Electrotehnica

Curs # 11
 CUPRINS

1. Generalităţi
2. Cuptoare electrice cu rezistoare
3. Cuptoare cu radiaţii infraroşii
4. Cuptoare de inducţie
5. Cuptoare cu arc electric
CUPTOARE ELECTRICE
Generalităţi
 Generalităţi

Faţă de cuptoarele încălzite prin arderea combustibililor solizi, lichizi sau

gazoşi, cuptoarele electrice au următoarele avantaje mai importante:
posibilitatea automatizării complexe şi în flux continuu a proceselor
electrotermice, reglajul în limite largi şi controlul precis al temperaturii,
posibilitatea obţinerii unor temperaturi înalte, randament termic mai mare,
lipsa în cuptor a gazelor de ardere care pot altera calitatea şarjei, spaţiu de
producţie mai mic la capacităţi egale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă etc.
 Generalităţi

Dintre dezavantajele cuptoarelor electrice se pot menţiona: costul mai

ridicat al investiţiilor şi al energiei electrice, necesitatea utilizării unor
materiale deficitare.

După principiul lor de funcţionare distingem cuptoare electrice cu

rezistoare, cu arc, de inducţie şi cu încălzire pe seama pierderilor de putere în
dielectrici aflaţi în câmpuri electrice de înaltă frecvenţă.
 Generalităţi

Se utilizează cuptoare electrice în siderurgie şi metalurgie (la elaborarea

oţelurilor, a feroaliajelor, a metalelor neferoase), în construcţia de maşini (la
tratamente termice, sinterizare, încălzire pentru forjare, matriţare, presare), în
industria chimică şi a materialelor de construcţii (la prepararea nitraţilor,
fosfaţilor, carburii de siliciu, carburii de calciu, răşinilor sintetice, sticlei,
materialelor ceramice, cimentului, uscarea unor produse chimice şi
farmaceutice), în industria textilă, alimentară etc.
 Generalităţi

Principalii indicatori energetici ai unui cuptor electric sunt: randamentul

global, puterea instalaţiei electrotermice şi consumul specific de energie
electrică.

Randamentul global poate fi de 30 80 % şi este definit de produsul

dintre randamentul termic ηt, randamentul electric ηe, randamentul liniei
electrice de alimentare ηl şi randamentul sursei de alimentare, ηs, adică:
 Generalităţi

Unde:
 Generalităţi

În care:

este cantitatea de căldură utilă, consumată pentru încălzirea materialului

din cuptor;

m - masa materialului de încălzit, în kg;

c - căldura specifică a materialului, în J/kg 0C;

Ө2 - temperatura finală a materialului, în 0C;

Ө1 - temperatura iniţială a materialului, în 0C;

 Generalităţi

Q - cantitatea de căldură totală transmisă cuptorului;

Qp = (0,05...0,4)Qu - cantitatea de căldură pierdută în materialele

refractare şi termoizolante şi în armătura metalică a cuptorului;

Wu - energia electrică utilă, transformată în căldură pentru încălzirea

materialului (şarjei);

W - energia electrică totală furnizată cuptorului (exclusiv pierderile de

energie electrică activă în reţeaua de alimentare şi în sursă);

Wp - energia electrică pierdută prin încălzirea cuptorului;

Qe - cantitatea de căldură pierdută în elementele încălzitoare

(rezistoare, electrozi, înfăşurări etc.)
 Generalităţi

Consumul specific de energie al cuptorului este dat de raportul dintre

consumul total de energie electrică W1 (inclusiv consumul în reţea de
alimentare şi în sursă) şi masa m de material încălzit, adică:

În funcţie de gama temperaturilor de măsurat şi de precizia cerută la

măsurare, temperaturile în cuptoarele electrice se măsoară cu termometre cu
termorezistoare (metalice sau cu termistoare), termometre cu cuarţ, pirometre
termoelectrice şi pirometre cu radiaţie.
Cuptoare electrice cu
rezistoare
 Cuptoare electrice cu rezistoare

Principiul de funcţionare al acestor cuptoare se bazează pe degajarea

căldurii la trecerea curentului electric de conducţie prin rezistoare executate
dintr-un material greu fuzibil şi de înaltă rezistivitate.

Caracteristicile unor materiale frecvent folosite la confecţionarea

rezistoarelor pentru cuptoare electrice sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Cuptoare electrice cu rezistoare
 Cuptoare electrice cu rezistoare

Cuptoarele cu rezistoare sunt utilizate mai ales în uscătorii dar şi pentru

încălziri în vederea efectuării tratamentelor termice în construcţii de maşini.
Ele se construiesc pentru puteri de la câţiva kilowaţi până la câteva sute de
kilowaţi.

Încălzirea pieselor introduse în cuptor se realizează pe cale indirectă,

de regulă prin radiaţie iar uneori şi prin convecţie, deci fără să existe un
contact direct între rezistoarele încălzitoare şi şarjă. De aceea distribuţia
căldurii în cuptor este uniformă, fără încălziri locale exagerate.
 Cuptoare electrice cu rezistoare

Cuptoarele electrice cu rezistoare se construiesc pentru a funcţiona la

temperatură joasă (sub 70000 C) sau la temperatură înaltă (până la 15000 C). La
cele cu temperatura joasă elementele încălzitoare sunt rezistoare
confecţionate cel mai adesea din sârmă spiralată de crom-nichel sau de
kantal, iar la cuptoarele cu temperatură înaltă se folosesc rezistoare ceramice
(bare de silită, de disiliciură de molibden) sau de grafit.
Cuptoare electrice cu rezistoare

În figura alaturata se prezintă o secţiune

transversală printr-un cuptor electric cu
rezistoare, de joasă temperatură şi cu
funcţionare periodică. El este alcătuit dintr-o
carcasă exterioară 1, confecţionată din
laminate de oţel-carbon, şi o carcasă
interioară 2 din tablă de oţel inoxidabil, spaţiul
dintre carcase fiind umplut cu vată minerală 3
sau cu azbest, pentru reducerea la minimum a
pierderilor de căldură în exterior.
Cuptoare electrice cu rezistoare

La cuptoarele de înaltă temperatură

carcasa interioară se căptuşeşte cu cărămizi
de şamotă şi diatomit, zidite în formă de tunel.

Pe pereţi şi pe vatra cuptorului se montează

rezistoarele încălzitoare 4.
Cuptoare electrice cu rezistoare

Curentul de aer din mediul

înconjurător intră în cuptor prin partea lui
inferioară, se încălzeşte în contact cu
rezistoarele şi, după ce la rândul lui încălzeşte
piesele (aşezate pe rafturi metalice 5,
perforate), este evacuat prin partea
superioară a cuptorului împreună cu gazele
rezultate în procesul de uscare (încălzire) a
şarjei, tirajul aerului evacuat fiind reglat cu
clapeta 6.
 Cuptoare electrice cu rezistoare

Cuptoarele industriale moderne sunt înzestrate cu sisteme de măsurare,

reglare şi menţinere automată a temperaturii.

Din expresia căldurii degajate de rezistoare: Q=RI2t, rezultă că

temperatura poate fi reglată fie prin modificarea în trepte a rezistenţei R a
cuptorului (legând rezistoarele în serie, în paralel, mixt, în stea, în triunghi sau
variind numărul de rezistoare conectate la reţeaua de alimentare), fie prin
modificarea intensităţii curentului I (modificând tensiunea de alimentare a
cuptorului), fie modificând durata t de conectare a rezistoarelor de sursa de
alimentare.
Cuptoare electrice cu rezistoare

În figura alaturata este

reprezentată, principial, schema - bloc
a unui sistem de reglare automată a
temperaturii unui cuptor cu
rezistoare. Temperatura din cuptorul 1,
măsurată cu termocuplul 2, se
compară cu valoarea prescrisă a
temperaturii prin intermediul
termoregulatorului 3.
Cuptoare electrice cu rezistoare

Dacă valoarea temperaturii

măsurate este mai mare decât valoarea
prescrisă, termoregulatorul comandă
deconectarea automată a cuptorului de
la reţea, prin intermediul contactorului
electromagnetic 4. Astfel temperatura în
cuptor oscilează în jurul valorii
prescrise, între limitele θmin şi θmax,
funcţie de performanţele tehnice
(sensibilitate, timp de răspuns, inerţie
termică) ale aparatelor de măsură şi
reglare cu care este echipat cuptorul.
Cuptoare cu radiaţii
infraroşii
 Cuptoare cu radiaţii infraroşii

Radiaţiile electromagnetice a căror lungime de undă este cuprinsă între

0,76 şi 100 microni constituie domeniul radiaţiilor infraroşii. În tehnică, cele mai
utilizate sunt radiaţiile infraroşii a căror lungime de undă nu depăşeşte 20
microni.

Corpurile expuse la radiaţii infraroşii transformă o parte din energia

acestor radiaţii în căldură şi astfel se încălzesc. Acest procedeu de încălzire
este folosit la cuptoarele cu radiaţii infraroşii.
Cuptoare cu radiaţii infraroşii

Elementele încălzitoare ale acestor cuptoare sunt

lămpile electrice cu incandescenţă pentru radiaţii
infraroşii, de tipul celor reprezentate în figura alaturata,
în care: 1 este o peliculă de aluminiu reflectorizantă,
depusă de partea interioară a balonului 2 de sticlă
mată; 3 - filamentul de wolfram.

Tensiunea nominală a acestor lămpi este de 110

V sau 220 V, iar puterea lor este cuprinsă între 100...1000
W.
 Cuptoare cu radiaţii infraroşii

Temperatura în cuptor poate fi reglată modificând numărul lămpilor

alimentate de la reţea şi durata lor de funcţionare. Procesele de reglare a
temperaturii, de ventilaţie şi circulaţie a aerului cald şi de protecţie a
instalaţiei electrice sunt automatizate.

Acest procedeu electric de încălzire este folosit pentru uscarea unor

suprafeţe lăcuite, a unor materiale textile şi ceramice (de grosimi mici dar cu
suprafaţă mare), a hârtiei, cherestelei, miezurilor în turnătorii, produselor
agricole (cereale, legume, fructe), lacurilor de împregnare a bobinajelor
maşinilor electrice şi transformatoarelor, la fabricarea oglinzilor etc.
Cuptoare de inducţie
 Cuptoare de inducţie

La aceste cuptoare, căldura se produce prin efect Joule-Lenz pe seama

curenţilor turbionari induşi în masa şarjei metalice care trebuie topită.

Se construiesc cuptoare electrice de inducţie cu miez feromagnetic şi

fără miez.
Cuptoare de inducţie

a) Cuptoarele de inducţie cu miez

feromagnetic, a căror construcţie
este reprezentată principial în figura
alaturata, funcţionează pe principiul
transformatorului electric. Ele sunt
alcătuite dintr-o vatră (un canal) de
formă inelară, din material refractar,
care îmbrăţişează o coloană a unui
miez executat din tole de oţel
electrotehnic pe care se află
înfăşurarea primară.
 Cuptoare de inducţie

Aceasta se alimentează de la o reţea cu frecvenţa industrială sau de la o

sursă de curent alternativ cu frecvenţa mai mică decât 50 Hz (pentru
diminuarea rectanţei de dispersie care determină un factor de putere scăzut).

Inelul de metal topit din canal se comportă ca o spiră în scurtcircuit şi

îndeplineşte rolul de înfăşurare secundară.

Ca urmare a interacţiunii dintre câmpul magnetic variabil creat de

solenaţia primarului şi curenţii turbionari induşi în metalul topit, în acesta se
produce o energică agitare (amestecare) şi astfel se realizează uniformizarea
temperaturii şi compoziţiei în întreaga şarjă.
 Cuptoare de inducţie

Temperatura cuptoarelor de inducţie cu miez feromagnetic se reglează

prin modificarea tensiunii de alimentare.

În decursul exploatării cuptorului, canalul îşi reduce secţiunea utilă

din cauza colmatării lui în special la topirea şarjelor care conţin multe
impurităţi. De aceea după golirea şarjei se impune curăţirea periodică a
canalului şi remedierea lui dacă este cazul.
 Cuptoare de inducţie

De asemenea, pentru funcţionarea normală a cuptorului, se recomandă

ca la reîncărcarea lui cu metalul ce urmează a fi topit, să se adauge în canal
(sau să se menţină în canal de la funcţionarea precedentă) o cantitate mică de
metal topit care să asigure continuitatea circuitului secundar (existenţa spirei
secundare în scurtcircuit) încă din momentul conectării primarului la reţea.

Aceste cuptoare sunt folosite pentru obţinerea oţelurilor, a fontei şi, în

special, a unor metale neferoase (zinc, aluminiu, cupru) şi a aliajelor de cupru
(bronzuri, alamă).
Cuptoare de inducţie

b) Cuptoarele de inducţie fără miez, numite şi

cuptoare electrice cu creuzet, sunt alcătuite în
principiu dintr-o bobină (un inductor) 1 ale cărei
spire înconjoară creuzetul 2 din material refractar,
în care se află metalul de topit (vezi figura
alăturată). Câmpul magnetic variabil generat de
inductor induce în şarjă curenţi turbionari care
determină topirea şarjei.

Spirele inductorului cuptoarelor de puteri

medii şi mari se execută din ţeavă de cupru răcită
cu apă.
 Cuptoare de inducţie

Deoarece căldura produsă de curenţii turbionari creşte cu pătratul

frecvenţei câmpului magnetic inductor şi întrucât aceste cuptoare nu au miez
feromagnetic, pentru alimentarea lor este raţional să se utilizeze curent
alternativ cu frecvenţa mai mare decât cea industrială. Astfel, cuptoarele cu
creuzet de mare capacitate sunt alimentate în curent alternativ cu frecvenţa
de 100-200 Hz, iar cele de capacitate mică folosesc surse cu frecvenţe până la
10 k Hz (generatoare sincrone de medie frecvenţă, convertoare statice de
frecvenţă cu tiristoare etc.).
 Cuptoare de inducţie

Temperatura cuptorului poate fi reglată prin modificarea frecvenţei sursei

de alimentare.

Pentru ameliorarea factorului de putere, în paralel cu cuptorul de

inducţie (cu miez feromagnetic sau fără miez) se conectează o baterie de
condensatoare C (v. figura).

Cuptoarele de inducţie fără miez se folosesc în special pentru

obţinerea metalelor feromagnetice, a cromului, aurului etc.
Cuptoare cu arc electric
 Cuptoare cu arc electric

Arcul electric este o descărcare electrică autonomă în gaze (sau în vapori

metalici), caracterizată printr-o mare densitate de curent stabilită la valori
reduse ale tensiunii pe arc şi dependentă de natura, presiunea, temperatura şi
starea de ionizare a gazului, precum şi de mărimea tensiunii aplicate
electrozilor, distanţa dintre electrozi etc.
Cuptoare cu arc electric

Zonele caracteristice ale arcului

electric de curent continuu sunt redate în
figura alăturată, în care: 1 reprezintă pata
catodică; 2 - zona catodică; 3 - plasma sau
coloana arcului; 4 - zona anodică; 5 - pata
anodică.
Cuptoare cu arc electric

Ionizarea gazului se produce în

principal în zona plasmei, deoarece aici
temperatura este cea mai ridicată (cca.
6000 K). Caracteristica dinamică tensiune
- curent a arcului electric de curent
continuu este redată în figura alaturata,
iar cea a arcului electric de curent
alternativ este reprezentată în figura
următoare, în care Uam reprezintă
tensiunea de amorsare a arcului, iar Ust -
tensiunea de stingere.
Cuptoare cu arc electric

Pentru ca arcul electric să aibă stabilitate

trebuie îndeplinite două condiţii: 1) tensiunea U
aplicată electrozilor (între anod şi catod) să fie cel
puţin egală cu tensiunea de amorsare Uam; 2)
deionizarea gazului să nu fie totală în intervalul de
timp cuprins din momentul stingerii arcului până
în momentul reaprinderii lui, ceea ce înseamnă că
lungimea arcului trebuie să fie cât mai mică iar
curentul prin arc să fie cât mai mare.
Aplicații în viața de zi cu zi

Cuptorul electric incorporabil în

mobila de bucatarie
Aplicații în viața de zi cu zi

Semnificația simbolurilor:

Ventilator în functiune

Incalzire conventionala: sus-jos

Aplicații în viața de zi cu zi

Încălzire doar jos

Încălzire jos și grill

Aplicații în viața de zi cu zi

Funcționare grill cu ventilator

Funcționare grill
Aplicații în viața de zi cu zi

Aprindere lumina interioară

Decongelare (nu toate au aceasta

functie explicit sugerată)
Aplicații în viața de zi cu zi

Alte tipuri de cuptoare:

airfryer
Aplicații în viața de zi cu zi

Alte tipuri de cuptoare:

Airfryer principiul de functionare

Aplicații în viața de zi cu zi

Alte tipuri de cuptoare:

Airfryer principiul de
functionare
Aplicații în viața de zi cu zi

Airfryer: rezultatul final !

Aplicații în viața de zi cu zi

Alte cuptoare: masina de

facut paine
Aplicații în viața de zi cu zi

Alte cuptoare: masina de

facut paine (rezultatul final)
Aplicații în viața de zi cu zi

Alte cuptoare: slow cooker,

(multi-cooker).
 În curand pe ecrane:

1. Cuptoare cu arc electric

2. Cuptoare cu plasmă
3. Cuptoare cu pierderi în dielectrici
4. Cuptoare cu microunde