Cauzele apariției inflației

Fenomen economic deosebit de complex și cuprinzător, inflația a

generat o amplă dezbatere între economiști. în prezent nu există o
teorie generală acceptată a inflației, cauzele care generează acest
proces economic putând fi de ordin economic, psihologic, social-politic,
intern sau extern, incluse prin relațiile economice internaționale și al
creșterii interdependentelor dintre economiile naționale.
Integrată în acest mod, în acțiunile și comportamentele agenților
economici, instituțiilor și populației, rata inflației anticipate poate fi un
punct de reper pentru rata inflației efective în viitor, care are tendința
să dureze atât timp cât un șoc o face sa crească sau să se diminueze.
Din punctul de vedere al cauzelor generatoare de inflație putem evidenția următoarele tipuri de inflație:

-inflație prin cerere;

-inflație prin costuri;

-inflație structurală.

1.Inflația prin cerere are la bază creșterea cererii globale în fața căreia oferta este inelastică sau indiferentă. In figura nr. 1,
"INFLAŢIA PRIN CERERE" se poate observa că prin creșterea cererii sub impactul unui șoc, prețul și cantitatea de echilibru
sporesc ca expresie a modificării echilibrului care se adaptează atât prin cantități cât și prin prețuri

Acest tip de inflație a fost pus in evidență de adepții teoriei cantitative a

. banilor, variația procentuală a masei monetare fiind egală cu masa variaților
procentuale a cantităților oferite și prețurilor
 2.Inflația prin costuri se fundamentează pe legăturile care există între nivelul costurilor, comportamentul agenților economici și
eficiența utilizării factorilor de producție. Ipoteza de la care pornește analiza o reprezintă faptul că costurile unitare primesc un
impuls de creștere. Acest impuls de creștere poate fi generat de:
 Deprecierea cursului de schimb al monedei naționale; ceea ce duce la scumpirea factorilor de producție din import, favorizând
creșterea IPC și a bunurilor cu ajutorul factorilor de producție importați;
 Pierderea sau restrângerea unor piețe de desfacere, ceea ce conduce la majorarea costului mediu fix;
 Atragerea în circuitul economic a unor factori de producție mai mari, ai căror prețuri sunt superioare în raport cu
productivitatea marginală ca urmare a unor proaste alocări de resurse;
 Existența deja a unui proces inflaționist care determină revendicări din partea sindicatelor și patronatelor pentru a-și conserva
veniturile reale, ceea ce necesită creșterea veniturilor nominale (salarii, dobânzi, impozite si taxe etc) soldate cu majorarea
costurilor unitare.

3.Inflația structurală presupune o situație gravă din economie în care cererea și oferta se modifică în sens contrar; ca
regulă, cererea crește, iar oferta scade. Ea reprezintă atât o continuare între inflația prin cerere si cea prin costuri, dar are și unele
elemente componente specifice: existența unor puternice structuri monopoliste, de oligopol și administrativ -birocratice, care au
capacitatea de a stimula unele componente ale cererii globale, concomitent cu reducerea unor elemente ale ofertei globale.
Inflația structurală poate să provină și din anticipările incorecte asupra structurii viitoare a cererii, cea ce generează
neconcordanța între structura materială a cererii și cea a ofertei. La bunurile la care cererea este mai mare decât oferta se va
declanșa o tendință de creștere a prețurilor, care, prin mecanismele specifice de autoîntreținere, se generalizează la întregul nivel
al economiei naționale. Cererea excendentă poate proveni de la factorii guvernamentali, angajați particulari sau fie de natură
externă.
 Alte cauze ale inflației
inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta
reală de bunuri și servicii;
inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta
agregată;
inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent
de cererea agregată;
inflația importată;
inflația prin structuri.