lOMoARcPSD|27533556

Structura Finantelor si Procesul Bugetar

STUDENT: DUMITRU GEORGEL DANUT

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: FINANTE SI BANCI, ANUL I - ID

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

STRUCTURA FINANȚELOR ȘI PROCESUL BUGETAR

CUPRINS
1. Introducere.............................................................................................................................................2
2. Raporturile finanțelor publice................................................................................................................2
2.1 Finanțetele în sens larg.....................................................................................................................2
3. Aspecte teoretice...................................................................................................................................3
3.1 Sistem fianciar..................................................................................................................................3
3.2 Fondurile financiare..........................................................................................................................5
3.3 Fluxurile financiare...........................................................................................................................6
3.4 Sistemul și principiile bugetare.........................................................................................................7
3.5 Procesul bugetar...............................................................................................................................9
4. Studiu de caz – structura bugetului de stat..........................................................................................10
4.1 Conținutul și caracteristicile bugetului de stat................................................................................10
5. Concluzii...............................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................12

1. Introducere
Finanțele reprezintă o disciplină a științelor economice. Acesta studiază raporturile
sociale cu privire la repartiția în formă bănească a unei părți a produsului intern brut și a
venitului național, precum și activitatea financiară generată de aceste relații 1. Astfel se remarcă
două părți ale obiectului de studiu ale finanțelor: domeniul public și domeniul privat, cu relațiile
economice specifice fiecăruia. Finanțele publice vor studia domeniul public, iar finanțele private
vor studia domeniul privat.

Sistemul financiar al unei țări este esențial pentru modelarea fluxurilor economice care se
stabilesc între agenții economici și instituțiile statului, contribuid la realizarea economiei unei
națiuni.

1
Pag 1 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

2.Raporturile finantțelor publice

Pentru a studia raporturile sociale legate de domeniul financiar trebuie studiate și operațiunile
generate de acestea. Astfel, se poate spune că sfera finanțelor cuprinde două mari parți - sfera
relațiilor financiare și sfera activității financiare.
În sfera relațiilor financiare se vorbește despre
raporturi de natură umană, specifice domeniului
financiar, care la rândul său este parte a
domeniului economic de ansamblu.

Img. 1 Schemă grupare

Raporturile financiare au o esență comună și o menire socială identică, ceea ce le imprimă

trăsături comune. Relațiile financiare publice pot fi grupate în funcție de mai multe criterii. În
literatura de specialitate sunt împărțite în două grupe principale2:
1) În raport cu natura și condițiile transferului – finanțetele în sens larg; 2)
După felul fondurilor și destinația - “sistem financiar”.

1.1 Finantțetele în sens larg

Acestea se remarca la analiza structurii financiare în funcție de natură și condițiile transferului.
Ele se conturează sub două grupe de relații financiare:
a. finanțele propriu-zise și
b. creditul
Finanțele propriu-zise se referă la asigurarea și satisfacerea (cu resurse bănești) nevoilor
permanente ale statului prin folosirea veniturilor fiscale și parafiscale, precum și la asigurarea și
satisfacerea cu resurse bănești a nevoilor permanente ale agentilor economici.
Creditul se referă la acoperirea (cu resurse banești) a nevoilor temporare de fonduri de către stat,
colectivitățile locale și agentii economici.

Deosebirea fundamentala dintre finanțe propriu-zise și credit este legată de caracterul

rambursabil al împrumuturilor. Alte deosebiri în sens larg dintre cele două componente:
Finanțelor propriu-zise Creditul
La alocarea resurselor nu se ține seamă de Pentru folosirea imprumuturilor se percepe o

influența factorului de timp sau acestea se

dobanda
folosesc cu titlu gratuit

Pag 2 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

Se alocă resurse ce se constituie pe calea Se repartizează, în principal, fonduri prelevării

exprese si obligatorii a unei parți mobilizate de pe piața de intermediari (bănci, din
produsul intern brut piețe monetare si piețe financiare).

Deosebirile lor țin de particularitățiile manifestării lor, nu de esenșa finanșelor. Cu toate aceste
deosebiri, se poate afirma că exista interferențe și asemănări între finanțele propriu-zise și credit
care ne îndreptățesc să socotim creditul ca parte integrantă a finanțelor în sens larg. Ambele
tipuri de resurse bănești sunt folosite la acoperirea nevoilor de fonduri ale statului și agenților
economici, ori în același timp, ori prin alternanță în funcție de situația și condițiile concrete din
anumite perioade și de obiectivele urmărite. Cele două tipuri nu se pot delimita în mod strict,
îmbinându-se reciproc.
Este important de menționat faptul că creditul pe termen lung este folosit la umplerea golului de
surse permanente care nu poate fi acoperit, în anumite perioade delimitate, de fluxurile
financiare ale finanțelor propriu-zise.
Unii specialiști adaugă o a treia grupă, cu particularități ce o apropie și de finanțe și de credit
relațiile de asigurări (de bunuri, persoane și răspundere civilă). Noțiunea cea mai cuprinzătoare
este cea de sistem fianciar

2. Aspecte teoretice
2.1 Sistem fianciar
Se formeaza după felul fondurilor și destinașiile lor. Între tipurile de relatii financiare care există
în cadrul economiei se formează o pluralitate de conexiuni prin care se dă posibilitatea ca fiecare
tip de finanțe să-și realizeze propriile funcțiuni. Aceste tipuri de relații financiare privite ca un
ansamblu ordonat și coerent formeaza sistemul financiar al țării. Acest sistem poate fi privit ca
având o esență unitară și funcții identice datorită relaților de interdepedență, chiar dacă fiecare
tip de relatie financiară are specificitatea sa data de obiectivele, mijloacele, instrumentele si
reglementarile folosite in realizarea rolului avut.

Definim deci sistemul financiar ca ansamblul elementelor (subsistemelor sauverigilor) care

asigura formarea si repartizarea fondurilor de natură financiara si al interacțiunilor dintre aceste
elemente. Funcționalitatea sistemului financiar sa se intemeiază pe legaturile reciproce dintre
verigile sale. Aceste legaturi sunt primare, cele dintre bugetul public si fiecare veriga in parte, si
secundare, cele dintre celelalte verigi, ocolind bugetul public.

Verigile componente ale sistemului financiar si de credit al tarii noaste sunt urmatoarele :

Pag 3 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

1) bugetul public national (cu elementele componente la nivel central si la

nivelulunitatiloradministrativ teritoriale ;
2) fondurile speciale la nivel national (fondul destinat platii ajutorului de somaj,fondul de risc
side accidente, fondul pentru cercetare-dezvoltare etc) ;
3) finantele Fondului Proprietatea (FP) si cele ale societatilor de investitiifinanciare (SIF-uri) ;
4) finantele agentilor economici (societatilor comerciale) ;
5) finantele companiilor nationale si regiilor de stat (centrale si locale) ;
6) finantele institutiilor de stat (centrale si locale) ;
7) asigurarile sociale de stat si private ;
8) finantele societatilor de asigurari ;
9) creditul;
Bugetul public national este componenta de baza a sistemului, deoarece acesta are legaturi cu
toate celelalte verigi ale sistemului financiar, precum și datorită rolului important din punct de
vedere social și economic.
Fondurile speciale au rolul acoperirii unor necesitati specifice de mijloace banești și reprezintă o
debugetizare, inregistrand-se astfel o abaterede la principiul unitatii bugetare, legiferata de
legislativ.
Finanțele FP si SIF , sunt rezultante privatizatii în masa a economiei românești, in urma deciziei
fortelor politice de a trece economia Romaniei, dupa 1990, la economia de piață.
Finantele agenților economici reprezintă veriga de bază a sistemului financiar, întrucat, in
calitatea lor de producatori de produs intern brut reprezintă fundamentul veniturilor care se
indreapta apoi și catre celelalte verigi ale sistemului.
Finantele publice cuprind fluxurile de numerar provenite de la contribuabili (populatie, agenti
economici) pe care statul, unitațile sale teritorial-administrative și alte institutii de drept public le
constituie si le folosesc potrivit legii. Finanțele publice cuprind veniturile (impozite, taxe,
contributii, imprumuturi de stat etc.), cheltuielile,datoriile pe care le au. Aceasta inseamna ca
fluxurile financiare ce se indreapta catre visteria statului, provenind de la diversi platitori –
persoane juridice si fizice – sunt stabilite de autoritatile publice competente prin legi, ordonanțe,
hotărâri, dupa care alte fluxuri financiare se indrepată de la fondurile bugetare către diverși
beneficiari – persoane juridice si fizice – la fel pe baza de reglementari ale autoritatilor
publicecompetente.
Finanțele publice ale institutiilor de stat sunt expresia relațiilor bănesti de repartiție dintre
stat si instituțiile sale, in legatură cu asigurarea fondurilor necesare inființării si funcționării
acestor institutii. Trebuie menționat că exista unele institutiile de stat care au o baza proprie de
venituri ce le permite sa-si acopere prin autofinantare o parte a cheltuielilor lor, astfel incât de la

Pag 4 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

bugetul public se suporta numai diferența - vorbim in acest caz de principiul bugetului net , spre
deosebire de celelalteinstitutii publice care sunt finantate integral de la buget, cand vorbim de
principiul bugetului brut .
Asigurarile sociale desemneaza acea parte a relatiilor banesti de repartitie prin care se formeaza
si se repartizeazafondurile destinate intretinerii cetatenilor majori, inapti de munca temporar sau
definitiv, precum si urmasilor acestora, in anumite conditii riguros precizate.
Finantele societatilor de asigurari sunt expresia relatiilor banesti care se nasc in legatura cu
formarea si repartizarea fondurilor destinate platii despagubirilor (in cazul bunurilor si a
raspunderii civile) si a sumelor asigurate (in cazul persoanelor) – insituatiile producerii unuia
din diversele riscuri asigurate.
Creditul este acea veriga ce exprima continutul ansamblului relatiilor economice care sunt
determinate de procesele formarii si utilizarii fondurilor de imprumut din economie. In functie
de continutul lor specific, exista urmatoarele tipuri de credite : creditele bancare, creditele
comerciale si creditul public2.

2.2 Fondurile financiare

Nevoile unei populații reclamă nevoia a mai multor fonduri de natură financiară; în sistemul de
fonduri de natură financiară va avea următoarele grupe:
A) Fondurile centralizate ale statului
– Fondul bugetar;
– Fondul asigurărilor sociale;
– Fondul asigurărilor de bunuri, persoane și răspundere civilă;– Fondul de creditare.
B) Fondurile locale
– Bugetele consiliilor județene;
– Bugetele municipiilor;
– Bugetele comunelor;
– Bugetele regiilor autonome de subordine locală etc.
C) Fondurile descentralizate ale unităților economice
– Fondul de dezvoltare economică;
– Fondul de rulment;
– Fondul de acțiuni sociale

2.3 Fluxurile financiare

Atat între actorii care obțin venituri din desfasurarea unei activități lucrative, cat si și intre toti
acestia si alte institutii financiare au loc in mod sistematic transferuri de bani, fie intr-un singur
sens, fie in ambele sensuri. Acest fapt se datoraza in primul rand nevoilor interne necesare

2 Suport curs (Modul 4)

Pag 5 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

desfasurarii activitatii, cat și realizarii unor obligatii stabilite de lege de asigurare a unor plati
catre stat pe cale impozitelor, taxelor, contributiilor etc. Cantitatea de bani transferata intro
anumita perioada intre entitatile enumerate poarta numele de flux. O alta definitie a fluxului
este - totalitatea miscarilor avand un impact, fie imediat, fie intarziat, asupra lichiditatilor unei
entități.

Deoarece transferul intre doua entitati se poate face si in bunuri si servicii, cu referire la agentii
economici, fluxurile pot fi : fluxuri reale (fizice) și fluxuri financiare. Cantitatea de bunuri sau
de bani existenta la un moment dat reprezinta un stoc. Relatiile dintre fluxuri si stocuri stau la
baza mecanismelor financiare.

Fluxurile financiare pot fi : de contrapartida, decalate (intarziate), multiple și autonome.

Fluxurile financiare de contrapartida se caracterizeaza prin inlocuirea imediata a unui activ real
(fizic) cu bani sau invers. Aceste fluxuri apar in cazul achizitionarii unui bun cu plata imediata,
in numerar. Fluxurile financiare decalate apar in cazul in care fluxurilor fizice nu le corespund
imediat niste fluxuri financiare, astfel ca echilibrul stocurilor este rupt si se restabileste prin
aparitia unui active financiar. Activul financiar se materializeaza intro creanta la furnizor si intro
datorie la cumparator. Aceste fluxuri se nasc in cazul operatiunilor comerciale insotite de
credite. Creanta si, respectiv, datoria se vor stinge la o data ulterioara.

Pentru a compensa efectele decalajelor dintre fluxurile fizice si cele financiare, firma isi poate
schimba creanta pe bani, apeland la un tert, care, de obicei, este un intermediar financiar.
Vanzarea sau cumpararea unei creante este o operatiune foarte importanta si larg răspandita pe
pietele financiare. Asadar, activele financiare pot constitui obiectul unei tranzactii. In acest caz,
fluxurile se desfasoara astfel :

a. bunurile vandute de furnizor sunt transferate la cumparator = un flux real ;

b. furnizorul vinde creante unui intermediar (terta persoana) si incaseaza contravaloarea
produselor = flux financiar ;
c. cumparatorul de bunuri achita suma catre detinatorului titlului decreanta (intermediar),
adica stinge datoria fata de tert, = al doilea flux financiar.
Fluxurile financiare autonome apar in cazul operatiunilor financiare privind acordarea sau
primirea de imprumuturi, cand au loc transferuri de bani de la o persoana la alta (juridica sau
fizica). Aceste fluxuri dau nastere la active financiare – creante si datorii.
Acestea sunt fluxurile financiare care au loc in cazul finantelor private. Deoarece finantele
publice sunt alimentate aproape în totalitate prin impozite, taxe, contributii de la contribuabili si

Pag 6 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

imprumut public de pe piata financiara, fluxurile financiare in cazul finantelor publice se reduc
la fluxurile financiare autonome.

2.4 Sistemul și principiile bugetare

Pentru functionarea si realizrea rolurilor sale de actor politic, social si economic, statul face
cheltuieli publice pe care este nevoit să le acopere printr-un sistem de venituri publice, indeosebi
venituri fiscale. Instrumentul de planificare atat a cheltuielilor publice, cat si a veniturilor
publice poarta denumireagenerica debugetsau plan financiar.
Dar pentru ca statul este o constructie complexa, legiuitorul roman a recus la unansamblu de
bugete pe care le-a numit sistem bugetar. Astfel, Legea nr. 500/2002 privind finantele publice a
instituit conceptul de sistem bugetar 10, inteles ca sistem unitar de bugete, care cuprinde :
- bugetul de stat ;
- bugetul asigurarilor sociale de stat ;
- bugetele fondurilor speciale ;
- bugetul trezoreriei statului ;
- bugetele instituțiilor publice autonome ;
- bugetele institutiilor finantate integral sau partial din bugetul de stat,
bugetulasigurarilorsociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz ;
- bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de statsi ale
carorrambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;
- bugetul fondurilor externe nerambursabile,
- bugetele locale (bugetele comunelor, oraselor si judetelor, precum si alte bugetede la
acestnivel).

Din punct de vedere tehnic, bugetul de stat este constituit din sistemul veniturilor publice si
sistemul cheltuielilor publice. Veniturile publice sunt formate din totalitatea resurselor banesti
ale statului si au doua compnente : veniturile ordinare si veniturile extraordinare. Veniturile
ordinare reprezinta resursele banesti care se cuvin bugetelor componente ale sistemului bugetar,
in baza unor prevederi legale, fiind formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte.

Bugetul de stat se conformeaza unor principii (reguli). Aceste reguli au atat o semnificatie
tehnica și una politica. Considerate ca fiind necesare unei bune gestiuni a finantelor publice
(latura tehnica), ele sunt, pe dealta parte, destinate sa usureze controlul Parlamentului asupra
gestiunii guvernamentale (latura politica). Legate de dezvoltarea democratiei parlamentare,
aceste principii s-au perfectionat in decursul istoriei.

Pag 7 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

In literatura de specialitate se vorbeste de urmatoarele principii bugetare:

- principiul unitatii bugetare: sustine ca toate cheltuielile publice si toate veniturile

bugetaretrebuie sa figureze intr-un document unic (bugetul de stat) supus aprobarii
Parlamentului.
- principiul universalitatii bugetare: are o semnificatie politica, aceea data de necesitatea
autorizatiei parlamentare pentru bugetul de stat.
- principiul anualitatii bugetare: are o dubla dimensiune: (1) durata autorizatiei (aprobarii)
bugetare este de un an si (2) executia bugetului de stat are acelasi orizont de timp.
- principiul echilibrului bugetar: cheltuielile bugetare sa fie perfect egale cu veniturile
inscrise in buget.
- principiul neafectarii veniturilor,
- principiul specializarii,
- principiul realitatii, - principiul unitatii monetare
- principiul publicitatii bugetare.

2.5 Procesul bugetar

Procesul prin care sunt alocate resursele limitate care implica alegerea intre obiective si
cheltuieli publice potentiale constituie ceea ce se numeste bugetare. Bugetarea este deci procesul
care prescrie cum, cand si de catre cine se solicita cheltuielile publice si cum sunt alocate
resursele disponibile. Ea este mai mult decat o tehnica. Bugetul de stat este expresia deciziilor la
nivelul societatii in legatura cu nivelelesi sursele de mobilizare a veniturilor publice si cu
obiectivele finantate din cheltuielile publice. Bugetarea cuprinde trei componente esentiale:
(1) generarea resurselor bugetare (venituri fiscale si alte venituri),
(2) solicitarea de cheltuieli publice din aceste resurse si
(3) alocarea resurselor care se preconizeaza a fi obtinute.
Acesta este numarul minim de actiuni care constituie procesul bugetarii. Bugetarea nu poate
avea loc daca oricare din elementele amintite lipseste. Ele pot lipsi numai daca este vorba de
revederea bugetului incurs de executie (la rectificarea bugetului).
Solicitarea bugetara este orice cerere de resurse facuta in concordanta cu regulilesi procedurile
procesului de bugetare. Pretentiile sunt prezentate in mod obisnuit deinstitutiile administrative,
dar ele pot fi prezentate si prin intermediul altor canale. Existenta acestor pretentii (solicitari) de
cheltuieli bugetare face necesara existenta unui buget.
Una din caracteristicile universale ale solicitarilor bugetare este ca acestea sunti ntotdeauna mai
mari decat disponibilitatile pentru satisfacerea lor. De altfel, nu ar exista bugetare (buget) daca
toate pretentiile ar fi satisfacute. Pe de alta parte, daca nici o solicitare nu ar fi satisfacuta nu ar

Pag 8 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

exista procesul bugetar. Din totalul solicitarilor fata de veniturile bugetare sunt satisfacute numai
o parte.
Solicitarile bugetare vor fi impuse cu putere atunci cand exista resurse suficiente, guvernul
favorizeaza programe de expansiune, economia este incurajata si noi cheltuieli publice pot fi
finantate fara cresterea impozitelor. Pe de alta parte, solicitarile bugetare vor fi mai slabe cand
bugetul este strans, liderii politici sunt favorabili reduceriicheltuielilor publice, iar cheltuielile
suplimentare vor determina presiune asupra cresteriifiscalitatii sau marimea deficitului bugetar.
Deci procesul de bugetare afecteaza atat solicitarile fata de resursele bugetare, catsi modul de
alocare a acestor resurse.
Procesul bugetar consta in repartizarea luarii deciziei bugetare pe nivelele sau partile implicate
in elaborarea bugetului, stabilindu-i fiecarui actor institutionalcompetentele si termenele pentru
a asigura intocmirea bugetului in termenul legal.
Etapele procesului bugetar constau in:
1. elaborarea proiectelor de buget ;
2. aprobarea bugetelor ;
3. executarea bugetelor ;
4. incheierea executiei bugetare.

3. Studiu de caz – structura bugetului de stat

3.1 Conţinutul și caracteristicile bugetului de stat
Din punct de vedere politic, bugetul reprezintă expresia opţiunilor guvernului în domeniile sale
de competenţă, determinate de factori precum doctrina politică a partidului de guvernământ,
atitudinea opoziţiei, conjunctura economică, situaţia internaţională etc.

Pag 9 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

Din punct de vedere formal, bugetul prezintă documentul program în care sunt înscrise anual
mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice. Veniturile sunt
grupate după caracterul lor (fiscal sau nefiscal) şi după sursa de provenienţă.

Din punct de vedere juridic, bugetul este actul prin care se prevăd şi se aprobă prin lege
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului şi ale altor entităţi de drept public.

Din punct de vedere al conţinutului economic, bugetul de stat reprezintă relaţii economice sub
formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut în legătură cu
îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului.

Bugetul de stat este constituit din venituri si cheltuielile anuale ale statului. Veniturile sunt
structurate in bugetul de stat pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe parţi, capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, dupa caz. Cheltuielile prevazute in capitole si
articole au destinatie precisa si limitata. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol
bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor. In
bugetul de stat se include Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de
interventie la dispozitia Guvernului.

În România, constituirea şi gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un

sistem unitar de bugete, care include:
 bugetul de stat;
 bugetele locale;
 bugetului asigurărilor sociale de stat;
 bugetelor fondurilor speciale;
 bugetul trezoreriei statului;
 bugetelor instituţiilor publice autonome;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
 bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale
căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;  bugetul
fondurilor externe nerambursabile.
Bugetul îndeplineşte trei roluri:
1. rolul alocativ;
2. rolul redistributiv; si
3. rolul de reglare a vieţii economice.

Pag 10 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

Bugetul pe anul 2020 a avut ca punct de plecare Prognoza macroeconomică de toamnă 2019 și s-
a bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluţia economiei românești în anul 2019.
Dar din cauza crizei cauzate de pademia cu COVID-19 nu a fost indeajuns. Astfel bugetul pe
anul 2020 a fost construit cu un deficit cash de 3,59% din PIB (venituri 31,89% din PIB și
cheltuieli 35,48% din PIB) căruia îi corespunde un deficit ESA de 3,58% din PIB și un deficit
structural de 3,39% din PIB.3

4. Concluzii

Sistemul financiar din Romania, privit prin prisma ultimelor restructurari la nivelul sectorului
financiar nebancar si a fluxurilor financiare, ce au loc intre verigile componente, distincte din
punct de vedere al specificului activitatilor desfasurate, cuprinde: sistemul financiar public;
finantele intreprinderilor; sistemul bancar; piata financiara nebancaraă. O asemenea delimitare a
structurii sistemului financiar ofera posibilitatea:
- determinarii abordarilor referitoare la crearea doctrinei financiare a statului;
- introducerii sistemului unic de notiuni si definirea unica a acestora, atat la nivelul
profesionistpractic, cat si in procesul de integrare;
- determinarii abordarilor legate de elaborarea modelelor economico-matematice de formare
simiscare a resurselor financiare ale tarii, a caror destinatie functionala trebuie sa devina
prognozarea, planificarea si analiza distribuirii valorii PIB si alinierea lor la standardele
europene;
- preluarii experientei europene in ceea ce priveste crearea si unificarea spatiului
economiceuropean, tinand cont de faptul ca tarile europene au dispus de doua modele diferite
ale sistemelor financiare si anume: dominat de sectorul bancar si dominat de piata de capital; -
evaluarii cadrului legislativ corespunzator si a elaborarii pachetului unic de acte normative
intercorelate cu cele europene, referitoroare la functionarea sistemului financiar si
monitorizarea lui ulterioara
Ministerul Finantelor are obligatia de a urmari si supraveghea in permanenta mersul executiei
bugetului si de a prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului cu privire la starea
de echilibru a bugetului.
Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala
competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de
buget, aprobarea acestuia, executarea sa, incheierea, controlul si aprobarea executiei bugetare.
3 RAPORT PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ FINALĂ PE ANUL 2020, MINISTERUL FINANTELOR
Pag 11 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|27533556

Iar atributiile de control ale executiei bugetare revin urmatoarelor organe: Parlamentul (Adunarea
Deputatilor si Senatul), care exercita un control politic; Curtea de Conturi, care exercita un control
jurisdictional; Ministerul Finantelor, care exercita un control administrativ specializat.

BIBLIOGRAFIE

1. Morar Ioan Dan, Finante publice, Ed. Universitatii din Oradea, 2006;
2. Iulian Vacarel si colectivul, Finante publice, E.D.P., Bucuresti, 2007;
3. Legea bugetara anuala;
4. Codul Fiscal, legea 571/2003, adnotata si republicata la zi;
5. http://www.mfinante.ro/.

Pag 12 / 12

Downloaded by Dumitru Georgel (georgel43@yahoo.com)