C O L E G I U L T E H N I C ,,I U L I U M A

N I U”
ŞIMLEU SILVANIEI, SĂLAJ

Filieră: TEHNOLOGICĂ

Profilul: SERVICII

PROIECT DE SPECIALITATE
ÎN VEDEREA SUSŢINERII EXAMENULUI
PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICAREPROFESIONALĂ- TEHNICIAN
ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

NIVEL 4

Prof.coordonator, Absolvent,
ec. Nosal Mariana Nicoleta Brisc I. Alina Maria

0
 MAI, 2017

C O L E G I U L T E H N I C ,,I U L I U M A N I
U”

ŞIMLEU SILVANIEI, SĂLAJ

Filieră: TEHNOLOGICĂ

Profilul: SERVICII

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

TEMA

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE

1
 MAI, 2017

CUPRINS

Argument..................................................................................................................................3

Capitolul I: Contabilitatea decontărilor comerciale.............................................................5

1.1 Conținutul decontărilor comerciale..................................................................................5

1.2 Organizarea sistemului informațional contabil al decontărilor comerciale......................6

1.3 Contabilitatea sintetică a decontărilor comerciale............................................................6

1.4 Contabilitatea furnizorilor și a altor tranzacții asimilate..................................................9

1.5 Contabilitatea clienților și a altor tranzacții asimilate....................................................10

1.6 Reduceri de preț consemnate în factura inițială..............................................................11

1.7 Reduceri de preț acordate ulterior întocmirii facturii de aprovizionare și consemnate în

factura distincte.....................................................................................................................11

Capitolul II: Studiu de caz S.C. UNICARM S.R.L.............................................................13

2.1 Date de identificare.........................................................................................................13

2.2 Prezentarea echipei manageriale.....................................................................................14

2.3 Personalul.......................................................................................................................15

2.4 Prezentarea produselor sau a serviciilor ce fac obiectul afacerii ...................................15

2.5 Planuri financiare ...........................................................................................................15

2.6 Operații specifice decontărilor comerciale.....................................................................16

Concluzii și propuneri............................................................................................................18

Bibliografie..............................................................................................................................20

2
 ARGUMENT

În studierea acestei teme, am încercat să prezint modalităţile şi lucrurile care trebuie

făcute pentru decontarea corectă a cheltuielilor financiare într-o societate comercială.
În cadrul activităţii economice, se realizează schimburi de valori între entităţile care
participă la circuitul economic. În funcţie de pozitia acestora, iau naştere raporturi juridice de
drepturi şi obligaţii, cunoscută sub denumirea generică de relaţii cu terţii. Acestea sunt
generatoare de creanţe pentru cei care oferă ceva şi de datorii pentru cei care primesc, sau în
favoarea cărora se realizează anumite prestaţii. În aceste condiţii, creditorul este în drept să
pretindă o contraprestaţie, de regulă sub formă monetară, iar debitorul este obligat să
plătească ulterior, la un anumit termen numit scadenţă
Pentru a-și putea desfășura activitatea, orice unitate economică efectuează în mod
curent tranzacții de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii. Derularea acestor operații
economice presupune existența a doi agenți economici: unul numit furnizor, pentru care
operația reprezintă o vânzare de bunuri sau servicii, iar celălalt numit client, pentru care
operația reprezintă o cumpărare de bunuri sau servicii.
Furnizorii (vânzătorii) înregistrează în contabilitate valoarea creanțelor față de clienți
privind livrările de bunuri și serviciile executate precum și datoriile pentru avansurile primite
de la clienți.
Clienții (cumpărătorii) înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor față de
furnizori privind livrările de bunuri și serviciile executate precum și creanțele pentru
avansurile acordate furnizorilor.
În contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar
în cadrul lor pe termene de plată respectiv de încasare, precum și pe fiecare persoana fizică
sau juridică. Documentul aferent este Situația încasării achitării facturilor utilizat pentru
evidența analitică a clienților, respectiv a furnizorilor; el se întocmește lunar sau pe masura

3
efectuării operațiilor, fie pentru toți clienții sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienți sau
de furnizori. Servește ca jurnal auxiliar pentru ținerea contabilității analitice a clienților sau
furnizorilor la unitatile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale” respectiv, pentru
prezentarea situației soldurilor contului 4111 „Clienți” sau a contului 401 „Furnizori”. Acest
document nu circulă, arhivându-se la compartimentul financiar contabil.
Contabilitatea este singura ştiinţă care poate oferi informaţii precise cu privire la o
entitate, la un moment dat,cu ajutorul înregistrărilor operaţiilor economice. În orice moment
cu ajutorul contabilităţii,putem avea imagine clară asupra societăţii,întrucât toate operaţiile
economice sunt înregistrate în momentul înfăptuiri lor şi pot fi verificabile.Contabilitatea este
principalul instrument de cunoaştere,gestiune, control al patrimoniului unei entități precum şi
al rezultatelor obţinute Furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului şi întocmirii
balanţelor financiare şi bilanţului contabil se bazează pe Legea contabilităţii /din
1991,articolul2.Liceanul va constata că disciplina numită contabilitate cuprinde un limbaj
aproape particular,în care îşi fac loc termeni şi cunoştinţe de economie.Tocmai aceşti termeni
fac din contabilitate un domeniu al practicilor şi de gestiune către care mulţi dintre noi se
îndreaptă astăzi.Lucrarea de faţă, este orientată către latura aplicativă şi este elaborată pe baza
prevederilor Legii contabilităţii numărul 82/1991.Cuprinde o arie largă de operaţii
contabile,aplicaţii practice pe clase de conturi şi studii de caz necesare oricărei entități,
indiferent de obiectul de activitate .În lucrarea de faţă, am realizat o clasificare a
veniturilor,după provenienţalor, şi am încercat să dau o definiţie a ceea ce înseamnă
contabilitate,în măsura încare am înţeles această disciplină. Această lucrare este adresată
tuturor celor cedoresc să-ţi însuşească contabilitatea,celor ce o studiază elevi,profesori, şi
celor interesaţi.În speranţa că nu am folosit un limbaj străin şi că lucrarea acesta va fi
accesibilă tuturor şi folositoare celor care vor păşi în tainele acesteidiscipline, recomand
această lucrare ca fiind o notă informativă asupra a ceea ce este contabilitatea.
Este bine ştiut faptul că fără clienţi nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul
principal al executării de produse sau servicii şi nici o entitate comercială nu ar avea unscop
pentru a se înfiinţa sau intra şi supravieţui pe piaţă.Bineînţeles că tot ce ţine de o entitate
comercială este important şi anume producţia, prezentarea, desfacerea, ofertele speciale şi
tehnologia cât mai avansată, însătoate acestea au rost doar atunci când există un cumpărător
sau consumator, un beneficiar , cu alte cuvinte – un client.
La o primă analiză mentală a cuvântului client ne vine în gând cumpărător. Însă,
pentru ca o entitate comercială să ajungă să aibă clienţi trebuie ca această să ştie cum să-
icâştige şi să-i păstreze, ceea ce nu este deloc uşor şi presupune multă muncă din
4
parteaofertantului de produse sau servicii.Într-o economie de piaţă prosperă doar cei ce ştiu să
atragă clienţi noi, să-i păstreze şi să-i faca să cumpere mai mult.
Odată devenit client, persoana sau entitatecomercială respectiva trebuie tratată cu
grijă şi respect pentru a nu o pierde.Este mult mai uşor să pierzi un client decat să atragi altul.
Pe lângă fiecare client pierdut că urmare a nesatisfacerii acestuia, se mai pierde un numar
considerabil deposibili clienţi care vin în contact cu acesta şi aud de nemultumirile sale în
ceea ce priveste entitate comercială în discuţie.

CAPITOLUL I: Contabilitatea decontărilor comerciale

1.1 Conținutul decontărilor comerciale

Întreprinderile își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relații de

decontare cu furnizorii, cu clienții, cu angajații, cu organismele de asigurare și protecție
socială, cu bugetul statului și alte organisme publice, cu grupul de asociați și cu subunitățile,
precum și cu alte persoane fizice și juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terți.
Aceste relații comerciale curente generează, în contabilitate, apariția datoriilor pentru
beneficiar și a creanțelor pentru furnizor sau prestator, ambele situații având termene de
decontare, de regula, subun an.
Datoriile (obligațiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori.
Existența lor este generată de decalajul de timp 525d38f dintre momentul primirii valorilor
economice și cel al livrării unui echivalent valoric sau a unei contraprestații pe măsură.
Agenții economici care au avansat valorile economice poarta denumirea de creditori.
Reflectarea contabilă a acestor datorii începe odata cu crearea angajamentelor și încetează în
momentul stingerii (plății) lor.
Creanțele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existența unui decalaj între
momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii și cel al decontării, adică
a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestații pe măsură. Agenții economici care
au beneficiat de bunurile și valorile avansate, poartă denumirea de debitori.
Evaluarea datoriilor și creanțelor se face în momentul apariției lor la valoarea
nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat
sau de decontat.
Datoriile și creanțele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la
cursul de schimb existent la data efectuării operațiilor care le-au generat.

5
 Diferențele de curs valutar ce apar intre data plații datoriilor respectiv încasării
creanțelor în valută și data la care au fost înregistrate inițial, sunt recunoscute ca venituri
financiare (la datorii – cursul valutar scade, la creanțe cursul valutar crește) respectiv
cheltuieli financiare (la datorii cursul valutar crește, la creanțe cursul valutar scade) în
perioada în care apar.

1.2 Organizarea sistemului informațional contabil al decontărilor comerciale

Existența unei mari varietăți de relații economice din care iau naștere datorii și
creanțe generează o diversitate de documente primare care le consemnează.
Prezentarea succintă a categoriilor de datorii și creanțe corelate cu principalele
documentele aferente ar fi:
- angajarea respectiv stingerea datoriilor și a creanțelor față de furnizori și respectiv
clienți presupune utilizarea de: facturi, facturi fiscale, aviz de însoțire a mărfii, ordin de platî,
cec, bilet la ordin, cambie, chitanță;
- angajarea respectiv stingerea datoriilor și a creanțelor față de personalul unității
presupune utilizarea de: state de plată, lista de îndemnizații, lista de avans chenzinal, lista
pentru plățile parțiale, ordin de deplasare, chitanță;
Principalele documente cu caracter operativ utilizate pentru evidența datoriilor
și creanțelor sunt:
Registrul de comenzi si Fisa de urmărire a executării comenzilor, utilizate pentru
urmărirea realizării contractelor încheiate cu furnizorii de bunuri și servicii.
Fișa de urmărire a contactelor, folosită pentru urmărirea livrărilor de bunuri și
servicii către clienți.
Relațiile economice care dau naștere la datorii și creanțe comerciale impun existența
unui numar semnificativ de persoane fizice sau juridice, a căror urmărire individuală se
realizează prin organizarea contabilității analitice.
Urmărirea datoriilor și a creanțelor se realizează valoric, eventual cu distincție asupra
datei și documentului de creare a lor, respectiv a datei și documentului de stingere a lor.
Contabilitatea analitică se ține cu ajutorul „Fișelor de cont pentru operații
diverse” sau cu diferite situații întocmite prin programele informatice.

1.3 Contabilitatea sintetică a decontărilor comerciale

6
 Cumpărările de bunuri și servicii de către o întreprindere, de la furnizori interni sau
externi, generează datorii care, de regulă se sting prin plata contravalorii bunurilor și
serviciilor achiziționate. După modul de decontare a datoriilor comerciale:
· datorii provenite din cumpărări pe credit comercial, care se achită prin
instrumentele obișnuite de plată (ordin de plată);
· datorii provenite din cumpărări pe credit cambial, care peresupune că
decontarea se face prin intermediul efectelor de comerț (trata, biletul la ordin).
Contabilitatea datoriilor din cumpărări se conduce cu ajutorul grupei de conturi 40
“Furnizori și conturi asimilate”, detaliată pe următoarele conturi operaționale:
· 401 “Furnizori”;
· 403 “Efecte de plătit”;
· 404 “Furnizori de imobilizări”;
· 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”;
· 408 “Furnizori-facturi nesosite”;
· 409 “Furnizori – debitori”, respectiv:
· 4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”
· 4092 “Furnizori-debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări”
Toate conturile din grupa 40 “Furnizori și conturi asimilate” sunt conturi cu functțe de
pasiv, cu excepția contului 409”Furnizori – debitori”, cu cele două conturi operaționale de
gradul II, care având cifra nouă pe treapta a 3-a a simbolului contului, au o funcție inversă.
Vânzările de bunuri și servicii de către furnizori generează drepturi de creanță asupra
cumpărătorilor. După modul de decontare, creanțele comerciale se împart în:
· creanțe din vânzări pe credit comercial;
· creanțe din vânzări pe credit cambial.
Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii se conduce cu ajutorul
conturilor din grupa 41 “Clienți și conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi
operaționale:
· 411 “Clienți”
o 4111 “Clienți”;
o 4118 “Clienți incerți sau în litigiu”
· 413 “Efecte de primit de la clienți”;
· 418 “Clienți – facturi de întocmit”,
· 419 “Clienți – creditori”.
7
 Toate conturile menționate funcționează după regulile conturilor de activ, cu excepția
contului 419 “Clienți creditori” care are funcția inversă, fiind, deci, un cont de pasiv
În cazul în care furnizorul acceptă, în contul datoriei cumpărătorilor, efecte de comerț,
creditul comercial acordat de furnizor devine credit cambial, folosindu-se în acest scop contul
413 “Efecte de primit de la clienți”. La cumpărător, în locul contului 413 “Efecte de primit de
la clienți” apar conturile 403 “Efecte de plată” și 405 “Efecte de plată pentru imobilizări”
Drepturile de creanță din livrări de bunuri și prestări de servicii neîncasate în termen
de către furnizori, ca urmare a solvabilității reduse a clienților sau a notificării și acționarii
acestora în judecată pentru recuperarea creanțelor, dau dreptul furnizorului de a trece
drepturile de creanță în contul 4118 “Clienți incerți sau în litigiu”.
Livrările de bunuri și servicii făcute către clienți, pentru care nu s-au întocmit facturile
fiscale se contabilizează cu contul 418 “Clienți facturi de întocmit”, iar TVA aferentă acestora
este considerat pana în momentul întocmirii facturii ca și TVA neexigibilă. La cumpărător
datoria se înregistrează în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”
În raporturile dintre furnizori și beneficiari, ca urmare livrărilor de bunuri și servicii,
apar situații în care furnizorii acordă beneficiarilor reduceri de prețuri . Astfel, în literatura
de specialitate întalnim două categorii de reduceri de preț:
- reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;
- reduceri financiare: scontul.
Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra prețului de vânzare
pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.
Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanța
cumpărătorului în clientela vânzatorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.
Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru depăsirea unui plafon valoric
anual al cumpărărilor stabilit prin contract.
Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, daca acesta își
plătește înainte de scadența datoriei, contabilizându-se, în contabilitatea cumpărătorului, ca și
un venit financiar iar la vânzător ca o cheltuială financiară. În acest scop se folosesc
conturile 767 “Venituri din sconturi obținute” și 667 “Cheltuieli privind sconturile
acordate”
Toate aceste reduceri de preț trebuie să fie convenite între părți și prevăzute în contact
ca și clauze contractuale.
Metodologia de calcul a reducerilor:
- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
8
 - reducerile se aplică asupra netului anterior;
- se operează întâi rabaturile, apoi remizele;
- în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale și financiare indiferent
dacă acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior.
În anumite situații (în cazul bunurilor de valoare mare, cu ciclu lung de fabricație)
cumpărătorul acordă furnizorului avansuri în contul bunurilor care urmează a fi realizate și
livrate de furnizor. Astfel, cumpărătorul devine creditorul furnizorului, pe perioada dintre
momentul acordării avansului și momentul decontării valorii bunurilor ce formează obiectul
tranzacției comerciale, iar furnizorul devine debitor pentru avansul primit.
Raporturile de decontare furnizor-client, generate de acordarea avansurilor comerciale
se reflectă, în contabilitate, cu ajutorul contului 409 “Furnizori – debitori”, la cumpărător și
cu ajutorul contului 419 “Clienți – creditori”, la furnizor. De asemenea, contul 409 “Furnizori
– debitori” se utilizează în contabilitatea cumpărătorului și pentru contabilizarea ambalajelor
de circulație care circulă pe principiul restituirii, facturate de furnizor
Dacă avansul comercial se acordă pentru prestări de servicii și executări de lucrări se
foloseste contul 4092 “Furnizori – debitori pentru prestări de servicii și executări de
lucrări”, iar dacă acesta se acordă pentru achiziționarea de imobilizări, intervin conturile 232
“Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, respectiv contul 234 “Avansuri
acordate pentru imobilizări necorporale”.

1.4 Contabilitatea furnizorilor și a altor tranzacții asimilate

Ca o consecință a operațiunilor de aprovizionare sau ca urmare a efectuării de către

diferiți prestatori a unor servicii se înregistrează datorii, față de aceștia, ce privesc activitatea
de exploatare a unitătilor beneficiare, denumite ,,achiziții pe credit comercial”.
În esența, furnizorii și conturile asimilate, cuprind resurse bănești atrase temporar de
la terți și care contribuie la finanțarea temporară a activității curente, prin amânarea plăților
adică a ieșirilor din firmă a numerarului sau a echivalentelor de numerar.
Contabilitatea analitică a furnizorului se ține pe categorii, pe termene de decontare
precum și pe fiecare entitate în parte. Furnizorii pot acorda clienților reduceri de preț sub
formă de: rabaturi (pentru calitatea inferioară a serviciilor), remise (pentru fidelitate, volum
mare al comenzilor), risturnuri (pentru depășirea unui plafon valoric al cumpărăturilor),
sconturi (pentru plata înainte de scadență).
Facturile care conțin reduceri comerciale (rabaturi, remise, risturnuri) se înregistrează
în contabilitate la valoarea netă comercială.Sconturile acordate de furnizori se înregistreaza în
contabilitatea acestora la cheltuieli financiare iar la clienți la venituri financiare.

9
 Contabilitatea relațiilor cu furnizori se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40
„Furnizori și conturi asimilate”.
Contul 401 „Furnizori”
După conținutul economic: reflectă datoriile entităților față de furnizorii de bunuri,
lucrări și servicii rezultate din activitatea de exploatare.
Soldul contului este creditor și reflectă datoriile întreprinderii față de furnizorii de
imobilizări.
Evidența contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionări de bunuri, lucrări
executate, prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi, precum și contabilitatea
avasurilor acordate furnizorilor se ține cu ajutorul contului 408 „Furnizori – facturi
nesosite”respectiv 409 „Furnizori – debitori” care se dezvoltă în două conturi sintetice de
gradul II:
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor;
4092 Furnizori – debitori pentru prestații de servicii și executări de lucrări.
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”
Dupa conținutul economic este un cont de decontări cu terții exprimând datorii
(achiziții) pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori.

1.5 Contabilitatea clienților și a altor tranzacții asimilate

Conturile de clienți reflectă creanțele față de terți, generate de vânzarea pe credit

comercial a bunurilor materiale rezultate din activitatea entităților, precum și a lucrărilor
executate și a serviciilor prestate în favoarea acestora.
Imobilizarea unor sume sub forma „clienților neâncasați” constituie o componentă
importantă a politicii financiare a întreprinderilor pe termen scurt.
În condițiile amânăriiîncasării creanțelor pe care le înregistrează o firmă față de
clienți, atunci când volumul acestora crește, se pune problema lichidității, ceea ce presupune
o permanentă urmărire a circuitului fluxurilor de numerar, a structurii vănzărilor și a evoluției
cifrei de afaceri. Prin toate aceste acțiuni, (componente ale managementului firmei) se
urmărește preântâmpinarea unor dezechilibre financiare, respectiv evitarea intrării în
incapacitatea de plată.
În același timp, practicarea unei politici comerciale prudente pe termen lung bazate pe
vânzări pe credit comercial poate aduce beneficii firmei.
Contabilitatea vânzărilor pe credit comercial se conduce cu ajutorul conturilor din
grupa41 „Clienți și conturi asimilate” respectiv conturile:
411 „Clienți”
413 „Efecte de primit de la clienți”
418 „Clienți – facturi de întocmit”
419 „Clienți – creditori”
Contul 411 „Clienți”
Reflectă creanțele, din decontările cu clienții interni și externi, pe bază de facturi,
inclusiv a clienților incerți, răi platnici, dubioși sau aflați în litigiu. Se dezvoltă în două
conturi sintetice de gradul II:
4111 „Clienți”

10
 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”
După conținutul economic este un cont de creanțe.
După funcția contabilă: cont de activ.
Soldul contului este debitor și reprezintă creanțele față de clienți sau sumele datorate
de clienți entității furnizoare sau prestatoare.
Contul 418 „Clienți – facturi de întocmit”
Evindențiază livrările de bunuri, prestările de servicrii sau executările de lucrări,
pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.
După conținutul economic este un cont de creanțe nefacturate.
După funcția contabilă este un cont de activ.
Soldul contului este debitor și reflectă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate
sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.
Contul 419 „Clienți – creditori”
Reflectă avansurile și aconturile bănești facturate furnizorilor sau încasate de la clienți
precum și ambalajele facturate care circulă pe principiul restituirii.
După conținutul economic este un cont de relații cu terții exprimând datorii privind
avansurile încasate respectiv ambalajele primite, care trebuie restituite.
După funcția contabilă este un cont de pasiv.
Soldul contului este creditor și reflectă sumele datorate clienților, (creditorilor)
reprezentând avansuri și aconturi primite sau ambalajele care circulă în sistem de restituire
facturate.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienți”
Ține evidența creanțelor de încasat pe bază de efecte comerciale.
După funcția contabilă, este un cont de activ.

1.6 Reduceri de preț consemnate în factura inițială

Reducerile comerciale consemnate în factura inițială nu se contabilizează; în conturile

de stocuri evidențiindu-se mărimea netă comercială.
Stocurile se evidențiaza la:
- cheltuieli financiare(la furnizor) ct. 667
- venituri financiare (la client) ct 767.

1.7 Reduceri de preț acordate ulterior întocmirii facturii de aprovizionare și

consemnate în factura distincte

Pe baza facturilor distincte reducerile comerciale se contabilizează printr-o operație

inversă primirii bunurilor. Dacă în factura inițială s-a acordat un scont de decontare, în cea
ulterioară se calculează în vederea reducerii și scontului aferent reducerilor comerciale,
evidențiindu-se și TVA deductibilă aferentă reducerilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,
indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609

11
„Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate”), pe
seama conturilor de terți.
Contul 609 „Reduceri comerciale primite” are funcție de pasiv spre deosebire de
restul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, care sunt conturi cu funcție de activ.

Contul 609 „Reduceri comerciale primite”

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și

pierdere (121).Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale primite ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă.
În creditul contului 609 „Reduceri comerciale primite” se înregistrează:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (401).
Contul 709 „Reduceri comerciale acordate” reprezintă o excepție a conturilor din
clasa 7 întrucât are funcție de activ spre deosebire de restul conturilor ce aparțin acestei clase
care sunt conturi de pasiv.
La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și
pierdere (121).
Contul 709 „Reduceri comerciale acordate”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale acordate ulterior

facturării, indiferent de perioada la care se referă.
În debitul contului 709 „Reduceri comerciale acordate” se înregistrează:
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (411).
Reducerile comerciale și reducerile financiare
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de
vânzare;
b) remizele - se primesc în cazul vânzarilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferențial;
c) risturnele - sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate
cu același terț, în decursul unei perioade determinate.

12
 Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează
în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor.
Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru
achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite
de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul
767 „Venituri din sconturi obținute”). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă
cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 „Cheltuieli privind
sconturile acordate”).

CAPITOLUL II: Studiu de caz

S.C. UNICARM S.R.L.

Firma „S.C. UNICARM S.R.L.”,este o firmă comercială cu răspundere limitată și are

o durată de funcționare de cinci ani din 25.04.2004.
A fost înregistrată în Registrul Comerțului cu numărul J30/1558/1994 și are
cod fiscal RO6531770.
Activitatea firmei este producerea și comercializarea de preparate din carne.Firma
pune accentul pe satisfacerea deplină a cerințelor consumatorilor prin stabilirea obictivelor pe
ani.
Întreprinderea execută produse destinate clienților cu putere medie de cumparare.
Materia primăeste furnizată de mai multe ferme de animale din tara cum ar
fi:Brasov,Deva,Craiova. Întreprinderea are o înzestrare tehnică modernă, deteminată de
caracterul mecanizat al muncii,care îmbunătățește procesul tehnologic și duce la mărirea
profitului.
Conducerea societății urmărește îndeosebi respectarea parametrilor calitativi ai mărfii
și respectarea prevederilor contractuale la livrare.Măsurile organizatorice necesare îndrumării
operative a personalului sunt în personalul cu funcție de conducere. Potențialul uman al
firmeieste format din 200 de salariați cu varsta medie între 20-45 ani.
În anul 2005 „S.C. UNICARM S.R.L.”a exportat 500 t de produse din carne, prin
rețeaua proprie de 5 magazine, ceea ce a însemnat că cifra de afaceri a fost de 244.745 RON
din care profitul a fost de 15.454 RON. Firma își propune ca pe anul 2006 cifra de afaceri să
fie mai mare decât anul care a trecut și anume 266.349 RON.

2.1 Date de identificare

13
Date de identficare a agentului economic:
1.Numele firmei:
 S.C. UNICARM S.R.L.
2.Numărul și data înregistrării în Registrul Comerțului:
 Societatea a fost înființată în anul 1994, având numărul de înregistrare în registrul
comerțului J30/1558/1994 și Codul Fiscal al firmei este RO6531770.
3.Valoarea capitalului:25.000 € și natura acestuia este după cum urmeaza:30% capital de stat
și 70% capital particular.
4.Adresa:
 S.C. UNICARM S.R.L. are sediul în orașul Șimleu Silvaniei,strada Gheorghe
Lazăr ,cu urmatorul statut:este organizată sub forma unei societați comerciale cu
răspundere limitată,având doi asociați.
5.S.C. UNICARM S.R.L. are cont deschis la Banca Comercială Română, Șimleu Silvaniei.
6.Durata de funcționare a firmei este de 5 ani.
7.Domeniul de activitate:
 S.C. UNICARM S.R.L.este o întreprindere specializată în producerea și
comercializarea preparatelor din carne și exportă în tari precum:Austria,Germania.
8.Obiective strategice:
 Strategia constăîn satisfacerea deplină a cerințelor consumatorilor,urmărindu-le
creșterea calității produselor și corelarea prețurilor cu calitatea produselor.

2.2 Prezentarea echipei manageriale

Conducerea societații este asigurată de Director General Lucuț Vasile,Director Adjunct Cicioc
Maria și Director Marketing Bene Mariana, împreuna cu Director Resurse Umane Tautu
Eugenia,urmărește elaborarea și aplicarea strategiilor de dezvoltare și retehnologizare a
directivelor prin tactici și strategii de management și marketing.Conducerea S.C. UNICARM
S.R.L. se asigură prin Directorul General și conducerea operativă.
Atribuțiile Directorului General sunt:
-aplică tactici și strategii de management și marketing;
-urmarește respectarea parametrilor calitativi ai mărfii la livrare în conformitate cu
prevederile contractuale;
-reprezinta firma în relațiile cu terții.

14
 În conducerea societații Directorul General este ajutat de:
-director tehnic;
-director economic.

Personalul cu funcție de conducere are urmatoarele sarcini:

-să ia măsuri organizatorice necesare și săîndrume operativ personalul din subordine
pentru efectuarea corectă,cu respectarea legislației și la timp a lucrărilor;
-să urmarească ridicarea calificarii personalului din subordine și să asigure
cunoașterea de către acesta a sarcinilor de serviciu;
-săîntocmească programul de activitate.

2.3 Personalul

Poțentialul uman al firmei este format din 200 de salariați adică 160 muncitori și 40
personal administrativ și de conducere.

2.4 Prezentarea produselor sau a serviciilor ce fac obiectul afacerii

Gama sortimentelor de produse cuprinde:

*produse afumate;
*specialitați;
*prospături.
Preparatele sunt realizate în secții proprii de prelucrare.
Furnizorii de materii prime sunt:fermele de animale și abatoare
din:Brașov,Deva,Craiova.

2.5 Planuri financiare

În anul 2005 S.C. UNICARM S.R.L. a exportat 500t de preparate din carne.Costul
preparatelor se compune din urmatoarele cheltuieli:

a.cheltuieli cu materiile prime..............................................137.740 RON

15
 b.cheltuieli cu energia electrică...............................................14.430 RON
c.cheltuieli cu salariile.............................................................16.000 RON
d.cheltuieli cu transportul și aprovizionarea............................15.330 RON
e.cheltuieli cu întreținerea..........................................................4.880 RON
f.cheltuieli cu amortizarea..........................................................4.870 RON
g.cheltuieli cu S.D.V.-uri...........................................................1.880 RON

Total cheltuieli directe=a+b+c+d+e+f+g=195.130 RON

Cheltuieli indirecte:
1.salariile personalului indirect productive+TESA............11.923 RON
2.cheltuieli privind deplasările și delegațiile........................2.038 RON
3.cheltuieli de birou.................................................................326 RON
4.cheltuieli cu comb.energ.,apă............................................1.109 RON
5.cheltuieli cu publicitatea,protocol...................................23.117 RON

Total cheltuieli indirecte=1+2+3+4+5=23.117 RON

2.6 Operații specifice decontărilor comerciale

Entitatea S.C. UNICARM S.R.L. se aprovizionează cu preparate din carne în valoare

de 217,89 lei+TVA9%. Se vând pe bază de factură cu un adaos comercial de 2%. Ulterior, se
întocmește factura și plata furnizorului se face prin contul bancar.

 Achiziție mărfuri

% = 401 Furnizori 217,89

371Mărfuri 199,76
4426 TVA deductibilă 18,02

 Adaosul comercial

16
371 Mărfuri = % 22,32
378 Diferenţe de preţ la mărfuri 3,99
4428 TVA neexigibilă 18,33

 Înregistrarea vânzării

5311 Casa în lei = % 222,08

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 203,75
4427 TVA colectată 18,33

 Plata furnizorilor din contul bancar

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 222,08

17
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

“Reflectarea în contabilitate a relaţiei cu furnizorii“ tratează distinct relaţiile cu

furnizorii interni şi externi şi în cadrul acestora pe cele două momente ale procesului de
aprovizionare: cel al angajării relaţiilor cu furnizorii şi cel al decontării obligaţiilor faţă de
aceştia. Aici am prezentat reducerile de preţ pe cele trei categorii şi înregistrarea în
contabilitate a reducerilor acordate de furnizori.
“Reflectarea în contabilitate a relaţiilor cu clienţii“, aici apare şi necesitatea
constituirii provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-clienti. În relaţiile cu clienţii
utilizează numai decontarea fără numerar, iar dintre efectele comerciale foarte rar C.E.C-ul.
Valorificarea informaţiilor furnizate de contabilitatea relaţiilor cu partenerii
comerciali, este o analiză asupra activităţii desfăşurate luând în considerare influenţa
creanţelor şi datoriilor, respective a termenelor de plată şi de încasare. Sunt prezentate fazele
ciclului de exploatare şi nevoie de finanţare a ciclului de exploatare precum şi factorii ce
influenţează stabilitatea unei intreprinderi. S-au analizat creanţele, datoriile şi evoluţia
acestora în prezent faţă de perioada precedentă, precum şi controlul clienţilor şi al furnizorilor
prin calculul ratei de recuperare a creanţelor şi a ratei de plată a debitelor.
În scopul asigurării unui management economico-financiar coerent şi eficient,
sistemul informatic folosit de firmă a trecut la o noua versiune a vechiului program. Versiune
care este mai fiabilă, stabilă şi oferă mult mai multe tipuri de rapoarte.
Modulul financiar în care lucrează, oferă atât, posibilitatea introducerii în
contabilitate a facturilor primite de la furnizori, a facturilor către clienţi, casă, bancă, cât şi
generarea de rapoarte cum ar fi :
- raportarea clienţilor neîcasaţi până la o anumită dată;
- raportarea furnizorilor neplătiţi până la o anumită dată;
- rapoarte specifice contabilităţii româneşti;
- jurnale de vânzări;
18
 - jurnale de cumpărări.
Pentru viitor firma S.C. UNICARM S.R.L. încearcă să-şi păstreze clienţii, precum şi
atragerea de noi clienţi, oferindu-le standarde de calitate şi produse la nivelul celor mai
exigente cerinţe.Activitatea firmei fiind vânzare cu amănuntul, clienţii firmei sunt persoane
fizice.
În ceea ce priveşte relaţiile cu furnizorii, îi va păstra pe cei vechi care au răspuns
cererilor de calitate a produselor şi serviciilor cerute, precum şi încetarea colaborării cu
furnizorii neserioşi din punct de vedere al nerespectării termenelor de livrare şi a calităţii
îndoielnice a produselor.
Societatea comercializeaza in cea mai mare parte produse din productie proprie cum
ar fi mezelurile, produsele lactate si produsele de patiserie.
Societatea colaborează cu furnizori de servicii, cum ar fi: S.C.Orange România S.A.,
S.C. Drusal S.A, E.ON Gaz, Electrica; şi cu furnizori de mărfuri cum ar fi: S.C. Total
AsDistrbutie Grup S.R.L., S.C. Heineken România S.A., S.C.Ursus S.A., S.C. Coca-Cola
Company S.A., S.C. Gama&Gama S.R.L., S.C. Aqvilla S.R.L., S.C. Sarantis S.R.L., S.C.
BDM S.R.L., S.C. Agrirom S.R.L., S.C. Agrirom S.R.L.,S.C. Zima Impex S.R.L., S.C.
Maravet S.R.L.

19
 BIBLIOGRAFIE

Baciu A., Matis D., Bazele Contabilităţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2001.
Călin O., Ristea M., ş.a., Bazele Contabilităţii, E.D.P., Bucureşti, 1999.
Cacuic L., Megan O. - “Bazele Contabilităţii”, Editura Mirton, Iaşi, 2003.
Cristea Horia - “Contabilitatea firmei”, Editura Mirton, Bucureşti, 1993.
Dumitrescu Şt., Toma D., Principiile Contabilităţii, E.D.P., Bucureşti, 1974.
Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C., Contabilitate şi control de gestiune , Editura
Economică, Bucureşti 1999.
Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate financiară. O abordare europeană şi
internaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2007.
Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate consolidată, Editura Economică, Bucureşti,
2007.
Ionevan F., Cotlet D., Mateş D., Hategan C., Iosif A., Bobitan N., Negret C. -
“Contabilitate financiară”, Editura Mirton, Bucureşti, 2003.
Ionaşcu I., Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane, Editura Economică,
Bucureşti, 2003.
Mateş D., (coordonator), Contabilitatea intreprinderii-aplicaţii practice, Editura
Mirton, 2004.
Mateş D., Contabilitatea financiară a intreprinderii, vol I şi II, Editura Mirton, 2003.
Ministerul Finaţelor Publice – Reglementări contabile pentru agenţi economici,
Editura Economică, 2002
Ordinul 3055 din 29.10.2009 – pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu Directivele Europene – publicat în Monitorul Oficial nr. 766 din 10.11.2009
Pantea Iacob Petruţ, Temes Ioan - “Contabilitatea financiară a agenţilor economici din
România” (Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca), Editura Intel Credo, Deva, 1995.
Stancu Ion - “Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele intreprinderilor.Analiza şi
gestiunea financiară”, Editura Economică, Bucureşti, 1996.

20
ANEXE

21