Elemente de algebră liniară şi analiză matematică, Curs IV

Capitolul III: Forme biliniare şi pătratice

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Forme biliniare
Definiţia 1
Fie V un spaţiu liniar peste un corp (K , +, ·). O aplicaţie
A : V × V → K se numeşte formă biliniară dacă este liniară ı̂n
ambele argumente, adică pentru orice scalari α, β ∈ K şi orice
vectori v1 , v2 , w1 , w2 , v , w ∈ V avem
1 A(α · v1 + β · v2 , w ) = α · A(v1 , w ) + β · A(v2 , w ), şi
2 A(v , α · w1 + β · w2 ) = α · A(v , w1 ) + β · A(v , w2 ).
Mulţimea formelor biliniare A : V × V → K se notează L2 (V , K ).

Teorema 1 (Expresia analitică a unei forme biliniare)

O aplicaţie A : V × V → K , unde dim V = n, este o formă
biliniară dacă şi numai dacă ∃aij = A(ei , ej ) ∈ K , i, j ∈ 1, n, a. ı̂.
n X
X n
A(x, y ) = aij · xi · yj , (1)
i=1 j=1

∀x = (x1 , x2 , . . . , xn )B ∈ V , y = (y1 , y2 , . . . , yn )B ∈ V , unde B este

o bază ı̂n spaţiul liniar V .
Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Exemplu
Aplicaţia A : R3 × R3 → R, cu expresia

A(x, y ) = x1 y1 + 2x1 y2 + 3x2 y1 + 2x2 y3 + 4x3 y1 + x3 y2 ,

∀x = (x1 , x2 , x3 )B , y = (y1 , y2 , y3 )B , este o formă biliniară, cărei

matrice ı̂n raport cu baza canonică B din R3 este
 
1 2 0
 3 0 2 .
4 1 0

Definiţia 2
Expresia (1) se numeşte expresia analitică a formei biliniare A ı̂n
baza B. Matricea A = (aij )i,j=1,n ∈ Mn (K ) se numeşte matricea
formei biliniare ı̂n baza B.
Ecuaţia matricială a formei biliniare A ı̂n baza B este

A(x, y ) = X t · A · Y ,

unde X t = (x1 x2 . . . xn ) ∈ M1,n (K ) este matricea linie a

coordonatelor vectorului x şi Y = (y1 y2 . . . yn )t ∈ Mn,1 (K )
matricea coloana a coordonatelor lui y .

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Teorema 2
Fie forma biliniară A : V × V → K şi fie bazele B şi B 0 ı̂n spaţiul
liniar V cu matricea schimbării de la B la B 0 notată S. Dacă
A ∈ Mn (K ) şi A0 ∈ Mn (K ) sunt matricile lui A ı̂n bazele B şi
respectiv B 0 atunci legătura dintre cele două matrici este

A0 = S t · A · S.

Definiţia 3
Se numeşte rangul unei forme biliniare A : V × V → K , şi se
notează rangA, rangul matricei asociate lui A ı̂ntr-o bază oarecare
din V .

Definiţia 4
O formă biliniară A : V × V → K se numeşte
1 nedegenerată dacă rangA = dim V = n
2 degenerată dacă rangA < dim V = n.

Observaţie
O formă biliniară A : V × V → K este nedegenerată dacă şi numai
dacă matricea sa A ∈ Mn (K ) este nesingulară, adică det A 6= 0.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Definiţia 5
O formă biliniară A : V × V → K se numeşte formă biliniară
simetrică dacă A(x, y ) = A(y , x), ∀x, y ∈ V .

Definiţia 6
O formă biliniară A : V × V → K se numeşte formă biliniară
antisimetrică dacă A(x, y ) = −A(y , x), ∀x, y ∈ V .

Propoziţia 1
O formă biliniară A : V × V → K este antisimetrică dacă şi numai
dacă A(x, x) = 0, ∀x ∈ V .

Propoziţia 2
Matricea unei forme biliniare simetrice este o matrice simetrică, iar
matricea unei forme biliniare antisimetrice este o matrice
antisimetrică.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Forme pătratice

Definiţia 7
O aplicaţie P : V → K se numeşte formă pătratică dacă există o
formă biliniară simetrică A : V × V → K astfel ı̂ncât
P(x) = A(x, x), ∀x ∈ V . Prin definiţie, matricea formei pătratice
P ı̂ntr-o bază din spaţiul liniar V este matricea formei biliniare A
ı̂n acea bază.

Propoziţia 3
Dacă P : V → K este o formă pătratică, atunci forma biliniară din
care provine P este A : V × V → K , dată de
1
A(x, y ) = · (P(x + y ) − P(x) − P(y )), ∀x, y ∈ V .
2

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Teorema 3
Fie P : V → K o formă pătratică, unde dim V = n. Atunci
∃aij ∈ K , cu aij = aji , i, j = 1, n, a. ı̂.
n X
X n
P(x) = aij · xi · xj , ∀x = (x1 , x2 , . . . , xn )B , (2)
i=1 j=1

unde B este o bază ı̂n spaţiul liniar V .

Definiţia 8
Expresia (2) se numeşte expresia analitică a formei pătratice P ı̂n
baza B. Se numeşte rangul unei forme pătratice rangul matricii
sale asociate. O formă pătratică se numeşte nedegenerată dacă
rangul său este egal cu dimensiunea spaţiului vectorial pe care este
definită şi degenerată dacă rangul este mai mic decât dimensiunea
spaţiului de definiţie.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Exerciţiu
Să se determine forma biliniară din care provine forma pătratică

P : R3 → R, P(x) = x12 +x22 −x1 ·x2 +2·x2 ·x3 , x = (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3

şi să se scrie matricea lui P.

Forma biliniară din care provine P este A : R3 × R3 → R, dată de

A(x, y ) = 21 · (P(x + y ) − P(x) − P(y ))

= x1 · y1 + x2 · y2 − 12 · x1 · y2 − 12 · x2 · y1 + x2 · y3 + x3 · y2 ,

unde x = (x1 , x2 , . . . , xn ) ∈ R3 şi y = (y1 , y2 , . . . , yn ) ∈ R3 .

Alt mod de a obţine forma biliniară din care provine P este prin
dedublare:
1
xi2 xi yi ; xi xj (xi yj + yi xj ), ∀i, j = 1, n, i 6= j.
2
Matricea lui P este, prin definiţie, aceeaşi cu matricea lui A, adică

1 − 21 0
 

A =  − 21 1 1 .
0 1 0

rangA = 3 ⇒ rangP = rangA = rangA = 3 ⇒ P nedegenerată.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Definiţia 9
Se numeşte expresie canonică a unei forme pătratice expresia sa
ı̂ntr-o bază ı̂n care matricea sa este o matrice diagonală. O astfel
de bază se numeşte baza canonică, corespunzătoare formei
pătratice.

Propoziţia 4
Orice matrice simetrică este diagonalizabilă.

Deoarece matricea oricărei forme pătratice este simetrică, din

această propoziţie rezultă imediat:
Propoziţia 5
Pentru orice formă pătratică există o expresie canonică.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Observaţie
Fie P : V → K o formă pătratică cu rangP = r ≤ n = dim V .
Atunci matricea acestei forme ı̂n baza canonică B 0 corespunzătoare
este de forma
 
a1 0 . . . 0 . . . 0
 0 a2 . . . 0 . . . 0 
 
 .. .. .. .. .. .. 
 . . . . . . 
0
 
A =  0 0 . . . ar . . . 0 

,
 0 0 ... 0 ... 0 
 
 .. .. .. .. .. .. 
 . . . . . . 
0 0 ... 0 ... 0

adică expresia canonică a lui P este

r
X
P(x) = a1 · y12 + a2 · y22 · . . . · ar · yr2 = ai · yi2 ,
i=1

cu ai ∈ R, i = 1, r , pentru x = (y1 , y2 , . . . , yn )B0 ∈ V .

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Definiţia 10
O formă pătratică P : V → R, unde V este un spaţiu vectorial real
cu dim V = n, se numeşte
1 pozitiv definită, dacă P(x) > 0, pentru orice x ∈ V \ {θ};
2 negativ definită, dacă P(x) < 0, pentru orice x ∈ V \ {θ};
3 semipozitiv definită, dacă P(x) ≥ 0, pentru orice x ∈ V şi
există x0 ∈ V \ {θ} astfe ı̂ncât P(x0 ) = 0;
4 seminegativ definită, dacă P(x) ≤ 0, pentru orice x ∈ V şi
există x0 ∈ V \ {θ} astfe ı̂ncât P(x0 ) = 0;
5 nedefinită, dacă există vectorii x ∈ V şi y ∈ V astfel ı̂ncât
P(x) < 0 şi P(y ) > 0.

Definiţia 11
Numărul p al coeficienţilor pozitivi dintr-o expresie canonică a unei
forme pătratice se numeşte indice pozitiv de inerţie al formei
pătratice iar numărul q de coeficienţi negativi se numeşte indice
negativ de inerţie. Signatura unei forme pătratice este prin definiţie
s = p − q.
Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Teorema lui Sylvester
Indicii pozitiv şi negativ de inerţie ai unei forme pătratice sunt
invarianţi la o schimbare de bază.

Folosind această teoremă obţinem imediat

Propoziţia 6
Fie P : V → R o formă pătratică cu dim V = n şi rangP = r .
Dacă indicele pozitiv de inerţie al lui P este p iar indicele negativ
de inerţie este q atunci forma pătratică este
1 pozitiv definită, dacă şi numai dacă p = r = n;
2 semipozitiv definită, dacă şi numai dacă p = r < n;
3 negativ definită, dacă şi numai dacă q = r = n;
4 seminegativ definită, dacă şi numai dacă q = r < n;
5 nedefinită, dacă şi numai dacă p 6= 0 şi q 6= 0.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Aducerea unei forme pătratice la o expresie canonică

Metoda I. Metoda Gauss

Teorema lui Gauss

Fie forma pătratică P : V → R, unde V este un spaţiu vectorial
real cu dim V = n, cu expresia
n X
X n
P(x) = aij · xi · xj
i=1 j=1

ı̂n baza B, unde x = (x1 , x2 , . . . , xn )B ∈ V . Atunci există o bază B 0

ı̂n spaţiul vectorial V ı̂n care P are expresia canonică

P(x) = b1 · y12 + b2 · y22 + . . . + br · yr2 ,

unde rangP = r , x = (y1 , y2 , . . . , yn )B0 ∈ V şi b1 , b2 , . . . , br ∈ R.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Mod de lucru:
Caz 1. Dacă ı̂n expresia formei pătratice există un coeficient
aii 6= 0, grupăm ı̂ntr-o paranteză toţi termenii care conţin xi ,
scoatem factor forţat coeficientul lui xi şi creăm un pătrat perfect
folosind expresia din paranteză, apoi procedăm ı̂n mod similar
pentru următoarea parte a expresiei.

Caz 2. Dacă ı̂n expresia formei pătratice toţi coeficienţii aii = 0,

cum P 6= 0, rezultă că există un coeficient aij 6= 0, unde i = 6 j şi
atunci efectuăm schimbarea de coordonate:

xi = yi − yj

xj = yi + yj

xh = yh , ∀h 6= i, j.


Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Exerciţiu
Să se determine o expresie canonică şi baza ı̂n care se obţine
aceasta pentru forma pătratică P : R3 → R care ı̂n baza uzuală B
din R3 este dată de

P(x) = x12 + x22 − x1 · x2 + 2 · x2 · x3 , x = (x1 , x2 , x3 )B .

Exerciţiu
Să se aducă la forma canonică forma pătratică P : R3 → R care ı̂n
baza uzuală B din R3 este dată de

P(x) = x22 + 2x1 x3 , x = (x1 , x2 , x3 )B .

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Teorema lui Jacobi
Fie P : V → R o formă pătratică astfel ı̂ncât rangP = n. Atunci
există o bază B a lui V ı̂n care determinanţii
 
 
 a11
 a12 ··· a1n 

 a11 a12 
 , ∆n =  a21
 a22 ··· a2n 
∆0 = 1, ∆1 = a11 , ∆2 =   ···

a21 a22 
 ··· ··· ··· 

 an1 an2 ··· ann 

sunt toţi nenuli şi există o bază B̄ = {f1 , f2 , . . . , fn } a lui V ı̂n

raport cu care forma pătratică P are forma canonică
∆0 ∆1 ∆n−1
P(x) = (y1 )2 + (y2 )2 + · · · + (yn )2 ,
∆1 ∆2 ∆n
Pn
unde x = i=1 yi fi .

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Observaţie
Pentru găsirea bazei B̄ ı̂n raport cu care o formă pătratică
P : R3 → R are forma canonică, vom considera vectorii:

f1 = c11 e1 , f2 = c21 e1 + c22 e2 , f3 = c31 e1 + c32 e2 + c33 e3 , (3)

unde c11 , c21 , c22 , c31 , c32 , c33 sunt constante reale şi

1, dacă i = j,
A(fi , ej ) = δij := (4)
0, dacă i 6= j.

Exerciţiu
Să se aducă la forma canonică prin metoda Jacobi forma pătratică
P : R3 → R, care ı̂n baza uzuală din R3 are expresia

P(x) = x12 + x32 + 4x1 x2 − 4x1 x3 .

Să se determine baza ı̂n raport cu care forma pătratică are forma
canonică obţinută.
Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Matricea lui P ı̂n raport cu baza uzuală din R3 este
 
1 2 −2
A= 2 0 0 
−2 0 1

iar determinanţii sunt

 
   1 2 −2 
 1 2   
∆0 = ∆1 = 1, ∆2 =   = −4, ∆3 =  2 0 0  = −4,
2 0   
 −2 0 1 

iar din Teorema Jacobi obţinem forma canonică a formei pătratice

P:
∆0 ∆1 ∆2 1
P(x) = (y1 )2 + (y2 )2 + (y3 )2 = y12 − y22 + y32 .
∆1 ∆2 ∆3 4
Prin urmare forma pătratică P este nedefinită.

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Pentru a găsi baza ı̂n raport cu care P are forma canonică obţinută
mai sus, considerăm componentele acestei baze ca fiind date prin
relaţiile (3) şi impunem condiţiile (4).
Din A(f1 , e1 ) = 1 obţinem c11 = 1, care ı̂nlocuit ı̂n (3) onduce la

f1 = e1 = (1, 0, 0).

Relaţiile A(f2 , e1 ) = 0 şi A(f2 , e2 ) = 1 conduc la sistemul de ecuaţii

(
c21 A(e1 , e1 ) + c22 A(e2 , e1 ) = 0,
c21 A(e1 , e2 ) + c22 A(e2 , e2 ) = 1,

care după ı̂nlocuirea componentelor A(ei , ej ), i, j = 1, 2 devine:

(
c21 + 2c22 = 0,
2c21 = 1,

având soluţiile c21 = 21 , c22 = − 41 . Din (3) rezultă că

1 1 1 1
f2 = e1 − e2 = ( , − , 0).
2 4 2 4

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 În continuare, din relaţiile
A(f3 , e1 ) = 0, A(f3 , e2 ) = 0, A(f3 , e3 ) = 1 se obţine sistemul de
ecuaţii:

c31 A(e1 , e1 ) + c32 A(e2 , e1 ) + c33 A(e3 , e1 ) = 0,

c31 A(e1 , e2 ) + c32 A(e2 , e2 ) + c33 A(e3 , e2 ) = 0,

c31 A(e1 , e3 ) + c32 A(e2 , e3 ) + c33 A(e3 , e3 ) = 1,


care după ı̂nlocuirea componentelor A(ei , ej ), i, j = 1, 2, 3 devine:


c31 + 2c32 − 2c33 = 0,

2c31 = 0,

−2c31 + c33 = 1,


cu soluţiile c31 = 0, c32 = c33 = 1. Înlocuite ı̂n (3) acestea conduc

la
f3 = e2 + e3 = (0, 1, 1).
Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică
 Prin urmare, baza ı̂n raport cu care P are forma canonică obţinută
este alcătuită din vectorii
1 1
f1 = (1, 0, 0), f2 = ( , − , 0), f3 = (0, 1, 1).
2 4

În raport cu această bază, matricea formei pătratice P este

A0 = S T AS, deci are forma diagonală:

1 21
   
1 0 0 1 2 −2 0
0 1 1
A =  2 − 4 0   2 0 0   0 − 14 1 =
0 1 1 −2 0 1 0 0 1
 
1 0 0
=  0 − 14 0 .
0 0 1

Lector. dr. Simona ROMANIUC, Facultatea Inginerie Chimică Elemente de algebră liniară şi analiză matematică