Sunteți pe pagina 1din 16

1.

Într-un stat de drept, administraţia publică reprezintă sistemul prin care se realizează:
a. puterea legislativă
b. puterea executivă
c. puterea judecătorească
d. puterea de control

2. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a
administraţiei:
a. din primării
b. din sectorul privat
c. din sectorul de stat
d. publice

3. În sens restrâns, instituţia publică este o organizaţie cu personalitate juridică, înfiinţată prin
lege sau printr-un act administrativ în scopul realizării unor servicii:
a. publice
b. de stat
c. de management
d. de marketing

4. Universităţile private acreditate sunt instituţii de utilitate publică deoarece:


a. se înfiinţează prin lege
b. satisfac un interes public
c. programele universitare sunt aprobate de ministerul de resort
d. funcţionează la fel ca şi universităţile de stat

5. Conform Constituţiei României, autorităţile publice sunt:


a. Parlamentul şi Guvernul
b. Guvernul şi ministerele
c. Preşedintele ţării şi prefecţii
d. toate cele de mai sus

6. Conceptul de centralizare administrativă este caracteristic pentru administraţia publică din


România, pentru perioada:
a. interbelică
b. după cel de-al doilea război mondial şi înainte de 1989
c. după 1989
d. toate cele de mai sus

7. În cazul existenţei unei descentralizări administrative, colectivităţile locale dispun de:


a. competenţe decizionale proprii pentru satisfacerea intereselor publice
b. autonomie administrativă, financiară şi politică
c. libertate totală în hotărârea propriului destin economic, social şi politic
d. toate cele de mai sus

8. Desconcentrarea administrativă este o formă de:


a. autonomie politică
b. autonomie teritorială
c. management prin obiective
d. descentralizare controlată

9. În managementul public, desconcentrarea se opune din punct de vedere practic:


a. focalizării
b. concentrării
c. centralizării
d. descentralizării
1
10. Guvernul are următoarele funcţii fundamentale:
a. de strategie şi de reglementare
b. de autoritate politică şi autoritate de stat
c. de cercetare-dezvoltare şi previziune
d. de administrare a proprietăţii statului şi a proprietăţii private

11. Conform Constituţiei României, ministerele se organizează:


a. în subordinea Preşedinţei României
b. în subordinea Parlamentului
c. în subordinea Guvernului
d. în orice combinaţie de mai sus

12. Conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, autonomia locală este:
a. numai financiară
b. numai administrativă
c. administrativă şi financiară
d. administrativă, financiară şi politică

13. În administraţia publică locală exercitarea competenţelor stabilite prin lege revine:
a. autorităţii care găseşte cele mai bune soluţii
b. autorităţii care reprezintă cel mai bine partidul aflat la putere
c. autorităţii care se află cel mai aproape de Guvern
d. autorităţii care se află cel mai aproape de cetăţeni

14. Raportul dintre consiliul local şi primarul dintr-o localitate se caracterizează prin:
a. cooperare şi solidaritate
b. subordonarea primarului faţă de consiliul local
c. subordonarea consiliului local faţă de primar
d. subordonarea primarului şi a consiliului local faţă de prefect

15. Prefectul, fiind reprezentantul Guvernului pe plan local, apare ca un organ de:
a. centralizare
b. descentralizare
c. concentrare
d. desconcentrare

16. Prefectul conduce serviciile descentralizate:


a. ale primăriilor
b. ale consiliilor locale
c. ale ministerelor
d. toate cele de mai sus

17. Ridicarea unei nevoi sociale la rangul de interes public presupune o consacrare:
a. etică
b. istorică
c. ştiinţifică
d. legislativă

18. Deşi sunt de interes general pentru o comunitate locală, nu oferă servicii pentru satisfacerea
interesului public:
a. şcolile
b. spitalele
c. reţelele de canalizare
d. pieţele agro-alimentare

2
19. Aplicarea principiului autonomiei locale conduce la:
a. manifestarea independenţei faţă de Guvern
b. dezvoltarea capacităţii de inovare a autorităţilor locale
c. manifestarea conservatorismului autorităţilor locale
d. dezvoltarea capacităţii politice a autorităţilor locale

20. Caracteristicile de bază ale serviciilor publice sunt:


a. etica şi moralitatea
b. eficienţa ţi calitatea
c. tangibilitatea şi separabilitatea
d. intangibilitatea şi inseparabilitatea

21. Principiul dezvoltării durabile aplicat la serviciile publice se referă la realizarea:


a. unei calităţi cât mai bune
b. unui echilibru ecologic dinamic
c. unei eficienţe economice cât mai ridicate
d. unei durabilităţi cât mai mari

22. Perisabilitatea serviciilor publice se referă la:


a. demodarea lor în timp
b. degradarea lor prin stocare
c. consumarea lor simultan cu păstrarea lor
d. creşterea entropiei lor prin stocare

23. În raport cu principiul asigurării mediului concurenţial prevăzut de lege pentru serviciile
publice, realitatea românească reflectă:
a. un mediu concurenţial funcţional
b. un mediu concurenţial dirijat politic
c. un mediu monopolist de stat
d. un mediu monopolist de stat, combinat cu un mediu concurenţial dirijat politic

24. Conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, organizarea, conducerea,
administrarea, coordonarea şi controlul serviciilor publice sunt atribute ale:
a. Guvernului
b. Parlamentului
c. administraţiei de stat
d. administraţiei publice locale

25. Conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, serviciile publice de
gospodărie comunală asigură:
a. alimentarea cu apă, energie electrică şi termică
b. procesul de învăţământ din şcoli şi universităţi
c. procesul de tratamente medicale în spitale
d. organizarea de spectacole culturale

26. Serviciile publice de gospodărie comunală pot fi realizate:


a. de primării, în exclusivitate
b. de consilii comunale, în exclusivitate
c. de orice agent economic
d. de agenţi economici atestaţi de autorităţi naţionale de reglementare

27. Sistemul de termoficare al unui oraş reflectă principiul:


a. centralizării serviciilor publice
b. descentralizării serviciilor publice
c. corelării cerinţelor cu resursele
d. participării şi consultării cetăţenilor
3
28. Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor publice de gospodărie comunală se fac
cu respectarea legislaţiei în vigoare, pe baza următoarelor principii:
a. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin păstrarea unei părţi a veniturilor
realizate la nivelul comunităţii locale
b. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin maximizarea profiturilor
c. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin reducerea drastică a personalului
d. promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice prin achiziţionarea celor mai performante
tehnologii informatice

29. La negocierea unui teren care conţine bogăţii în subsol, administraţia:


a. are dreptul la un venit în natură, suplimentar faţă de preţul concesiunii
b. are dreptul la un venit în bani, suplimentar faţă de preţul concesiunii
c. are dreptul la un venit în natură sau bani, suplimentar faţă de preţul concesiunii
d. nu are dreptul la obţinerea unor venituri suplimentare, faţă de preţul concesiunii
30. Conducerea unei regii autonome naţionale:
a. se alege prin vot democratic
b. se alege pe criterii politice
c. se numeşte de către Guvern
d. se numeşte de către Parlament

31. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru serviciile publice de gospodărie comunală


funcţionează:
a. sub autoritatea Parlamentului
b. sub autoritatea Guvernului
c. sub autoritatea pentru protecţia consumatorilor
d. sub autoritatea publică

32. Managementul ca proces este:


a. caracteristic numai firmelor
b. caracteristic numai istituţiilor publice
c. caracteristic numai specialiştilor în domeniu
d. universal

33. Managementul tacit are la bază:


a. folosirea inteligenţei artificiale
b. cunoaşterea directă a realităţii şi procesarea intuitivă a experienţei
c. cunoaşterea realităţii virtuale
d. cercetările lui Fr. Taylor şi H Fayol

34. Pentru managementul tacit, cea mai importantă formă de conversie a cunoştinţelor este:
a. tacit >>> explicit
b. explicit >>> tacit
c. tacit >>> tacit
d. explicit >>> explicit

35. Fr. Taylor este considerat a fi creatorul:


a. managementului administrativ
b. managementului birocratic
c. managementului psihosociologic
d. managementului ştiinţific

36. Fr. Taylor a devenit celebru prin cercetările sale privind:


a. obţinerea profitului maxim în firmă
b. mişcările corpului uman în timpul executării unor activităţi
c. luarea deciziilor în timpul executării unor activităţi
4
d. managementul prin obiective

37. În viziunea lui H. Fayol, funcţiile administraţiei dintr-o firmă sunt:


a. cercetarea, dezvoltarea, previziunea
b. cercetarea, proiectarea, exploatarea
c. comanda, coordonarea, controlul
d. tehnică, de producţie, de securitate

38. H. Fayol este considerat creatorul:


a. managementului strategic
b. managementului calităţii
c. managementului birocratic
d. managementului administrativ

39. În viziunea lui Max Weber, funcţionarea perfectă a unei administraţii trebuia să fie modelată
după funcţionarea:
a. unei armate militare
b. unui mecanism de ceasornic
c. unui stup de albine
d. unei celule biologice

40. Descifrând fenomenul Hawthorne, Elton Mayo a demonstrat importanţa:


a. corelării disciplinei de muncă cu performanţele muncitorilor
b. corelării motivaţiei muncitorilor cu performanţele lor
c. manifestării unui leadership autocratic
d. manifestării unui leadership democratic

41. Abraham Maslow a devenit celebru prin formularea conceptului de ierarhie a nevoilor. Această
ierarhie are la bază:
a. nevoia de socializare şi de apartenenţă la un grup
b. nevoia de securitate
c. nevoia de autorealizare spirituală
d. nevoia de hrană şi de adăpost

42. Teoriile X şi Y de motivare a personalului au fost elaborate de:


a. Fr. Taylor
b. H. Fayol
c. McGregor
d. P. Drucker

43. Teoria X are la bază ideea că oamenii sunt:


a. leneşi
b. harnici
c. inovatori
d. creativi

44. Teoria Y are la bază ideea că oamenii sunt:


a. leneşi
b. harnici
c. inovatori
d. creativi

45. Teoria Y de motivare a personalului este în esenţă:


a. elitistă
b. entropică
c. optimistă
5
d. pesimistă

46. Tom Peters şi Robert Waterman consideră că în realizarea excelenţei, un concept cheie este:
a. eficienţa economică
b. inovarea tehnologică şi managerială
c. profitul maxim
d. disciplina de muncă

47. Funcţionarea eficientă a unei organizaţii presupune existenţa:


a. unui câmp de forţe interne mai mare decât câmpul forţelor externe
b. unui câmp de forţe interne mai mic decât câmpul forţelor externe
c. realizarea unui echilibru static între forţele interne şi cele externe
d. realizarea unui echilibru dinamic între forţele interne şi cele externe

48. Considerând ansamblul tuturor activităţilor dintr-o organizaţie, îl putem structura în două
componente:
a. procese de organizare şi procese de management
b. procese de execuţie şi procese de management
c. procese de planificare şi procese de organizare
d. procese de organizare şi procese de control

49. Pentru aprecierea modului de realizare a obiectivelor, în procesul de management se folosesc:


a. sisteme de măsurare
b. sondaje bazate pe chestionare
c. metode de brainstorming
d. metrici de evaluare

50. În sensul cel mai generic, am putea defini managementul ca fiind procesul prin care se
integrează resursele şi se dezvoltă capabilităţile unei organizaţii pentru realizarea:
a. misiunii ei
b. profitului maxim
c. entropiei maxime
d. eficienţei economice

51. Relaţiile de management pot fi:


a. pozitive şi negative
b. formale şi informale
c. convergente şi divergente
d. entropice şi de autoritate

52. Pentru managementul românesc sunt dominante:


a. calitatea şi performanţa
b. inovarea şi excelenţa
c. competiţia şi competenţa profesională
d. clientelismul politic şi administrativ

53. Care dintre afirmaţiile următoare nu este în concordanţă cu ideea de e-manager:


a. spaţiul fizic a fost înlocuit cu spaţiul virtual
b. comunicaţiile directe au fost înlocuite cu cele prin internet
c. şedinţele de lucru au fost înlocuite cu teleconferinţe
d. eficienţa economică a fost înlocuită cu entropia informaţională

54. În esenţa lui, managementul:


a. este exclusiv artă
b. este exclusiv ştiinţă
c. este şi artă şi ştiinţă
6
d. nu este nici artă şi nici ştiinţă

55. În considerarea managementului ca artă, un rol important revine:


a. analizei lucide şi raţionale
b. experienţei şi intuiţiei
c. educaţiei artistice
d. promovării valorilor culturale

56. Deciziile manageriale moderne reprezintă rezultatul folosirii unor modele de gândire:
a. ştiinţifice
b. intuitive
c. entropice
d. hibride

57. Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care:
a. configurează o posibilă şi dezirabilă dezvoltare a organizaţiei
b. reprezintă expresia unei dezvoltări deterministe a organizaţiei
c. reprezintă o extrapolare a stării reale prezente
d. configurează dorinţele şi orgoliile celor care conduc organizaţia

58. O formulare bună a viziunii unei organizaţii trebuie:


a. să conducă la obţinerea profitului maxim
b. să conducă la obţinerea avantajului competitiv
c. să fie înrădăcinată în prezent
d. să reprezinte raţiunea de a fi a organizaţiei

59. Misiunea unei organizaţii reprezintă:


a. dorinţa asociaţilor de a se îmbogăţi
b. raţiunea asociaţilor de a obţine profituri maxime
c. raţiunea de a fi a organizaţiei
d. raţiunea de a obţine un avantaj competitiv

60. Misiunea Companiei Maytag este:”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în gospodăriile cetăţenilor prin
proiectarea, realizarea şi vânzarea celor mai bune aparate electrice de uz casnic din lume”.
Accentul în această formulare se pune pe:
a. îmbunătăţirea calităţii vieţii în gospodăriile cetăţenilor
b. proiectarea şi realizarea celor mai bune aparate electrice
c. vânzarea celor mai bune aparate electrice
d. profitul care se obţine, ca o consecinţă a celor de mai sus

61. Managementul strategic este un proces care conţine:


a. viziunea şi misiunea
b. organizarea şi coordonarea
c. planificarea şi producţia
d. eficienţa şi inovarea

62. Managementul strategic este procesul prin care:


a. se implementează strategii
b. se maximizează profitul
c. fuzionează mai multe firme
d. se dezvoltă un marketing agresiv

63. Managementul strategic este procesul prin care se obţine:


a. un profit maxim
b. un avantaj competitiv
c. o putere de negociere cu furnizorii
7
d. o structură organizatorică matriceală

64. Managementul strategic poate fi implementat şi practicat:


a. numai în societăţi comerciale
b. numai în organizaţii non-profit
c. numai în administraţia publică
d. în orice tip de organizaţie

65. Strategiile sunt pentru o organizaţie:


a. scopuri ce reprezintă obiectivele strategice
b. mijloace pentru obţinerea obiectivelor strategice
c. planuri operaţionale pentru realizarea obiectivelor strategice
d. metode şi tehnici de optimizare a deciziilor manageriale

66. Dacă aţi fi directorul unei instituţii publice, aţi implementa în mod deosebit strategii de:
a. performanţă
b. competiţie
c. focalizare
d. diferenţiere

67. Riscul dezvoltării şi implementării unei strategii provine din:


a. ignoranţă în managementul strategic
b. incertitudine asupra evoluţiei mediului extern
c. incertitudine asupra evoluţiei mediului intern
d. ignoranţă în vederea unei prognoze

68. Integrarea tuturor obiectivelor strategice formulate pentru organizaţie, pentru o perioadă de 4-5
ani, împreună cu strategiile prin care se vor obţine aceste obiective şi resursele necesare, într-un
singur document la nivelul organizaţiei constituie:
a. planul de afaceri
b. planul strategic
c. planul tactic
d. planul operaţional

69. Succesul unei strategii depinde de:


a. susţinerea ei politică
b. dotarea organizaţiei cu tehnologii informatice
c. cum se face implementarea ei
d. cum se face auditul ei

70. Succesul implementării unei strategii depinde de:


a. evaluarea resurselor financiare ale organizaţiei
b. evaluarea rezistenţelor care se opun implementării
c. susţinerea ei politică
d. folosirea unor modele de gândire deterministe

71. Implementarea strategiilor necesită de multe ori schimbări în organizaţie. Managementul


acestor schimbări implică dezvoltarea unei gândiri şi atitudini:
a. statice
b. dinamice
c. liniare
d. deterministe

72. Metricile de evaluare sunt:


a. sisteme de măsurare şi evaluare a progresului înregistrat în procesul managerial
b. standarde pentru asigurarea calităţii
8
c. regulamente de organizare şi funcţionare
d. decizii ale autorităţilor politice şi administrative

73. Orientarea preponderentă a activităţii unei instituţii publice se face:


a. pentru obţinerea profitului maxim
b. pentru obţinerea avantajului competitiv
c. pentru realizarea unei calităţi superioare a serviciilor
d. pentru implementarea deciziilor politice şi a programului de guvernare

74. Prin comparaţie cu managementul dintr-o firmă, managementul dintr-o instituţie publică se
deosebeşte fundamental prin modul de:
a. comunicare
b. pregătire a personalului
c. finanţare
d. negociere a contractelor

75. Prin comparaţie cu managementul firmei, managementul instituţiilor publice este influenţat
politic. Aceasta se produce datorită:
a. situaţiei de tranziţie specifice din România
b. dorinţei politicienilor
c. puterii primarilor
d. misiunii instituţiilor publice

76. Implementarea managementului strategic în instituţiile publice este limitată îndeosebi de:
a. câmpul de forţe politice
b. bugetele anuale de venituri şi cheltuieli
c. incompetenţa managerială
d. creşterea entropiei sistemului

77. Planificarea poate fi gândită ca fiind:


a. o gândire proiectată în viitor
b. un control al viitorului
c. un proces decizional integrat
d. toate cele de mai sus

78. Planificarea operaţională:


a. a fost creată de Fr. Taylor
b. a fost creată în anii socialismului
c. este depăşită din punct de vedere istoric
d. face parte din viaţa oricărei organizaţii

79. Planificarea în managementul organizaţional modern:


a. este un proces unidirecţional, de sus în jos
b. este un proces bidirecţional, interactiv
c. este un proces centralizat, la nivelul judeţului
d. este un proces centralizat la nivelul Guvernului

80. În forma lui cea mai complexă, un plan trebuie să conţină următoarele elemente:
a. o analiză SWOT a organizaţiei
b. obiective, priorităţi, responsabilităţi
c. o aplicaţie a modelului Porter
d. ierarhia nevoilor a lui Maslow

81. La nivelul unei organizaţii, programele reprezintă:


a. proiecţii ale planului pe perioade de timp mai mici sau pe segmente de activitate mai reduse
b. variante posibile ale elaborării planului
9
c. integrarea resurselor şi a capabilităţilor
d. raţiunea de a fi a organizaţiei

82. Procedurile sunt programe care se aplică:


a. la o serie de activităţi unice
b. numai în cazul unor situaţii de criză
c. la orice categorie de activităţi
d. la o serie de activităţi repetitive

83. În realizarea cât mai bună a unui plan pot apărea limitări datorită:
a. modelelor de gândire ale celor care elaborează planul
b. modelelor de competiţie folosite de mediul extern
c. fenomenului Hawthorne
d. dinamicii ierarhiei valorilor

84. Prin procesul de organizare se generează:


a. entropie organizaţională
b. ordine structurală şi funcţională
c. ordine politică
d. toate cele de mai sus

85. Prin procesul de organizare entropia sistemului:


a. creşte
b. descreşte
c. rămâne constantă
d. nu există nici o relaţie între organizare şi entropia unui sistem

86. Odată realizate, structura administrativă şi structura funcţională a unei organizaţii:


a. trebuie considerate rigide şi imuabile
b. nu trebuie considerate rigide şi imuabile
c. intră în competiţie
d. organizaţia poate obţine personalitate juridică

87. Postul de muncă reprezintă un ansamblu de sarcini, obiective, competenţe şi responsabilităţi ce


revin:
a. în mod regulat şi permanent unui singur angajat
b. în mod aleatoriu unui singur angajat
c. în mod regulat şi permanent unui grup de angajaţi
d. în mod aleatoriu unui manager

88. Totalitatea posturilor de muncă, care prezintă aceleaşi caracteristici principale formează:
a. o pondere ierarhică
b. o normă de conducere
c. un compartiment
d. o funcţie

89. Managementul modern impune realizarea:


a. unei convergenţe între piramida ierarhiei manageriale şi piramida ierarhiei nevoilor umane
b. unei piramide ierarhice manageriale cât mai verticale
c. unei piramide ierarhice manageriale cât mai aplatizate
d. unei structuri manageriale cât mai complexe

90. Autoritatea managerială se defineşte ca fiind:


a. acelaşi lucru ca şi puterea
b. distanţa ierarhică faţă de baza piramidei manageriale
c. o competenţă de control a managerilor
10
d. o competenţă de decizie, prin care se pot angaja resursele organizaţiei

91. Responsabilitatea managerială reprezintă:


a. obligaţia asociată unui post de a respecta cu stricteţe disciplina de muncă
b. obligaţia asociată unui post de a se realiza obiectivele prevăzute
c. obligaţia asociată unui post de a se raporta zilnic superiorilor ce s-a făcut
d. toate cele de mai sus

92. Delegarea constă în atribuirea de către manager a uneia din sarcinile sale de serviciu:
a. în condiţii de certitudine
b. în condiţii de incertitudine
c. pe o durată limitată de timp
d. pe o durată nelimitată de timp

93. Funcţia de cercetare-dezvoltare integrează activităţile care au ca scop:


a. generarea de noi cunoştinţe şi idei privind procesul de producţie
b. obţinerea de noi cunoştinţe şi idei de la organizaţiile concurente
c. organizarea unor laboratoare de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică
d. crearea unor baze de cunoştinţe necesare procesului de benchmarking

94. Într-o instituţie publică, funcţia de producţie:


a. nu există
b. există şi se aplică numai la bunurile materiale realizate
c. există şi se aplică numai la serviciile realizate
d. există şi se aplică la bunurile materiale şi imateriale realizate

95. Într-o universitate, funcţia de producţie se referă la:


a. practica în producţie a studenţilor
b. atelierele de microproducţie
c. laboratoarele de cercetre-dezvoltare
d. formarea competenţelor profesionale ale studenţilor

96. Funcţia comercială se referă la:


a. aprovizionarea cu resurse materiale şi energetice
b. desfacerea şi vânzarea produselor / serviciilor
c. activităţi de marketing
d. toate cele de mai sus

97. Dacă ar fi să esenţializăm managementul dintr-o organizaţie, atunci ar trebui să evidenţiem cel
puţin trei procese:
a. asigurarea calităţii, asigurarea transparenţei şi asigurarea resurselor
b. gândirea, luarea deciziilor şi comunicarea
c. democratizarea, controlul şi leadership-ul
d. comunicarea, promovarea imaginii, marketingul

98. Cercetările arată că în procesul de comunicare, forma predominantă este:


a. comunicarea verbală
b. comunicarea non-verbală
c. comunicarea scrisă
d. e- comunicarea

99. Care dintre formele comunicării se caracterizează prin sincronicitate:


a. comunicarea verbală
b. comunicarea scrisă
c. e-comunicarea
d. toate cele de mai sus
11
100. Managementul virtual are la bază:
a. comunicarea verbală
b. comunicarea non-verbală
c. comunicarea scrisă
d. e- comunicarea

101. Expresia feţei, gesturi ale mâinilor şi picioarelor, contactul vizual, poziţia şi mişcarea corpului
sunt elemente specifice pentru:
a. comunicarea verbală
b. comunicarea non-verbală
c. luarea deciziilor
d. controlul operaţional

102. Cele mai importante funcţii ale comunicării sunt:


a. informarea şi transmiterea deciziilor
b. manipularea şedinţelor
c. crearea de imagine
d. luarea deciziilor

103. La baza dezvoltării diferitelor sisteme motivaţionale stau în principiu:


a. teoriile lui Fr. Taylor privind eficienţa muncii
b. teoriile lui H. Fayol privind funcţiile întreprinderii şi ale administrării
c. teoriile X şi Y ale lui McGregor
d. teoriile lui T. Peters şi R. Waterman privind excelenţa în afaceri

104. Motivarea pozitivă constă, în principiu, în:


promovarea pe baza criteriului seniorial
promovarea pe baza unor criterii oculte
recunoaşterea explicită a realizărilor subordonaţilor
recunoaşterea explicită a greşelilor făcute

105. Motivarea negativă constă, în principiu, în:


promovarea pe baza criteriilor valorice
folosirea sistemelor de penalizare a greşelilor
folosirea sistemelor de stimulare a creativităţii
promovarea transparenţei în luarea deciziilor

106. Motivarea extrinsecă se realizează prin:


satisfacerea unor condiţii materiale de viaţă
satisfacerea unor nevoi de securitate
regulamente de organizare şi funcţionare
standarde de calitate

107. Motivarea intrinsecă se realizează prin:


satisfacerea unor nevoi de hrană şi adăpost
satisfacerea unor nevoi psihologioce individuale
satisfacerea unor standarde de calitate
realizarea unor creşteri salariale

108. Motivarea centrată pe satisfacerea nevoii omului de a obţine recunoaşterea celorlalţi şi de a se


simţi bine în compania lor este de tip:
cognitiv
afectiv
extrinsec
negativ
12
109. Managementul şi leadership-ul sunt noţiuni care:
se suprapun parţial
se suprapun total
nu au nici o legătură
sunt la modă

110. Stilul de leadership caracterizat prin transparenţă, sociabilitate, flexibilitate, cooperare şi


motivare stimulativă este de tip:
autocratic
birocratic
permisiv
democratic

111. Funcţia de control:


este necesară numai atunci când se folosesc standarde de calitate
este necesară numai atunci când procesele manageriale sunt neperformante
este necesară desfăşurării oricărui proces managerial
nu este necesară desfăşurării oricărui proces managerial

112. Controlul managerial este un proces care se realizează, în principal, prin:


verificarea condicelor de prezenţă
verificarea modului în care sunt respectate regulamentele de organizare şi funcţionare
identificarea erorilor şi penalizarea celor care le-au făcut
măsurarea performanţelor efectiv realizate

113. Controlul preventiv este un proces focalizat pe analiza:


a. mediului intern
b. culturii organizaţionale
c. intrărilor în organizaţie
d. ieşirilor din organizaţie

114. Controlul preventiv este strâns legat de:


managementul riscului
managementul resurselor umane
managementul contingent
managementul cognitiv

115. Controlul corectiv este un proces focalizat pe analiza:


mediului extern
marketingului
intrărilor în organizaţie
ieşirilor din organizaţie

116. Controlul corectiv este un proces convergent cu:


procesul de penalizare a erorilor
procesul de promovare a personalului
procesul de adaptare al organizaţiei
procesul de fuziune al organizaţiei

117. Controlul preventiv şi controlul corectiv sunt:


a. procese care se suprapun
b. procese care se anulează reciproc
c. procese care se completează reciproc
d. procese care nu au nici o legătură între ele

13
118. Controlul diagnostic este focalizat:
pe procesul de producţie
pe procesul de motivare a angajaţilor
pe procesul de luare a deciziilor
pe procesul de planificare

119. Controlul diagnostic permite realizarea:


managementului prin obiective
managementului prin excepţii
managementului prin pilotaj
managementului virtual

120. Controlul prin limite se exercită prin:


identificarea limitelor bugetare
identificarea limitelor de dezvoltare
stabilirea limitelor decizionale
stabilirea limitelor comportamentale

121. Controlul prin valori se exercită prin:


dezvoltarea unui set de valori fundamentale cu privire la muncă şi la viaţa de organizaţie
dezvoltarea unui set de valori fundamentale cu privire la starea financiară a organizaţiei
identificarea valorilor maxime de profit
identificarea valorilor maxime de entropie

122. Implementarea controlului prin valori în instituţiile publice româneşti:


ar fi un succes total
ar fi un eşec total
ar fi în concordanţă cu managementul resurselor umane
ar fi în conflict cu managementul calităţii

123. Cultura organizaţională reprezintă o integrare:


a politicilor şi strategiilor
a culturilor mediului intern şi extern
a valorilor, credinţelor, metricilor şi ceremoniilor
mecanismelor de motivare a personalului

124. Cultura organizaţională reprezintă:


gradul de cultură al angajaţilor
spaţiul spiritual al organizaţiei
cultura produsă sub formă de bunuri materiale şi imateriale
teoria care stă la baza rezolvării conflictelor de muncă

125. Cultura organizaţională influenţează în mod preponderent spectrul:


deciziilor care se iau într-o firmă
activităţilor culturale dintr-o firmă
activităţilor sportive dintr-o firmă
proceselor tehnologice

126. O cultura organizaţională dinamică se corelează în mod natural cu:


mediocritatea şi gândirea deterministă
suficienţa şi gândirea statică
stresul şi gândirea conflictuală
excelenţa şi gândirea strategică

14
127. Autorul celor mai importante contribuţii în domeniul culturii organizaţionale:
Frederick Taylor
Henry Fayol
Abraham Maslow
Geert Hofstede

128. Fie dimensiunea proces-rezultate. Polarizarea culturii organizaţionale spre rezultate


înseamnă punerea accentului:
pe munca în colectiv, cu reducerea competiţiei şi a riscurilor
pe munca individuală, cu intensificarea competiţiei şi creşterea riscurilor
pe o distribuţie cât mai uniformă a autorităţii
pe gândirea pe termen lung

129. O cultură organizaţională mediocritară:


centrifughează valorile din organizaţie
stimulează valorile din organizaţie
reflectă un număr foarte mare de angajaţi mediocri din punct de vedere profesional
este foarte dinamică

130. Cultura organizaţională din universităţile româneşti se caracterizează prin:


conservatorism
dinamism
inovare
excelenţă

131. Universităţile sunt prin natura lor sisteme:


valorice, neliniare
mediocritare, liniare
non-valorice, statice
conglomerate, entropice

132. Recunoaşteţi 3 din cele 5 dimensiuni ale culturii definite de G. Hofstede:


liniaritate, neliniaritate, complexitate
distanţa faţă de putere, evitarea incertitudinii, colectivism
eficacitate, eficienţă, randament
calitate, performanţă, excelenţă

133. Schimbarea culturii organizaţionale dintr-o instituţie publică este un proces:


care se produce de la sine, conform legii entropiei
care se produce forţat, prin schimbarea legislaţiei
care necesită cunoaştere şi timp
care necesită bani şi tehnologii informatice

134. Cultura organizaţională inertă este prin natura sa:


conservatoare şi deci se va opune schimbării
inovatoare şi deci va favoriza schimbarea
neutră la schimbare
toate cele de mai sus

15
Structurarea testelor pe capitole :

Capitolul 1 : testele 1 –16


Capitolul 2 : testele 17 – 31
Capitolul 3 : testele 32 – 47
Capitolul 4 : testele 48 – 56
Capitolul 5 : testele 57 – 72
Capitolul 6 : testele 73 – 83
Capitolul 7 : testele 84 – 96
Capitolul 8 : testele 97 – 110
Capitolul 9 : testele 111 – 122
Capitolul 10: testele 123 – 134

Răspunsurile corecte la teste:

1.b 2.d 3.a 4.b 5.a 6.b 7.a 8.d 9.c 10.a 11.c 12.c 13.d
14.a 15.d 16.c 17.d 18.d 19.b 20.d 21.b 22.c 23.b 24.d 25.a 26.d
27.a 28.a 29.c 30.c 31.b 32.d 33.b 34.c 35.d 36.b 37.c 38.d 39.b
40.b 41.d 42.c 43.a 44.b 45.c 46.b 47.d48.b 49.d 50.a 51.b 52.d
53.d 54.c 55.b 56.d 57.a 58.c 59.c 60.a 61.a 62.a 63.b 64.d 65.b
66.a 67.b 68.b 69.c 70.b 71.b 72.a 73.d 74.c 75.d 76.b 77.d 78.d
79.b 80.b 81.a 82.d 83.a 84.b 85.b 86.b 87.a 88.d 89.c 90.d 91.b
92.c 93.a 94.d 95.d 96.d 97.b 98.b 99.a 100.d 101.b 102a 103.c 104.c
105.b 106.a 107.b 108.b 109.a 110.d 111.c 112.d 113.c 114.a 115.d 116.c 117.c
118.a 119.b 120.d 121.a 122.b 123.c 124.b 125.a 126.d 127.d 128.b 129.a 130.a
131.a 132.b 133.c 134.a

16