
rentabilitate rezultă:

- distribuţia de probabilitate a proiectului „V1” este mai îngustă (mică), ea se

desfăşoară de la 0,05 la 0,15;

- distribuţia de probabilitate a proiectului „V2” este mai mare, ea se

desfăşoară pe intervalul de la -0,20 la -0,10.

Cu cât distribuţia de probabilitate a ratelor de rentabilitate aşteptate de

la o afacere (un proiect) este mai îngustă, cu atât este mai probabil ca
rentabilitatea reală să fie mai apropiată de rentabilitatea aşteptată şi cu
atât este mai mic riscul afacerii (proiectului).
Prin urmare, proiectul „V1” are un risc mai mic decât proiectul „V2”.