1.

Într-un stat de drept, administraţia publică reprezintă sistemul prin care se realizează:
a. puterea legislativă
b. puterea executivă
c. puterea judecătorească
d. puterea de control

2. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a
administraţiei:
a. din primării
b. din sectorul privat
c. din sectorul de stat
d. publice

3. În sens restrâns, instituţia publică este o organizaţie cu personalitate juridică, înfiinţată prin lege
sau printr-un act administrativ în scopul realizării unor servicii:
a. publice
b. de stat
c. de management
d. de marketing

4. Universităţile private acreditate sunt instituţii de utilitate publică deoarece:

a. se înfiinţează prin lege
b. satisfac un interes public
c. programele universitare sunt aprobate de ministerul de resort
d. funcţionează la fel ca şi universităţile de stat

5. Conform Constituţiei României, autorităţile publice sunt:

a. Parlamentul şi Guvernul
b. Guvernul şi ministerele
c. Preşedintele ţării şi prefecţii
d. toate cele de mai sus

6. Conceptul de centralizare administrativă este caracteristic pentru administraţia publică din

România, pentru perioada:
a. interbelică
b. după cel de-al doilea război mondial şi înainte de 1989
c. după 1989
d. toate cele de mai sus

7. În cazul existenţei unei descentralizări administrative, colectivităţile locale dispun de:

a. competenţe decizionale proprii pentru satisfacerea intereselor publice
b. autonomie administrativă, financiară şi politică
c. libertate totală în hotărârea propriului destin economic, social şi politic
d. toate cele de mai sus

8. Desconcentrarea administrativă este o formă de:

a. autonomie politică
b. autonomie teritorială
c. management prin obiective
d. descentralizare controlată

9. În managementul public, desconcentrarea se opune din punct de vedere practic:

a. focalizării
b. concentrării
c. centralizării
d. descentralizării
1
10. Guvernul are următoarele funcţii fundamentale:
a. de strategie şi de reglementare
b. de autoritate politică şi autoritate de stat
c. de cercetare-dezvoltare şi previziune
d. de administrare a proprietăţii statului şi a proprietăţii private

11. Conform Constituţiei României, ministerele se organizează:

a. în subordinea Preşedinţei României
b. în subordinea Parlamentului
c. în subordinea Guvernului
d. în orice combinaţie de mai sus

12. Conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, autonomia locală este:
a. numai financiară
b. numai administrativă
c. administrativă şi financiară
d. administrativă, financiară şi politică

13. În administraţia publică locală exercitarea competenţelor stabilite prin lege revine:
a. autorităţii care găseşte cele mai bune soluţii
b. autorităţii care reprezintă cel mai bine partidul aflat la putere
c. autorităţii care se află cel mai aproape de Guvern
d. autorităţii care se află cel mai aproape de cetăţeni

14. Raportul dintre consiliul local şi primarul dintr-o localitate se caracterizează prin:
a. cooperare şi solidaritate
b. subordonarea primarului faţă de consiliul local
c. subordonarea consiliului local faţă de primar
d. subordonarea primarului şi a consiliului local faţă de prefect

15. Prefectul, fiind reprezentantul Guvernului pe plan local, apare ca un organ de:
a. centralizare
b. descentralizare
c. concentrare
d. desconcentrare

16. Prefectul conduce serviciile descentralizate:

a. ale primăriilor
b. ale consiliilor locale
c. ale ministerelor
d. toate cele de mai sus

17. Ridicarea unei nevoi sociale la rangul de interes public presupune o consacrare:
a. etică
b. istorică
c. ştiinţifică
d. legislativă

18. Deşi sunt de interes general pentru o comunitate locală, nu oferă servicii pentru satisfacerea
interesului public:
a. şcolile
b. spitalele
c. reţelele de canalizare
d. pieţele agro-alimentare

2
19. Aplicarea principiului autonomiei locale conduce la:
a. manifestarea independenţei faţă de Guvern
b. dezvoltarea capacităţii de inovare a autorităţilor locale
c. manifestarea conservatorismului autorităţilor locale
d. dezvoltarea capacităţii politice a autorităţilor locale

20. Caracteristicile de bază ale serviciilor publice sunt:

a. etica şi moralitatea
b. eficienţa ţi calitatea
c. tangibilitatea şi separabilitatea
d. intangibilitatea şi inseparabilitatea

21. Principiul dezvoltării durabile aplicat la serviciile publice se referă la realizarea:

a. unei calităţi cât mai bune
b. unui echilibru ecologic dinamic
c. unei eficienţe economice cât mai ridicate
d. unei durabilităţi cât mai mari

22. Perisabilitatea serviciilor publice se referă la:

a. demodarea lor în timp
b. degradarea lor prin stocare
c. consumarea lor simultan cu păstrarea lor
d. creşterea entropiei lor prin stocare

23. În raport cu principiul asigurării mediului concurenţial prevăzut de lege pentru serviciile publice,
realitatea românească reflectă:
a. un mediu concurenţial funcţional
b. un mediu concurenţial dirijat politic
c. un mediu monopolist de stat
d. un mediu monopolist de stat, combinat cu un mediu concurenţial dirijat politic

24. Conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, organizarea, conducerea,
administrarea, coordonarea şi controlul serviciilor publice sunt atribute ale:
a. Guvernului
b. Parlamentului
c. administraţiei de stat
d. administraţiei publice locale

25. Conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, serviciile publice de
gospodărie comunală asigură:
a. alimentarea cu apă, energie electrică şi termică
b. procesul de învăţământ din şcoli şi universităţi
c. procesul de tratamente medicale în spitale
d. organizarea de spectacole culturale

26. Serviciile publice de gospodărie comunală pot fi realizate:

a. de primării, în exclusivitate
b. de consilii comunale, în exclusivitate
c. de orice agent economic
d. de agenţi economici atestaţi de autorităţi naţionale de reglementare

27. Sistemul de termoficare al unui oraş reflectă principiul:

a. centralizării serviciilor publice
b. descentralizării serviciilor publice
c. corelării cerinţelor cu resursele
d. participării şi consultării cetăţenilor
3
28. Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor publice de gospodărie comunală se fac cu
respectarea legislaţiei în vigoare, pe baza următoarelor principii:
a. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin păstrarea unei părţi a veniturilor
realizate la nivelul comunităţii locale
b. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin maximizarea profiturilor
c. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin reducerea drastică a personalului
d. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin achiziţionarea celor mai performante
tehnologii informatice

29. La negocierea unui teren care conţine bogăţii în subsol, administraţia:

a. are dreptul la un venit în natură, suplimentar faţă de preţul concesiunii
b. are dreptul la un venit în bani, suplimentar faţă de preţul concesiunii
c. are dreptul la un venit în natură sau bani, suplimentar faţă de preţul concesiunii
d. nu are dreptul la obţinerea unor venituri suplimentare, faţă de preţul concesiunii
30. Conducerea unei regii autonome naţionale:
a. se alege prin vot democratic
b. se alege pe criterii politice
c. se numeşte de către Guvern
d. se numeşte de către Parlament

31. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală

funcţionează:
a. sub autoritatea Parlamentului
b. sub autoritatea Guvernului
c. sub autoritatea pentru protecţia consumatorilor
d. sub autoritatea publică

32. Managementul ca proces este:

a. caracteristic numai firmelor
b. caracteristic numai istituţiilor publice
c. caracteristic numai specialiştilor în domeniu
d. universal

33. Managementul tacit are la bază:

a. folosirea inteligenţei artificiale
b. cunoaşterea directă a realităţii şi procesarea intuitivă a experienţei
c. cunoaşterea realităţii virtuale
d. cercetările lui Fr. Taylor şi H Fayol

34. Pentru managementul tacit, cea mai importantă formă de conversie a cunoştinţelor este:
a. tacit >>> explicit
b. explicit >>> tacit
c. tacit >>> tacit
d. explicit >>> explicit

35. Fr. Taylor este considerat a fi creatorul:

a. managementului administrativ
b. managementului birocratic
c. managementului psihosociologic
d. managementului ştiinţific

36. Fr. Taylor a devenit celebru prin cercetările sale privind:

a. obţinerea profitului maxim în firmă
b. mişcările corpului uman în timpul executării unor activităţi
c. luarea deciziilor în timpul executării unor activităţi
4
 d. managementul prin obiective

37. În viziunea lui H. Fayol, funcţiile administraţiei dintr-o firmă sunt:

a. cercetarea, dezvoltarea, previziunea
b. cercetarea, proiectarea, exploatarea
c. comanda, coordonarea, controlul
d. tehnică, de producţie, de securitate

38. H. Fayol este considerat creatorul:

a. managementului strategic
b. managementului calităţii
c. managementului birocratic
d. managementului administrativ

39. În viziunea lui Max Weber, funcţionarea perfectă a unei administraţii trebuia să fie modelată
după funcţionarea:
a. unei armate militare
b. unui mecanism de ceasornic
c. unui stup de albine
d. unei celule biologice

40. Descifrând fenomenul Hawthorne, Elton Mayo a demonstrat importanţa:

a. corelării disciplinei de muncă cu performanţele muncitorilor
b. corelării motivaţiei muncitorilor cu performanţele lor
c. manifestării unui leadership autocratic
d. manifestării unui leadership democratic

41. Abraham Maslow a devenit celebru prin formularea conceptului de ierarhie a nevoilor. Această
ierarhie are la bază:
a. nevoia de socializare şi de apartenenţă la un grup
b. nevoia de securitate
c. nevoia de autorealizare spirituală
d. nevoia de hrană şi de adăpost

42. Teoriile X şi Y de motivare a personalului au fost elaborate de:

a. Fr. Taylor
b. H. Fayol
c. McGregor
d. P. Drucker

43. Teoria X are la bază ideea că oamenii sunt:

a. leneşi
b. harnici
c. inovatori
d. creativi

44. Teoria Y are la bază ideea că oamenii sunt:

a. leneşi
b. harnici
c. inovatori
d. creativi

45. Teoria Y de motivare a personalului este în esenţă:

a. elitistă
b. entropică
c. optimistă
5
 d. pesimistă

46. Tom Peters şi Robert Waterman consideră că în realizarea excelenţei, un concept cheie este:
a. eficienţa economică
b. inovarea tehnologică şi managerială
c. profitul maxim
d. disciplina de muncă

47. Funcţionarea eficientă a unei organizaţii presupune existenţa:

a. unui câmp de forţe interne mai mare decât câmpul forţelor externe
b. unui câmp de forţe interne mai mic decât câmpul forţelor externe
c. realizarea unui echilibru static între forţele interne şi cele externe
d. realizarea unui echilibru dinamic între forţele interne şi cele externe

48. Considerând ansamblul tuturor activităţilor dintr-o organizaţie, îl putem structura în două
componente:
a. procese de organizare şi procese de management
b. procese de execuţie şi procese de management
c. procese de planificare şi procese de organizare
d. procese de organizare şi procese de control

49. Pentru aprecierea modului de realizare a obiectivelor, în procesul de management se folosesc:

a. sisteme de măsurare
b. sondaje bazate pe chestionare
c. metode de brainstorming
d. metrici de evaluare

50. În sensul cel mai generic, am putea defini managementul ca fiind procesul prin care se integrează
resursele şi se dezvoltă capabilităţile unei organizaţii pentru realizarea:
a. misiunii ei
b. profitului maxim
c. entropiei maxime
d. eficienţei economice

51. Relaţiile de management pot fi:

a. pozitive şi negative
b. formale şi informale
c. convergente şi divergente
d. entropice şi de autoritate

52. Pentru managementul românesc sunt dominante:

a. calitatea şi performanţa
b. inovarea şi excelenţa
c. competiţia şi competenţa profesională
d. clientelismul politic şi administrativ

53. Care dintre afirmaţiile următoare nu este în concordanţă cu ideea de e-manager:

a. spaţiul fizic a fost înlocuit cu spaţiul virtual
b. comunicaţiile directe au fost înlocuite cu cele prin internet
c. şedinţele de lucru au fost înlocuite cu teleconferinţe
d. eficienţa economică a fost înlocuită cu entropia informaţională

54. În esenţa lui, managementul:

a. este exclusiv artă
b. este exclusiv ştiinţă
c. este şi artă şi ştiinţă
6
 d. nu este nici artă şi nici ştiinţă

55. În considerarea managementului ca artă, un rol important revine:

a. analizei lucide şi raţionale
b. experienţei şi intuiţiei
c. educaţiei artistice
d. promovării valorilor culturale

56. Deciziile manageriale moderne reprezintă rezultatul folosirii unor modele de gândire:
a. ştiinţifice
b. intuitive
c. entropice
d. hibride

57. Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care:
a. configurează o posibilă şi dezirabilă dezvoltare a organizaţiei
b. reprezintă expresia unei dezvoltări deterministe a organizaţiei
c. reprezintă o extrapolare a stării reale prezente
d. configurează dorinţele şi orgoliile celor care conduc organizaţia

58. O formulare bună a viziunii unei organizaţii trebuie:

a. să conducă la obţinerea profitului maxim
b. să conducă la obţinerea avantajului competitiv
c. să fie înrădăcinată în prezent
d. să reprezinte raţiunea de a fi a organizaţiei

59. Misiunea unei organizaţii reprezintă:

a. dorinţa asociaţilor de a se îmbogăţi
b. raţiunea asociaţilor de a obţine profituri maxime
c. raţiunea de a fi a organizaţiei
d. raţiunea de a obţine un avantaj competitiv

60. Misiunea Companiei Maytag este:”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în gospodăriile cetăţenilor prin
proiectarea, realizarea şi vânzarea celor mai bune aparate electrice de uz casnic din lume”. Accentul
în această formulare se pune pe:
a. îmbunătăţirea calităţii vieţii în gospodăriile cetăţenilor
b. proiectarea şi realizarea celor mai bune aparate electrice
c. vânzarea celor mai bune aparate electrice
d. profitul care se obţine, ca o consecinţă a celor de mai sus

61. Managementul strategic este un proces care conţine:

a. viziunea şi misiunea
b. organizarea şi coordonarea
c. planificarea şi producţia
d. eficienţa şi inovarea

62. Managementul strategic este procesul prin care:

a. se implementează strategii
b. se maximizează profitul
c. fuzionează mai multe firme
d. se dezvoltă un marketing agresiv

63. Managementul strategic este procesul prin care se obţine:

a. un profit maxim
b. un avantaj competitiv
c. o putere de negociere cu furnizorii
7
 d. o structură organizatorică matriceală

64. Managementul strategic poate fi implementat şi practicat:

a. numai în societăţi comerciale
b. numai în organizaţii non-profit
c. numai în administraţia publică
d. în orice tip de organizaţie

65. Strategiile sunt pentru o organizaţie:

a. scopuri ce reprezintă obiectivele strategice
b. mijloace pentru obţinerea obiectivelor strategice
c. planuri operaţionale pentru realizarea obiectivelor strategice
d. metode şi tehnici de optimizare a deciziilor manageriale

66. Dacă aţi fi directorul unei instituţii publice, aţi implementa în mod deosebit strategii de:
a. performanţă
b. competiţie
c. focalizare
d. diferenţiere

67. Riscul dezvoltării şi implementării unei strategii provine din:

a. ignoranţă în managementul strategic
b. incertitudine asupra evoluţiei mediului extern
c. incertitudine asupra evoluţiei mediului intern
d. ignoranţă în vederea unei prognoze

68. Integrarea tuturor obiectivelor strategice formulate pentru organizaţie, pentru o perioadă de 4-5
ani, împreună cu strategiile prin care se vor obţine aceste obiective şi resursele necesare, într-un
singur document la nivelul organizaţiei constituie:
a. planul de afaceri
b. planul strategic
c. planul tactic
d. planul operaţional

69. Succesul unei strategii depinde de:

a. susţinerea ei politică
b. dotarea organizaţiei cu tehnologii informatice
c. cum se face implementarea ei
d. cum se face auditul ei

70. Succesul implementării unei strategii depinde de:

a. evaluarea resurselor financiare ale organizaţiei
b. evaluarea rezistenţelor care se opun implementării
c. susţinerea ei politică
d. folosirea unor modele de gândire deterministe

71. Implementarea strategiilor necesită de multe ori schimbări în organizaţie. Managementul acestor
schimbări implică dezvoltarea unei gândiri şi atitudini:
a. statice
b. dinamice
c. liniare
d. deterministe

72. Metricile de evaluare sunt:

a. sisteme de măsurare şi evaluare a progresului înregistrat în procesul managerial
b. standarde pentru asigurarea calităţii
8
 c. regulamente de organizare şi funcţionare
d. decizii ale autorităţilor politice şi administrative

73. Orientarea preponderentă a activităţii unei instituţii publice se face:

a. pentru obţinerea profitului maxim
b. pentru obţinerea avantajului competitiv
c. pentru realizarea unei calităţi superioare a serviciilor
d. pentru implementarea deciziilor politice şi a programului de guvernare

74. Prin comparaţie cu managementul dintr-o firmă, managementul dintr-o instituţie publică se
deosebeşte fundamental prin modul de:
a. comunicare
b. pregătire a personalului
c. finanţare
d. negociere a contractelor

75. Prin comparaţie cu managementul firmei, managementul instituţiilor publice este influenţat
politic. Aceasta se produce datorită:
a. situaţiei de tranziţie specifice din România
b. dorinţei politicienilor
c. puterii primarilor
d. misiunii instituţiilor publice

76. Implementarea managementului strategic în instituţiile publice este limitată îndeosebi de:
a. câmpul de forţe politice
b. bugetele anuale de venituri şi cheltuieli
c. incompetenţa managerială
d. creşterea entropiei sistemului

77. Planificarea poate fi gândită ca fiind:

a. o gândire proiectată în viitor
b. un control al viitorului
c. un proces decizional integrat
d. toate cele de mai sus

78. Planificarea operaţională:

a. a fost creată de Fr. Taylor
b. a fost creată în anii socialismului
c. este depăşită din punct de vedere istoric
d. face parte din viaţa oricărei organizaţii

79. Planificarea în managementul organizaţional modern:

a. este un proces unidirecţional, de sus în jos
b. este un proces bidirecţional, interactiv
c. este un proces centralizat, la nivelul judeţului
d. este un proces centralizat la nivelul Guvernului

80. În forma lui cea mai complexă, un plan trebuie să conţină următoarele elemente:
a. o analiză SWOT a organizaţiei
b. obiective, priorităţi, responsabilităţi
c. o aplicaţie a modelului Porter
d. ierarhia nevoilor a lui Maslow

81. La nivelul unei organizaţii, programele reprezintă:

a. proiecţii ale planului pe perioade de timp mai mici sau pe segmente de activitate mai reduse
b. variante posibile ale elaborării planului
9
 c. integrarea resurselor şi a capabilităţilor
d. raţiunea de a fi a organizaţiei

82. Procedurile sunt programe care se aplică:

a. la o serie de activităţi unice
b. numai în cazul unor situaţii de criză
c. la orice categorie de activităţi
d. la o serie de activităţi repetitive

83. În realizarea cât mai bună a unui plan pot apărea limitări datorită:
a. modelelor de gândire ale celor care elaborează planul
b. modelelor de competiţie folosite de mediul extern
c. fenomenului Hawthorne
d. dinamicii ierarhiei valorilor

84. Prin procesul de organizare se generează:

a. entropie organizaţională
b. ordine structurală şi funcţională
c. ordine politică
d. toate cele de mai sus

85. Prin procesul de organizare entropia sistemului:

a. creşte
b. descreşte
c. rămâne constantă
d. nu există nici o relaţie între organizare şi entropia unui sistem

86. Odată realizate, structura administrativă şi structura funcţională a unei organizaţii:

a. trebuie considerate rigide şi imuabile
b. nu trebuie considerate rigide şi imuabile
c. intră în competiţie
d. organizaţia poate obţine personalitate juridică

87. Postul de muncă reprezintă un ansamblu de sarcini, obiective, competenţe şi responsabilităţi ce

revin:
a. în mod regulat şi permanent unui singur angajat
b. în mod aleatoriu unui singur angajat
c. în mod regulat şi permanent unui grup de angajaţi
d. în mod aleatoriu unui manager

88. Totalitatea posturilor de muncă, care prezintă aceleaşi caracteristici principale formează:
a. o pondere ierarhică
b. o normă de conducere
c. un compartiment
d. o funcţie

89. Managementul modern impune realizarea:

a. unei convergenţe între piramida ierarhiei manageriale şi piramida ierarhiei nevoilor umane
b. unei piramide ierarhice manageriale cât mai verticale
c. unei piramide ierarhice manageriale cât mai aplatizate
d. unei structuri manageriale cât mai complexe

90. Autoritatea managerială se defineşte ca fiind:

a. acelaşi lucru ca şi puterea
b. distanţa ierarhică faţă de baza piramidei manageriale
c. o competenţă de control a managerilor
10
 d. o competenţă de decizie, prin care se pot angaja resursele organizaţiei

91. Responsabilitatea managerială reprezintă:

a. obligaţia asociată unui post de a respecta cu stricteţe disciplina de muncă
b. obligaţia asociată unui post de a se realiza obiectivele prevăzute
c. obligaţia asociată unui post de a se raporta zilnic superiorilor ce s-a făcut
d. toate cele de mai sus

92. Delegarea constă în atribuirea de către manager a uneia din sarcinile sale de serviciu:
a. în condiţii de certitudine
b. în condiţii de incertitudine
c. pe o durată limitată de timp
d. pe o durată nelimitată de timp

93. Funcţia de cercetare-dezvoltare integrează activităţile care au ca scop:

a. generarea de noi cunoştinţe şi idei privind procesul de producţie
b. obţinerea de noi cunoştinţe şi idei de la organizaţiile concurente
c. organizarea unor laboratoare de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică
d. crearea unor baze de cunoştinţe necesare procesului de benchmarking

94. Într-o instituţie publică, funcţia de producţie:

a. nu există
b. există şi se aplică numai la bunurile materiale realizate
c. există şi se aplică numai la serviciile realizate
d. există şi se aplică la bunurile materiale şi imateriale realizate

95. Într-o universitate, funcţia de producţie se referă la:

a. practica în producţie a studenţilor
b. atelierele de microproducţie
c. laboratoarele de cercetre-dezvoltare
d. formarea competenţelor profesionale ale studenţilor

96. Funcţia comercială se referă la:

a. aprovizionarea cu resurse materiale şi energetice
b. desfacerea şi vânzarea produselor / serviciilor
c. activităţi de marketing
d. toate cele de mai sus

97. Dacă ar fi să esenţializăm managementul dintr-o organizaţie, atunci ar trebui să evidenţiem cel
puţin trei procese:
a. asigurarea calităţii, asigurarea transparenţei şi asigurarea resurselor
b. gândirea, luarea deciziilor şi comunicarea
c. democratizarea, controlul şi leadership-ul
d. comunicarea, promovarea imaginii, marketingul

98. Cercetările arată că în procesul de comunicare, forma predominantă este:

a. comunicarea verbală
b. comunicarea non-verbală
c. comunicarea scrisă
d. e- comunicarea

99. Care dintre formele comunicării se caracterizează prin sincronicitate:

a. comunicarea verbală
b. comunicarea scrisă
c. e-comunicarea
d. toate cele de mai sus
11
100. Managementul virtual are la bază:
a. comunicarea verbală
b. comunicarea non-verbală
c. comunicarea scrisă
d. e- comunicarea

101. Expresia feţei, gesturi ale mâinilor şi picioarelor, contactul vizual, poziţia şi mişcarea corpului
sunt elemente specifice pentru:
a. comunicarea verbală
b. comunicarea non-verbală
c. luarea deciziilor
d. controlul operaţional

102. Cele mai importante funcţii ale comunicării sunt:

a. informarea şi transmiterea deciziilor
b. manipularea şedinţelor
c. crearea de imagine
d. luarea deciziilor

103. La baza dezvoltării diferitelor sisteme motivaţionale stau în principiu:

a. teoriile lui Fr. Taylor privind eficienţa muncii
b. teoriile lui H. Fayol privind funcţiile întreprinderii şi ale administrării
c. teoriile X şi Y ale lui McGregor
d. teoriile lui T. Peters şi R. Waterman privind excelenţa în afaceri

104. Motivarea pozitivă constă, în principiu, în:

a. promovarea pe baza criteriului seniorial
b. promovarea pe baza unor criterii oculte
c. recunoaşterea explicită a realizărilor subordonaţilor
d. recunoaşterea explicită a greşelilor făcute

105. Motivarea negativă constă, în principiu, în:

a. promovarea pe baza criteriilor valorice
b. folosirea sistemelor de penalizare a greşelilor
c. folosirea sistemelor de stimulare a creativităţii
d. promovarea transparenţei în luarea deciziilor

106. Motivarea extrinsecă se realizează prin:

a. satisfacerea unor condiţii materiale de viaţă
b. satisfacerea unor nevoi de securitate
c. regulamente de organizare şi funcţionare
d. standarde de calitate

107. Motivarea intrinsecă se realizează prin:

a. satisfacerea unor nevoi de hrană şi adăpost
b. satisfacerea unor nevoi psihologioce individuale
c. satisfacerea unor standarde de calitate
d. realizarea unor creşteri salariale

108. Motivarea centrată pe satisfacerea nevoii omului de a obţine recunoaşterea celorlalţi şi de a se

simţi bine în compania lor este de tip:
a. cognitiv
b. afectiv
c. extrinsec
d. negativ
12
109. Managementul şi leadership-ul sunt noţiuni care:
a. se suprapun parţial
b. se suprapun total
c. nu au nici o legătură
d. sunt la modă

110. Stilul de leadership caracterizat prin transparenţă, sociabilitate, flexibilitate, cooperare şi

motivare stimulativă este de tip:
a. autocratic
b. birocratic
c. permisiv
d. democratic

111. Funcţia de control:

a. este necesară numai atunci când se folosesc standarde de calitate
b. este necesară numai atunci când procesele manageriale sunt neperformante
c. este necesară desfăşurării oricărui proces managerial
d. nu este necesară desfăşurării oricărui proces managerial

112. Controlul managerial este un proces care se realizează, în principal, prin:

a. verificarea condicelor de prezenţă
b. verificarea modului în care sunt respectate regulamentele de organizare şi funcţionare
c. identificarea erorilor şi penalizarea celor care le-au făcut
d. măsurarea performanţelor efectiv realizate

113. Controlul preventiv este un proces focalizat pe analiza:

a. mediului intern
b. culturii organizaţionale
c. intrărilor în organizaţie
d. ieşirilor din organizaţie

114. Controlul preventiv este strâns legat de:

a. managementul riscului
b. managementul resurselor umane
c. managementul contingent
d. managementul cognitiv

115. Controlul corectiv este un proces focalizat pe analiza:

a. mediului extern
b. marketingului
c. intrărilor în organizaţie
d. ieşirilor din organizaţie

116. Controlul corectiv este un proces convergent cu:

a. procesul de penalizare a erorilor
b. procesul de promovare a personalului
c. procesul de adaptare al organizaţiei
d. procesul de fuziune al organizaţiei

117. Controlul preventiv şi controlul corectiv sunt:

a. procese care se suprapun
b. procese care se anulează reciproc
c. procese care se completează reciproc
d. procese care nu au nici o legătură între ele

13
118. Controlul diagnostic este focalizat:
a. pe procesul de producţie
b. pe procesul de motivare a angajaţilor
c. pe procesul de luare a deciziilor
d. pe procesul de planificare

119. Controlul diagnostic permite realizarea:

a. managementului prin obiective
b. managementului prin excepţii
c. managementului prin pilotaj
d. managementului virtual

120. Controlul prin limite se exercită prin:

a. identificarea limitelor bugetare
b. identificarea limitelor de dezvoltare
c. stabilirea limitelor decizionale
d. stabilirea limitelor comportamentale

121. Controlul prin valori se exercită prin:

a. dezvoltarea unui set de valori fundamentale cu privire la muncă şi la viaţa de organizaţie
b. dezvoltarea unui set de valori fundamentale cu privire la starea financiară a organizaţiei
c. identificarea valorilor maxime de profit
d. identificarea valorilor maxime de entropie

122. Implementarea controlului prin valori în instituţiile publice româneşti:

a. ar fi un succes total
b. ar fi un eşec total
c. ar fi în concordanţă cu managementul resurselor umane
d. ar fi în conflict cu managementul calităţii

123. Cultura organizaţională reprezintă o integrare:

a. a politicilor şi strategiilor
b. a culturilor mediului intern şi extern
c. a valorilor, credinţelor, metricilor şi ceremoniilor
d. mecanismelor de motivare a personalului

124. Cultura organizaţională reprezintă:

a. gradul de cultură al angajaţilor
b. spaţiul spiritual al organizaţiei
c. cultura produsă sub formă de bunuri materiale şi imateriale
d. teoria care stă la baza rezolvării conflictelor de muncă

125. Cultura organizaţională influenţează în mod preponderent spectrul:

a. deciziilor care se iau într-o firmă
b. activităţilor culturale dintr-o firmă
c. activităţilor sportive dintr-o firmă
d. proceselor tehnologice

126. O cultura organizaţională dinamică se corelează în mod natural cu:

a. mediocritatea şi gândirea deterministă
b. suficienţa şi gândirea statică
c. stresul şi gândirea conflictuală
d. excelenţa şi gândirea strategică

14
127. Autorul celor mai importante contribuţii în domeniul culturii organizaţionale:
a. Frederick Taylor
b. Henry Fayol
c. Abraham Maslow
d. Geert Hofstede

128. Fie dimensiunea proces-rezultate. Polarizarea culturii organizaţionale spre rezultate

înseamnă punerea accentului:
a. pe munca în colectiv, cu reducerea competiţiei şi a riscurilor
b. pe munca individuală, cu intensificarea competiţiei şi creşterea riscurilor
c. pe o distribuţie cât mai uniformă a autorităţii
d. pe gândirea pe termen lung

129. O cultură organizaţională mediocritară:

a. centrifughează valorile din organizaţie
b. stimulează valorile din organizaţie
c. reflectă un număr foarte mare de angajaţi mediocri din punct de vedere profesional
d. este foarte dinamică

130. Cultura organizaţională din universităţile româneşti se caracterizează prin:

a. conservatorism
b. dinamism
c. inovare
d. excelenţă

131. Universităţile sunt prin natura lor sisteme:

a. valorice, neliniare
b. mediocritare, liniare
c. non-valorice, statice
d. conglomerate, entropice

132. Recunoaşteţi 3 din cele 5 dimensiuni ale culturii definite de G. Hofstede:

a. liniaritate, neliniaritate, complexitate
b. distanţa faţă de putere, evitarea incertitudinii, colectivism
c. eficacitate, eficienţă, randament
d. calitate, performanţă, excelenţă

133. Schimbarea culturii organizaţionale dintr-o instituţie publică este un proces:

a. care se produce de la sine, conform legii entropiei
b. care se produce forţat, prin schimbarea legislaţiei
c. care necesită cunoaştere şi timp
d. care necesită bani şi tehnologii informatice

134. Cultura organizaţională inertă este prin natura sa:

a. conservatoare şi deci se va opune schimbării
b. inovatoare şi deci va favoriza schimbarea
c. neutră la schimbare
d. toate cele de mai sus

15
 Structurarea testelor pe capitole :

Capitolul 1 : testele 1 –16

Capitolul 2 : testele 17 – 31
Capitolul 3 : testele 32 – 47
Capitolul 4 : testele 48 – 56
Capitolul 5 : testele 57 – 72
Capitolul 6 : testele 73 – 83
Capitolul 7 : testele 84 – 96
Capitolul 8 : testele 97 – 110
Capitolul 9 : testele 111 – 122
Capitolul 10: testele 123 – 134

Răspunsurile corecte la teste:

1.b 2.d 3.a 4.b 5.a 6.b 7.a 8.d 9.c 10.a 11.c 12.c 13.d
14.a 15.d 16.c 17.d 18.d 19.b 20.d 21.b 22.c 23.b 24.d 25.a 26.d
27.a 28.a 29.c 30.c 31.b 32.d 33.b 34.c 35.d 36.b 37.c 38.d 39.b
40.b 41.d 42.c 43.a 44.b 45.c 46.b 47.d48.b 49.d 50.a 51.b 52.d
53.d 54.c 55.b 56.d 57.a 58.c 59.c 60.a 61.a 62.a 63.b 64.d 65.b
66.a 67.b 68.b 69.c 70.b 71.b 72.a 73.d 74.c 75.d 76.b 77.d 78.d
79.b 80.b 81.a 82.d 83.a 84.b 85.b 86.b 87.a 88.d 89.c 90.d 91.b
92.c 93.a 94.d 95.d 96.d 97.b 98.b 99.a 100.d 101.b 102a 103.c 104.c
105.b 106.a 107.b 108.b 109.a 110.d 111.c 112.d 113.c 114.a 115.d 116.c 117.c
118.a 119.b 120.d 121.a 122.b 123.c 124.b 125.a 126.d 127.d 128.b 129.a 130.a
131.a 132.b 133.c 134.a

16
1. Procesele prin care se stabilesc
obiectivele organizatiei si ale
componentelor sale
structurale, se contureaza
modalitatile de realizare, se
dimensioneaza resursele
necesare si se precizeaza termenele
intermediare si finale definesc:
functia de previziune.
2. Procesele prin care se
armonizeaza deciziile si actiunile
personalului din subordine in
vederea realizarii obiectivelor
definesc: functia de coordonare.
3. Cea mai importanta functie a
managementului serviciilor este:
functia de previziune.
4. Conceptele care arata cum se
organizeaza un sistem de
management
sunt:obiectiv,resurse,effect,proces,o
ptimizare.
5. Conceptele care arata cum
functioneaza un sistem de
management sunt: autonomie,
adaptabilitate, organizare, plan,
incluziune.
6. Conceptele care arata cum se
conduce un sistem de management
sunt: informatie, model, verificare,
decizie, control;
7. Dupa natura economica resursele
se clasifica in: resurse avansate,
resurse ocupate, resurse consumate;
8. Dupa sursa de provenienta
resursele se clasifica in: resurse
proprii, resurse imprumutate,
resurse atrase;
9. Dupa durata de consum resursele
se clasifica in: d. resurse de
moment, resurse de durata.
10.Transformarea sporului de
productie si a economiilor de
resurse in venit net si apoi
insumarea directa reprezinta: regula
generala de echivalare ca natura a
efectelor economice;
11. Intre caracteristicile generale ale
sistemului se numara:
ultrafiabilitatea, autoadaptarea,
conectivitatea, sinergia;
12. Una din cerintele primordiale pe
care trebuie sa le indeplineasca un
serviciu este: neplacerile produse de
un serviciu trebuie remediate cu
promptitudine.
13. Caracteristicile serviciilor sunt:
forma nemateriala, intangibilitatea,
simultaneitatea, variabilitatea.
14. Cea mai reprezentativa
caracteristica a serviciilor este:
simultaneitatea in timp si spatiu;
15. Faptul ca serviciile nu pot fi
percepute sau evaluate cu ajutorul
simturilor omenesti inainte de a fi
cumparate sau chiar consumate
constituie o caracteristica a
serviciilor denumita: intangibilitate;
16. In functie de natura relatiilor de
piata serviciile se clasifica in:
servicii comerciale si servicii
necomerciale;
17. Dupa destinatie serviciile se
clasifica in: servicii de productie si
servicii de consum;
18. In functie de posibilitatea de
comercializare serviciile se clasifica
in: servicii transferabile si servicii
netransferabile.
19. Serviciile care sunt distribuite de
organisme si institutii situate in
afara pietei
poarta denumirea de: servicii
necomerciale;
20. Care din urmatoarele afirmatii
este adevarata? serviciile pot
imbraca o forma materiala.
21. In sens organic, serviciul public
poate fi definit astfel: acea persoana
juridica, publica sau privata, prin
care se realizeaza o activitate de
interes general;
22. Definitia actuala a serviciului
public este: activitate de interes
general organizata (autorizata) de o
autoritate a administratiei publice,
sau realizata sub controlul acesteia
si care este supusa, intr-o masura
mai mare sau mai mica, unui regim
de drept public.
17
23. Institutiile statului, impreuna cu
partidele politice si alte grupuri
sociale formeaza: sistemul politic;
24. Organele puterii de stat sunt
componente ale: subsistemului
macroeconomic;
25. Pierderile financiare ale statului
sunt generate de: evaziunea fiscala
si distorsionarea functionarii puterii
de stat;
26. Una dintre propunerile de
limitare a rolului statului in viata
economica este: gestiunea
comerciala de piata a serviciilor
publice;
27. Functia de reglare economica a
statului consta in: interventia
statului asupra evolutiei economice
astfel incât sa se amelioreze
principalii indicatori ai acesteia.
28. Parteneriatul public-privat
implica: distributia riscurilor intre
parteneri.
29. In functie de gradul de implicare
in proiect a partenerului privat,
parteneriatele
public-private se clasifica in:
achizitie publica cu externalizare,
parteneriate integrate si parteneriate
care implica si finantare privata;
30. Principalele categorii de riscuri
care pot aparea pe parcursul
derularii
parteneriatelor public-private sunt:
riscuri in faza de conceptie-
constructie, riscuri in faza de
exploatare si riscuri indirecte legate
de mediu;
31. Elementul cheie al muncii
managerilor este: munca (lucrul) cu
alti oameni;
32. In categoria rolurilor
interpersonale (de contact) ale
managerului includem: rolul de
lider;
33. In categoria rolurilor de
informare ale managerului
includem: rolul de propagator al
informatiilor.
34. In categoria rolurilor decizionale
ale managerului includem: rolul de
armonizator;
35. „Ecuatia” inteligentei
manageriale este: inteligenta
manageriala = 2 principii + 3 sarcini
+ 4 conditii;
36. Un manager al unei organizatii
prestatoare de servicii este eficient
daca: defineste clar obiectivele
fiecarui salariat din structura
sistemului pe care il conduce;
37. Una dintre modalitatile de
imbunatatire a activitatii
manageriale consta in: starea de
nemultumire;
38. Printre cauzele nereusitei unui
manager regasim: incapacitatea de a
coopera.
39. Printre greselile pe care ar trebui
sa le evite un manager eficient
identificam: irosirea timpului
subordonatilor;
40. Nu constituie o cauza a
nereusitei unui manager: capacitatea
de a sesiza esenta lucrurilor si de a
tine cont de fapte;
41. Printre particularitatile eficientei
in domeniul serviciilor regasim:
eficienta serviciilor se analizeaza in
corelatie cu nivelul calitatii acestora
si a
prestatorului;
42. Indicatorii de performanta a
serviciilor sunt indicatori care:
inglobeaza eficienta si eficacitatea
realizarilor, rezultatelor si
impacturilor.
43. In categoria indicatorilor
generali ai intregii activitati
economice includem: rata
rentabilitatii;
44. In categoria
lor de eficienta a utilizarii factorilor
de productie includem:
productivitatea muncii.
45. In categoria indicatorilor de
structura a resurselor consumate si
rezultatelor
obtinute includem: indicele de
utilizare a fondului de timp maxim
disponibil;
46. In categoria indicatorilor
specifici diferitelor domenii de
activitate includem: rata interna de
rentabilitate;
47. In categoria indicatorilor de
calitate a serviciilor includem:
indicatori tehnici;
48. Indicele dezvoltarii umane
reuneste informatiile continute de
urmatorii indicatori: longevitatea,
nivelul de instruire si standardul de
viata;
49. Printre factorii care determina
nivelul de calitate a serviciului
perceput de client
includem: siguranta;
50. Metoda incidentului critic este o
metoda de apreciere a satisfactiei
18
clientului care: permite identificarea
dificultatilor intâmpinate de clienti
pe parcursul
procesului de prestare;
51. Costul serviciului pe articole de
calculatie include: cheltuieli directe
si cheltuieli indirecte;
52. Costul serviciului pe elemente
de cheltuieli include: cheltuieli
materiale si cheltuieli cu munca vie;
53. Costurile directe se cuantifica
prin insumarea: costului materiilor
prime si materialelor si costului cu
manopera.
54. Costul de compartiment include:
costuri directe si regie
compartiment;
55. Costul de realizare a serviciului
include: cost de compartiment si
regie organizatie;
56. Costul complet al serviciului
include: cost de realizare si
cheltuieli de vânzare;
57. Pentru stabilirea tarifului
(pretului) serviciilor se poate folosi
modelul: toate cele de mai sus.
58. In sectorul serviciilor pot exista
monopoluri: private sau publice;
59. Diferentierea tarifelor serviciilor
poate fi: toate cele de mai sus.
60. Tarifele diferentiate ale
serviciilor pot avea la baza: toate
cele de mai sus.
1.Intr-o analiza SWOT ,elementele care constituie factori aflati sub puterea de control a
intreprinzatorului sunt:
Punctele Forte si Punctele Slabe
2.O valoare actualizata neta de 2345 pentru un proiect inseamna:
Ca proiectul ar trebui interprins
3.Care este pragul rentabil al unei afaceri pentru care costurile fixe totale sunt 540000 euro,
pretul unitar de vanzare este 1000 euro,costul variabil unitar cu materiile prime este de 600
euro si costul variabil unitar indirect este 200 euro?
2700 bucati
4.Teoria necesitatilor a lui D.McClelland identifica:
Nevoia de asociere
Nevoia de putere
Nevoia de realizare
5.Fisa postului contine informatii referitoare la:
Drepturi si obligatii salariale
Relatiile de munca ale postului
Specificatiile si calificarile minimale
6.Diferenta dintre fondurile efectiv incasate si fondurile efectiv cheltuite pe parcursul unei
perioade de timp reprezinta:
Cash-flow
7.In activitatile gestionate de orice organizate se intalnesc urmatoarele categorii de procese de
munca:
Procese de management
Procese de executie
8.Care este durata estimate a unei activitati conform tehnicii P.E.R.T daca estimarea pesimista
este de 22 zile ,estimarea optimista este de 10 zile ,iar estimarea cea mai probabila este de 16
zile:
16 zile
9.Definitia managementului ca stiinta este :
Managementul,ca stiinta ,consta in studiul proceselor de management din cadrul organizatiilor
de orice natura in scopul descoperirii de noi concept ,reguli ,sisteme,metode si tehnici specific
sau perfectionarii celor existente.
10.Totalitata artiicolelor de identificare atribuite elementelor unui WBS se numeste:
Codul identificatorilor
11.Varianta corecta de prezentare a functiilor manageriale ale firmei modern este:
Previziune,organizare,coordonare,antrenare,control
12.Cota standard de TVA este in Romania:
19%
13.Caracterisiticile majore ale unui proiect sunt :
O perioada de derulare bine definite ,obiective clar definite , o suma de resurse alocate
unicitate
14.Cele mai importante raportari financiare ale organizatiei sunt situatiile financiare anuale
care cuprind:
Anexele la bilant
Bilantul
Raportul de gestiune
15.Misiunea organizatiei defineste :
Produsul oferit de organizatie
Clientii pe care ii vizeaza organizatia
16.Factorii primari ai deciziei manageriale sunt:

19
Decidentul
Mediul ambient
17.Printre semnificatiile atribuite astazi managementului de literature de specialitate nu se
Numara:
Cumul de obiective
Constructie teoretica
18.Printre conditiile de fundamentare a obiectivelor strategice nu se Numara:
Obiectivele strategice trebuie sa vizeze indicatori financiari
Obiectivele strategice trebuie sa fie antagonice
19.Procesul de angajare a persoanei la un efort sustinut,datorita sentimentului de
realizare,implinire,pe care resimte in urma indeplinirii sarcinilor ce I revin reprezinta:
Motivatia intrinseca
20.Componentele majore ale strategiei organizatiei sunt:
Viziunea,misiunea,obiectivele strategice, modalitatile strategice de
actiune,resursele,termenele si avantajul competitive.
21.O ecuatie a deciziei manageriale poate fi:
D=f(Fc,Fn,V,M,R)
22.In functie de legatura cu produsul final costurile se impart in :
Costuri directe si indirecte
23.Postul cuprinde:
Obiectivele,sarcinile si competentele ce revin angajatului
24.Pentru un manual scolar cu pretul final de 42 lei,valorea TVA este:
2lei
25.Compartimentul reprezinta:
Entitatea organizatorica formata din mai multe posture de lucru subordinate aceluias post de
conducere
26.O entitate are posibilitatea ca la infiintare sa decida daca doreste sa ramana neplatitoare de
TVA pana cand aceasta depaseste plafonul cifrei de afaceri
300.000 lei
27.Decizia manageriala reprezinta:
Decizia manageriala reprezinta un process rational de alegere a unei alternative de actiune din
mai multe posibile , care influenteaza actiunile cel putin unei alte persoane din cadrul
organizatiei , in scopul atingerii unuia sau mai multor obiective in conditii de eficienta
maxima
28.Criteriile dupa care se judeca succesul unui proiect include:
Timpul
Costul
29.Totalitaea posturilor aflate in subordinea nemijlocita a unui manager reprezinta:
Ponderea ierarhica
30.Pentru realizarea unui nou magazine conducerea unei firme analizeaza trei variante de
amplasament (V1,V2,V3) care presupun cheltuieli de investitii diferite(10000 lei V1,20000
LEI V2,30000 LEI v3) .Care este utilitatea variantei V1 dupa criteriul cheltuielilor de
investitii:
1
31.Unitatea de baza a organizarii procesuale este :
Sarcina
32.Fundamentul coordonarii il constituie:
Comunicarea
33.Dintre reprezentantii scolii clasice de management fac parte:
Frederick Winslow Taylor

20
Henry Fayol
1. Precizaţi care din următoarele afirmaţii simt adevărate sau false:
a. funcţiile managementului nu sunt specifice numai cadrelor de management; FALS
b. funcţiile managementului au un caracter general pentru toate organizaŢiile;ADV
c. funcţiile managementului se regăsesc diferit în raport cu la nivelul ierarhic de
management;FALS
2. Caracteristicile procesului de management sunt:
a. continuitatea, ciclicitatea, eficacitatea;
b. continuitatea, ciclicitatea, eficienţa;
c. continuitatea, ciclicitatea, sustenabilitatea;
d. ciclicitatea, sustenabilitatea, eficienţa;
e. eficienţa, eficacitatea, sustenabilitatea.
3. Stilul democratic de leadership se caracterizează prin:
a. liderul tinde să centralizeze autoritatea;
b. liderul implică subordonaţii în procesul de luare a deciziilor;
c. subordonaţii au libertate totală în procesul de luare a deciziilor;
d. liderul doar răspunde la întrebările care îi sunt adresate;
e. niciuna dintre variantele de mai sus nu este corectă.
4. Prin managementul strategic accentul se pune pe formularea strategiei, pe implementarea sa
sistematică şi eficace şi pe evaluarea continuă a evoluţiilor; acest aspect este impus de faptul
că în
ţara noastră puţine sunt situaţiile în care s-au şi implementat şi evaluat strategiile formulate.
a. ambele afirmaţii sunt adevărate, cu valoare cauză-efect;
b. ambele afirmaţii sunt adevărate, fără valoare cauză-efect;
c. prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;
54
d. prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;
e. ambele afirmaţii sunt false.
5. Diagnosticarea strategică a unei organizaţii îşi propune investigarea mediului concurenţial
şi
a potenţialului intern al acesteia; aceasta va permite stabilirea oportunităţilor, ameninţărilor, a
punctelor forte şi slabe ale organizaţiei.
a. ambele afirmaşii simt adevărate, cu valoare cauză-efect;
b. ambele afirmaţii sunt adevărate, fără valoare cauză-efect;
c. prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;
d. prima afirmaţie este falsă, iar a doua adevărată;
e. ambele afirmaţii sunt false.
6. Afirmaţia ’’orice demers strategic trebuie să aibă ca punct de pornire numai una din
strategiile
de bază, respectiv: strategia de dominare prin costuri; strategia de diferenţiere; strategia de
concentrare” este:
a. adevărată;
b. fals
1. Sistemul de management al unei organizaţii este compus din:
a. Manageri de nivel superior, manageri de nivel mediu, manageri de nivel inferior.
b. Tehnici, metode şi cunoştinţe destinate exercitării funcţiilor managementului.
c. Cunoştinţe de natură decizională, informaţională şi organizatorică şi alte elemente care
permit realizarea funcţiilor managementului.
d. Subsistemul organizatoric, cel decizional, cel informational respectiv subsistemul
metodelor şi tehnicilor de management.

21
e. Toate cele 4 variante de mai sus.
2. Subsistemul informational contribuie la asigurarea managementului unei organizaţii
a. Prin aceea că datele, informaţiile şi cunoştinţele simt utilizate în stabilirea obiectivelor
firmei.
b. Prin aceea că deciziile manageriale sunt susţinute de o informare corectă şi de o
previzionare a fenomenelor viitoare.
c. Prin faptul că, în urma adoptării unei decizii, aceasta este comunicată executanţilor prin
intermediul unor fluxuri şi circuite informaţionale.
d. Prin comunicarea dintre manageri şi ceilalţi membri ai organizaţiei.
e. Prin intermediul unor proceduri informaţionale utilizate în cadrul proceselor de
management.
3. Care dintre următoarele elemente sunt component ale subsistemului informational:
a. Datele, informaţiile, cunoştinţele.
b. Cultura organizatională.
c. Fluxurile şi circuitele informaţionale.
d. Procedurile informaţionale.
e. Mijloacele de culegere, stocare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor.
4. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a. Procedurile informaţionale vizează numai modul în care informaţia este vehiculată în
cadrul organizaţiei;
b. Mijloacele de culegere, stocare, prelucrare, transmitere şi prezentare a informaţiei pot fi
146
şi electronice;
c. în cadrul oricărei organizaţii modeme există un subsistem informational.
d. în orice organizaţie există un sistem informatic.
e. în cadrul prelucrărilor automate, procedurile informaţionale reprezintă mijloace de
tratare a informaţiei.
5. Reproiectarea subsistemului informational este procesul în care:
a. Vechiul sistem informational este înlocuit cu cel nou creat.
b. în urma analizei sistemului existent se propune, realizează, implementează şi se menţine
în funcţiune un nou sistem.
c. Se analizează toate componentele sistemului de management în vederea raţionalizării.
d. Se reproiectează relaţiile dintre verigile organizatorice.
e. Se refac circuitele decizionale.
6. Factorii implicaţi în adoptarea deciziei la nivelul întreprinderii sunt:
a. muncitorii
b. furnizorii de resurse
c. decidentul
d. mediul ambiant
e. guvernul.
7. Cunoaşterea diverselor eventualităţii şi a probabilităţii fiecărei eventualităţi este
caracteristică
deciziilor:
a. în condiţii de certitudine
b. în condiţii de incertitudine
c. în condiţii de risc
d. cu univers antagonist
e. operaţionale.
8. Deciziile cu univers aleator (risc) se caracterizează prin:
a. cunoaşterea perfectă a viitorului

22
b. imposibilitatea de a asocia probabilităţi de realizare a factorilor
c. orizont de timp foarte scurt
d. cunoaşterea probabilităţii fiecărei eventualităţi
e. a,b,c,d sunt false
9. Decizia operaţională se caracterizează, prin:
a. orizont de timp scurt, variabile decizionale cantitative şi posibilitate de corelare uşoară;
b. orizont de timp foarte scurt, variabile decizionale cantitative şi posibilitate de corelare
uşoară;
147
c. orizont de timp mediu
d. aplicare pe baza obiectivelor pe termen lung
e. a,b,c,d sunt false.
10. Elaborarea analizei diagnostic presupune parcurgerea mai multor etape:
1. analiza viabilităţii firmei;
2. documentarea despre activităţile firmei;
3. stabilirea potenţialului de viabilitate;
4. formularea recomandărilor;
5. stabilirea punctelor slabe şi a celor forte.
Identificaţi varianta corectă (care conţine etapele în ordinea lor):
a. 1-2-3-4-5
b. 5-4-3-2-1
c. 2-1-3-4-5
d. 2-1-5-3-4
e. a, b, c, d sunt false.
11. Stabilirea echipei de proiect reprezintă:
a. o caracteristică a managementului prin proiecte;
b. un element al variantei cu stat major;
c. un element al etapelor de aplicare a managementului prin proiecte;
d. un element al variantei cu răspundere individuală;
e. a, b, c, d, sunt false.
12. în bugetul elaborat la nivelul firmei şi centrelor de gestiune, rata profitului apare la
capitolul:
a. materii prime şi materiale directe;
b. cheltuieli repartizate direct pe centre;
c. rezultate financiare;
d. venituri;
e. obiective.
13. Analizând datele pe luna trecută s-a constatat o creştere a costului unitar al produsului „X”
cu
50%.
Această abatere se încadrează în schemă de alertă în zonă:
a. de neintervenţie decizională;
b. de alarmă;
c. de atenţie;
d. de alertă;
e. a, b, c, d sunt false.
148
14. Conceptele de bază în organizarea procesuală sunt:
a. Organigrama, compartimentul, funcţia şi postul
b. Compartimentul, funcţiunea, funcţia şi sarcina

23
c. Funcţiunea, activitatea, postul şi sarcina
d. Funcţiunea, activitatea, atribuţia şi sarcina
e. Compartimentul, activitatea, atribuţia şi sarcina
15. Definiţia ’’Totalitatea entităţilor organizatorice situate la aceeaşi distanţă de vârful
piramidei
organizatorice”, corespunde conceptului de:
a. Compartiment
b. Funcţie
c. Post
d. Nivel ierarhic
e. Pondere ierarhică
16. Relaţiile de autoritate, simt relaţii stabilite între:
a. Compartimente/posturi aflate în relaţie directă de subordonare
b. Posturi şi compartiment situate pe acelaşi nivel ierarhic
c. Organizaţie şi clienţi
d. Membrii unui grup informai
e. Salariaţi cu funcţii de execuţie
17. Maria este extravertită şi plină de energie. Se consideră pe bună dreptate lider şi manager,
pentru că este cea care coordonează cu succes o mare parte a proiectelor asociaţiei. Iar cine nu
doreşte să o numească lider „social”, ar trebui să o recunoască drept lider „de sarcini”. în care
dintre
dintre următoarele roluri în cadrul echipei, identificate de Belbin, se încadrează Maria?
a. conducătorul (chairman);
b. adjunctul (shaper);
c. nonconformistul (plant);
d. investigatorul (resource investigator);

1. Cercetarea fundamentală reprezintă:

a. activitatea destinată, în principal, utilizării cunoştinţelor ştiinţifice existente pentru
perfecţionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii şi servicii;
b. activitatea desfăşurată, în principal, pentru a dobândi cunoştinţe noi cu privire la
fenomene şi procese, precum şi în vederea formulării şi verificării de ipoteze, modele
conceptuale şi teorii;
c. activitatea de de reproiectare a sistemelor organizaţiei, în vederea realizării transferului
rezultatelor cercetării către agenţii economici, precum şi în plan social, având ca scop
introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii, precum şi
perfecţionarea celor existente.
2. Studiile de fezabilitate se realizează într-un proiect în cadrul etapei de:
a. Concepţie;
b. Planificare;
c. Realizare;
d. Control;
e. încheiere.
3. Printre formele de organizare a activităţii de cercetare-dezvoltare nu se numără:
a. Compartiment de cercetare-dezvoltare în cadrul organizaţiei;
b. Proiecte de cercetare întreprinse de salariaţi ai organizaţiei în afara programului de
lucru;
c. Secţii/laboratoare de cercetare subordonate compartimentelor funcţionale sau
operaţionale ale organizaţiei;
d. Proiecte de cercetare dezvoltare distincte ale căror manageri pot fi subordonaţi altor

24
manageri din cadrul organizaţiei.
4. Indicele performanţei costului (CPI) se calculează ca:
a. CPI = CBME - CBMP;
b. CPI = BAC/CBMP;
c. CPI = CBME/(CRME - BAC);
d. CPI = CBME/CRME;
1. După implicarea în realizarea produsului finit, deosebim:
a. procese de bază, procese mecanice, procese sezoniere;
b. procese de servire, procese auxiliare, procese manuale;
c. procese de bază, procese auxiliare, procese de servire;
d. procese manuale, procese mecanice, procese automate.
2. Specializarea pe produs a utilajelor existente la locul de muncă este o caracteristică a
tipului de
producţie:
a. în masă;
b. la comandă;
c. în serie;
d. individuală.
215
3. în revizia tehnică sunt cuprinse lucrări de:
a. înlocuire parţială a pieselor uzate;
b. demontare şi înlocuirea totală a subansamblelor componente ale utilajului;
c. probe şi rodaje mecanice;
d. determinarea stării tehnice a utilajului.
4. Printre etapele implementării unui proces de asigurare a calităţii într-o organizaţie se
numără:
a. Iniţiere;
b. Planificare;
c. Implementare;
d. Audit intern;
e. Verificare a sistemului;
f. Analiză managerială;
g. îmbunătăţirea continuă a sistemului.
A: a, d, f B: a, b, c, d, e, f, g C: c, d, f, g D: a, c, d, e
5. Ca şi documente necesare implementării sistemului calităţii într-o organizaţie nu putem
enumera:
a) Manualul calităţii;
b) Graficul Gantt;
c) Planurile calităţii;
d) Instrucţiunile de lucru.
6. Elemente componente ale unui grafic de control sunt:
a. Valorile caracteristicilor urmărite în eşantioanele prelevate din proces;
b. Deviaţia standard;
c. Tendinţa centrală;
d. Limita de control superioară.
A: a, d, c, d B: a, b, c C: a, c, d
1. înregistrarea fenomenului de lipsă de resursă materială în stoc implică stabilirea unor
decizii de genul:
a) impulsionarea furnizorilor pentru respectarea termenelor de livrare prestabilite,
sau livrarea cu anticipaţie a resurselor;

25
b) reconstituirea urgentă a stocului indiferent de efortul necesar şi sursa de
provenienţă a materialelor;
c) aprobarea consumului din stocul de siguranţă;
d) formarea de stocuri anticipate;
e) acceptarea lipsei de stoc.
Precizaţi textul considerat neadevărat.
2. Căile de valorificare a stocurilor devenite disponibile sunt:
a) folosirea materialelor din asemenea stocuri chiar în unitatea deţinătoare pe alte
destinaţii de consum, dacă se justifică economic;
b) apelarea, pentru valorificare, la unităţi specializate în comercializarea de materiale
şi produse;
c) comercializarea prin burse de mărfuri;
d) menţinerea în stoc pentru folosirea probabilă în perioade următoare;
e) valorificarea prin recuperarea cel puţin a substanţei utile din produsele care nu- şi
găsesc întrebuinţare în forma iniţială.
Precizaţi textul considerat neadevărat.
3. La optimizarea problemelor de croire se au în vedere următoarele „funcţii-scop”
(obiectiv):
a) maximizarea numărului de repere distincte care se croiesc dintr-un suport;
b) minimizarea numărului de operaţii de debitare;
c) minimizarea restului total care cade de la croire;
d) obţinerea mai multor tipuri de repere din acelaşi suport pentru croire;
e) maximizarea productivităţii muncii lucrătorilor antrenaţi la operaţia de croire.
Precizaţi textul considerat neadevărat.
4. La organizarea eficientă a subsistemului aprovizionare materială trebuie să se aibă în
vedere:
a identificarea principalelor funcţii ale subsistemului;
b definirea criteriilor pe baza cărora se va contura organizarea structurală;
228
c organizarea pe grupe de activităţi distincte a subsistemului;
d stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;
e precizarea rolului subsistemului în cadrul organizării structurale de ansamblu a
întreprinderii.
Precizaţi textul considerat neadevărat.
5. Departamentul de planificare-control, din structura organizatorică a compartimentului
de aprovizionare materială, asigură realizarea următoarelor activităţi:
a) elaborarea de previziuni privind necesităţile de materiale; dimensiunea stocurilor;
impulsionarea şi mărirea livrărilor de la furnizori;
b) elaborarea de previziuni privind necesităţile de materiale; dimensiunea stocurilor;
informarea sistematică asupra mutaţiilor de pe piaţa de materiale şi produse.
c) elaborarea de previziuni privind necesităţile de materiale; depistarea surselor de
furnizare; elaborarea programelor de aprovizionare;
d) elaborarea de previziuni privind necesităţile de materiale; dimensiunea stocurilor;
elaborarea programelor de aprovizionare;
e) dimensiunea stocurilor; depistarea surselor de furnizare; elaborarea programelor de
aprovizionare;
Precizaţi combinaţia integral adevărată.
6. Departamentul receptie-depozitare, din structura organizatorică internă a
compartimentului de aprovizionare materială, asigură realizarea următoarelor activităţi:
a) primirea-recepţia partizilor de materiale sosite de la furnizori; întocmirea de situaţii

26
statistice privind evoluţia stocurilor efective în raport cu limitele estimate; urmărirea
evoluţiei stocurilor efective în raport cu limitele esti-mate;
b) primirea-recepţia partizilor de materiale sosite de la furnizori; pregătirea resurselor
materiale pentru consum; urmărirea evoluţiei stocurilor efective în raport cu limitele
esti-mate;
c) primirea-recepţia partizilor de materiale sosite de la furnizori; achiziţionarea
materialelor neprogramate; pregătirea resurselor materiale pentru consum;
d) întocmirea de situaţii statistice privind evoluţia stocurilor efective în raport cu limitele
estimate; achiziţionarea materialelor neprogramate; deplasarea materialelor în
interiorul întreprinderii;
e) achiziţionarea materialelor neprogramate; pregătirea resurselor materiale pentru
consum; urmărirea evoluţiei stocurilor efective în raport cu limitele estimate.
Precizaţi combinaţia integral adevărată.
229
7. Exprimarea stocului de producţie în unităţi naturale (fizice) serveşte la:
a) estimarea fizică a potenţialului de producţie realizabil pe seama acestuia; determinarea
cheltuielilor de stocare al căror nivel se calculează în raport cu valoarea medie a
stocului de producţie; stabilirea taxei de asigurare a resurselor pe timpul stocării;
b) determinarea cheltuielilor de stocare al căror nivel se calculează în raport cu valoarea
medie a stocului de producţie; determinarea necesarului de forţă de muncă antrenată în
manipu-larea materialelor în depozite; estimarea necesarului de echipament tehnic
pentru dotarea depozitului;
c) estimarea fizică a potenţialului de producţie realizabil pe seama acestuia;
determinarea necesarului de forţă de muncă antrenată în manipularea materialelor în
depozite; stabilirea taxei de asigurare a resurselor pe timpul stocării;
d) determinarea cheltuielilor de stocare al căror nivel se calculează în raport cu valoarea
medie a stocului de producţie; stabilirea taxei de asigurare a resurselor pe timpul
stocării; estimarea efectului imobilizării ca atare a resurselor în stoc.
e) estimarea fizică a potenţialului de producţie realizabil pe seama acestuia;
determinarea necesarului de forţă de muncă antrenată în manipularea materialelor în
depozite; estimarea necesarului de echipament tehnic pentru dotarea depozitului;
Precizaţi combinaţia integral adevărată.
8. în structura activităţilor de aprovizionare pentru a căror realizare se impune o atenţie
sporită în economia de piaţă se încadrează:
a) controlul sistematic al stocurilor efective în raport cu limitele estimate;
b) analiza periodică a stadiului asigurării materiale;
c) urmărirea utilizării resurselor materiale pe destinaţiile de consum prestabilite;
d) urmărirea derulării contractelor de asigurare materială;
e) urmărirea evoluţiei structurii şi potenţialului de resurse materiale şi tehnice.
Precizaţi combinaţia adevărată.
9. In rolul de sursă de informare strategică, subsistemul aprovizionare culege date şi
informaţii referitoare la:
a) tendinţe în evoluţia viitoare a concurenţei;
b) elaborarea strategiilor eficiente în cumpărarea de resurse materiale;
c) sistemele informatice utilizabile în activitatea de aprovizionare;
d) modul de elaborare a bilanţurilor materiale;
e) fundamentarea programelor de aprovizionare.

27
Precizaţi care din următoarele variante de
răspuns este falsă:
1. Selecţia personalului presupune următoarele activităţi:
a. decizia de recrutare şi selecţia;
b. selecţia oamenilor care se prezintă la concurs;
c. analiza postului, analiza restricţiilor, analiza posibilităţilor de a găsi noi candidaţi,
decizia de recrutare;
d. organizarea de concurs pentru ocuparea postului;
e. a, b, c, d sunt false.
2. O sursă de potenţiali candidaţi pentru posturi manageriale o reprezintă:
a. firma/organizaţia
b. agenţiile specializate de recrutare
c. agenţiile private de recrutare
d. şcolile, liceele, universităţile
3. Selecţia candidaţilor se poate face folosind:
a. metode empirice
b. metode ştiinţifice
c. atât metode empirice, cât şi ştiinţifice
d. niciuna dintre variantele de răspuns nu e corectă
4. Motivaţia, poate fi definită ca fiind reprezentată de:
a. efortul pe care persoana trebuie să-l depună în procesul muncii;
b. gradul de orientare a unui efort permanent în direcţia realizării unuia sau mai multor
obiective;
c. orientarea efortului depus în direcţia realizării obiectivelor organizaţiei;
d. procesul de diminuare a efortului depus pentru realizarea obiectivelor organizaţiei;
e. tenacitatea cu care persoanele caută să-şi îndeplinească obiectivele.
5. Din cadrul piramidei manageriale a lui A. Maslow nu fac parte:
a. nevoile fiziologice;
b. nevoile de autorealizare;
252
c. nevoile de securitate;
d. nevoile de apartenenţă;
e. nevoile de existenţă.
6. între tipurile de nevoi identificate de D. McClelland nu trebuie inclusă următoarea variantă:
a. autorealizare;
b. afiliere;
c. putere;
d. realizare;
7. Grupele de nevoi promovate de către C. Alderfer sunt nevoi de :
a. existenţă, de securitate şi de autorealizare;
b. de stimă, de a dezvolta relaţii cu alţii şi de creştere;
c. existenţă, de a dezvolta relaţii cu alţii şi de creştere;
d. de apartenenţă, de creştere şi de autorealizare;
e. fiziologice, de creştere şi de autorealizare.
8. în procesul de apariţie a motivării, potrivit teoriei aşteptării a lui V. Vroom, nu apare
următorul
element:
a. valenţa;

28
b. aşteptarea (convingerea unui individ că un rezultat de ordinul întâi poate fi atins);
c. consecinţele obţinute în urma unui efort depus;
d. raportul dintre efortul depus de o persoană şi recompensele obţinute;
e. rezultatele (consecinţele) obţinute în urma unui efort depus.
1. Instrumentul specific de urmărire şi verificare a întregului proces de utilizare a
mijloacelor materiale şi financiare ale organizaţiei este :
a. controlul financiar preventiv;
b. controlul financiar de fond;
c. controlul financiar corectiv;
d. auditul organizaţiei;
e. contabilitatea de gestiune.
2. Cei mai importanţi utilizatori ai informaţiilor contabile sunt:
a. managerii;
b. salariaţii;
c. compartimentele de contabilitate;
d. compartimentele funcţionale;
e. compartimentele operaţionale.
3. Activitatea de contabilitate reprezintă:
a. totalitatea atribuţiilor prin care se cuantifică, prelucrează, înregistrează şi comunică în
267
expresie valorică procesele şi fenomenele economice din cadrul organizaţiei;
b. o funcţie al cărei scop esenţial constă în asigurarea permanentă şi regulată a societăţii
comerciale cu fondurile necesare şi în exercitarea controlului cu privire la rentabilitatea
operaţiunilor angajate cu aceste fonduri.
c. totalitatea atribuţiilor prin care se verifică şi asigură respectarea prevederilor legale cu
privire păstrarea şi utilizarea la mijloacelor materiale şi financiare ale organizaţiei.
d. toate activităţile ce vizează colectarea, prelucrarea şi interpretarea datelor financiare,
inclusiv mecanismele aferente, procurarea şi folosirea mijloacelor financiare, precum şi
controlul
necesar în acest domeniu;
e. doar activităţile ce vizează interpretarea datelor financiare, inclusiv mecanismele
aferente.
4. Controlul de gestiune cuprinde :
a. controlul operativ şi controlul postoperativ;
b. controlul financiar preventiv şi controlul financiar de fond;
c. controlul financiar permanent şi controlul intermitent;
d. controlul financiar preventive, controlul financiar operativ şi controlul financiar
postoperativ;
e. controlul finaciar şi controlul contabil.
5. Auditul constă în:
a. evidenţa contabilă propriu-zisă;
b. consultanţa în vederea diminuării amplorii impozitelor plătite;
c. analiza şi verificarea rapoartelor financiare cu scopul de a emite o opinie cu privire la
întocmirea acestora conform principiilor contabile general acceptate şi a legislaţiei
specifice;
d. oferirea de asistenţă persoanelor fizice şi juridice pentru întocmirea declaraţiilor de
impozite şi respectarea legislaţiei fiscale;
e. realizarea evidenţei contabile conform cu legea contabilităţii;
f. elaborarea de studii şi recomandări de perfecţionare a evidenţei contabile, elaborării
bugetelor şi contabilităţii de gestiune.

29
6. Dintre atribuţiile serviciului contabilitate în firmele româneşti nu face parte:
a. întocmirea lunară a balanţei de verificare a conturilor;
268
b. inventarierea patrimoniului;
c. verificarea lunară a egalităţii dintre rulajele şi soldul contului sintetic cu suma rulajelor
şi soldurilor conturilor sintetice;
d. întocmirea situaţiei programărilor necesarului de numerar şi transmiterea acestora la
bănci;
e. verificarea lunară a stocurilor de materiale din evidenţa contabilă cu stocurile din
evidenţa operativă a magaziilor de materiale şi consemnarea în scris a diferenţelor rezultate,
comunicarea superiorilor ierarhici în vederea adoptării măsurilor care se impun.
7. Dintre atribuţiile serviciului financiar în firmele româneşti nu face parte:
a. întocmirea documentelor de plată internă inclusiv pentru plata în termenele legale a
obligaţiilor către bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetul local;
b. întocmirea documentelor de plată externă;
c. întocmirea documentelor pentru ridicare de numerar în lei şi valută, din conturile
instituţiei;
d. verificarea şi întocmirea deconturilor de cheltuieli pentru deplasări externe;
e. întocmirea lunară a balanţei de verificare a conturilor.
8. Cele mai importante raportări financiare ale organizaţiei sunt situaţiile financiare anuale
care cuprind:
a. bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexele la bilanţ şi raportul de gestiune;
b. bilanţul, balanţa de verificare,, anexele la bilanţ şi raportul de gestiune;
c. bilanţul, balanţa de verificare,, anexele la bilanţ şi notele contabile;
d .contul de profit şi pierdere, anexele la bilanţ şi notele contabile;
e .bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexele la bilanţ şi notele contabile

30
31