Corpul Expertilor Contabili Si Contabili

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
Aplicatii_Set_No3
Stagiar: Badea Oana Luiza

Categoria: Contabili Autorizati
Anul: I Semestrul: II
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.
Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
Studiu de caz privind rezultatul reportat.
Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.
Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.
Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.
Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.
Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.
1. Studii de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

I. Constituire societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si
simultana a capitalului social.
Se constituie o societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a
capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, in urmatoarele conditii :
capital social subscris: 90.000 lei; numar de actiuni 90 de titluri;
valoare nominala a unei actiuni: 1.000 lei/titlu =(90.000 lei/90 titluri) ;
cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar, 500 lei;
potrivit politicii societatii, cheltuielie de constituire se capitalizeaza si
se amortizeaza in 5 ani;
eliberarea a 50% din capitalul subscris se realizeaza prin depunerea de
numerar direct in contul de la banca;
unul dintre actionari care a subscris 10 actiuni, aduce drept aport un
mijloc fix evaluat la 10.000 lei
Contabilizarea subscrierii actiunilor, a platii cheltuielior de constiturire , a
eliberarii a 50% din capitalul social prin depunerea in numerar si a aducerii mijlocului fix
ca aport la capital:
Nota :
Potrivit legii 31/1990 privind societatile comerciale, societatea pe actiuni se poate
constitui prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului
constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul unei subscrieri integrale si simultane a
capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire,
nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris, trebuie sa
fie varsata :
a)
pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni
de la data inmatricularii societatii.
b)
pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult
2 ani de la data inmatricularii societatii.
Capitalul social al societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei .
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor
intocmi un prospect de emisiune.
Societatea se poate constitui numai daca intreg capitalul social a fost subscris si
fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise, prin banca.
Restul de capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la
inmatriculare.
Actiunile ce reprezinta aporturi in natura, vor trebui acoperite integral .
Daca exista aporturi in natura, fondatorii societatii trebuie sa solicite judecatorului
delegat numirea unuia sau mai multor experti evaluatori autorizati, care vor intocmi un raport
de evaluare pentru fiecare bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde
numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de
judecatorul-delegat. Raportul expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul de
intrunire al adunarii constitutive .
Potrivit OMFP 3055/2009 si planului de conturi general evidenta constituirii si

modificarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 Capital social.
In creditul contului 101 Capital social se inregistreza constituirea si cresterea
capitalului social prinaportul in bani si/sau in natura al proprietarilor, prin capitalizarea
rezultatului si prin operatii interne.
In debitul contului 101 Capital social se inregistreza micsorarea capitalului prin
rambursarea catre asocati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare
precedente. Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa
permanenta de finantare a activelor intreprinderii.
Cele doua analitice ale contului sintetic 101, respectiv 1011 Capital subscris
nevarsat si 1012 Capital subscris varsat permit delimitarea contabila a celor doi pasi
necesari in constituirea capitalului social subscrierea si varsarea. Evidenta aporturilor
subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului social, se realizaeaza prin
contul 456 Deccontari cu actionarii/asociatii privind capitalul . In debitul contului 456 se
inregistreaza capitalul subscris de actionari/asociati, respectiv sumele achitate acestora cu
ocazia retragerii capitalului. In creditul contului 456 se reflecta valoarea aporturilor varsate in
numerar si/sau natura, precum si capitalul retras de actionari/asociati. Soldul debitor al
contului 456 reprezinta capitalul subscris nevarsat de actionari/asociati, sodul creditor
reprezinta datoria din capitalul de rambursat.
Subscrierea actiunilor : 90 actiuni *1.000 lei/actiune = 90.000 lei
90.000 lei
456
=
1011
90.000 lei
Decontari cu Asociatii/actionarii
Capital subscris nevarsat
privind capitalul
Plata cheltuielilor de constituire : 500 lei
500 lei
201
=
Cheltuieli de constituire
512
500 lei
Conturi curente la banci
Eliberarea a 50% din capitalul subscris prin depunerea de numerar direct in contul de
la banca 90.000*50% = 45.000 lei;
45.000 lei
512
=
456
45.000 lei
Decontari cu
asociatii/actionarii privind capitalul
si concomitent :
45 000 lei
1011
=
1012
45.000 lei
Capital subscris varsat
Aducerea mijlocului de transport evaluat la 10.000 lei ca aport la capital:
10.000 lei
2133
=
456
10.000 lei
Mijloace de transport
Decontari cu
asociatii/actionarii privind capitalul
si concomitent :
10.000 lei
1011
=
1012
10.000 lei
II. Cazuri de majorare a capitalui social :
a)
Majorare capital social prin aport mijloc de transport
Se cunosc urmatoarele informatii:
se majoreaza capitalul social al unei societati, prin aportul in natura al

unui mijloc de transport, evaluat la valoarea de 33.000 lei ;
valoarea de emisiune retinuta la subscriere pentru o actiune este de 11
lei;
valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei;
OMFP 3055/20096 prevede ca:
Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor
aportate si
valoarea nominala a capitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245(5)).
Prin urmare :
Numar de actiuni noi create: 33.000 lei/11 lei/actiune (val.de emisiune)
= 3.000 actiuni;
Cresterea capitalului social se realizeaza cu valoarea nominala de
30.000 lei = 3.000 actiuni*10 lei/actiune, iar
Prima de aport are valoarea de 3.000 lei= (33.000 lei - 30.000 lei);
Inregistrarea majorarii capitalului:
33.000 lei
2133
33 000
lei
Mijloace de transport
1012 Capital subscris varsat 30 000
lei
1043 Prima de aport
3 000 lei
b)
Majorare capital social prin incorporare in capitalul social a
beneficiului reportat din exercitiile anterioare, a beneficiului ultimului exercitiu
incheiat si a primelor de emisiune :
Se cunosc urmatoarele informatii ( in lei ) :
- beneficiu reportat din exercitiile anterioare 1.000 ;
- beneficiu curent din ultimul exercitiu incheiat 2.000
- prime de emisiune 3.000 ;
b1) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din exercitiile anterioare:
1.000 lei 117.N-1
=
1012 1 000 lei
Rezultat reportat
b2) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din ultimul exercitiu
incheiat:
2 000 lei 117.N
=
1012
2.000 lei
Rezultat reportat
b3) Incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune :1.000 lei
1 000 lei 104
=
1012
1 000 lei
Prime de capital
c)
Majorare de capital social prin conversia obligatiunilor in actiuni :
Se transforma 2000 de obligatiuni in 1000 de actiuni; Valoarea nominala a unei

obligatiuni este de 100 de lei iar valoarea nominala a unei actiuni este de 190 lei.
c1) Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni : 2000*100-1000*190=10.000 lei;
c2) Inregistrarea majorarii capitalului social:

200 000 lei 161
=
Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
%
200.000 lei
1012
190.000 lei
Capital social varsat
1044
10.000 lei
Prima de conversie obligatiuni in actiuni
d) Majorare capital social prin conversia unei datorii fata de furnizori, in

participatie la capital :
10.000 lei
401
=
1012
10.000 lei
Furnizori
Capital social varsat
e) Majorare capital social prin subscriere actiuni cu valoare nominala in Euro :
- numar de actiuni: 1.000;
- valoare nominala actiuni: 100 euro/actiune;
- curs de schimb la data subscrierii: 4,3 lei/euro;
- curs de schimb la data eliberarii: 4,4 lei/euro;
Semnificatia conturilor: ct.456: Decontari cu Asociatii/actionarii privind capitalul;
ct.5121 Conturi curente la banci; ct.665: Chelt.cu dif.de curs valutar; ct.1011: Capital
subscris nevarsat; ct.1012 Capital subscris varsat;
e1) Subscrierea aportului la capitalul social, la cursul de schimb de la data
subscrierii: 1000 actiuni*100 Euro/actiune.*4,3 lei/euro = 430.000 lei
430 000 lei
456
=
1011
430 000 lei
e2) Realizarea aportului la cursul de schimb de la data varsarii:
1000actiuni*100 Euro/actiune.*4,2 lei/euro =420.000 lei
430 000 lei
%
=
456
430 000 lei
5121
420 000 lei
665
10 000 lei
Si concomitent:
430 000 lei
1011
=
1012
430 000 lei
2.
Studii de caz privind diminuarea capitalului social
Potrivit reglementarilor financiare si contabile, pierderile se acopera in ordine, prin :

1)
Reportare pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperite din rezultatul
pozitiv;
2)
Acoperire din rezervele legale create in acest scop;
3)
Acoperire prin contributia actionarilor;
4)
Acoperire din capitalul social, in cazul in care pierderile acumulate in
contul 117 Rezultatul reportat sunt semnificative si totodata s-au epuizat cele trei
posibilitati anterioare;
In situatia in care acoperirea pierderilor se face din capitalul social (pct.4 de mai
sus), exista doua modalitati posibile de a proceda:
reducerea valorii nominale a actiunilor;
anularea unui numar de actiuni;
Indiferent de solutia aleasa, se debiteaza contul 1012 Capital social subscris varsat si
se crediteaza contul 117 Rezultat reportat.
Se dau urmatoarele cazuri:
1)
In anul N se reporteaza o pierdere curenta de 1000 lei ;
In luna Ianuarie N+1, se acopera pierderea prin rezultatul pozitiv dupa

impozitare :
a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 1000 lei:
1 000 lei
117.N
=
121.N
1 000 lei
a2) Acoperire in N+1 pierdere reportata, din rezultatul pozitiv dupa impozitare al
exercitiului curent:
1 000 lei
121.N+1
=
117.N
1 000 lei
2)
In anul N se acumuleaza o pierdere contabila de 2000 lei, care se
acopera in anul N+1 din rezerve:
a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 2000 lei:
2 000 lei
117.N
=
121.N
2 000 lei
a2) Acoperire in N+1 din rezervele legale create in acest scop, a pierderii reportata
din N: 2000 lei
2 0000 lei
1068
=
117
2 000 lei
Obs: ct.1068 Alte Rezerve; 117 Rezultat reportat; 121 Profit sau pierdere
3) Se acopera o pierdere de 4.000 lei , prin contributia actionarilor, depusa in
contul curent :
a) Micsorarea capitalului social pentru acoperirea pierderii acumulate:
4 000 lei
1012
=
117
4 000 lei
b) Constituirea creantei fata de actionari, pentru partea de capital social redusa prin in
globarea pierderii:
4 000 lei
456
=
1011
4 000 lei
c) Varsarea contributiei actionarilor (456 Decontari cu asociatii privind capitalul)
prin banca (ct.512)
4 000 lei
512
=
456
4 000 lei
d) Transformarea capitalului social subscris nevarsat (ct.1011) in capital social
subscris varsat(ct.1012):
4 000 lei
1011
=
1012
4 000 lei
4) Reducere capital social cu 10%, prin rambursarea capitalului catre asociati
Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta dupa cum urmeaza: capital social
900.000 lei; reserve 4.000 lei; numar actiuni: 1000 de titluri; Se decide diminuarea capitalului
social cu 10% , prin rambursarea capitalului catre asociati . Se au in vedere urmatoarele
cazuri:
a) Reducerea valorii nominale a actiunilor, cu 10%;
b) Reducerea numarului de actiuni cu 10%;
a)
Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a
actiunilor, cu 10%:
Valoare nominala actiuni inainte de diminuare: 900.000 lei/1000 actiuni = 900
lei/actiune;
Noua valoare nominala ( diminuata cu 10% fata de valoarea initiala ) = 810
lei/actiune;
Noua valoare a capitalului social dupa diminuarea valorii actiunilor = 810.000 lei;
Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social: 90.000 lei = 900 lei/actiune *1000
actiuni;
a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90 000 lei
1012
=
456
90 000 lei
a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 000 lei
456
=
512
90 000 lei
b)
Diminuarea capitalului social prin reducerea numarului actiunilor existente,

cu 10%:
Valoare nominal = 900 lei/actiune =900.000 lei /1000 actiuni;

Numar nou de actiuni diminuat cu 10% fata de numarul initial : 900 actiuni;
Numar actiuni anulate : 100 actiuni;
Noua valoare a capitalului social dupa anularea celor 100 de actiuni: 810.000 lei = 90
0 actiuni ramase *900 lei/actiune;
Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social : 90.000 lei =900 000 lei 810 000 lei.
a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90 000 lei
1012
=
456
90 000 lei
a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 000 lei
456
=
512
90 000 lei
3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la
societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:
a)
Valoarea nominala
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de

7.000 lei, care este divizat in 70 de parti sociale. Valoarea nominala a unei parti sociale este:
Capital social/Numar Parti sociale, respectiv: 7.000/70 = 10 lei/parte sociala.
b) Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a titlurilor care se
stabileste prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport
numit cotatie. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: marimea
dividendelor asteptate de catre actionari; stabilitatea financiara a entitatii; situatia generala a
pietei de capital; rata dobanzilor,etc.Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care
trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de
emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.
Exemplu:
Daca o ntreprindere emite actiuni n valoare nominala de 1.000 unitati monetare,
pentru care ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata o crestere a dobnzii la 20 % pe piata
financiar - bancara, posesorii vor cauta sa scape de ele n conditiile n care valoarea de piata
se micsoreaza.
c) Valoarea financiara exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o
actiune la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la o
dobnda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor. Se precizeaza ca rata
dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate
n functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, n principiu, pentru o
actiune). n ceea ce priveste dividendul luat n calcul este cel distribuit n cursul exercitiului
sau media aritmetica a dividendelor distribuite n cursul ultimelor cinci exercitii.
Exemplu:
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de
20%. Valoarea financiara a actiunii este: VF=Valoare dividend/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250
lei. Suma de 250 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru
a obtine unavantaj egal cu marimea dividendului de 50 lei.
d)
Valoarea de randament
VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):

rata medie a dobanzii.
Dividendul pe actiune este de 50 lei, partea din profit incorporata in rezerve este de 5
lei /actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an. Valoarea de randament este VR=(Divident pe
actune+Profit pe actiune)/Rata Dobanzii = (50+5) : 20/100= 275 lei
e)
Valoarea contabila
(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si
numarul de titluri VC=ANC/NA
Activul net contabil = Activ net corijat Datorii
Activ
Sum
a
Capitaluri proprii + Datori

i
Suma
Imobilizari
corporale
5 000
Capitalul social(500 actiuni)
5 000
Imobilizari
necorporale
600
Rezerve
500
Stocuri
400
Profit
1 000
Creante
200
Furnizori
300
Disponibilitati
900
Credite bancare
300
Total
7 100
Total
7 100
Valoarea nominala 5.000: 500 = 10 lei

Activul net contabil = 7.100 600 (imobilizari necorporale considerate active fictive)
= 6.500
Valoarea contabila = 6.500/500 = 13 lei
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Amortizarea capitalului social se realizeaza in virtutea unor dispozitii statutare sau
prin decizia AGA (Adunarea Generala a Actionarilor) extraordinara.
In principiu amortizarea capitalului social consta in rambursarea catre actionari a
depunerilor facute de acestia, fara ca acestea sa reduca capitalul social.
Se modifica doar forma capitalului social din capitalul neamortizat in capitalul
amortizat. Rambursarea capitalului social se face fie prin rezerve disponibile "1068" fie prin
rezultatul reportat"117".
Rambursarea capitalului social nu conduce la o modificare a volumului acestuia
inscris in statutul si in Registrul Comertului, deoarece sursa din care se face rambursarea
capitalului social este beneficiul sau fondul de rezerva. Actiunile amortizate integral sau
partial raman in posesia actionarilor pentru care se pierde dreptul la primul dividend
(se numesc actiuni de juisance). Actiunile de juisance se caracterizeaza prin faptul ca nu mai
au dreptul la primul dividend pe masura sumei amortizate. Ele pastreaza dreptul la
supradividend, dreptul la bonificatia de lichidare, dreptul proprietarilor de a lua parte la AGA
si de a subscrie preferential in cazul cresterii de capital. Ca si scaderile de capital prin
distribuirea catre asociati, amortizarea capitalului social este o operatie rara, deoarece ea se
face din rezervele sau din beneficiu si este impusa fiscal. Amortizarea capitalului poate fi
facuta de catre orice societate, dar ea este specifica indeosebi societatilor de durata limitata.
In cazul lichidarii unei societati comerciale, operatiunea de amortizare a capitalului social
presupune rambursarea catre actionari, inainte de data lichidarii, a valorii nominale a
actiunilor lor, integral sau partial din rezervele constituite sau din beneficiile realizate.
Modificarea formei de capital pe aceasta cale este importanta la lichidarea societatii, cand
capitalul neamortizat nu se impoziteaza iar capitalul amortizat se impoziteaza, pentru ca s-a
amortizat din componentele capitalului propriu 1068,117 care nu au fost impozitate atunci
cand s-au constituit.
Monografie contabila:
Capitalul social al unei societati este de 40.000 lei. Actionarii decid sa amortizeze
capitalul cu 5.000 lei, prin afectarea altor rezerve constituite.
a)
amortizata:
Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea
5 000 lei Capital subscris varsat 1012 = 456 Decontari cu actionarii privind
capitalul 5 000 lei
b)
Afectarea rezervelor la amortizare:
5 000 lei
Alte rezerve 1068
1012.1 Capital amortizat
5 000
c)
neamortizat:
Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital
lei
35 000 lei
35 000 lei
d)
Capital subscris varsat 1012
1012.2 Capital neamortizat
Rambursarea efectiva a actiunilor:
5 000 lei Decontari cu actionarii privind capitalul 456=5121 Conturi la banci in lei 5
000 lei
5. Studii de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de

capital
OMFP 3055/20096 prevede ca:
Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea
nominala a capitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245-(5)). Evidenta
primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I cu functie de
pasiv, 104 Prime de emisiune, care se dezvolta pe cele patru sintetice de gradul II : 1041
Prime de emisiune, 1042 Prime defuziunie/divizare, 1043 Prime de aport, 1044 Prime
de conversie a obligatiunilor in actiuni. Conturile din clasa 104 :
- se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea, cresterea si
fuziunea capitalului social si conversia obligatiunilor in actiuni .
- se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau la rezerve, dupa caz.
- soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a
capitalului propriu.
5.1. Majorarea capitalului social si constituirea primelor de emisiune.
Incorporarea primelor de emisiune in capital si rezerve.
Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 105.000 lei iar
valoarea nominala a actiunilor subscrise este de 100.000 lei. Primele de emisiune constituite
au urmatoarea destinatie : 3.400 lei pentru rezerve si 1.600 lei pentru majorarea capitalului
social.
a1) Constituirea capitalului social si a primelor de capital:
105 000 lei
456
=
%
105
000 lei
Decontari cu asociatii
1011 Capital subscris nevarsat 100
000 lei
1041 Prime de emisiune
5
000 lei
a2) Incorporarea primelor de capital in rezervele si in capitalul social al intreprinderii:
5 000 lei
1041
=
%
5 000 lei
Prime de emisiune
1012 Capital social varsat 1 600 lei
1068 Alte rezerve
3 400 lei
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve
statutare sau contractuale si alte rezerve(pct.247-(2)).
Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii, in cotele si limitele
prevazute de lege si din alte surse prevazute de lege (pct.247-(2)).
Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditile prevazute de lege (pct.247-(3)).
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii,
conform prevederilor statutare ( actul constitutiv ) al acesteia.
Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama
profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri potrivit hotararii
AGA, cu respectarea prevederilor legale (pct.247-(5)).
In raport cu structurile de rezerve mentionate mai sus, se foloseste contul 106
Rezerve dezvoltat pe sintetice de gradul II, in functie de regimul si destinatia rezervelor.
Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul conturilor mentionate mai sus, iar
utilizarea lor, in debitul acestora. Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele delimitate
ca sursa de finantare durabila a activelor.
La art.183-(1) din legea 31/1990 privind societatile comerciale, este mentionat ca
se va prelua din profitul anual al societatii cel putin 5% pentru formarea fondului de
rezerva, pana ce aceasta va atinge mnimum a cincea parte din capitalul social. Din
punct de vedere fiscal, potrivit art.22-(1) .lit.a) din Legea 571/2003 privind codul fiscal,
coroborata cu pct.50 din titlul II al Normei metodologice de aplicare a acestuia, rezerva legala
este deductibila in limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de
determinarea impozituli pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si sa adauga
cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta atinge a cincea parte din
capitalul subscris varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si
functionare .
5.2. Constituire rezerve legale. Acoperire pierderi ani precedenti din rezerva
legal constituita. Constituire rezerve statutare si alte rezerve. Utilizare alte rezerve (cont
1068) pentru finantarea unor investitii si incorporarea in capital . Acordarea de
dividende din rezervele disponibile.
a) Se constituie rezerve legale la sfarsitul anului N din profitul brut, in suma de 1.000
lei.
1 000 lei 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 1 000 lei
b) Se utilizeaza rezervele legale constituite, pentru acoperirea unor pierderi din anii
precedenti:
1 000 lei
1016 Rezerve legale
=
117 Rezultat reportat
1 000 lei
c) Se consituie rezerve statutare in suma de 3.000 lei si alte rezerve in suma de 4.000
lei , din profitul net.7.000
7 000 lei 117
=
%
7 000 lei
Rezultat reportat
1063
1061
Rezerve statutare
Alte rezerve
3 000 lei
4 000 lei
d)Se incorporeaza sumele din contul 1068 Alte rezerve in capitalul social, pentru
finantarea unor investitii:
2 000 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat 2 000 lei
e)Se acorda dividende din rezervele disponibile :2.000lei
2 000 lei 1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata
2 000 lei
5.3. Rezerve din reevaluarea imobilizarilor corporale. Transferul surplusului din
reevaluare la rezultatul reportat, pe masura folosirii activului de catre intreprindere.
O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1, o instalatie la costul de 100.000
lei, amortizata lineara in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 are loc reevaluarea activului,
valoarea justa fiind de 84.000 lei . Se considera ca surplusul din reevaluare este transferat la
rezultatul reportat, pe masura ce activul este folosit in intreprindere. OMFP 3055/2009
prevede ca :
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale la sfarsitul exercitiului
financiar, astfel incat aceastea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate, se inregistreaza
in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a facut reevaluaraea
(pct.121-(1)).
Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia
reevaluarii, acesteia i se stabilesc o noua valoare si o noua durata de utilizare economica,
corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare (pct.12-(3)) .
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare, este capitalizat
prin transferul direct in rezerve (cont 1065 Rezerve reperezentand surplusul
din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta un castig.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a
constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat si pe
masura ce activuleste folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este
diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea
amortizarii calculate pe baza costului iniatial al activului(pct.124-(3)).
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu ex
ceptia cazului in care activul a fost reevaluat sau valorificat, situatie in care surplusul din
reevalua rereprezinta un castig efectiv realizat(pct.124-(8)).
Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie facuta pe fiecare imobilizare corporala
in parte si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc (pct.246-(1)).
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului
creditor existent, eferent imobilizarii respective (pct.246-(2)).
Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil.
Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea

prevederilor subsectiunii 8.2.5.1Reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele
reglementari(pct.246-(3)).
Exemplu:
La sfarsitul anului N+1, activul va fi recunoscut in bilant la valoare reevaluata de
84.000 lei . Calcule aferente anului N+2 :
amortizarea calculata la valoarea reevaluata: 84.000 lei val.justa /8 ani
ramasi = 10.500 lei
amortizarea calculata la costul initial al activului : 80.000 lei / 8
ani ramasi = 10.000 lei Obs : 80.000 = 100.000 (valoarea de intrare din 31.12.N-1)
20.000 (valoarea amortizata in N si N+1) ;
diferenta de transferat la rezerve : 500 lei = 10.500 lei ( amortizarea
calculata la valoarea reevaluata ) 10.000 lei ( amortizarea calculata la costul initial
al activului).
500 lei
105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul din

reevaluare 500 lei
6,7. Studii de caz privind rezultatul exercitiului si rezultatul reportat

Monografie contabila la inchiderea primului an, in cazul obtinerii de profit, dar
si in cazul pierderii, in cazul unei societati nou-infiintata.
O.M.F.P. nr. 3.055/2009 stabileste la punctul 8.9.4 tratamentul aplicat rezultatului
exercitiului financiar, rezultatului reportat, repartizarii profitului si acoperirii pierderii
contabile. "248.
(1) In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul
exercitiului financiar.
(2) Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile
exercitiului.
(3) Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si
reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere.
(4) Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa
aprobarea situatiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaza in conformitate
cu prevederile legale in vigoare.
(5) Sumele reprezentand rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent,
in baza unor prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil:
129
=
106
"Repartizarea profitului"
"Rezerve
Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare, se preia la inceputul exercitiului
financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale in contul 117
"Rezultatul reportat", de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii hotarate de
adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.
Evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea
generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin inregistrarea
sumelor reprezentand dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii,
potrivit legii.
(6) Inchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" si 129 "Repartizarea profitului" se
efectueaza la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile
financiare anuale. Ca urmare, cele doua conturi apar cu soldurile corespunzatoare, in bilantul
intocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare anuale.
(7) In contul 117 "Rezultatul reportat" se evidentiaza distinct rezultatul reportat
provenit din preluarea, la inceputul exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de
profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit din
corectarea erorilor contabile.
249. - (1) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si
cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale
a actionarilor sau a sociatilor, cu respectarea prevederilor legale. In lipsa unor prevederi
legale exprese, ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea
adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratie.
(2) In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta
trebuie acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit. "Concret, dupa inchiderea
conturilor de venituri si cheltuieli:
121
=
6XX
"Profit sau pierdere" "Conturi de cheltuieli"
7XX
=
121
"Conturi de venituri" "Profit sau pierdere"
Presupunem ca societatea a obtinut pierdere, deci soldul contului 121 va fi debitor si
astfel va aparea in balanta la 31.12.2012 si in bilant. La inceputul anului urmator, societatea
va face inregistrarea contabila:
117
=
121
"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"
Daca societatea a obtinut profit, calculeaza impozitul pe profit si inchide cheltuiala
prin contul 121:
121
=
691
"Profit sau pierdere" "Cheltuieli cu impozitul pe profit"
Societatea obtine astfel profitul net, caz in care soldul contului 121 este creditor.
Exemplu :
Societatea Alfa a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200 de
lei. Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.
Inregistrari contabile:
40 lei
129
=
1061
40 lei
Repartizarea profitului
Rezerva legala
In balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea: 121 - sold creditor = 10.000 lei
129 - sold debitor = 40 lei 1061 - sold creditor = 40 lei.
La inceputul anului urmator, societatea va inregistra:
40 lei
121
=
129
40 lei
Profit sau pierdere
Repartizarea profitului
9 960 lei 121
=
117
9.960 lei
Profit sau pierdere
Rezultatul reportat
8. Studii de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

OMFP 3055/2009 prevede :
Actiunile proprii rascumparate potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a
capitalului propriu (pct.244-(1)) ;
Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale), nu vor fi
recunoscute in contul de profit si pierdere. Contravaloarea primita sau platita in urma unor
astfel de operatiuni este recunoscuta direct in capitalurile proprii si se prezinta distinct in
bilant, in Situatia modificarii capitalurilor proprii,astfel:
castigurile sant reflectate in contul 141Castiguri legate de vanzarea
sau anularea instrumentelorde capitaluri proprii.
pierderile sant reflectatate in contul 149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii (pct.244-(2)).
8.1. Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de
vanzarea lor ulterioara la un pret de vanzare mai mic decat cel de rascumparare :
O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni; Actiunile au valoarea
nominala de 10 lei, iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate,
sunt vandute la 13 lei /titlu.
a)
Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15
lei/titlu:1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei.
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15
000 lei
b)
Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 13 lei/actiune :15.000 lei
%
=
109
15 0000 lei
5121
13 000 lei
149
2 000 lei
Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii
vanzarea lor ulterioara la un pret de vanzare mai mare decat cel de rascumparare:
nominala de 10 lei, iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate,
sunt vandute la 16 lei /titlu.
a)
lei/titlu :1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate
= 512 Conturi curente la banci 15
000 lei
b)
16 000 lei
Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 16 lei/actiune:

5121
%
16 000 lei
109
15 000 lei
141
1 000 lei
Obs : ct.141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii.
anularea lor ulterioara:
nominala de 10 lei, iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate
sunt anulate.
a)
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci
15
000 lei
b)
Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor anulate:
Valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*10 lei/actiune = 10.000 lei
15 000 lei
%
=
109 Actiuni proprii
15 000 lei
10 000 lei
1012
5 000 lei
149
Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii
8.4. Rascumpararea propriilor actiuni, la un pret de rascumparare mai mic
decat valoarea nominala a actiunilor, urmata de anularea lor ulterioara.
nominala de 16 lei, iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate
sunt anulate.
a)
15 000 lei
15 000 lei
109 Actiuni proprii rascumparate
512 Conturi curente la banci
b)
Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor anulate:
Valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*16 lei/actiune = 16.000 lei.
Reducerea capitalului social se face cu intreaga valoare platita pentru actiunile
anulate, prin urmare va exista un castig din tranzactie, de 1000 lei :
16 000 lei
1012
% 16 000 lei
109
141
Obs: contul 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii.
9. Studii de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, precum si pentru
alte riscuri si cheltuieli se tine cu ajutorul contului 151. Contul 151 "Provizioane pentru
riscuri si cheltuieli" este un cont de pasiv. In creditul contului 151 "Provizioane pentru riscuri
si cheltuieli" se inregistreaza:
- valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite (681).
In debitul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:
- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli (781).
Soldul contului reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite.
Constituirea provizioanelor, ca modalitate de reflectare a incertitudinilor n contabilitate,
contribuie la reprezentarea fidel a poziei financiare a entitii. Astfel de incertitudini sunt
recunoscute prin prezentarea naturii i valorii lor, dar i prin exercitarea prudenei la
ntocmirea situaiilor financiare. Prudena nseamn gsirea acelor estimri contabile, asociate
condiiilor de incertitudine date, care s nu supraevalueze activele i veniturile, iar datoriile i
cheltuielile s nu fie subevaluate. Exercitarea prudenei nu ar trebui s permit, de exemplu,
constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberat a activelor
sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberat a datoriilor sau cheltuielilor. Aceast
cerin este imperativ, ntruct investitorii i fundamenteazdeciziile economice plecnd de
la analiza situaiilor financiare, ca imagine fidel a poziiei financiare i a peformanei unei
entiti.
Provizioanele pot fi constituite pentru o varietate de elemente, inclusiv: costuri de
restructurare, garanii, costuri legate de mediu, renovri/recondiionri importante, costuri
descoatere din uz, procese juridice mpotriva companiei, impozite amnate, pierderi din
contracte.
Exist unele caracteristici ale provizioanelor care dau natere unor probleme din punct
de vedere al recunoaterii acestora n contabilitate. Incertitudinea este o astfel de
caracteristic
a
provizioanelor, prin urmare, este necesar ca aici s intervin raionamentul profesional pentru
a se decide dac este necesar sau nu.
Exemplu :
Societatea S.C. ALFA S.A., productoare de calculatoare, ofer garanii
cumprtorilor produselor sale. Termenii contractului prevd c productorul i ia
obligaia de a rezolva, prin reparaie sau nlocuire, orice defecte de producie care apar n 2
ani de la data vnzrii. Avnd n vedere experienele din trecut, este probabil c vor exista
anumite cereri de respectare a contractului de garanie. Se va recunoate un provizion n
contabilitate pentru acest tip de garanii? Pentru a rspunde la aceast ntrebare trebuie
verificate cerinele cerute de IAS 37 pentru recunoaterea unui provizion ncontabilitate,
astfel:
a)
Exist o obligaie prezent ca rezultat al unui eveniment din trecut?
Evenimentul care oblig este vnzarea produsului cu garanie, care d natere unei
obligaii legale.
b)
Este probabil c va exista o ieire de resurse care nseamn beneficii ec
onomice folosite n decontare? Este probabil pentru garanii privite ca un ntreg.
Concluzia: Se recunoate un provizion pentru cea mai bun estimare a costurilor
respectrii garaniei pentru produsele vndute nainte de data bilanului. Evaluarea
provizioanelor este, de asemenea, dificil, deoarece costurile pot s nu fie angajate dect
peste muli ani (de exemplu, scoaterea din uz se face la sfritul duratei de viaa unui activ),
iar sumele pot fi neateptate (de exemplu, daunele asupra mediului nconjurtor). Pot fi greu
de evaluat i de stabilit valori substaniale. De aceea, multe elemente ale situaiilor financiare
nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implic raionamente
bazate pe cele mai recente informaii credibile avute la dispoziie. Utilizarea unor estimri
rezonabile reprezint parte esenial a ntocmirii situaiilor financiare. n timp ce
recunoaterea i evaluarea reprezint problem importante, nregistrrile contabile propriu-zise
pentru constituirea i utilizarea unui provizion sunt liniare.
9.1. Provizioanele pentru litigii
Cel mai frecvent caz este acela al litigiilor al caror verdict nu poate fi anticipat.
Intreprinderea este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea
necorespunzatoare aunui teren care ar fi afectat vecinatatile. Partea adversa solicita dauneinterese in valoare de 100.000 lei. Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului ar
reprezenta inca 10% din aceasta suma. Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces
(onorarii avocatiale, expertize etc.) se ridica la 25.000 lei.
a) La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:
135.000 lei
135 000 lei
6812
=
1511
135
000 lei
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
Provizioane pentru litigii
pentru riscuri si cheltuieli
b) In cursul anului urmator, se achita 12.000 lei in contul onorariilor avocatiale
pentru acest litigiu:
12 000 lei
628
=
401
12 000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
Furnizori
-concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
12 000 lei 1511
=
7812
12 000 lei
Provizioane pentru litigii
Venituri din provizioane din riscuri si
cheltuieli
9.2.Provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor
- Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie
trimestrial
numaipentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului re
pectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in
contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazute in tariful lucrarilor
executate ori serviciilor prestate. Garantia se poate acorda direct la producator sau prin
intermediul unei firme de service autorizata de acesta. Aceste provizioane sunt integral
deductibile la calculul impozitului pe profit, cu respectarea conditiilor specificate in Legea nr.
571 din 2003 privind Codul fiscal si in Normele de aplicare a Codului fiscal,aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
- pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conditia
deductibilitatii provizioanelor este reflectarea integrala in venituri a valorii lucrarilor executat
e si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari. Reluarea la venituri a
provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii
cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
- aceleasi reguli se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a
contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in
cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu
conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor
executate si in facturile emise.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru garantii acordate clientilor:
6812
=
1512
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele acordate clientilor
Provizioane
pentru
garantii
-provizioanele pentru reabilitarea mediului afectat de activitatile intreprinderii
(minerit, prospectiunigeologice etc.) sunt provizioane obligatorii prin efectul legii si se
constituie in raport cu cifra de afaceridin anul respectiv. Se inregistreaza ca provizioane
pentru riscuri si cheltuieli:
6812
=
1512
Cheltuieli de exploatare
privind
provizioanele
acordate
clientilor
Provizioane
pentru garantii
10. Studii de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

10.1. Imprumut obligatar cu pret de rambursare egal cu valoarea nominala si cu
pretul de emisiune al obligatiunilor emise. Plata dobanda. Rambursare la scadenta.
O societate emite la 01.01.N 1000 de obligatiuni, cu doabanda de 12% p.a. Pretul de
rambursare este egal cu valoarea nominala si cu pretul de emisiune: 1000 lei /obligatiune.
Durata de rambursare este de 10 ani. Dobanda se plateste anual. Imprumutul este rambursat la
scadenta finala .
a)
Subscrierea imprumutului: 1000 obligatiuni*1000 lei/obligatiune
=1.000.000 lei
1 000 000 lei 461 Debitori diversi
si incasarea acestuia :1.000.000 lei
1 000 000 lei
= 161 Imprumuturi din emisiuni

de obligatiuni 1 000 000 lei
=
461 Debitori diversi
000 lei
b)
Plata anuala a dobanzii :1.000.000 lei*12% p.a.= 120.000 lei
1 000
120
0 lei
000 lei
c)
666 Cheltuieli cu dobanzile
= 512 Conturi curente la banci 120
Rambursarea la scadenta finala :
1 000 000 lei 161 Imprumuturi din emisiuni de obligationi =

la banci
512 Conturi curente
10.2. Imprumut obligatar cu valoare de rambursare egala cu valoarea nominala

si mai mare decat pretul de emisiune al obligatiunilor. Plata dobanda.Rambursare la
scadenta
O societate emite la 01.08.N 1000 de obligatiuni, cu dobanda de 12% p.a. Pretul de
rambursare este egal cu valoarea nominala de 1000 lei/obligatiune. Pretul de emisiune: 900lei
/obligatiune . Durata de rambursare este de 10 ani. Dobanda se plateste anual. Primele privind
rambursarea imprumutului se amortizeaza liniar pe durata imprumutului. Imprumutul este
rambursat la scadenta finala .OMFP 3055/2009 prevede: Atunci cand suma de rambursat
pentru datorii este mai mare decat suma primita, diferenta sei nregistreaza intr-un cont de
activ (169 Prime privind rambursarea obligatiunilor). Aceasta trebuie prezentata in bilant ca
o corectie a datoriei corespunzatoare, evidentiata in contul 161 Imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni, precum si in notele explicative (pct.217-(1)). Valoarea acestei diferente trebuie
amortizata printr-o suma in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet,
dar nu mai tarziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 chelt.financiare
privibd amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor
= 169 Prime
privindrambursarea obligatiunilor).(pct.217-(2)). Prin urmare :
a)
Subscrierea imprumutului :
- suma de rambursat: 1000 obligatiuni*1000 lei/obligatiune (valoarea nominala )
= 1.000.000 lei
- suma primita: 1000 obligatiuni*900 lei/obligatiune (pretul de emisiune ) =
900.000 lei
- prima privind rambursarea obligatiunilor: 100.000 lei = 1 mil-900 mii
1 000 000 lei
161
1 000 000
lei
Imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni
461 Debitoridiversi
900 000
lei
169
b)
Prime privind rambursarea obligatiunilor

Incasarea imprumutului :
900.000 lei 512 Conturi curente la banci =

c)
datorie :
100 000 lei
461 Debitori 900 000 lei
La sfarsitul anului N, dobanda nu este exigibila si se inregistreaza ca si
1.000.000 lei ( valoare nominala imprumut)*12% p.a.*5 luni /12 luni = 50.000 lei
50 000 lei 666 Cheltuieli cu dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumutului
obligator
d)
Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor pentru anul
N:
100.000 lei ( prime ) /10 ani ( durata imprumut ) *5 luni /12 luni = 4.167 lei
6868 Chelt.financiare privind amortizarea
=
169 Prime privind rambursarea
primelor de rambursare a obligatiunilor
obligatiunilor
e)
la sfarsitul anului N:
- sold cont 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 1.000.000 lei

- sold cont 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor = 100.000 - 4.167 = 95.833
lei -imprumutul din emisiuni de obligatiuni va figura in bilant la finalul anului N cu: 904.167
lei = (1.000.000 lei - 95.833 lei)
f)
plata anuala a dobanzii in N+1 ( in luna August N+1 ):
1000 obligatiuni*1000 lei valoare nominala *12%= 120.000 lei , din care 50.000 sunt
aferenti perioadei August-Decembrie N ( 5 luni ) si 70.000 perioadei Ianuarie-Iulie N+1
(7 luni):
120 000 lei %
=
512
120 000 lei
1681
Dobanziaferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
666
Cheltuieli privind Dobanzile
g)
50 000 lei
70 000 lei
rambursarea imprumutului la scadenta finala :
161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 512 Conturi curente la banci 1 000
000 lei
11. Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si

lung
Capitalurile intreprinderii, ca surse de finantare cu caracter stabil, reprezinta
echivalentul valoric al resurselor investite in active de proprietari (capitaluri proprii) sau terte
personae (datorii pe termen lung si mediu). Capitalurile proprii sunt definite ca interes
rezidual al proprietarilor intreprinderii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si
datoriilor acesteia, la un moment dat. Datoriile pe termen lung si mediu reprezinta orice
datorie care nu indeplineste conditiile datoriilor curente, adica o datorie este curenta atunci
cand: se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului. Toate celelalte datorii trebuie
clasificate ca datorii pe termen lung. Dezvoltarea unei investitii il pune pe intreprinzator in
situatia de a analiza care sunt sursele de finantare. De cele mai multe ori capitalul propriu nu
este suficient, motiv pentru care este nevoie de surse atrase. In baza unui plan
de afaceri, incheie
contractele
care ii
vor asigura
stabilitatea financiara prin imprumuturi bancare pe termen mediu sau lung.
O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 4
ani, in suma de 25.000 lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 15% se
calculeaza si se achita lunar.
a)
Incasarea creditului in contul de disponibil:
25 000 lei 5121 Conturi la banci in lei

25 000lei
b)
= 1621 Credite bancare pe termen lung
Calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (25.000*15%:12
luni):
666 Cheltuieli privind dobanzile
termen lung
313 lei
c)
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe
Achitarea dobanzii in prima luna
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in
le 313 lei
d)
Rambursarea primei rate lunare a creditului (25.000 :48 luni)=521 lei
1682 Credite bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei 512 lei
Dobanzile achitate la scadenta se pot inregistra si fara a utiliza contul 1682
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung.
Pentru ca am vorbit de un credit bancar pe termen lung respectiv 4 ani, contractat in
moneda nationala, trebuie sa privim efortul financiar pe care angajatorul il face pentru
achitarea lui. Pe langa rata propriu zisa rambursata la scadenta in fiecare luna se achita si o
dobanda aferenta in procentul stabilit la contractarea creditului. Cheltuielile cu dobanzile la
calculul impozitului pe profit sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitata in functie
de gradul de indatorare a capitalului. Daca gradul de indatorare este mai mic de 3 atunci
cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile.
Daca vom considera situatia in care angajatorul din exemplul nostru ar fi contractat
creditul in valuta, atunci trebuie sa analizam situatia la sfarsitul anului odata cu inchiderea
exercitiului financiar N si din perspectiva diferentelor de curs valutar. Potrivit OMFP
3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene , la sfarsitul
exercitiului financiar se stabilesc diferentele de curs valutar. Pentru obtinerea unei imagini
reale a patrimoniului, inainte de intocmirea situatilor financiare anuale se calculeaza si se
inregistreaza in contabilitate pierderile sau castigurile latente aferente disponibilitatilor,
creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea valorilor contabile cu valorile actuale,
stabilite pe baza cursurilor valutare din ultima zi a exercitiului financiar. Prin compararea
valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:
Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul
disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul creste; in cazul datoriilor , atunci cand
cursul scade.
Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul

disponibilitatilor si creantelor , atunci cand cursul valutar scade; in cazul datoriilor, atunci
cand cursul valutar creste.
12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar

Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui contract de leasing
financiar cu urmatoarele caracteristici: data intrarii in vigoare: 01.01.N; durata contractului 5
ani; ratele de 1.500 lei se platesc la sfarsitul anului; rata efectiva a dobanzii este de 10% .
Avansul de 6.000 lei este platibil imediat. Transferul dreptului de proprietate se face la
valoarea reziduala de 1.000 lei . Cota de tva este 24% .Activul se amortizeaza liniar pe o
perioada de 5 ani. Conform OMFP 3055/2009 se contabilizaeaza urmatoarele operatii :
-
plata avansului pe baza facturii;

inregistrarea intrarii activului;
inregistrarea facturilor pentru rate si plata lor;
amortizarea activului;
transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala;
Observatii :
Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing financiar este
considerata prestare de servicii conf.art.129-(3) lit.a) Cod Fiscal .
La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera
locatarului/utilizatoruluidreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia,
operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul.
Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul
transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, inainte de sfarsitul
perioadei de leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu
au ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing.
Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se
realizeaza inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de
leasing, se consideraca nu a mai avut loc o operatiune de leasing ci o livrare de bunuri la data
la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului.
In cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri,
serviciul se considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii
(care constituie data la care ia nastere faptul generator al TVA).
OMFP 3055/2009 precizeaza :
Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing
financiar se efectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si corporale (pct.98(1)).
Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se
inregistreaza in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in
contrapartida contului de cheltuieli.
Dobanda de platit aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi in afara
bilantului (cont 8051 Dobanzi de platit ) .
Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se

face in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cadrul contractului de
leasing operational, de catre locator/finantator (pct.97-(1)).
In cazul leasingului financiar, achizitiile de catre locatar de bunuri imobile si mobile
sunt tratate ca investitii in imobilizari, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu
poltica normala de amortizare pentru bunuri similare locatarului ( pct.97-(2)).
Prin urmare :-tabelul de calcul al platilor privind redeventele:
01.01.N
avans 6.000 lei;
sold ramas: 6.307 lei (valoare finantata) = 12.307 lei (valoare utilaj) - 6.000 lei (platiti
in avans)
31.12.N
rata leasing 1.500 lei din care: dobanda =6.307*10%= 631 lei;
principal: 1500-631= 869 lei
sold ramas : 6.307-869 = 5.438 lei , etc
31.12.N+4
rata leasing 1.500 lei;
dobanda: 2.237*10% =227 lei;
principal: 1500-227=1.273 lei;
sold ramas: 2.273-1.273= 1.000 lei
Anul N
valoarea reziduala 1.000 lei (principal);
Total contract 14.500 lei, din care:
Avans 6.000 lei;
Dobanda 2.193 lei;
Principal: 12.307 lei;
Sold la 31.12.N+5 = 0 lei
a)
Factura de avans:
7 440 lei
%
409 Fz.debitori
4426 Tva deductibil
b)
7 440 lei
c)
404 Furnizori de imobilizari
7 440 lei
6 000 lei
1 440 lei
Plata avansului:
404 =
5121
7 440 lei
Intrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:

12 307 lei 2131 =
d)
167 12 307 lei
Evidentierea dobanzii in conturi extrabilantiere pentru total :

Debit 8051 Dobanzi de platit 2.193 lei
e)
6 000 lei
lei
Diminuarea ct.167 cu valoarea avansului de 6.000 lei :6.000 lei

167 Alte imprumuturi si datorii asimlate
409 Fz.debitori
6 000
f)
Factura aferenta ratei 1:
1 180 lei %
=
167 Alte imprumuturi
666 Ch.cu dobanzile
4426 Tva deductibila
1 180 lei
869 lei
631 lei
360 lei
Obs : Tva 4426 = 1500*0.24 =360 lei ;

Concomitent a se diminueaza dobanzile din conturile extrabilantiere:
Credit 8051 Dobanzi de platit 631 lei
g)
Plata facturii:
1860 lei
h)
1 240 lei
1860 lei
Amortizarea activului : 12.307 lei/5 ani=2.461,4 lei/an :

2461,4 lei
i)
404= 5121
6811 = 2813
2461,4 lei
Transferul dreptului de proprietatae la valoarea reziduala:

%
404
Furnizori de imobilizari
240 lei
167 Alte imprumuturi
1 000
lei
4426 Tva deductibila
Si plata :
1.240 lei
404 = 5121
1.240 lei
13 Studiu de caz privind contractele de leasing operational

La data de 01.05.N, Alfa a inchiriat pentru un an, o cladire de la societatea Beta.
Chiria lunara este de 50.000 lei, valoarea neta a cladirii este de 800.000 lei, durata de viata
utila ramasa este de 40 de ani, metoda de amortizare liniara.
Conform OMFP 3055/2009 , in cazul leasingului operational se contabilizeaza: in
contabilitatea locatarului: valoarea de inventar a cladirii luate cu chirie, chiria lunara si plata
acesteia; in contabilitatea locatorului: chiria lunara si incasarea ei; amortizarea lunara a
cladirii;
OMFP 3055/2009 precizeaza:
La contabilizarea operatiunilor de leasing operational, locatorul trebuie sa prezinte
bunurile date in regim de leasing operational, in conturile de imobilizari necorporale si
imobilizari corporale, inconformitate cu natura acestora ( pct.100-(1)).
Sumele incasate sau de incasat se inregistreaza in contabilitatea locatorului ca un venit
in contul de profit si pierdere , conform contabilitatii de angajamente ( pct.100-(2)).
In cazul leasingului operational, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o
baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similar ale acestuia
(pct.97-(3)). In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate
in conturi de evidenta din afara bilantului(pct.101-(1)). Sumele platite sau de platit se
inregistreaza in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere,

conform contabilitatii de angajamente (pct.100-(2)).13.1.
Inregistrarile in contabilitatea locatorului :
a)
Factura privind chiria lunara 62.000 lei
62 000 lei
4111
- incasarea ei:
62.000 lei
5121 =
b)
%
62.000 lei
706
Venituri din chirii 50.000 lei
4427 Tva colectata
12.000 lei
4111 62.000 lei
Amortizarea lunara a cladirii: 800.000 lei/40 ani/12 luni=1.667 lei
1.667 lei 6811 =
2812
1.667 lei
13.2. Inregistrarile in contabilitatea locatarului

a)
La data 01.05.N, valoarea cladirii luata cu chirie se inregistreaza intr-un cont
extrabilantier:
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune,chirii 800.000 lei
b)
Recunosterea chiriei lunare drept cheltuiala:
62 000 lei
% =
401
62.000 lei
612
4426
c)
50.000 lei
12.000 lei
Concomitent, extracontabil se diminueaza rata de leasing :
Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune,chirii 50.000 lei

d) plata chiriei :
62.000 lei
401
=
5121
62.000 lei
14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare

OMFP nr. 3055/2009 prevede urmatoarele:
a)
Recunoaterea cheltuielilor de cercetare- dezvoltare
Imobilizrile de natura cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt generate de aplicarea

rezultatelor cercetrii sau a altor cunotine ntr-un plan sau proiect ce vizeaz producia de
materiale,dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau mbuntite substanial,
nainte de nceperea produciei sau utilizrii comerciale. Imobilizare necorporal generat de
dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoate dac, i numai dac, o
entitate poate demonstra toate elementele urmtoare:
fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, astfel
nct aceasta s fie disponibil pentru utilizare sau vnzare;
intenia sa de a finaliza imobilizarea necorporal i de a o utiliza sau
vinde;
capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal;
modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice
viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existena unei piee pentru
producia generat de imobilizarea necorporal ori pentru imobilizarea necorporal n
sine sau, dac se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizrii
necorporale;
disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i de alt natur
adecvate pentru a complete dezvoltarea i pentru a utiliza sau vinde imobilizarea
necorporal
capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizrii
necorporale pe perioada dezvoltrii sale.
b)
Amortizarea imobilizrilor de natura cheltuielilor cercetare-dezvoltare
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de

utilizare, dup caz. n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci
ani, aceasta trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinato. n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o
distribuire din profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile
pentru distribuire i a profitului reportateste cel puin egal cu cea a cheltuielilor
neamortizate.
c)
Exemple de activiti de dezvoltare
proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea
intermediar a prototipurilor i modelelor;
proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;
proiectarea, construcia i operarea unei uzine pilot care nu este fezabil
din punct devedere economic pentru producia pe scar larg;
proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatel
e, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntite.
d)
Monografie contabil
d1) Operaiuni contabile privind lucrrile i proiectele de dezvoltare efectuate pe

cont propriu sau achiziionate de la teri
203 Cheltuieli de dezvoltare =
%
233 Imobilizri necorporale n curs de execuie
721 Venituri din producia de imobilizri necorporale
404 Furnizori de imobilizri
d2) Operaiuni contabile privind lucrrile i proiectele de dezvoltare achiziionate de la
entiti affiliate sau de la entiti legate prin interese de participare
203 Cheltuieli de dezvoltare
=
%
451 Decontri ntre entitile affiliate
453 Decontri privind interesele de participare

d3) Operaiuni contabile privind valoarea imobilizrilor de natura cheltuielilor de
dezvoltare primite cu titlu gratuit
203 Cheltuieli de dezvoltare = 4753 Donaii pentru investiii
d4) Operaiuni contabile privind plusuri de inventar constatate la imobilizrile de
natura cheltuielilor dedezvoltare
203 Cheltuieli de dezvoltare = 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizrilor
d5) Operaiuni contabile privind valoarea neamortizat a imobilizrilor de natura
cheltuielilor de dezvoltare cedate
658 Alte cheltuieli de exploatare = 203 Cheltuieli de dezvoltare
d6) Operaiuni contabile privind imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare
amortizate integral, precum i cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licenelor
%
=
203 Cheltuieli de dezvoltare
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
205 Conces.,brevete, licene, mrci com.,drepturi i active similare
15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare

OMFP 3055/2009 prevede referitor la regulile de evaluare si inregistrare in
contabiliate: Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele
similare reprezentnd aport, achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n
conturile de imobilizri necorporale la costul de achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n
aceast situaie valoarea de aport se asimileaz valorii juste. Brevetele, licenele, mrcile
comerciale, drepturile i alte active similare se amortizeaz pe durata prevzut pentru
utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.
Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de
concesiune stabilete o durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea
concesiunii urmeaz a fi nregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit
contractului. n cazul n care contractul prevede plata unei redevene/chirii, i nu o valoare
amortizabil, n contabilitatea entitii care primete concesiunea, se reflect cheltuiala
reprezentnd redevena/chiria, fr recunoaterea unei imobilizri necorporale. n cazul unui
acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, ncheiat potrivit legislaiei n vigoare,
licena primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu
public, se nregistreaz la imobilizri necorporale, dac sunt stabilite o durat i o valoare
pentru aceast licen .n nelesul prezentelor reglementri, un acord de concesiune a
serviciilor este de tip public-privat dac:
a) concedentul controleaz sau reglementeaz ce servicii trebuie s presteze
operatorul n cadrul infrastructurii, cui trebuie s le presteze i la ce pre; i
b) concedentul controleaz prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau n
alt mod orice interes rezidual n infrastructur la terminarea acordului.
Fondul commercial
Fondul comercial se recunoate, de regul, la consolidare i reprezint diferena
dintre costul de achiziie i valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete
achiziionate de ctre o entitate. n situaiile financiare anuale individuale, fondul comercial
se poate recunoate numai n cazul transferului tuturor activelor sau al unei pri a acestora i,
dup caz, i de datorii i capitaluri proprii, indiferent dac este realizat ca urmare a
cumprrii sau ca urmare a unor operaiuni de fuziune.Transferul este n legtur cu o
afacere, reprezentat de un ansamblu integrat de activiti i activeorganizate i administrate
n scopul obinerii de profituri, nregistrrii de costuri mai mici sau alte beneficii. Pentru
recunoaterea n contabilitate a activelor i datoriilor primite cu ocazia acestui transfer,
entitile trebuie s procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, n scopul
determinrii valorii individuale a acestora. Aceasta se efectueaz, de regul, de ctre
profesioniti calificai n evaluare membrii ai unui organism profesional n domeniu,
recunoscut naional i internaional. Fondul comercial generat intern nu se recunoate ca activ
deoarece nu este o resurs identificabil (adic nu este separabil i nici nu decurge din
drepturi legale contractuale sau de alt natur) controlat de entitate, care s poat fi evaluat
credibil la cost.
n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ, se au n vedere urmtoarele
prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum
cinci ani;
b) totui, entitile pot s amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o
perioad de peste cinci ani, cu condiia ca aceast perioad s nu depeasc durata de
utilizare economic a activului i s fie prezentat i justificat n notele explicative.
16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor

Amortizarea reprezinta recuperarea treptata, din punct de vedere contabil si fiscal, a
costurilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau
imbunatatirii imobilizarilor amortizabile.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea
de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
are o valoare fiscala mai mare de 1.800 lei, la data intrarii in
patrimoniu;
are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci
cand sunt achizitionate impreuna. In cazul in care valoarea terenului pe care se afla o cladire
va creste, amortizarea cladirii respective nu se va modifica.
In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile
corporale in curs de executie. Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele
imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente,
dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 Imobilizari corporale in curs de
aprovizionare din Planul de conturi general).
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare
a imobilizarilor.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare
punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.
Nu reprezinta active amortizabile:

- terenurile, inclusiv cele impadurite;
- tablourile si operele de arta;
- fondul comercial;
- lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
- bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
- orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii;
- casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.
Amortizarea contabila
Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru
intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii
integrale a valorii de intrare a acestora.
La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere duratele de utilizare
economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale.
Din punct de vedere contabil, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, stabilesc
modul de determinare a amortizarii contabile.
Durata de utilizare economica este durata de viata utila prin care se intelege, fie
perioada in care un activ va fi disponibil pentru o entitate in vederea utilizarii, fie numarul
produselor sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de catre entitate prin
utilizarea activului respectiv. O modificare semnificativa a conditiilor de utilizare sau
invechirea unei imobilizari corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De
asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor
fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare.
In cazuri exceptionale, durata de amortizare stabilita initial se poate modifica, aceasta
reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de utilizare.
Amortizarea fiscala
Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care
imobilizarea corporala amortizabila este pusa in functiune, pana la recuperarea integrala a
valorii de intrare, conform duratelor normale de functionare stabilite in Catalogul privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Pentru calculul amortizarii
fiscale se va avea in vedere valoarea fiscala a activelor la data intrarii in cadrul entitatii,
valoare reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau valoarea de piata a
imobilizarilor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport in natura la capitalul social.
Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza, din
punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii. Duratele
normale de functionare a imobilizarilor corporale amortizabile se preiau din Catalogul
aprobat prin H.G. nr. 2.139 din 30.11.2004, publicata in M.Of. nr. 46 din 13 ianuarie 2005. La
achizitia unei imobilizari corporale noi, pe baza catalogului se stabileste durata normala de
functionare in ani cu posibilitatea alegerii unei durate cuprinse intre o limita minima si una
maxima. Durata normala de functionare stabilita initial ramane neschimbata pana la
recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din functiune a activului
respectiv. Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte poate fi
diferita de durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv
pentru care doar amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal.
In practica pot exista doua situatii:
Durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare;
Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.
Exemplul 1:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat un aparat de cantarit si
marcat avand costul de 14.400 lei, exclusiv TVA, pentru care decide o durata normala de
functionare de 4 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 4 si 6 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 300 lei (14.400 lei / 4
ani / 12 luni). Entitatea stabileste ca durata de utilizare economica a aparatului este de 3 ani si
intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 400 lei (14.400
lei / 3 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza
lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei
6811
=
2814
400 lei
Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizari
corporale
imobilizarilor
In primii trei ani in care se inregistreaza amortizare contabila, se considera
nedeductibila fiscal suma de 3.600 lei (1.200 lei pentru fiecare an fiscal) deoarece perioada de
utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare cu un an. Sintetic,
situatia se prezinta astfel:
An
Amortiz
fiscal
are contabila
Amortiz
are fiscala
Cheltu
Cheltuie
ieli
li nedeductibile
deductibile
fiscal
fiscal
20
4.800
3.600
3.600
1.200
20
4.800
3.600
3.600
1.200
20
4.800
3.600
3.600
1.200
20
3.600
3.600
To
14.400
14.400
14.400
3.600
10
11
12
13
tal
Exemplul 2:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat o masina pentru
fabricarea hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare
de 10 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei
/ 10 ani / 12 luni).
Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si
intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.000 lei
(180.000 lei / 15 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A
efectueaza lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei
6811
=
2813
1.000 lei
Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea
mijloacelor de transport,
imobilizarilor
animalelor si plantatiilor
In cei 15 ani in care se va inregistra amortizare contabila, entitatea nu va inregistra
cheltuieli nedeductibile fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mare decat
durata normala de functionare cu 5 ani. Sintetic, situatia se prezinta astfel:
An
Amortiz
fiscal
are contabila
Amortiz
Cheltui
Cheltu
are fiscala
eli deductibile
ieli
fiscal
nedeductibile
fiscal
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
10
11
12
13
14
15
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
18.000
12.000
20
12.000
12.000
20
12.000
12.000
20
12.000
12.000
20
12.000
12.000
21
12.000
12.000
To
180.000
180.000
180.000
16
17
18
19
20
21
22
23
24
tal
17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor

Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului.
Reducerea poate fi sau nu definitiva. Astfel, in functie de caracterul permanent sau
provizoriu al ajustarii activelor, ajustarile de valoare pot fi:
valoare.
ajustari permanente, denumite amortizari; si/sau

ajustari provizorii, denumite ajustari pentru depreciere sau pierderi de
Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizari, trebuie sa fie efectuate
ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuita acestora la data bilantului.
Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor se reflecta in conturile din grupa 29
Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor, separat pentru
imobilizari necorporale, corporale si financiare.
Inregistrarea ajustarilor se reflecta in contabilitate prin debitarea unui cont de
cheltuieli 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor
(pentru imobilizari corporale si necorporale) sau 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile
pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (pentru imobilizari financiare) si
creditarea unui cont de ajustari specific scopului pentru care ajustarea a fost recunoscuta.
Anularea sau diminuarea unei ajustari se efectueaza prin debitarea contului de ajustari
corespunzator, in corespondenta cu un cont de venituri 7813 Venituri din ajustari pentru
deprecierea imobilizarilor sau 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de
valoare a imobilizarilor financiare. Plusurile si pierderile de valoare se calculeaza pentru
fiecare activ indivi-dual si nu se compenseaza intre ele.
Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
O entitate detine o cladire administrativa in zona centrala a orasului, cumparata la un
cost de achizitie de 180.000 lei, o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala invecinata,
cumparata la un cost de achizitie de 60.000 lei, si un depozit, aflat in apropierea soselei de
centura a orasului, construit la un cost de productie de 75.000 lei.
In urma inventarierii si evaluarii efectuate de catre expertii imobiliari, valorile de
piata ale cladirilor se prezinta astfel:
lei
Denumire
obiectiv
Cladire
administrativa
Valoare de
inregistrare
180.000
Valoare in urma
inventarierii
160.000
Sectie
auxiliara
Depozit
60.000
60.000
75.000
100.000
Din compararea valorilor se constata urmatoarele:

deprecierea cu 20.000 lei, a cladirii administrative
in urma
supraofertei de spatii de birouri in centrul orasului;
mentinerea constanta a valorii sectiei auxiliare;
cresterea de valoare cu 25.000 lei, a depozitului situat in apropierea
soselei de centura datorita perspectivelor de dezvoltare industriala a zonei.
Principiul prudentei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a depozitului care
s-a apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut in cazul vanzarii depozitului, ca
profit sau in cazul reevaluarii, ca o rezerva din reevaluare.
De asemenea, nu putem utiliza plusul de valoare aferent depozitului pentru a
compensa deprecierea in cazul cladirii administrative. Aceasta depreciere trebuie sa fie
integral inregistrata la ajustari pentru depreciere:
6813
=
2912
Ajustari pentru
privind ajustarile pentru
deprecierea
deprecierea imobilizarilor
constructiilor
Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor financiare

Exemplu:
Cel mai frecvent caz este cel al titlurilor de valoare detinute si a caror cotatie pe piata
(bursa, alte piete reglementate) la finele perioadei este inferioara cotatiei la cumparare.
S-au cumparat 1.000 de actiuni A la cotatia de 2,532 lei/actiune, la data de 2
noiembrie 2006. La data de 31 decembrie 2006, cotatia titlurilor era de 2,496 lei/actiune.
Se presupune insa ca scaderea cotatiei este doar temporara si ca, dupa anuntarea
rezultatelor financiare ale societatii A, ea va reveni la un nivel superior cotatiei de la
cumparare.
Cumpararea:
264
=
Alte titluri imobilizate
5121
Conturi la banci in lei
2.532 lei
La sfarsitul anului, se inregistreaza o ajustare pentru scaderea valorii titlurilor
(2.532 lei - 2.496 lei = 36 lei):

36 lei
6863
2963
36lei
Cheltuieli financiare
Ajustari pentru pierderea
privind ajustarile pentru
de valoare a titluri
imobilizate
pierderea de valoare a altor
imobilizarilor financiare
In cazul in care cotatia revine si depaseste nivelul de la data de 2 noiembrie 2006,
ajustarea va fi reluata la venituri.
2963
7863
36
lei
Ajustari pentru pierderea
de valoare a altor
titluri imobilizate
imobilizate
Venituri financiare din

ajustari pentru pierderea de
valoare a titlurilor
18.19. Studiu de caz privind privind intrarile si iesirile de imobilizari

necorporale
Lac luat in concesiune pe o durata de 10 ani , valoare contract 18.000 lei. Amortizare
concesiune,recunoscuta ca si imobilizare necorporala in actvele entitatii .
Societatea Alfa, ia in concesiune de la Administratia Parcurilor, un lac situat intr-un
parc, in vederea organizarii de plimbari cu vaporasul. Durata contractului de concesiune este
de 10 ani. Valoarea contractului este de 18.000 lei. Redeventa anuala este de 1.800 lei.
Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata contractului , prin metoda liniara .Conform
OMFP 3055/2009, contabilizati: primirea concesiunii, amortizarea lunara a acesteia,redeventa
anuala datorata, plata redeventei datorate, inregistrarea contabila care se efectueaza la
expirarea duratei contractului.
OMFP 3055/2009 prevede: In cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip
public-privat, incheiat potrivit legislatiei invigoare, licenta primita de entitatea care are
calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se inregistreaza la imobilizari
necorporale, daca sunt stabilite o durata si o valoare pentru aceasta licenta.(pct.82-(1)).Un
acord de concesiune public-privat a serviciilor presupune:
a)
concedentul controleaza sau reglementeaza ce servicii trebuie sa
presteze operatorul in cadrulinfrastructurii , cui trebuie sa le prestetze si la ce pret; si
b)
concedentul controleaza prin dreptul de proprietate, dreptul de
beneficiu sau in alt mod-oriceinteres rezidual in infrastructura, la terminarea acordului
(pct.82-(2)). Prin urmare: Concesiunea primita se reflecta ca imobilizare necorporala,

doarece contractul de concesiune prevede o durata (10 ani ) si o valoare determinata
de concesiune (18.000 lei )
c)
la semnarea contractului, se recunoaste activul necorporal pentru
valoarea totala a concesiunii primite:
205 Concesiuni, brevete, licente =
167 Alte imprumuturi si datorii assimilate
b) amortizarea lunara a concesiunii: -durata contractului in luni =10 ani*12 luni

=120 luni
-amortizare lunara concesiune =18.000 lei/120 luni = 150 lei
6811 Cheltuieli cu amortizarea
2805 Amortizarea concesiunilor 150 lei

brevetelor si licentelor
c) inregistrarea redeventei anuale :

167Alte imprumuturi si datorii = 404 Furnizori de imobilizari 1.800 lei
asimilate
d) si plata acesteia :
1.800 lei 404= 5121 1.800 lei
e) la expirarea contractului se inregistreaza scoaterea din evidenta a concesiunii
primite
-concesiunea a fost complet amortizata
2805
Amortizarea
concesiunilor,brevetelor,licentelor
Concesiuni,brevete,licente
=205
21.Studii de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a

imobilizarilor corporale
21.1 Casare utilaj depasit moral, incomplet amortizat. Cheltuieli legate de
casare. Obtinere piese deschimb recuperate din casare.
O entitate caseaza un utilaj depasit moral, al carui cost de achizitie a fost de 200.000
lei, amortizarea cumulata pana la data casarii 37.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare se
ridica la 15.000 lei, din care materiale 7.000 lei, restul fiind salariale. Din casare resulta piese
de schimb recuperate , in sumade 18.000 lei .
OMFP 3055/2009 precizeaza :In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari
corporale, sunt evidentiate disctinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea
neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia (pct.115-(1)). In
scopul prezentarii in contul de profit si pierdere, castigurile sau pierderile obtinute in urma
casarii sau cedarii unei imobilizari corporale, trebuie determinate ca diferente intre veniturile
generate la scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate
de
aceasta
si
trebuie prezentate ca valoarea neta, ca venituri sau cheltuieli dupa caz, in contul de profit si pi
erdere, la elementul Alte venituri din exploatare respectiv Alte cheltuieli de exploatare
(pct.115-(2)). Prin urmare:
a)
scoaterea din evidenta a utilajului casat, incomplet amortizat :
200.000 lei % =
2813
6583
b)
2131 200.000 lei

37 000 lei
163 000 lei
cheltuielile legate de casare se recunosc pe natura :
-materiale:
7.000 lei 602= 302 7.000 lei
-salariale:
8.000 lei 641= 421 8.000 lei
c)
inregistrarea pieselor de schimb recuperate :-obtinere piese de schimb la
cost :
18.000 lei 3024 = 7588 18.000 lei
21.2. Vanzare utilaj incomplet amortizat
a) Vanzarea utilajului neamortizat integral, la pret de vanzare 110.000 lei + tva
24%:
136.400
461
=
%
7583
4427
136.400 lei
110.000 lei
26.400 lei
b) Scoaterea din evident a utilajului vandut, incomplet amortizat:

-amortizare cumulata pana la momentul vanzarii: 30.000 lei;
Cost achizitie utilaj100.000 lei
100.000 lei %
=
2131
100.000 lei
2813
130 000 lei
6583
70 000 lei
21.3. Scoatere din evidenta depozit distrus in incendiu
Un depozit al carui cost de achizitie a fost de 100.000 lei , este distrus in totalitate in
urma unui incendiu. La data calamitatii, depozitul era amortizat partial, valoarea amortizarii
cumulate fiind de 75.000 lei
100.000 lei %
=
212
100.000 lei
2812
75 000 lei
671
25 000 lei
Obs: Ct.671 Chelt.privind calamitatile si alte evenimente extraordinare .
21.4. Contributie Alfa cu aport in natura ( mijloc fix ) la capitalul social al
societatii Beta, contra titluri de participare.
Alfa contribuie cu aport in natura la capitalul societatii Beta. Aportul este un utilaj cu
valoare contabila de intrare de 25.000 lei, amortizare cumulata de 10.000 lei. In
schimbul aportului, Alfa primeste actiuni ca titluri de participare: 1.000 actiuni
la pret de emisie de 20 lei/actiune.
a)
25.000 lei
Aportul la capital:
%
2131
25.000 lei
2813
10 000 lei
261 Actiuni detinute la entitati affiliate 15.000 lei
-diferenta dintre remunerarea primita si valoarea contabila a aportului :
1000 actiuni *20 lei/actiune-15.000= 20.000-15.000= 5.000 lei
5.000 lei 261 Actiuni detinute la entitati affiliate =
1068 Alte rezerve 5.000 lei
OMFP 3055/2009 precizeaza: Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari
financiare primite cu titlu gratuit, se inregistreaza in contrapartida cu contul 1068 Alte
rezerve .(pct.117-(3)).
22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor

Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor
financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune
alegerea unei anumite baze de evaluare.
Pentru evaluarea activelor in situatiile financiare sunt utilizate diverse baze de
evaluare in combinatii variate, asa cum sunt prezentate in Cadrul general de intocmire si
prezentare a situatiilor financiare si preluate prin reglementarile din Romania. Ele includ
urmatoarele:
costul istoric.
Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor;
costul curent.
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,
care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent;
valoarea realizabila( de deconectare a obligatiei).
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,
care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor;
valuarea actualizata.
Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar,
care urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii intreprinderii.
Baza de evaluare cea mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor
financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Unele
intreprinderi utilizeaza costul curent ca raspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe
costul istoric de a rezolva probleme legate de efectul modificarii preturilor activelor
nemonetare.
In raport de momentele in care se realizeaza evaluarea elementelor din situatiile
financiare se delimiteaza:
evaluarea la intrare;
evaluarea la iesire;
evaluarea la inventar;
evaluarea la bilant.
Evaluarea la intrare a activelor imobilizate este utilizata la inregistrarea curenta a
operatiilor economice care genereaza miscari de natura intrarilor. La data intrarii in unitate,
bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita

valoare contabila, care se stabileste in raport de caile de intrare, imbracand urmatoarele
forme: cost de achizitie, cost de productie, valoare justa, valoare de aport, valoare de utilitate
etc.
Costul de achizitie reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar, ori
valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea activului la data achizitiei
sau la data constructiei acestuia. Costul de achizitie este egal cu pretul de cumparare la care
se adauga taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau pentru intrarea in gestiunea
entitatii. Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din
costul de achizitie. Acolo unde este cazul, costul initial include si costurile estimate pentru
demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la
sfarsitul duratei de viata utila a acestuia.
Costul de productie este format din costul de achizitie al materiilor consumate,
celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
alocate in mod rational ca fiind legate de fabricarea imobilizarii
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste
limitele normal admise, cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri
sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie, regiile
(cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si
locul final, precum si costurile de desfacere reprezinta exemple de costuri care nu trebuie
incluse in costul stocurilor, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au
survenit.
Observatie. In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare a acestor
reglementari costul de achizitie sau costul de productie al unui activ nu este cunoscut si nu
exista informatii privind preturile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau in
cazul in care astfel de informatii nu pot fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate,
costul de achizitie sau costul de productie va fi reprezentat de valoarea justa atribuita
activului. Aceasta situatie trebuie mentionata in notele explicative.
Prin valoare justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul
determinat obiectiv. In aceste cazuri, valoarea de aport si respectiv, valoarea justa se
substituie costului de achizitie.
Valoarea de aport acceptabila de parti pentru activele imobilizate intrate in societate
cu ocazia asocierii, fuziunii etc. se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si
amplasarea acestor active.
Valoarea de utilitate pentru activele imobilizate dobandite cu titlu gratuit se stabileste
in functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestor active.
Valoarea de aport si valoarea de utilitate se substituie costului de achizitie.
Exemplu:
Evaluarea la cost de achizitie:
Pentru inlocuirea unei linii de sacrificare la abatorul de pasari, S.C. Avicola S.A. S-au
efectuat urmatoarele cheltuieli:
Costul de achizitie al utilajului 150.000 lei.
Cheltuieli de transport efectuate de terti 50.000 lei.
Taxe vamale achitate 10.000 lei.
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii pardoseli 25.000 lei.
Cheltuieli cu montajul utilajului 35.000 lei.
Chetuieli cu paza utilajului 5.000 lei.
Cheltuieli cu pierderea tehnologica a primei productii 5.000 lei.

Cheltuieli de reclama si publicitate 1&.000 lei.
Cheltuieli cu dobanzi aferente imprumutului bancar obtinut pentru lei achizitionarea
utilajului 10.000 lei.
Total 305.000 lei.
Din valoarea totala a cheltuielilor prezentate mai sus se poate capitaliza suma de
255.000 lei, diferenta de 50.000 lei, reprezentand cheltuieli de gestiune (de exploatare) dupa
cum urmeaza
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii curente la spatiul destinat
instalarii utilajului25.000lei
Cheltuieli cu pierderea tehnologica 15.000 lei
Cheltuieli cu paza 5.000 lei
Cheltuieli de reclama si publicitate 5.000 lei
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
a)
2131
Inregistrarea utilajului (nu se tine cont de incidenta TVA)

=
255.000 lei
Echipamente tehnologice
(masini,utilaje si instalatii de lucru)
150.000 lei
446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate 10.000 lei
401 Furnizori
85.000 lei
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 10.000 lei
b)
utiliajului
Inregistrarea celorlalte cheltuieli:

cheltuielile cu igienizarea si reparatii la spatiul destinat instalarii
628 Cheltuieli cu servicii executate de terti = 401 Furnizori 25 000 lei

-
cheltuieli cu paza
628 Cheltuieli cu servicii executate de terti = 401 Furnizori 5 000 lei

-
cheltuieli de reclama si publicitate
623 Cheltuieli cu reclama si publicitate = 401 Furnizori 5 000 lei

-
cheltuieli cu pierderea tehnologica
601 Cheltuieli materiile prime
= 301 Materii prime 5 000 lei
Evaluarea la cost de productie:

Sectia de constructii din cadrul S.C. Biscuit S.4. executa pentru
nevoi proprii o hala frigorifica pentru depozitarea produselor, pentru care a efectuat urmatoar
elor cheltuieli:
costul de achizitie al materialelor de constructii achizitionate si

incorporate in lucrare 300.000 lei
costul manoperei pentru muncitorii direct productivi 60.000 lei
diverse servicii prestate de terti 15.000 lei
cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv 22.500 lei
(6% din cheltuielile directe)
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
a)
Inregistrarea consumului de materiale

602 Cheltuieli cu materiale consumabile = 302 Materiale consumabile
300.000 lei
b)
Inregistrarea manoperei:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate
60.000 lei
c)
Servicii executate de terti:
628 Cheltuieli cu servicii efectuate de terti = 401 Furnizori 15.000 lei

d)
Inregistrarea cheltuielilor indirecte repartizate pentru obiectivul
construit in regie proprie
231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia de imobilizari
corporale
397.500 lei
e)
Receptia imobilizarii corporale
212 Constructii
= 231
Imobilizari corporale in curs 397 500 lei
23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile

de exploatare
23.1. Subventiile pentru investitii. Recunoasterea dreptului de a primi subventia
pentru investitie. Amortizarea utilajului si trecerea anuala a subventiei la venituri.
Rambursarea subventiei .
Pe data de 31.12.N , Alfa achizitioneaza un utilaj la costul de 50.000 lei , tva 24%.
Utilajul
este
subventionat pentru suma de 7.000 lei.Acesta este amortizat prin metoda liniara in 5 ani. La f
arsitul celui de al treilea an, societatea va rambursa 70% din valoarea subventiei primite.
OMFP 3055/2009 precizeaza :
subventiile primite sau de primit de catre entitate , se inregistreaza in

contabilitate in conturi distincte(pct.202-(1)).
subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si
rezerve (pct.237-(1)).
subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea
justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in
bilant ca venit amanat ( contul 475 Subventii pentru investitii )
venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura
inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
restituirea unei subventii referitoare la un activ, se inregistreaza prin
reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila.
in masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca
un exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restiuita,
se recunoaste imediat ca o cheltuiala (pct.283-(3)). Prin urmare:
a)achizitia utilajului:
62.000 lei
% =
2131
4426
404
62.000 lei
50 000 lei
12.000 lei
b) recunoasterea dreptului de a primi subventia:

7.000 lei 4451 Subventii guvernamentale= 4751 Subventii guvernam.pt.investitii
c) incasarea subventiei:
7.000 lei 512 Conturi curente la banci = 4451 Subventii guvernamentale 7.000 lei
d) amortizarea anuala a utilajului: 50.000 lei/5 ani =10.000 lei/an
10.000 lei 6811 Chelt.cu Amo.imobiliz. = 2813 Amo.imobilizarilor 10.000 lei
e) trecerea anuala a subventiei la venituri: 7.000 lei/5 ani = 1.400 lei/an
1.400 lei 4751 Suventii guvernam.pt.investitii = 7584 Venituri din subv.pt.investitii
f) rambursarea a 70% din subventia primita, adica rambursarea a 4.900 lei:
- la data rambursarii, soldul subventiei este: 7.000 ( subv.primita ) - 3 ani*1400
lei/an (subv.recunoscuta la venit ) = 2.800 lei (sold cont 4751)
- subventie de rambursat = 70%*7.000= 4.900 lei
- subventia recunoscuta la venit : 4.200 lei
Obs: parte din suma de rambursat care a fost trecuta pe venit, se va trece pe cheltuiala,
cu ocazia rambursarii
4.900 lei
4751 Subv.pt.investitii
6588 Alte chelt.de expl.
512
4 900 lei
2 800 lei
2 100 lei
23.2.Subventii pentru exploatare

Fundatia MINITERRA primeste sub forma de subventii suma de 12.000 lei, din care
2.500 se incaseaza la data acordarii, iar 9.500 lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma
de 8.000 lei este aferenta cifrei de afaceri (2.000 lei pentru perioada curenta), iar restul pentru
perioadele urmatoare, iar 4.000 lei este pentru plata personalului si este aferenta perioadei in
curs.
12.000 lei
%
=
%
12.000 lei
10 000 445 Subventii
7411 Venituri din subventii de
exploatare aferete cifrei de afaceri 2.000 lei
2 000 5121 Conturi curente la banci
7414 Venituri din subventii de
exploatare pentru plata personalului 4.000 lei
472 Venituri in avans 4 000
lei
24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans

Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare clara a
cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului financiar curent de
cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare
urmatoare.
Astfel, trebuie inregistrate in debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans,
toate cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor
financiare viitoare, si anume: chirii, abonamente, reparatii, prime de asigurare etc.
De asemenea, se inregistreaza in creditul contului 472 Venituri inregistrate in avans,
toate veniturile incasate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor
financiare viitoare.
Veniturile in avans
Editura NATIONAL incaseaza
prin banca
in luna
decembrie
abonamentele aferenteanului viitor in suma de 48.000 lei plus TVA, conform facturilor emise
si a ordinelor de plata.
a)
4111 Clienti
b)
Emiterea facturilor:
=
%
59 520 lei
472 Venituri in avans 48 000 lei
4427 TVA colectata 11 520 lei
Incasarea facturilor:
5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 59 520 lei

Anul urmator, se va descarca pe venituri lunar suma de 48.000 pe 12 luni = 4.000 lei
472 Venituri in avans = 704 Venituri din servicii prestate 4 000 lei
Cheltuieli in avans
In data de 15.12.2011 se achita in numerar o polita RCA pentru un autovehicul detinut
de companie. Aceasta polita este valabila pana pe data de 14.12.2012 si are o valoare totala
de 600 lei .
a)
Plata politei RCA:
471 Chetuieli in avans = 5311 Casa in lei 600 lei

b)
Descarcare pe chetuieli pentru perioada 15.12.2011 - 31.12.2011 (600
lei/12 luni/31zile *17 zile ramase din luna decembrie ( 27,42 lei)
613 Chetuieli privind primele de asigurare
27,42 lei
c)
471 Cheltuieli in avans
In perioada Ianuarie - Noiembrie se va descarca pe chetuiala suma de
50 lei
613 Chetuieli privind primele de asigurare =
50 lei
d)
Descarare pe cheltuieli pentru perioada 01.12.2012 14.12.2012 (600
27.42 50*11=22.58 lei)
613 Chetuieli privind primele de asigurare
22.58 lei
25.Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare

25.1.Achizitie titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate). Plata ulterioara a
varsamintelor. Dividende de incasat.
Alfa achizitioneaza titluri imobilizate ale societatii Beta, in valoare totala de 100.000
lei (actiuni la entitatile afliate), din care 5.000 achitate pe loc din contul curent, 60.000 lei
eliberate dar neachitate, iar restul neeliberate . Ca urmare a achizitiei acestor titluri, Alfa are
de incasat dividende in suma de 1.000 lei, din care incaseaza 800 lei.
Rezolvare: Contabilitatea titlurilor de valoare achizitionate trebuie sa tina cont de
valoarea eliberata achitata imediat sau ulterior si de partea care urmeaza sa fie platita
emitentului . Imobilizarile financiare recunoscute ca active, se evalueaza initial la costul de
achizitie sau la valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora. Cheltuielile
accesorii privind achizitionarea imobilizarilor financiare nu afecteaza valoarea intiala a
acestora, ci se inregisteaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Prin urmare :
a)
achizitia imobilizarilor financiare:
100.000 lei 261 Actiuni detinute la afliate

5.000 lei
=
%
100.000 lei
60.000
lei
269 Varsaminte de efectuat
Pt.imobiliz.financiare
b)
35.000 lei
plata varsamintelor:
35.000 lei 269 Varsaminte de efectuat = 512 Conturi curente la banci 35.000 lei
c) contabilitatea dividendelor:
1.000 lei 461 Debitori diversi = 761 Venituri din imobilizari financiare 1.000 lei
-incasarea dividendelor :
800 lei 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 800 lei
25.2.Vanzare titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate ). Incasarea
contravalorii si platacomisionului.
O entitate, Alfa, vinde titluri imobilizate ale societatii Beta la un pret de vanzare de
105.000 lei ( actiuni laentitatile afliate ) si plateste un comisin de 10.000 lei . Titlurile au
fost achizitionate cu 80.000 lei
a)
Recunoasterea pretului de vanzare ca venit:
105.000 lei 461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare
cedate
105.000 lei
b)
Scaderea din evidenta a titlurilor la costul lor:
80.000 lei 6641 Chelt.privind imob.financiare cedate= 261 Actiuni detinute la entitati
affiliate 80.000 lei
c)
Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea cheltuielii cu comisionul:
105.000 lei
%
=
461 Debitori diversi 105.000 lei
95 000 lei
622 Chelt.cu comisioane si onorarii
10 000 lei
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor

consumabile
In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri
de materii prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice :
301 Materii prime (materiile prime sunt bunuri care participa direct
la fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor
initiala , fie transformate).
302 Materiale consumabile ( bunuri care participa sau ajuta la

procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit)
303 Materiale de natura obiectelor de inventar ( bunuri care nu
indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor
corporale, echipamente de lucru, de protectie, piese de schimb, baracamente si
amenajari provizorii, etc)
308 Diferente de pret la materii prime si materiale (cont rectificativ
al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta
diferentelor nefavorabile in plus sau favorabile in minus dintre costul de
achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obiectelor de inventar)
Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii prin achizitionare de la
furnizori, realizate din productia proprie si din alte surse si se crediteaza cu valoarea
stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare sau ale modalitati.
Monografiile contabile aferente stocurilor sunt diferite in functie de metoda folosita:
inventar permanent sau intermitent, astfel:
a) inventarul permanent presupune inregistrarea operatiilor de intrare-iesire in timp
real, pe masura ce intervin;
b) inventarul intermitent, presupune ca la incheierea perioadei, in conturile de
stocuri(debit) se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei rezultate in urma inventarierii,
urmand ca la deschiderea perioadei sa se treaca pe cheltuiala stocurile de la inceputul
perioadei .
Monografii contabile :
a)
in cazul utilizarii inventarului permanent
Exemplu 1: evidenta se face la cost de achizitie

O societate detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 lei/kg. In
cursul lunii cumpara materii prime astfel: 100 kg la 0,50 lei /kg plus TVA , la care se adauga
cheltuieli de transport in valoare de 50 lei plus TVA. Din stoc se consuma 250 kg.
- procurarea materiilor prime:
% = 401 62 lei
301
50 lei
4426
12 lei
- inregistrarea cheltuielilor de transport :
% = 401
62 lei
301
50 lei
4426
12 lei
- consum de materii prime -250 kg
601 = 301 210 lei
Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime dobandite in cursul perioadei :
(50+50):100 =1 leu/ kg
Valoarea consumului (presupunem ca descarcarea de gestiune are loc prin metoda FIFO) :
200* 0.8 +50*1 = 210 lei
Exemplu 2: evidenta se face la pret standard
O entitate prezinta la inceputul perioadei x urmatoarea situatie privind materiile
prime :
stoc initial : 200 kg * 1 lei/kg ;

diferente de pret aferente stocului intial : 10 lei;
achizitie in cursul lunii : 500 kg la pret 1,10 lei/ Kg plus TVA;
consum de materiale : 300 kg.
- achizitionare materiilor prime;
Pretul standard pentru luna x este de 1 leu /kg.
% = 401
682 lei
301
500 lei
308
50 lei ( (1,10- 1 )*500=50)
4426
132 lei (550 *0,24 = 132)
- inregistrarea consumului de materiale :300 kg * 1 leu/kg = 300 lei
601 = 301
300 lei
Coeficientul pentru descarcarea diferentelor de pret , k = (SI 308* RD 308)/(SI
301+RD 301)= (10+50)/(200+500) =0.0857
- diferente de pret aferente consumului de materiale: 300* 0,0857 = 25.71 lei
601 = 308 25.71 lei
b)
in cazul utilizarii inventarului intermitent
Exemplul 1.Evidenta la cost de achizitie

O societate are un stoc initial de materii prime de 100 lei . S-a efectuat o cumparare de
materii prime de 200 lei plus TVA .
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de materii prime de 150 lei.
- trecerea pe cheltuieli a soldului initial
601 = 301 100 lei
- achizitionarea de noi materii prime :
%=
401 248 lei
601
200 lei
4426
48 lei
- inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:
301 = 601
150 lei
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar

n cadrul stocurilor se cuprind si materialele de natura obiectelor de inventar.
Conturile in care se reflecta obiectele de inventar sunt :
303. Materiale de natura obiectelor de inventar
323. Materiale de natura obiectelor de inventar n curs de aprovizionare
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de
natura obiectelor de inventar.
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar este un cont de activ.
Soldul contului reprezinta valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar
existente n stoc.
Exemplu:
1. Se achizitioneaza obiecte de inventar in suma de 1700 lei, care se si dau in folosinta

in luna curenta. Inregistrarile sunt :
a) Achizitia:
% = 401 2.108 lei
303
1.700 lei
4426
408 lei
b) Darea in folosinta:
603 = 303
1700 lei
c) Concomitent, sumele se pot inregistra extracontabil in contul 8035 Stocuri de
natura obiectelor de inventar date n folosinta.
Aceasta inregistrare este utila cu ocazia inventarierii patrimoniului, pentru ca asigura
o evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta de-a lungul timpului, si constituie o baza
pentru verificarea listelor de inventar.
28. Studii de caz privind contabilitatea stocurilor aflate in custodie la

terti
Stocurile aflate la terti cuprind bunurile aflate in una din urmatoarele situatii:
achitate si lasate in custodia furnizorilor
trimise spre prelucrare tertilor
trimise spre depozitare temporara la terti
aflate in curs de aprovizionare: achitate dar nesosite sau sosite dar
nereceptionate.
Stocurile aflate la terti sunt stocuri care fac parte din patrimoniul unitatii, insa pentru
o perioada delimitata de timp sunt regasite in gestiunea altor unitati. Folosirea conturilor de
stocuri la terti se utilizeaza pentru a reflecta urmatoarele operatiuni:
inregistrarea livrarii unor bunuri in consignatie la terti pentru vanzare
trimiterii unor stocuri pentru prelucrare
ca mostre pentru prezentarea in diverse expozitii
expunere catre vanzare in cadrul contractelor de colaborare
primirii de bunuri a caror receptie nu este terminata pana la sfarsitul
perioadei de gestiune
livrari pentru depozitare temporara in cazul unor spatii insuficiente de
depozitare
Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta existentei si miscarilor
acestor stocuri sunt conturile din grupa 35 Stocuri aflate la terti , conturi de Activ:
351-Materii prime, materiale si obiecte de inventar trimise la terti
,pentru prelucrare sau incustodie
354-Produse trimise la terti , pentru prelucrare sau in custodie
356 -Animale aflate la terti
357-Marfuri aflate la terti
358-Ambalaje aflate la terti
In debitul conturilor din grupa 35 se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a

stocurilor
trimise
la
terti, stocuri care pot fi de natura: materii prime, materiale, obiecte de inventar (301,302,303),
produse ( 341,345,346 ), marfuri (371), ambalaje (381), animale si pasari (381);
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costurisuportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In creditul conturilor din grupa 35 se inregistreaza valoarea stocurilor reintrate in
gestiunea unitatii provenind din stocurile aduse de la terti sau scaderea din gestiune a
stocurilor aflate la terti pentru care s-au intocmit documente de livrare sau constatate lipsa la
inventar (601,602,603 pentru materii prime,material si obiecte de inventar; 607 pentru
produse si marfuri, 608 pentru ambalaje, 606 pentru animalesi pasari; 671 pentru materii
prime, materiale distruse de calamitati);
Soldul debitor al conturilor din grupa 35 reflecta valoarea stocurilor aflate in
proprietatea intreprinderii, dar care sunt depozitate sau se afla spre prelucrare la terti.
Cu ocazia inventarierilor periodice sau cel putin odata pe an cu ocazia inventarierii
intregului patrimoniu al firmei, stocurile in custodie la terti trebuie sa se confirme cu acestia,
conform listelor de inventariere intocmite;
Ajustarile pentru deprecierea stocurilor aflate la terti se inregistreaza in conturile
din grupa 395, conturi de pasiv si rectifica valoarea de inregistrare a produselor aflate la terti
in cazul constatarii unordeprecieri.
Studii de caz legate de operatiunile efectuate cu stocuri aflate la terti :
I.
Predarea materiilor prime catre terti in vederea prelucrarii lor :
a) inregistrarea predarii catre terti a materiilor prime:
351 Materii prime si material aflate la terti
301 Materii prime
b) inregistrarea valorii lucrarilor efectuate de acestia

%
=
401 Furnizori
301 Materii prime
4426 T.V.A. deductibila
c)
inregistrarea intoarcerii materiilor prime prelucrate de la terti

301 Materii prime = 351 Materii si materiale aflate la terti
II.
Plata tertilor si nereceptionarea marfurilor :

a) inregistrarea efectuarii platii catre terti
4091 Furnizori debitori pentru cumparari
la banci in lei
de bunuri de natura stocurilor
b) inregistrarea facturii sosite pentru marfurile achitate
5121 Conturi
%
=
357 Marfuri aflate la terti
4426 T.V.A. deductibila
401 Furnizori
si concomitent
401 Furnizori = 4091 Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri
de natura stocurilor
c) inregistrarea sosirii marfurilor
371 Marfuri = 357 Marfuri aflate la terti
29.Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite

Obtinere de produse finite utilizand metoda costului standard. Vanzarea produselor
finite obtinute
Legat de modul de contabilizare a obtinerii produselor finite, OMFP 3055/2009 preci
zeaz: In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite metoda
costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul
cu amanuntul; Costul standard, ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un
moment dat.Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau productie trebuie evidentiate
distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel: Coeficient de
repartizare K= (Sold initial diferente de pret+Diferente de pret cumulatede la inceputul
exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta )/(Soldintial al stocurilor la pret de
inregistrare+Valoarea
intrarilor
in
cursul
perioadei
la pret de inregistrare, cumulate de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei
de referinta). Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret d
e inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesiteLa sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se
cumuleaza cu soldurileconturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi
sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa
caz. Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite cat si
asupra bunurilor ramase in stoc .
Studiu de caz :
Se cunosc urmatoarele informatii: Alfa obtine produse finite utilizand metoda costului
standard.
La inceputul lunii Decembrie , situatia stocurilor era: -pantaloni: 300 buc., evaluate la
cost standard de 100 lei/buc; fuste: 500 buc.,evaluate la costul standard de 70 lei/buc;
-diferenta de pret aferenta celor doua stocuri este de 12.000 lei , nefavorabila;
In cursul lunii au loc operatiile:
-se fabrica 100 de pantaloni si 300 de fuste ;
-se vand unui client 150 de pantaloni cu pretul de vanzare de 120 lei/buc.si 600
defuste cu pret de vanzare de 76 lei/buc.;
-la sfarsitul lunii se calculeaza costul efectiv al produselor finite, respectiv:
pantaloni110 lei/buc ; fuste 65 lei/buc;
Contabilizarea operatiilor de obtinere si vanzare produse finite si determinarea
valorii cu care acestea se reflecta in bilant:
a) Obtinerea produselor finite evaluate la cost standard:
-pantaloni=100 buc*100 lei/buc.(cost standard) =10.000 lei;
-fuste=300 buc*70 lei/buc.(cost standard)=21.000 lei;
31.000 lei
%
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse finite
345.01 Produse finite/pantaloni
345.02Produse finite/fuste
711
10.000 lei
21 000 lei
b) Vanzarea produselor finite pentru pretul de vanzare:

b1) Factura cuprinde:
-pantaloni 150 buc*120 lei/buc.(pret vanzare) = 18.000 lei
-fuste 600 buc*76 lei/buc.(pret vanzare ) =45.600 lei
Pret vanzare total = 18.000+45.600=63.600 lei
TVA=24%*63.600=15.264 lei
Total factura=63.600+15.264=78.864 lei
78.864 lei 4111
=
%
78.864 lei
701 Venituri din vanzarea produselor finite
63.600 lei
4427
15.264 lei
b2) Descarcarea gestiunii pentru costul standard :
-panatloni=150 buc*100 lei/buc =15.000 lei
-fuste=600 buc*70 lei/buc=42.000 lei
57.000 lei
711
=
%
57.000 lei
345.01
15.000 lei
345.02
42.000 lei
c) Calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele obtinute:
-pantaloni=100 buc*(100lei/buc(costul standard)-110lei/buc(costul efectiv))=-1000
lei(nefavorabila):
1000 lei
348
= 711 1000 lei
-fuste
lei(favorabila):
1500
d)
=300
lei
buc*(70lei/buc(costul
711
348
standard)-65lei/buc(costul
efectiv))=1500
1000 lei
Calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele iesite:
Situatia in conturi:
Solduri initiale la produsele finite evaluate la cost standard:
-panatloni=300 buc*100 lei/buc (costul standard) = 30.000 lei
-fuste=500 buc*70 lei/buc (costul standard) = 35.000 lei
Sold initial la diferentele de pret la produse = 12.000 lei (nefavorabila)
Pentru calculul diferentei de pret aferente iesirilor se determina coeficientul de
repartizare a diferentelor de pret:
K348 = (Si 348 + intrari 348)/(Si 345 + intrari 345) = (12 000 - 500 )/(65.000 +
31.000) = 0,119
Diferente de pret aferente iesirilor =0.119*57.000=6.783 lei
6.783 lei
711
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
=
348
6.783 lei
Diferente de pret la produse
Produsele finite vor figura in bilant cu 25.000 +14.000+4.717=43.717 lei
30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor

Evidenta existentei si miscarilor stocurilor de marfuri se tine cu ajutorul conturilor de
Activ 371Marfuri respectiv 378 Diferente de pret la marfuri.
Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie, nu
este necesara folosirea contului 378 Diferente de pret la marfuri pentru evidenta adaosului
comercial.
Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378
Diferente de pret la marfuri este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in
pretul de inregistrare a marfurilor.
In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa
pe valoarea adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzarii
marfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila. Evident, in momentul vanzarii marfurilor,
aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata. Pentru
taxa pe valoarea adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi, in mod normal, contul 4426
TVA deductibila.
Metoda de contabilizare analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta: cantitativvalorica pe feluri de marfuri sau global -valorica la nivel de gestiune.
De asemenea, este influentata organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin
preturile diferite utilizate ca preturi de inregistrare a acestora.
Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ-valoric, se poate utiliza ca
pret de inregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie.
In cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global-valoric, la nivelul

gestiunii (asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul), pentru inregistrare se utilizeaza
pretul cu amanuntul, inclusiv TVA.
Contul 371 Marfuri, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si miscarii
marfurilor aflate in depozite, in unitatile comerciale cu amanuntul sau de alimentatie publica.
In debitul sau evidentiaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in gestiunea
unitatii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. In creditul acestui cont se
evidentiaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin
vanzarea catre clienti sau pe alte cai. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor
existente in stoc. Modul de prezentare descris este valabil pentru cazul inventarului
permanent. In cazulinventarului intermitent, contul intervine numai la sfarsitul lunii pentru
a prelua in debit valoarea marfurilor in stoc, iar la inceputul urmatoarei luni, pentru a
transloca soldul initial luat in exploatare la contul 607 Cheltuieli privind marfurile.
Contul 607 Cheltuieli privind marfurile, cont de activ, evidentiaza costul
marfurilor vandute de catre unitatile patrimoniale. In cazul inventarului intermitent, acest
cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premisa ca toate marfurile
aprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea acestui cont
este dependenta de metoda de contabilitate a stocurilor practicata de unitatea patrimoniala.
Contul 378 Diferente de pret la marfuri este folosit pentru evidenta adaosului
commercial (marja comerciala) aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate
comerciala. In creditul acestui cont se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor
vandute, soldul creditor al acestui cont reprezentand adaosul comercial aferent marfurilor
existente in stoc.
Contul 4428 TVA neexigibila este un cont bifunctional si tine evidenta TVA
neexigibile.
Se crediteaza cu: sumele reprezentand TVA inscrisa in factura si emisa clientilor,
pentru livrari sau prestatii cu plata in rate; sumele reprezentand TVA aferenta lucrarilor
sau prestatiilor efectuate clientilor, dar pentru care nu s-au intocmit documente;
sumele
reprezentand TVA devenita exigibila, aferente ratelor devenite scadente la cumparaturile
facute cu plata in rate, precum si cu TVA inscrisa in facturile sosite de la furnizori si care
anterior figurau la facturi nesosite; valoarea TVA aferenta marfurilor intrate in unitatile cu
amanuntul. Se debiteaza cu: sumele reprezentand TVA inscrisa in facturile furnizorilor,
aferente cumparaturilor cu plata in rate; sumele reprezentand TVA aferenta cumparaturilor
sosite fara factura; sumele reprezentand TVA devenita exigibila, aferenta ratelor devenite
scadente, pentru livrarile facute cu plata in rate, precum si cu TVA inscrisa in facturile emise
clientilor si care anterior figurau la facturi de intocmit; valoarea TVA aferenta vanzarilor
demarfuri din unitatile comerciale cu amanuntul.
Soldul contului reprezinta sume in asteptare care pe masura ce devin exigibile se trec
in debitul contului TVA deductibila, pentru cumparari, sau in creditul contului TVA colectata,
pentru vanzari.
Metode de contabilizare a stocurilor de marfuri: inventarul permanent sau
inventarul intermitent.
In cazul inventarului permanent, contul de marfuri 371 este folosit pe masura ce
au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile. Astfel, in orice
moment,
prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar,
daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor.
In cazul inventarului intermitent, contul de marfuri 371 intervine numai la
sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului faptic, se determina valoarea marfurilor in stoc.
Aceasta se blocheaza in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un

cont anume,destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri.
Societatea Flower SRL are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de
10.000 RON (250 bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din
gestiune a marfurilor si metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele
tranzactii:
02.11. achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON
10.11. vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON
23.11. achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON
28.11. vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON
La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma
de 2.000RON.
a)
Achizitie de marfuri:
371 = 401
5.000 RON
b)
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111 = 707
607 = 371
c)
17.000 RON
250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON
Achizitie de marfuri:
371 = 401
d)
9.000 RON
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111 = 707 10.000 RON

607 = 371 50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON
La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:50 buc * 45 RON/buc =
2.250 RON
Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus
la nivelul marfurilor in suma de 250 RON:
607 = 371 250 RON
Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele
inregistrari:
a)
Anularea soldului initial:
607 = 371
b)
10.000 RON
Inregistrarea achizitiilor de marfuri:
607 = 401
607 = 401
c)
5.000 RON
9.000 RON
Vanzarea marfurilor:
4111 = 707
17.000 RON
4111 = 707
10.000 RON
d)
Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la
sfarsitul perioadei:
Iesiri = Sold initital + Intrari Sold de la inventar
Iesiri = 10.000 + 14.000 2.000 = 22.000 RON
Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci
la sfarsitul perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.
Bibliografie:
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile
conforme cu directivele europene
Ghid practic de aplicare a Reglementarilor contabile conforme cu Directivele
Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti, 2010

Corpul Expertilor Contabili Si Contabili

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corpul Expertilor Contabili Si Contabili

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

Stagiar: Badea Oana Luiza

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

1. Studii de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

Potrivit OMFP 3055/2009 si planului de conturi general evidenta constituirii si

Majorare capital social prin aport mijloc de transport

Se cunosc urmatoarele informatii:

se majoreaza capitalul social al unei societati, prin aportul in natura al

1012 Capital subscris varsat 30 000

Majorare de capital social prin conversia obligatiunilor in actiuni :

Se transforma 2000 de obligatiuni in 1000 de actiuni; Valoarea nominala a unei

c2) Inregistrarea majorarii capitalului social:

d) Majorare capital social prin conversia unei datorii fata de furnizori, in

Studii de caz privind diminuarea capitalului social

Potrivit reglementarilor financiare si contabile, pierderile se acopera in ordine, prin :

In anul N se reporteaza o pierdere curenta de 1000 lei ;

In luna Ianuarie N+1, se acopera pierderea prin rezultatul pozitiv dupa

Diminuarea capitalului social prin reducerea numarului actiunilor existente,

Valoare nominal = 900 lei/actiune =900.000 lei /1000 actiuni;

3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului

La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de

VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):

Capitaluri proprii + Datori

Capitalul social(500 actiuni)

Valoarea nominala 5.000: 500 = 10 lei

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea

Afectarea rezervelor la amortizare:

Alte rezerve 1068

1012.1 Capital amortizat

Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital

Capital subscris varsat 1012

1012.2 Capital neamortizat

Rambursarea efectiva a actiunilor:

5. Studii de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de

Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea

105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul din

6,7. Studii de caz privind rezultatul exercitiului si rezultatul reportat

8. Studii de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 13 lei/actiune :15.000 lei

15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate

= 512 Conturi curente la banci 15

Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 16 lei/actiune:

109 Actiuni proprii rascumparate

512 Conturi curente la banci

9. Studii de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

10. Studii de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

= 161 Imprumuturi din emisiuni

461 Debitori diversi

Plata anuala a dobanzii :1.000.000 lei*12% p.a.= 120.000 lei

666 Cheltuieli cu dobanzile

= 512 Conturi curente la banci 120

Rambursarea la scadenta finala :

1 000 000 lei 161 Imprumuturi din emisiuni de obligationi =

512 Conturi curente

10.2. Imprumut obligatar cu valoare de rambursare egala cu valoarea nominala

Prime privind rambursarea obligatiunilor

900.000 lei 512 Conturi curente la banci =

100 000 lei

461 Debitori 900 000 lei

La sfarsitul anului N, dobanda nu este exigibila si se inregistreaza ca si

Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor pentru anul

- sold cont 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 1.000.000 lei

plata anuala a dobanzii in N+1 ( in luna August N+1 ):