Banca Nationala a Romniei spune ca n trimestrul al treilea se remarca o scadere a

cresterii economice, datorita ncetinirii cresterii consumului si a lucrarilor de

constructii.

BNR a publicat vineri minuta sedintei Consiliului de Administratie din 4 noiembrie, in

care se mentioneaza detaliat ultimele date din economie.

BNR spune ca productia industriala a nceput sa accelereze, iar cresterea deficitului

de cont curent s-a stopat, datorita intrarilor de fonduri europene.

Pentru prima data, BNR se arata preocupata de tendinta de epuizare a resurselor

disponibile de forta de munca. Semnalizata tot mai intens de indicatorii specifici si
de sondajele de specialitate.

Membrii Consiliului de Administrative au remarcat faptul ca aceasta crestere

economica, cu mult peste asteptari, este asteptata sa decelereze pe termen
mediu, dar sa ramna peste ritmul potential. n primul semestru, Romnia a avut o
crestere economica de 5,2%, cea mai ridicata din Uniunea Europeana.

Dinamica cresterii economiei romnesti va fi probabil cea mai ridicata din Uniunea
Europeana in anul curent si va continua sa ocupe ulterior locuri nalte in aceasta
ierarhie, inclusiv in regiune, mentioneaza BNR. Ultimele date indica o crestere
economica anuala cuprinsa ntre 5,5% si 6%. Pentru anul viitor, primele prognoze
indica o crestere economica de peste 4%.

BNR tine sa precizeze ca o implementare a tuturor majorarilor salariale si a

reducerilor de taxe care se discuta va duce la o suprancalzire a economiei si ca
efectele adverse s-ar putea resimti si intensifica pe termen mediu si lung, mai ales
daca se continua practica amnarii investitiilor publice.

BNR spune ca aceste masuri de cresteri salariale si reduceri de taxe ar putea avea
repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finantare externa si a
comportamentului cursului de schimb.
Mai jos aveti minuta Consiliului de Administrative din 4 noiembrie in detaliu

Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romniei prezenti la

sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al
Bancii Nationale a Romniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de
administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romniei; Liviu Voinea,
membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a
Romniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu,
membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului
de administratie; gnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj
Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.

n cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica

monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza
actualizata a evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile
de specialitate, precum si a altor informatii interne si externe disponibile.

Discutiile membrilor Consiliului au debutat cu referiri la comportamentul recent al

inflatiei. S-a remarcat ca, dupa majorarea din august, rata anuala a inflatiei a scazut
in septembrie ceva mai mult dect s-a anticipat, la -0,57 la suta, ca urmare a
declinului amplu al preturilor LFO. S-a subliniat ca pe ansamblul trimestrului III
aceasta a confirmat totusi asteptarile de crestere si ca in absenta impactului
tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la suta ea s-ar fi marit in
septembrie la 0,82 la suta, de la 0,68 la suta in luna iunie. Evolutia inflatiei a fost
sustinuta att de componente exogene ale IPC - precum dinamica pretului
combustibililor, reflectnd reluarea cresterii cotatiilor petrolului, si pretul majorat al
produselor din tutun -, ct si de inflatia de baza.

Membrii Consiliului au remarcat ca rata anuala pozitiva a inflatiei CORE2 ajustat s-a
plasat pe un trend ascendent in trimestrul III, dar usor mai lent dect cel prognozat.
S-a apreciat ca, in conditiile relativei aprecieri a leului, afectnd prioritar preturile
serviciilor, evolutia a fost in consonanta cu cresterea excedentului de cerere
agregata in trimestrul II si cu prelungirea tendintei ascendente a variatiei preturilor
productiei industriale pentru piata interna in unele ramuri producatoare de bunuri
de consum; ca argumente, au fost invocate cresterile de preturi de consum
consemnate pe segmentul produselor alimentare procesate si pe cel al marfurilor
nealimentare, sugernd si o relativa slabire a influentelor dezinflationiste ale
mediului extern.
n discutiile privind cresterea economica, membrii Consiliului au mentionat ca
aceasta s-a accelerat peste asteptari in trimestrul II, in principal pe seama
consumului gospodariilor populatiei, dar si a formarii brute de capital fix; exportul
net si-a majorat in schimb contributia negativa la dinamica PIB. S-a apreciat ca cele
mai recente evolutii prefigureaza o ncetinire a cresterii economice in trimestrul III,
nsa in conditiile mentinerii acesteia peste ritmul potential, implicnd continuarea
majorarii gap-ului pozitiv al PIB si a presiunilor sale inflationiste. S-au considerat
relevante, pe de o parte, scaderea dinamicii pozitive a comertului cu amanuntul si a
volumului lucrarilor de constructii in perioada iulie-august, si, pe de alta parte,
accelerarea cresterii productiei industriale si stoparea adncirii deficitului de cont
curent; aceasta din urma ca efect, in principal, al sporirii intrarilor de fonduri
europene, care a contrabalansat majorarea soldului negativ al balantei bunurilor.

Membrii Consiliului s-au aratat preocupati de tendinta de epuizare a resurselor

disponibile de forta de munca, semnalizata tot mai intens de indicatorii specifici si
de sondajele de specialitate. S-a observat, totodata, ca ritmul anual de crestere a
cstigului salarial mediu net pe economie s-a mentinut la valori de doua cifre in
iulie-august, iar cel al costurilor salariale unitare din industrie a crescut usor,
atingnd la rndul lui o medie de doua cifre. S-a exprimat si opinia ca potentialul
advers al acestora - din perspectiva inflatiei/competitivitatii - ar putea fi atenuat de
actualele marje de profit ale companiilor.

n debutul discutiilor privind noua prognoza pe termen mediu, membrii Consiliului

au aratat ca aceasta reconfirma, in linii generale, coordonatele precedentei proiectii
a inflatiei, dupa doua runde in care ea a suferit semnificative revizuiri in sens
descendent. S-a remarcat nti ramnerea traiectoriei prognozate a ratei anuale a
inflatiei in teritoriul negativ pna in decembrie 2016 si sub intervalul de variatie al
tintei in primele luni ale anului 2017, la valori cvasi-similare celor prognozate
anterior.

Unii membri ai Consiliului au semnalat ca acestea continua sa se plaseze sub

nivelurile anticipate pe termen scurt in tari din regiune si in zona euro. S-a subliniat,
in acelasi timp, ca o asemenea pozitionare a traiectoriei prognozate este atribuibila
integral sau in mare parte reducerilor recente si viitoare ale unor impozite indirecte.

A fost remarcata, de asemenea, consolidarea profilului ascendent pe care traiectoria

prognozata a ratei anuale a inflatiei l capata la nceputul anului 2017, aceasta fiind
asteptata sa revina in interiorul intervalului de variatie al tintei la mijlocul anului
viitor si sa se plaseze la finalul orizontului prognozei in jumatatea superioara a
intervalului. Membrii Consiliului au evidentiat, totodata, usoara revizuire in sus a
pattern-ului anticipat al inflatiei de baza, concomitent cu mentinerea cvasi-
constanta a contributiei componentelor exogene ale IPC la accelerarea in
perspectiva a inflatiei; s-a mentionat ca traiectoriile ascendente prognozate ale
acestora din urma reflecta in principal efectele de baza asociate taierilor cotei
standard a TVA si probabila inversare graduala a sensului influentei socurilor globale
de natura ofertei, inclusiv in conditiile reluarii tendintei crescatoare a cotatiilor
materiilor prime pe pietele internationale.

n evaluarea membrilor Consiliului, natura si intensitatea actiunii viitoare a factorilor

pe partea ofertei continua sa fie totusi incerta si sa genereze, pe termen scurt,
riscuri predominant dezinflationiste, avnd nsa o capacitate scazuta de a afecta
durabil anticipatiile inflationiste pe termen mediu, in ipoteza materializarii lor. Pe
lnga evolutia preturilor internationale ale petrolului si ale produselor agro-
alimentare, a fost remarcat ca relevant comportamentul preturilor administrate. n
cazul cursului de schimb al leului, s-a considerat ca riscurile la adresa acestuia au
ca surse majore evolutiile incerte pe plan mondial, deciziile de politica monetara ale
bancilor centrale majore si ale celor din regiune, precum si initiativele legislative
adoptate recent in contextul intern specific. n cadrul discutiei, unii membri ai
Consiliului au reiterat ca actualul coridor al ratelor dobnzilor la facilitatile
permanente ale BNR este de natura sa ofere o mai mare flexibilitate politicii
monetare.

Membrii Consiliului au remarcat ca incertitudinile legate de actiunea factorilor pe

partea ofertei marcheaza si prognoza inflatiei de baza, in conditiile in care
perspectiva accelerarii ei este sustinuta ntr-o oarecare masura de prezumata
disipare a efectelor indirecte ale socurilor dezinflationiste globale, alaturi de
epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA. S-a subliniat nsa
ca determinante pentru actuala traiectorie crescatoare a ratei anuale prognozate a
inflatiei CORE2 ajustat sunt presiunile inflationiste anticipate a fi exercitate pe
orizontul proiectiei de pozitia ciclica a economiei, dar si de costurile salariale unitare
si de anticipatiile inflationiste plasate pe un trend ascendent.

n analiza facuta, membrii Consiliului au aratat ca previziunile privind deschiderea

mai ampla a excedentului de cerere agregata pe orizontul prognozei au ca suport
accelerarea peste asteptari a cresterii economice in primul semestru al anului,
implicnd inversarea in devans a pozitiei ciclice a economiei, precum si revizuirea in
sens crescator a prognozei privind dinamica PIB in semestrul II, dar si in anii 2017 si
2018; in raport cu anul curent, cresterea economica este asteptata sa decelereze pe
termen mediu, dar sa ramna peste ritmul potential. n acest context, s-a remarcat
ca dinamica cresterii economiei romnesti va fi probabil cea mai ridicata din UE in
anul curent si va continua sa ocupe ulterior locuri nalte in aceasta ierarhie, inclusiv
in regiune. Unii membri ai Consiliului au remarcat ca estimarile privind PIB-ul
potential si cresterea potentiala, asa cum arata experienta internationala, au nevoie
de evidenta empirica suplimentara.

S-a subliniat ca stimulii majori ai cresterii economice vor continua sa-i constituie
masurile de relaxare fiscala si de crestere a salariilor, secondate de conditiile
monetare reale acomodative; s-au facut referiri si la influentele favorabile ce vor
veni din redresarea graduala a economiei in zona euro, dar si la recentele efecte
adverse sub asteptari ale Legii privind darea in plata. n acest context, unii membri
ai Consiliului s-au aratat preocupati de perspectiva ca rolul de motor al cresterii
economice sa fie detinut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar
de masurile fiscale si de majorarile diferitelor categorii de venituri ale populatiei. Alti
membri au remarcat ca se anticipeaza totusi o crestere in termeni relativi a
contributiei investitiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul conditiilor financiare
favorabile si al marjelor crescute de profit ale firmelor, conditionata nsa de ritmul
absorbtiei fondurilor europene si de cel al realizarii investitiilor publice. S-a
exprimat, de asemenea, opinia ca aportul exportului net va ramne negativ, dar in
scadere. S-a subliniat ca este esential ca deficitul contului curent al balantei de plati
sa se mentina in zona de sustenabilitate. n acest context, o mare parte a membrilor
Consiliului a reiterat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice in
vederea evitarii derapajelor si a consolidarii economiei romnesti.

n opinia membrilor Consiliului, incertitudinile asociate acestui tablou continua sa

genereze riscuri in dublu sens la adresa perspectivei inflatiei. S-a apreciat unanim
ca in contextul acestui sfrsit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile
privind constructia bugetului public pentru anul 2017 care sa jaloneze conduita
viitoare a politicii fiscale si de venituri. Relevanta lor este sporita, pe de o parte, de
caracterul executiei bugetare pe primele noua luni ale anului curent, si, pe de alta
parte, de multitudinea si natura masurilor fiscale si salariale initiate in perioada
recenta pe plan legislativ, a caror concretizare este deocamdata incerta; ele vizeaza
reduceri de impozite si taxe, precum si majorari de salarii in sectorul bugetar si
cresteri de venituri ale populatiei de natura prestatiilor sociale. S-a aratat ca o
eventuala implementare, chiar si partiala, a acestor masuri ar conduce la o
suprancalzire a economiei si ca efectele adverse s-ar putea resimti/intensifica pe
termen mediu si lung, mai ales daca se continua practica amnarii investitiilor
publice; s-au semnalat si posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de
finantare externa si a comportamentului cursului de schimb al leului. Unii membri ai
Consiliului au invocat cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere si angajamentele
Romniei privind respectarea lor, precum si alte prevederi legale interne, apreciind
ca acestea reduc probabilitatea materializarii unui asemenea scenariu. n acelasi
timp, unii membri ai Consiliului au mentionat nevoia unei corelari mai atente a
deciziilor de politica economica pentru a se preveni generarea de efecte adverse
asupra procesului de convergenta reala.

n evaluarea membrilor Consiliului, importante ramn si incertitudinile privind

redresarea economica a zonei euro, alimentate in principal de anemia economiilor
emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar si de
incertitudinile izvorte din rezultatul referendumului din Marea Britanie. S-a apreciat
ca cele din urma devin mai relevante pe termen mediu, inclusiv in conditiile in care,
pna in prezent, economia Marii Britanii, dar si cea a zonei euro, au dovedit o
rezilienta fata de votul Brexit, in principal datorita deciziilor de politica monetara ale
bancilor centrale. Riscurile in sens descendent induse de acestea la adresa inflatiei
interne s-ar putea materializa att pe calea preturilor importurilor, ct si prin efecte
contractioniste exercitate pe termen mediu asupra pozitiei ciclice a economiei
romnesti.

n aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea conduitei

actuale a politicii monetare, in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen
mediu, ntr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice
sustenabile. Astfel, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate
mentinerea ratei dobnzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta; totodata
Consiliul de administratie a decis in unanimitate mentinerea la A/- 1,50 puncte
procentuale a coridorului simetric format de ratele dobnzilor la facilitatile
permanente in jurul ratei dobnzii de politica monetara, continuarea gestionarii
adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, pr