Sunteți pe pagina 1din 16

Sectorul extern in Orientul Mijlociu

Proiect realizat de :
Gavan Mihai-Octavian
Grigoras Mihai
Mihai Razvan-Marian
Cuprins
Introducere

Orientul Mijlociu este o zonă geografică situată în sudul și estul Mării Mediterane, care
se întinde din estul Mediteranei până în Golful Persic. Orientul Mijlociu este o
subregiune a Asiei, însă unii geografi susțin că este o parte a Africii. Cele patru culturi
principale din Orientul Mijlociu sunt cea evreiască, cea persană, cea arabă și cea turcă.
Aceste sfere culturale au origini lingvistice și etnice diferite.

Orientul Mijlociu este, în mod tradiţional, văzut ca un uriaş depozit de energie, chiar
dacă semnificaţia regiunii pentru stabilitatea politică globală depăşeşte cu mult
interesele energetice ale statelor industrializate. Orientul Mijlociu deţine un loc important
pe scena politică in-ternaţională şi pentru faptul că este o sursă de multiple ameninţări,
între care cele mai semnifi- cative sunt exportul de fundamentalism islamic şi terorism,
traficul de droguri şi posibila proliferare a armelor de distrugere în masă. Pe alt plan,
integritatea teritorială a unor state din regiune este în pericol (de exemplu Irak şi
Afganistan), în timp ce războiul civil este foarte aproape în alte state (cum ar fi Pakistan
şi Liban). Chiar şi în statele cu o situaţie politică relativ stabilă sunt posibile conflicte
etnice şi sectare. Orientul Mijlociu este o regiune în care se intersectează interesele şi
sferele de influenţă ale marilor puteri, dintre care se detaşează Statele Unite şi Rusia.
Geografic: ansamblu geopolitic vast cu deschidere de aproape 4000 Km2 între
strâmtorile turceşti şi cel mai sud-estic punct al Peninsulei Arabiei, între valea Nilului şi
munţii Afganistanului. Punte de legătură între M. Mediterană şi Oceanul Indian. Datorită
rutelor terestre şi maritime este un patrulater care face legătura între Asia, Africa şi
Europa. Aceasta este definiţia tradiţională

Politic: este compus din trei mari ţări periferice: Egipt, Iran şi Turcia, fiecare cu o
populaţie de aprox. 60 mil. loc.; ţările centrale ale Semilunei Fertile (Irak, Israel,
Iordania, Liban, Siria) şi de ţările Peninsulei Arabia (A.Saudită, Bahrein, EAU, Kuweit,
Oman, Qatar şi Yemen)

Economic: deţin 75% din rezervele mondiale de hidrocarburi, mari producătoare de


bumbac, fosfaţi, gaze naturale.

Demografic: pop. totală a O.M. este de circa 245 mil. loc., 12 din cele 15 state fiind
locuite

în principal de arabi (113 mil, din care 68 mil. la E de Suez). Pop. turcă pe locul doi cu

61 mil., persani şi asimilaţi-28 mil., kurzi-21 mil, copţi-10 mil., evrei-4mil., alţii-1 mil.

Religios: dominantă religia musulmană – 92% din total, iar în cadrul acestora două
treimi sunt suniţi iar o treime şiiţi. Şiiţii reprezintă majoritatea populaţiei în Iran, Irak,
Bahrein şi 40% din pop. Libanului. Creştinii sunt circa 14 mil (2/3 în Egipt) şi 4 mil. de
evrei.

Anul trecut a înregistrat o serie de evoluții pozitive în regiunea Orientului Mijlociu și


Africa de Nord (MENA). Eforturile de redresare și reconstrucție sunt în curs de
desfășurare în Irak ca urmare a eliberării teritoriului său, în timp ce țări precum
Republica Arabă Egipt și Arabia Saudită au suferit reforme economice și sociale
majore. Cu sprijinul comunității internaționale, refugiații sirieni și comunitățile gazdă din
Liban și Iordania au continuat să demonstreze o rezistență remarcabilă

În plus, creșterea a crescut în întreaga regiune și aproape toate țările MENA s-au mutat
pentru a reduce sau elimina subvențiile energetice, pentru a identifica noi surse de
venituri non-petrol și pentru a extinde plasele de siguranță socială pentru a proteja pe
cei săraci de efectele negative ale schimbării.

În același timp, violența și consecințele războiului continuă să-și ia amploarea în Libia,


Republica Arabă Siriană și Republica Yemen. Procesul de pace din Orientul Mijlociu
rămâne o provocare, iar anumite părți ale regiunii riscă să piardă o generație de copii
din afara școlii în fața fragilității, a conflictelor și a violenței.
PREZENTARE ECONOMICĂ
Creșterea economică a MENA era așteptată să revină la o medie de 2,0% în 2018, de
la o medie de 1,4% în 2017. Reboundul ușor al creșterii regionale reflectă impactul
pozitiv al reformelor și politicilor de stabilizare întreprinse în multe țări în paralel cu
recenta creștere în prețurile petrolului și cererea externă de petrol. Creșterea
economică în regiunea MENA se preconizează o îmbunătățire modestă, atingând în
medie 2,6% în 2019-2020. Exportatorii de petrol vor beneficia în mod semnificativ de
creșterea prețurilor petrolului și a cererii externe de petrol, care va rămâne probabil
ridicată, precum și de reformele interne. Este de așteptat ca importatorii de petrol să
beneficieze de reforme, de creșterea comerțului cu Europa și China și de intrările
financiare ale exportatorilor de petrol MENA.
http://www.worldbank.org/en/region/mena/overview

Arabia Saudită
Are o economie bazată pe petrol, care generează 45 % din Produsul Intern Brut.
Economia se bazează pe exploatarea și, mai recent, prelucrarea petrolului. Este un
exemplu tipic de țară care a cunoscut o dezvoltare economica substanțială ca urmare a
valorificării acestui combustibil, solicitat intens pe plan mondial. În ultimii ani ai secolului
al XX-lea Arabia Saudita a devenit cel mai mare producător și exportator de petrol din
lume. Arabia Saudita are și o producție industrială diversificată: metalurgie feroasă și
neferoasă (aluminiu), construcții de mașini (inclusiv electronică și electrotehnică),
ciment, textile . Fiind deficitară în resurse de apă, Arabia Saudita și-a dezvoltat cea mai
puternică industrie de desalinizare a apei de mare din lume.

Comertul exterior
Politica comerciala a Arabiei Saudite are la baza conceptele de comert liber şi
competiție. Orice crestere a prețurilor la importuri din orice tara depinde de preturile
concurentei, iar comertul cu amanuntul este 100% proprietatea sectorului privat. Pe
ansamblu, Arabia saudita urmareste sa practice o politica comerciala cât mai liberală.
Nu exista nicio restricție financiară sau cote care sa fie impuse importatorilor cu
exceptia bauturilor alcoolice şi produselor din carne de porc care sunt complet interzise.
Comertul exterior a jucat un rol important în procesul de dezvoltare, mai ales prin
prisma exporturilor totale în PIB a caror pondere a crescut datorita diversificarii
sectoarelor nonpetroliere.
Importurile

Totalul importurilor Arabiei Saudite în anul 2016 a fost de 140,16 miliarde dolari în
scădere cu 19,8% față de anul 2015 când au înregistrat valoarea de 174,66 miliarde
dolari.

Exporturile

Totalul exporturilor Arabiei Saudite în anul 2016 a fost de 183,57 miliarde dolari în
scădere cu 9,8% față de anul 2015 când au înregistrat valoarea de 203,55 miliarde
dolari. Exporturile de petrol în anul 2016 au fost de 136,18 miliarde dolari în scădere cu
10,9% față de anul 2015 când au înregistrat valoarea de 152,90 miliarde dolari. De
asemenea, ponderea petrolului în totalul exporturilor a scăzut de la 75,1% în anul 2015
la 74,2% în 2016. Exporturile nepetroliere în anul 2016 au atins nivelul de 47,38
miliarde dolari în scădere cu 6,4% față de anul 2015 când au fost de 50,64 miliarde
dolari. Ponderea în totalul exporturilor a crescut de la 24,9% la 25,8% în anul 2016
având în vedere declinul înregistrat la exporturile de petrol.
AUTORITATEA NATIONALA PALESTINIANA
Atât dezvoltarea economică cât și cea comercială sunt îngreunate de fragmentarea
teritoriulului autorității în Cisiordania, dar și din cauză că mare parte din PIB - și așa mic
datorită subdezvoltării economice - și donațiile din lumea întreagă nu ajung să
contribuie la dezvoltarea economică, ci se folosesc la înarmare.
Dezvoltarea economică și socială este foarte redusă. Populația palestiniană suferă din
cauza lipsei canalizării, a drumurilor publice suficiente, a școlilor, grădinițelor și în
general a locurilor de muncă în număr suficient.

CIPRU

Deși economia Ciprului a suferit datorită conflictului armat din l974 dintre etnia turcă și
cea greacă, țara are o dinamică econ. susținută de turism (activitate hotelieră) și de
activitatea bancară în care joacă un rol important în zonă, mai ales după declinul
Libanului din ultimele decenii. Zona cipriotă greacă are un ritm de dezvoltare superior,
bazat în special pe acordurile econ. cu CEE, conform cărora s-a dezvoltat viticultura,
recolta de citrice (cca. 50% din pământul arabil) și a cartofilor, care datorită climei se
recoltează timpuriu. Resurse: grâu, cartofi, viță de vie, vin, măsline, agrume (citrice),
tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini, lână, lactate, puiet pește, bureți de mare;
cupru (de unde vine și numele țării), pirite, crom, sulf, azbest, ciment.

Export $4.198 miliarde (2014)

Bunuri citrice, cartofi,


exportate medicamente, ciment,
îmbrăcăminte

Import $7.743 miliarde (2014)

GEORGIA

Economia Georgiei se bazează în mod tradițional pe turismul de pe coasta Mării Negre,


pe cultura viticolă, cea a citricelor și a ceaiului, precum și pe exploatarea manganului și
a cuprului. Sectorul industrial este axat azi pe producția metalurgică, textilă și chimică.
Georgia are probabil cea mai veche cultură viticolă a lumii. Parțial mai sunt folosite
procedee de vinificare străvechi, de fermentare a mustului în ulcioare de lut (kvevri).
Pentru export se produc cu mijloace moderne vinuri de amestec
precum Mukuzani sau Tsinandali, georgienii înșiși preferă însă vinurile obținute prin
metode tradiționale. În ultima perioadă au început și investorii străini să producă vinuri
georgiene care se exportă în cantități mari, în Kaheția a apărut marca GWS a
concernului Pernod Ricard, firma americană Bagrationi produce vinuri spumoase
ușoare. Pe plan internațional renumele vinului georgian este în creștere, în pofida
deselor lui interdicții pe piața rusă.

Exporturi 1,4 miliarde dolari (2006)

Importuri 2,5 miliarde dolari (2006)


IORDANIA
Principalele produse oferite de Iordania la export sunt, îngrășămintele pe bază de
fosfați, legumele și fructele proaspete, produsele farmaceutice și confecțiile Principalele
produse importate de Iordania sunt: petrolul, gazele naturale, produsele alimentare,
cerealele, animalele vii, mașinile și echipamentele de transport, produsele industriale
manufacturate,
Marile industrii din Iordania sunt asociate cu fosfați, potasuri, rafinarea petrolului
și ciment, dar există și industrii prelucrătoare ușoare. Rafinaria de la Zaraqa satisface
cererea locală de petrol și energie electrică. Altă centrală electrică importanta este
la Amman și 99% din electricitate se obține din energia termică. S-au dezvoltat multe
industrii mici - fructe si legume conservate, țigarete, ulei de măsline și săpun. Industria
turistică este în dezvoltare. Sunt planificate noi stațiuni de coastă la Aqaba pe granita
cu Israelul.
Fosfații sunt cele mai importante minerale și produse exportate. Peste 4 milioane de
tone se extrag anual. Al doilea minereu important este potasiul din Marea Moartă (
peste 1 milion de tone). Există zăcăminte mici de minereuri de fier, nichel și plumb. De
asemenea se explotează puțină marmură și argilă. Petrolul importat prin conductă
din Arabia Saudita, este rafinat la Zaraqa. Gazele naturale sunt exploatate din 1989 în
partea de nord-est a țării și sunt utilizate în termocentrale.
IRAK

Având mari rezerve de petrol, Iranul și-a sporit producția în ultimii ani, tinzând să
redevină unul din principalii producători și exportatori mondiali în domeniu, cum era
înainte de 1980. Posedă importante capacități de rafinare a petrolului a căror extindere
o vizează. Are imense rezerve de gaze naturale, tot mai mult valorificate.
Industria prelucrătoare, relativ diversificată (îndeosebi rafinarea petrolului, chimică,
metalurgică, textilă, alimentară, mașini, trenuri și tramvai), și forță de muncă. În ce
privește gazele naturale, cu livrări de zece miliarde de metri cubi în anul 2009, Iranul
este al doilea mare furnizor de gaze naturale, după Rusia.
Exporturi totale: 49,443 mld. $ (2016) ,iar produsele exportate sunt: petrol – peste 90%,
materii prime, alimente, animale .Importuri totale: 40,339 mld. $ (2016)iar produsele
importate sunt: produse alimentare, medicamente, produse manufacturate,
echipamente industriale, autovehicule .

ISRAEL
Israelul are o economie modernă, diversificată și continuu ascendentă, cu un sector
high-tech crescând rapid în pondere și importanță. Guvernul țării deține o parte
semnificativă a proprietății din economia țării. Fiind o țară săracă în resurse naturale,
Israel depinde aproape total de importurile materiilor prime, așa cum ar
fi țiței, cărbune, diamante brute și alimente.
Centrala Solara ASHAIM va combina trei tipuri de energie: energie
termică solară, energie fotovoltaică și din arderea de gaze naturale si va duce la
reducerea importurilor, echilibrarea balanței comerciale și a resurselor de valută străină.
În 2017, Israelul a exportat 48,8 mld de dolari, devenind astfel cel de-al 48-lea cel mai
mare exportator din lume. În ultimii cinci ani, exporturile Israelului au scăzut cu o rată
anuală de -1%, de la 52,2 mld $ în 2012 la 48,8 mld $ în 2017. Cele mai recente
exporturi sunt conduse de diamante care reprezintă 21,9% din totalul exporturilor
Israelului, urmat de medicamente ambalate, care reprezintă 9,7%
.În 2017, Israelul a importat 62,5 mld de dolari, devenind astfel cel mai mare al 46 lea
importator din lume. În ultimii cinci ani, importurile Israelului au crescut cu o rată anuală
de 0,6%, de la 68,3 mld $ în 2012 la 62,5 mld $în 2017. Cele mai recente importuri sunt
conduse de diamante care reprezintă 9,4% din importurile totale ale Israelului de Crude
Petroleum, care reprezintă 6,37%.

KUWEIT
Economia Kuweitului este bazata pe bogate resurse de petrol si de gaze naturale.
Kuwait are o economie bazata pe titei, petrolul și îngrășămintele fiind principalele
produse de export. Exporturile au constat in petrol (95%) şi produse petroliere rafinate
(3,75%). Importurile au fost constituite din produse masini si mijloace de transport
(37,4%), produse de consum (21,3%), alimentare si agricole (13,7%),produse chimice
(9,5%).
OMAN

În 2017, Oman a exportat 31,2 miliarde de dolari, devenind astfel cel de-al 58-lea cel
mai mare exportator din lume. În ultimii cinci ani, exporturile Omanului au scăzut cu o
rată anuală de -6,4%, de la 44,3 mld $ în 2012 la 31,2 mld în 2017. Cele mai recente
exporturi sunt conduse de Crude Petroleum, care reprezintă 43,5% din totalul
exporturilor din Oman , urmată de Gaz petrolier, care reprezintă 10,6%.

În 2017, Oman a importat 29,8 miliarde de dolari, devenind astfel cel mai mare
importator din lume din lume. În ultimii cinci ani, importurile Omanului au crescut cu o
rată anuală de 1,4%, de la 27,7 mld în 2012 la 29,8 mld în 2017. Cele mai recente
importuri sunt conduse de Automobile care reprezintă 7,42% din totalul importurilor din
Oman, de către avioane, elicoptere și / sau nave spațiale, care reprezintă 4,92%.

QATAR

Economia qatareză caută să diversifice sursele de venit, cunoscând fiind că principalele


surse sunt industria gazelor și petrochimica. Principalele produse exportate sunt țițeiul,
produsele petroliere rafinate, lichide din gaze naturale, amoniac, uree și substante
petrochimice. Qatarul importa îndeosebi produse prelucrate, mașini-unelte și
echipamente de transport și materiale de construcții, acestea reprezentând peste 70%
din totalul importurilor.
În 2017, Qatar a exportat 52,3 mld dolari, fiind cel de-al 47-lea cel mai mare exportator
din lume. În ultimii cinci ani, exporturile din Qatar au scăzut cu o rată anuală de -13,3%,
de la 105 mld de dolari SUA în 2012 la 52,3 mld de dolari în 2017. Cele mai recente
exporturi sunt conduse de Gaz petrolier, care reprezintă 48,8% din totalul exporturilor
din Qatar , urmată de Crude Petroleum, care reprezintă 25,6%.
În 2017, Qatar a importat 21,6 miliarde de dolari, devenind astfel cel mai mare 67-lea
importator din lume. În ultimii cinci ani, importurile din Qatar au crescut cu o rată anuală
de 4,2%, de la 16,8 mld dolari în 2012 la 21,6 miliarde dolari în 2017. Cele mai recente
importuri sunt conduse de avioane, elicoptere și / sau nave spațiale, care reprezintă
8,59% importurile totale de Qatar, urmate de Cars, care reprezintă 6,18%.

TURCIA

Cele mai importante exporturi ale Turciei sunt mașinile (13,2 mld dolari), aurul (6,96mld
$), camioanele de livrare (5,04mld $), piesele de vehicule (4,64mld $) și bijuteriile
(3,39mld $) . Importurile sale de top sunt Aur ( 17.1mld $), Petrol rafinat (9.8mld $),
Mașini (8.78mld $), Piese de vehicule (6.34mld $) și Fier vechi (5.84mld $).

În 2017, Turcia a exportat 166 mld de dolari, devenind astfel cel de-al 27-lea cel mai
mare exportator din lume. În ultimii cinci ani, exporturile Turciei au crescut cu o rată
anuală de 0,9%, de la 161mld $ în 2012 la 166mld $ în 2017. Cele mai recente
exporturi sunt conduse de Cars, care reprezintă 7,92% din totalul exporturilor Turciei si
de către Gold, care reprezintă 4,18%.

În 2017, Turcia a importat 214 de mld de dolari, devenind astfel cel de-al 20-lea cel mai
mare importator din lume. În ultimii cinci ani, importurile Turciei au crescut cu o rată
anuală de 1,1%, de la 205mld $ în 2012 la 214mld $ în 2017. Cele mai recente
importuri sunt conduse de Aur, care reprezintă 7,95% din totalul importurilor Turciei de
către Rafinăria Petrolului, care reprezintă 4,56%.
Emiratele Arabe Unite
Exporturile de top ale Emiratelor Arabe Unite sunt Petrolul rafinat ( 39.9mld $), Petrolul
rafinat (21.2mld $), Aurul (20.2mld $), Diamonds (8.22mld $) și Gazul petrolier (7.92mld
$) Sistemul armonizat). Importurile sale de top sunt: Aur (17,2 miliarde de dolari),
Articole de bijuterie (10,5 milioane de dolari), Mașini (8,62 miliarde dolari), Diamante
(8,32 miliarde de euro) și Petrol rafinat (8,16mld dolari).

În 2017, Emiratele Arabe Unite au exportat 142mld de dolari, devenind astfel cel de-al
32-lea cel mai mare exportator din lume. În ultimii cinci ani, exporturile din Emiratele
Arabe Unite au scăzut cu o rată anuală de -6,7%, de la 181mld de dolari în 2012 la 142
mld de dolari în 2017. Cele mai recente exporturi sunt conduse de Crude Petroleum,
care reprezintă 28,1% din total exporturile din Emiratele Arabe Unite, urmate de
Rafinare Petrol, care reprezintă 15%.

În 2017, Emiratele Arabe Unite au importat 175 mld de dolari, ceea ce a devenit cel de-
al 25-lea cel mai mare importator din lume. În ultimii cinci ani, importurile din Emiratele
Arabe Unite au scăzut cu o rată anuală de -0,7%, de la 179mld de dolari SUA în 2012
la 175mld de dolari SUA în 2017. Cele mai recente importuri sunt conduse de aur, care
reprezintă 9,8% din totalul importurilor din Emiratele Arabe Unite, urmată de bijuterii,
care reprezintă 5,94%.
Inflația
Din 1996 până în 2000, inflația regională, ponderată în PIB, a scăzut de la 11,5 la suta
la 2,5%. Din 2000, totuși, această tendință a fost inversată. O mică creștere în Anul
2001 a fost urmat de creșteri în fiecare an până în 2008, când inflația s-a dublat în cifre
și a reprezentat din nou o problemă de politică prioritară. Criza financiară globală a
diminuat temporar inflația și a redus urgența de a aborda această problemă, dar
înțelegerea motivelor creșterilor recente poate ajuta la rezolvarea oricărei reapariții
după criză în inflația care ar putea apărea.
Concluzie

Bibliografie:

1. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-
countries/bulgaria_ro#prezentare-
general%C4%83https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2010/wp10135.pdf
2. http://www.imm.gov.ro/2018/11/27/directia-strategii-si-relatii-externe-asia-america-africa-si-
orientul-mijlociu-indrumare-de-
afaceri/https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2010/wp10135.pdf
3. https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2010/wp10135.pdf
4. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-
countries/bulgaria_ro#prezentare-general%C4%83
5. https://atlas.media.mit.edu/fr/profile/country/geo/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Orientul_Mijlociu
7. https://www.eximpulse.com/global-details.php?Country=Qatar

S-ar putea să vă placă și