Noţiuni introductive

A. Istoric
B. Definirea statisticii
C. Abordarea statisticii
D. Concepte de bază
 Statistica a apărut din nevoia de cunoaştere în expresie
numerică:
 a activităţii umane,
 a fenomenelor şi proceselor din societate.

 Rădacinile istorice ale statisticii sunt reprezentate de 4 faze

de evoluţie:
 etapa statisticii practice
 etapa statisticii descriptive
 etapa aritmeticii politice
 etapa care utilizează metodele matematice şi calculul
probabilităţilor
 Statistica reprezintă ştiinţa ce studiază
aspectele cantitative ale determinărilor
calitative ale fenomenelor de masă, care:
 sunt supuse acţiunii legilor statistice
 se manifestă în condiţii concrete şi variabile
în timp şi spaţiu
 se numesc şi fenomene de tip colectiv
 se manifestă în cazul unui număr mare de
entităţi dintr-o colectivitate
 sunt fenomene nedeterministe, stohastice ( se
produc în condiţii de incertitudine)
 Exemple: cercetarea fenomenelor pe baza
experimentelor de laborator (în medicină:
viruși; în industrie: ceea ce ține de chimie,
metale etc
 sunt legile care se manifestă în cadrul

fenomenelor de masă, fiind considerate

rezultante medii ale manifestărior individuale

 În literatura de specialitate statistica este abordată
sub două aspecte:
ca statistică teoretică, având la bază:
 reguli statistice
 metode statistice
 tehnici statistice
ca statistică economică, ce presupune aplicarea
regulilor, metodelor şi tehnicilor statistice în
studiul fenomenelor concrete din economie.
1. Colectivitatea statistică
2. Unitatea statistică
3. Caracteristici (variabile) statistice
4. Varianta unei variabile
5. Frecvența unei variabile
6. Date statistice
7. Indicatorul statistic
8. Parametrul statistic
 reprezintă totalitatea elementelor:
de aceeaşi natură
supuse procesului cunoaşterii
cu trăsături esenţiale comune
generate de acelaşi complex de cauze esenţiale

 Clasificare:
1.1. Colectivitate statică – exprimă o stare,
formând un stoc la un moment dat; exemple....
1.2. Colectivitate dinamică - se prezintă ca un
flux, o devenire în timp (înregistrarea
elementelor este realizată într-un interval de
timp); exemple....
 reprezintă elementul constitutiv al colectivităţii statistice:

 Clasificare:
2.1. Unitate simplă – reflectă modul ei de existenţă
(ex.: persoană, angajat, student etc)
2.2. Unitate complexă - ţine de forma de organizare
economico-socială a colectivităţii (ex.:
familia/gospodăria, secție/echipă, grupa/anul de
studiu etc)
 reprezintă trăsăturile (însuşirile) comune unităţilor
statistice, care-şi modifică valoarea:
 în timp
 în spaţiu
 de la o unitate statistică la alta

 Nivelul variabilei variază de la o unitate la alta

 Clasificarea caracteristicilor/variabilelor:
3.1. După conţinut:
3.1.1. - caracteristici de spaţiu – indică
amplasarea unităţilor în teritoriu; ex.: județul, țara
3.1.2. - caracteristici de timp - arată momentul
sau perioada de apariţie a fenomenului;
ex.:vechimea în muncă, data de fabricație a unui
produs, an de naștere
3.1.3. - caracteristici atributive – ţin de natura
interioară a unităţilor; ex.: profitul, greutate,
salariu
3.2. După modul de exprimare:
3.2.1. – caracteristici cantitative -- numerice
(ex.: venit, valoarea încasărilor, număr turiști)
3.2.2. – caracteristici calitative – nenumerice sau
exprimate prin cuvinte; ex.: genul persoanelor
(masculin, feminin), mediul de proveniență (urban,
rural), categoriile de confort al unităților turistice
(neclasificate, 1 stea, 2 stele, 3 stele, 4 stele, 5
stele) etc
3.3. După natura variaţiei, caracteristicile sunt:

3.3.1. - discontinue -- se obțin ca urmare a

procesului de măsurare; pot lua mai multe valori
întregi într-un interval dat (ex.numărul
studenților, turiștilor, hotelurilor, spitalelor etc)

3.3.2. – continue – se obțin ca urmare a

procesului de numărare; pot lua orice valori într-
un interval dat (ex.cheltuieli, greutate etc)
3.4. După numărul formelor de manifestare:

3.4.1. - caracteristici alternative (binare) ---

ex.: promovabilitatea (promovat, nepromovat),
genul persoanelor (masculin, feminin), mediul de
proveniență (urban, rural),
3.4.2. - caracteristici nealternative – ex.: venitul,
profesia, număr salariați, calificative pentru
activitatea școlară etc
3.5. După modul de obţinere şi folosire a datelor:
3.5.1. - caracteristici primare -- obţinute direct
prin faza de culegere (ex.valoarea vânzărilor,
numărul locurilor de cazare etc)
3.5.2. - caracteristici derivate – stabilite prin
aplicarea unui model de calcul statistic (ex. Rata
șomajului, ponderea femeilor cu studii superioare
etc)

3.6. După gradul de importanţă:

3.6.1. – caracteristici esenţiale
3.6.2. – caracteristici neesenţiale
  nivelul unei variabile înregistrate la o
unitate sau grup de unități statistice

5. Frecvența unei variabile

 numărul de apariții al acelei variante, la
unități din colectivitate
 reprezintă caracterizări numerice ale unităţilor,
grupelor, colectivităţilor obţinute prin
observare şi prelucrare.

 Cuprind elementele:
noţiunea (precizează fenomenul)
valoarea numerică

 Pot fi:
absolute sau relative
primare sau derivate
 reprezintă expresia numerică
 a unor fenomene, procese, activităţi sau categorii
economice şi sociale
 rezultată prin aplicarea unui model de calcul

 Este în strânsă legătură de modelele statistice

Modelul statistic exprimă sub forma unei construcţii logice
sau matematice (funcţie, ecuaţii sau sistem de ecuaţii,
inecuaţii, etc):
 trăsăturile
 momentele
 corelaţiile
esenţiale din manifestările fenomenelor şi proceselor
 Indicator statistic descriptiv calculat în

cadrul unui eșantion pentru estimarea

parametrului colectivității