Curs 7 Renastere2018

ORAŞELE ÎN PERIOADA
RENAŞTERII (SEC. XV-XVI e.n.)
05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 1

Monica Radulescu, 2018-2019
RENAŞTERE – sec. XV - XVI
Brunelleschi 1377-1446
Il Filarete 1400-1465
BOTTICELLI 1487
Alberti 1404-1472
Bramante 1444-1514
Leonardo da Vinci 1452-1519
Machiavelli 1469-1527
Michelangelo 1475-1564
“ Istoriile florentine”
Palladio 1508-1580
Vasari 1511-1574
SECOLUL V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI
ANTICHITATE
.EVUL MEDIU
RENASTERE
epidemie de ciumă
1347-1356 – marea
XVII - VVIII
XIX
XX
XXI
Apariţia tiparului - 1440 Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2011
05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie,Descoperirea Americii - 1492 2
Monica Radulescu, 2018-2019 Reforma - 1530
Mediul socio - economic
Sfârşitul Evului Mediu marcat de o stagnare generală
urmată în sec. XV şi XVI de
• dezvoltarea economică şi
• extinderea rapidă a comerţului datorat progreselor
înregistrate în
– agricultură,
– minerit,
– metalurgie,
– producerea de ţesături,
– navigaţie,
– construcţiei de nave şi
– descoperirii Lumii Noi
Mediul socio - economic
• înlocuirea relaţiilor sociale bazate pe un
statut social ereditar cu unul bazat pe
puterea economică creată prin
• cumpărarea şi vânzarea mărfurilor şi a forţei de
muncă şi
• exprimarea unei conştiinţe naţionale ca
bază a Reformei,
• caracterizează trecerea la modul de
producere capitalist.

Plan cultural
= ruptură faţă de trecutul medieval,
– întemeiată pe valorile redescoperite ale
antichităţii,
– iniţiată pe pământul Italiei – la Florenţa –
– deliberată,
– conştientă şi
– trăită cu intensitate de contemporani.

Termenul de Renaştere
• acordat acestei perioade abia în sec. XIX
• defineşte un dublu înţeles
1. pe de o parte, renaşterea spiritului
raţionalist şi umanist al Antichităţii
(fenomen care nu a fost totuşi unic, el
apărând chiar în Antichitatea târzie şi apoi în
Evul Mediu)
2. pe de altă parte, o renaştere culturală.

Renasterea culturala
= descătuşarea mentalităţii generale din limitele
unui dogmatism obosit de propria sa inerţie
prin
afirmarea individualităţii umane liberă să-şi
• exercite dreptul şi riscul de a formula şi răspunde la
marile întrebări puse de existenţă,
• să-şi exprime setea de cunoaştere, elanul creator
şi bucuria de a trăi
• într-un moment înţeles şi sărbătorit ca atare de
contemporani.
Manierismul
• la mijlocul sec. XVI, pe fundalul unor
– evenimente istorice tragice şi
– al accentuării neliniştii în faţa nenumăratelor
întrebări,
• se impune ca o nouă atitudine, în care
dramatismul şi nevoia de a descoperi prin
experiment noi domenii + accentuarea
spiritului critic,
vor deschide calea barocului.
Arhitectura a deţinut un loc favorizat
• În transformările care au avut loc = confruntarea lucrărilor
teoretice antice – cărţile lui Vitruviu cu vestigiile arhitecturii
romane.
• Bramante, Brunelleschi, Leon Batista Alberti, Atonio
Averlino (El Filarete), Franceso Giorgio Martini, Giorgio
Vasari, Vicenzo Scamozzi, Leonardo da Vinci, Antonio
Palladio,
– studiază desenând la faţa locului ruinele, monumentele
şi clădirile antice,
– reconstituie pe baza cărţilor lui Vitruviu formula unui
oraş ideal şi
– redactează tratate şi scrieri de arhitectură.
Noile concepții urbanistice
= proces deliberat de transformare a principiilor privind +

schimbare a criteriilor de apreciere a calităţii cadrului urban,
provocat de:
 - transformări produse în mediul socio-economic (trecerea de la

feudalism la capitalism, progrese tehnologice etc.)
 - redescoperirea valorilor antichităţii romane
 - distanţarea deliberată faţă de imaginea medievală a cadrului urban

Noile concepții urbanistice
Procesul de transformare a principiilor privind oraşul - adoptat, apreciat şi trăit cu
intensitate de locuitorii oraşelor - a implicat:
 ridicarea la nivel de ştiinţă a perspectivei geometrice prin care arta
este pusă în relaţie cu descoperirile opticii
 orientarea spre naturalism şi realism – proporţiile, elaborate matematic

şi reprezentate numeric trebuie să se bazeze pe proporţiile corpului
omenesc
 recunoaşterea – ca în Antichitate - a valorii superioare a anumitor

proporţii geometrice (Alberti, Palladio)
 introducerea noţiunii de “armonie” (Alberti) definită ca “o structură

coerentă a părţilor (unei compoziţii), bazată pe proporţia, forma şi
aranjamentul acestora”
 formularea, pentru prima oară, a ideii că “ oraşul este un organism viu”

Construcţia oraşelor noi şi
dezvoltarea celor existente
puternic influenţată de
1. elaborarea schemelor pentru

un "oraş ideal„ inspirate din
cărţile lui Vitruviu
precum şi de
2. precedenta experienţă
medievală (schema radial-
concentrică).
05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, Vigevano 12
Orașe ideale din Renaștere cu accentuarea funcției defensive
1. La Sforzinda de Filarete 2. Fra Giocondo (Giovanni of 3. Girolamo Magi (sau

(1460 – 1465); Verona), c. 1433 – 1515; Maggi) (c. 1523 – c. 1572)
(1564);

4. Giorgio Vasari (1598); 5. Antonio Lupicini (c. 6. Daniele Barbaro (1513 –

1530 – c. 1598); 1570);

7. Pietro Cattaneo (1537 – 8/9; Francesco di Giorgio Martini (1439 – 1502)

1587);

Orașul ideal – exemple – aglomerare de forme
arhitecturale vizualizate cu ajutorul perspectivei (ca
tehnică nouă)
Perspectiva unei piețe - Francesco di Giorgio (?) c. 1470.
UAUIM, FU, Orașul în istorie,

05.12.2018
In Palazzo Ducale in Urbino – atribuită lui Piero della Francesca. 16
Orașul ideal Vitruviu
05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, Monica 17

Radulescu, 2018-2019
Orașul ideal Albrecht Dürer
05.12.2018 18
UAUIM, FU, Orașul în istorie, Monica Radulescu, 2018-2019
Sforzinda Oraşul ideal - Filarete

Oraşul ideal renascentist elemente
caracteristice
1. contur geometric poligonal (rar pătrat sau dreptunghiular) = ziduri de apărare,
fortificate + cu turnuri şi porţi întărite
2. tramă stradală geometrică radial-concentrică, ortogonală sau mixtă - străzile

principale denumite "căi militare" (Alberti), se subordonau relaţiei directe dintre
piaţa centrală, porţile de acces şi turnurile fortificate
3. serie de pieţe, diversificate ca funcţiuni şi forme, cu contur pătrat, dreptunghiular

(mai rar poligonal sau circular, accesibile de preferinţă în axul laturilor, exprimând
existenţa unei organizări funcţionale şi politice structurate pe cartiere
4. diversificare a locuinţelor şi o regrupare a lor în raport cu statutul locuitorilor

(oraşul ideal propus de A. Durer)
5. elasticitate a modului de concepere a schemei geometrice care permitea

adaptarea la sit (relief, ape, castel) şi evoluţia în timp prin cuprinderea în interiorul
limitelor oraşului a unor terenuri suplimentare faţă de nevoile stricte ale populaţiei.

Influențe
• conform schemelor de oraş ideal - realizate
– câteva noi localităţi în Italia şi Franţa: Palma

Nuova, La Valetta, Charleville, Richelieu şi
– a fost extins nucleul medieval al unor oraşe

(Nancy).

Vitruviu Palmanova (Italia)
05.12.2018 22
Vitruviu Palmanova (Italia)
05.12.2018 23
Vitruviu Granmichelle (Italia)

Vitruviu Granmichelle (Italia)
05.12.2018 25
La Valletta –Malta
05.12.2018 26
05.12.2018 La Valletta –Malta 27
Vitruviu Avola (Italia)
05.12.2018 Vitruviu Avola (Italia) 29
Vitruviu Neuf-Brisach (Francia)

Vitruviu Philippeville (Bélgica)

Vitruviu Coevorden (Países Bajos)

Nancy extinderea nucleului medieval cu o tramă ortogonală renascentistă 1620

Charleville 1646 oraș proiectat de Clément Métezeau
Orașul Richelieu 1633 după planurile lui Lemercier
Influențe
• spre sfârşitul sec XVI, influenţele Renaşterii italiene se
răspândesc în Germania şi alte teritorii centrale şi est
europene între care şi cel al ţării noastre =
– perfecţionări în sistemul fortificaţiilor,
– în interiorul oraşelor, între sec XV –XVII, - se exprimă în

special
• în programele locuinţelor patriciatului urban (Transilvania) şi
• în construcţii cu caracter aulic (Ţara Românească şi Moldova) fără însă a
fi conturate spaţii urbane caracteristic renascentiste.

Modelul de oraş, utopic
• "Utopia" lui Thomas Morus -1516 propune, de exemplu, o
organizare a oraşului
– pe grupe de familii şi cartiere,
– având ca suport economic proprietatea comună asupra
bunurilor şi în care
– existenţa locuitorilor era împărţită între
• o activitate lucrativă obligatorie de 6 ore pe zi şi
• o activitate permanentă de educare, instruire, joc în aer
liber,
• rupându-se net de constrângerile medievale legate de
proprietate, biserică, organizarea corporaţiilor şi
inegalitatea socială.

Intervenţii în oraşele existente
• În această epocă = numeroase sub forma
– unor extinderi (Ferrara),
– deschideri de noi artere (Ferrara, Roma - via Sixtina şi cele trei

artere convergente, Ripetta, Corso şi Babuino),
– completări de pieţe (Piazza del-Signori-Verona, Piazza delle

Erbe –Mantova, Piazza San Marco -Veneţia) şi
– realizări de noi pieţe (piaţa ducală din Vigevano, Piazza della

SS Annunziata şi Galeriile Uffizi din Florenţa, pieţele
Campidoglio şi Farnese din Roma).
Elementele care definesc spaţiul tipic
renascentist
• au derivat din căutările orientate

– spre obţinerea unei perfecţiuni ideale,
– a unei anumite "armonii" în sensul definiţiei
date de L.B. Alberti posibil de realizat în
cadrul unei pieţe noi, închise, izolate de
textura medievală.
05.12.2018 39
Elementele care definesc spaţiul tipic
renascentist
1. privitorul ia contact cu acest spaţiu din anumite
direcţii controlate şi privilegiate
2. recepţionează valorile în toată plenitudinea lor în
mod static şi instantaneu în momentul pătrunderii
în piață
3. menţinerea în memoria vizuală a primei impresii în
deplasare, se menține efectul proporţiilor
percepute iniţial datorită clarităţii geometrice şi
unităţii fronturilor
4. senzaţia de permanentă raportare a dimensiunilor
spaţiilor la scara umană.
05.12.2018 40
Aspecte caracteristice
• pot fi identificate
– în momentul de formare a spaţiilor prin completarea
cadrului medieval (Piazza del Signori -Verona, Piazza delle
Erbe - Mantova)
– în momentul de deplină exprimare a concepţiilor

renascentiste (piaţa ducală din Vigevano, Piazza della
SS.Annunziata si Galeriile Uffizi - Florenţa, piaţa Palatului
Farnese - Roma) precum şi
– parţial, în momentul de tranziţie spre o nouă concepţie, cea

barocă (piaţa Campidoglio - Roma)
• momentul de formare a spaţiilor prin completarea
cadrului medieval
• Piazza del Signori -Verona,

• Piazza delle Erbe - Mantova

Piazza dei Signori Verona
Mantova Piazza delle Erbe - Mantova

3
Ansamblul 1-Piazza delle Erbe 2–Piazza del Broletto 3–Piazza Sordello

Mantova

1 Monica Radulescu, 2018-2019
• momentul de deplină exprimare a concepţiilor
renascentiste
– piaţa ducală din Vigevano,

– Piazza della SS.Annunziata
– Galeriile Uffizi - Florenţa,
– piaţa Palatului Farnese - Roma

Piața Ducală Vigevano - Bramante
05.12.2018 47
Piața Ducală Vigevano - Bramante

Piazza della SS. Annunziata, Florența

Piazza della SS. Annunziata, Florența

• spaţiul liber al pieţei este conceput în
corporalitatea sa, ca un volum clar,
echilibrat şi armonios
+
• compoziţiile nu sunt influenţate de
aparenţa variabilă creată de mişcarea
privitorului datorită limpezimii cu care
sunt percepute de la primul contact cu
acest spaţiu
Aspecte
caracteristice
• fronturile construite
care definesc spaţiul
sunt lineare, precis
delimitate, uneori relativ
independente
+
• demarcaţia dintre spaţiu
şi volumul construit se
realizează prin
suprafeţe plane,
suprapuse unor portice
Galeriile Uffizi Florența – Vasari – realizate între
05.12.2018 piața Signoriei și Arno 52
• arhitectura fronturilor subordonează
elementele decorative - ancadramente,
arcade, coloane, profile, clarităţii
plinurilor faţadelor
• ceea ce face ca fiecare element arhitectural să fie pe

deplin pus în valoare atât în mod individual cât si prin
ritmul pe care îl creează în ansamblu prin repetarea sa
05.12.2018 53
Galeriile Uffizi Florența – Vasari – realizate între
UAUIM, FU, Orașul în istorie, piața Signoriei și Arno
• este exprimată consecvent preferinţa pentru
anumite proporţii geometrice ale spaţiilor şi
elementelor arhitecturale, derivate adesea din
secţiunea de aur (Palladio recomanda înscrierea
înălţimilor în rapoartele 1/3 - 1/6 faţă de
lungimea pieţei);
• aceasta a permis realizarea dezideratelor de armonie, graţie şi

perfecţiune formală dar, totodată, prin multiplicarea exemplelor,
conţinea riscul unei saturaţii care a favorizat trecerea spre baroc
(piaţa Campidoglio)

Piața Campidoglio - Roma - Michelangelo

UAUIM, FU, Orașul în istorie,

05.12.2018 Monica Radulescu, 2018-2019 56
Piața Capitoliului, Roma, Michelangelo
58
05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, Monica Radulescu, 2018-2019
Piața Capitoliului, Roma, Michelangelo

05.12.2018 59
• elementele decorative, statui, fântâni,
sunt dispuse în anumite relaţii
geometrice stabilite în funcţie de
– spaţiul pieţei
– modul în care se percep = în suprapunere peste

fundal
– caracteristicile proprii de scară, siluetă, de culoare

sau material
Confort urban
• Preocupările - lucrări de fortificaţii şi reprezentative
• confortul urban – fără ameliorări sensibile faţă de

situaţia anterioară
• epidemii - băile publice din cartiere au dispărut
• nivelul de igienă a continuat să scadă odată cu

creşterea densităţii populaţiei + scăderea consumului de
apă pe locuitor.

Străzile
• S-a înregistrat un progres
– extinderea pavajelor,
– prevederea de rigole
– reapariţia trotuarelor odată cu răspândirea
circulaţiilor hipomobile care solicitau trasee
mai drepte şi lăţimi de minim 6-7 m.

Concluzii
• Renaşterea = ultima perioadă de
autonomie economică şi politică a
oraşelor
• expansiunea capitalismului şi Reforma au pregătit

formarea statelor naţionale în care centralizarea puterii
a creat premize diferite pentru dezvoltarea în continuare
a oraşelor în secolele XVII-XVIII.

PROPORŢII Sursa prof.dr.arh. Doina Cristea 2011
 Proporţii preluate din antichitate (2 dimensiuni):

– Proportii având armonie muzicală
• Octava – 1:2
• Quinta – 2:3
• Quarta – 3:4
– Proporţia de Aur 2a
0,618 0,382
1
– Proporţii rezultate din dublarea sau 2 3
triplarea unităţii de bază 4 Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2011

9
8 27
PROPORŢII
 Proporţii renascentiste:
• 2 dimensiuni - proporţii recomandate de Alberti, Palladio:
1:1 3:4 2:3 3:5 1:2
• 3 dimensiuni
spaţiu exterior
 înălţimea fronturilor să reprezinte între 1/3 – 1/6 din dimensiunea
minimă şi maximă a laturilor pieţii
spaţiu interior
 proporţii aritmetice: b – a = c – b de exemplu: 2, 3, 4
 proporţii geometrice: a / b = b / c de exemplu: 4, 6, 9
 proporţii armonice: (b-a) / a = (c-b) / c de exemplu: 6, 8, 12 (3, 4, 6)
 interpretări :
- Alberti admite disonanţe, de exemplu: 9, 12, 16
- Palladio, uneori, adaugă sau scade o unitate la proporţiile armonice
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2011
RENAŞTERE – NOILE PREFERINŢE PRIVIND CALITATEA
IMAGINII SPAŢIULUI URBAN [exprimate iniţial în desene şi decoruri]
- Unificarea
fronturilor ca
volumetrie şi
arhitectură
- Linearitatea
decupajului
spaţiului spre cer
- Axialitate
05.12.2018 - Simetrie
UAUIM, FU, Orașul în istorie, 66
ORAŞUL IDEAL AL RENAŞTERII- PROIECTE
TRAMA RADIAL – CONCENTRICĂ TRAMA SPIRALATĂ
 contur
poligonal
 centralitate
accentuată
vânt
rece
 exprimarea
cartierelor
 tramă
stradală
geometrică,
predominant
radial –
concentrică
sau
ortogonală
 pieţe
diversificate,
simetrice, cu
accese de
TRAMA ORTOGONALĂ preferinţă TRAMA MIXTĂ
mediane
 model
adaptabil la
diferite
condiţii
(castel, relief)
 evitarea
05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie,
direcţiei 67
vânturilor reci
ORAŞUL IDEAL AL RENAŞTERII - PROIECTE
LEONARDO DA VINCI – Arta şi Ştiinta teritoriului - harta fizică a Toscanei, Emiliei şi
.Romagnei (eseu care integrează cunoştinţe de geometrie,
cosmologie, anatomie şi estetică cu cercetările de teren
şi cartografice existente)
- Reprezentarea planului
oraşului Imola
(o viziune organică)
- Proiecte pentru
Milano - “Oraşul pe
două niveluri”
ORAŞUL IDEAL AL RENAŞTERII - PROIECTE
ALBRECHT DÜRER 1471-1528

Pictură,1495 - Innsbruck
Proiect – adaptare a ideii de
“Oras Ideal” la spatiul germanic

RENAŞTERE – NOI ORAŞE ÎN CARE SE APLICǍ PLANUL
IDEAL AL RENAŞTERII
PALMA NUOVA - 1593 LA VALETTA - 1566
NANCY RICHELIEU - 1633 CHARLEVILLE - 1629

Renaştere Evul mediu

05.12.2018 Clasicism UAUIM, FU, Orașul în istorie, 70
RENAŞTERE – INTERVENŢII RENASCENTISTE ÎN PIEŢE
MEDIEVALE
VERONA MANTOVA
- Piaţa dei Signori (Dante) – Ansamblul de pieţe:
1 - delle Erbe
(comercială)
2 - del Broletto
(administrativă) 3
3 - Sordella
(religioasă) 2

RENAŞTERE
NOI PIEŢE RENASCENTISTE
VIGEVANO
Piaţa Ducală
.
PRINCIPII
[Bramante]
Se doreşte ca, odată intrat în piată, privitorul să
perceapă armonia spaţiului în corporalitatea
lui iar această
armonie, rezultată din
scară, proporţii şi ritm,
să persiste, indiferent
de traseul urmat. Din
acest motiv se recurge
la mijloace care susţin
claritatea compoziţiei:
accesul în axul pieţii – punct
privilegiat de percepere
axialitatea şi simetria compoziţiei
decupaj liniar precis al cadrului pieţii
spre cer Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2011
registru
05.12.2018superior cu planuri simple care FU,
UAUIM,
ţ
sustin
Orașul în istorie, 72
lizibilitatea şi registru inferior cuMonica
porticeRadulescu, 2018-2019
RENAŞTERE
FLORENŢA - Piaţa SS. Annunziata
0 25 50

RENAŞTERE
FLORENŢA – Galeriile Uffizi [Vasari]
0 05.12.2018
50 100 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 74
RENAŞTERE
ROMA – Piaţa Palatului Farnese

RENAŞTERE
ROMA - Piaţa Campidoglio [Michelangelo]
05.12.2018 76
UAUIM, FU, Orașul în istorie, Monica Radulescu, 2018-

Curs 7 Renastere2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 7 Renastere2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORAŞELE ÎN PERIOADA

RENAŞTERII (SEC. XV-XVI e.n.)

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 1

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 4

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 5

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 6

= proces deliberat de transformare a principiilor privind +

 - transformări produse în mediul socio-economic (trecerea de la

 - redescoperirea valorilor antichităţii romane

 - distanţarea deliberată faţă de imaginea medievală a cadrului urban

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 10

 orientarea spre naturalism şi realism – proporţiile, elaborate matematic

 recunoaşterea – ca în Antichitate - a valorii superioare a anumitor

 introducerea noţiunii de “armonie” (Alberti) definită ca “o structură

 formularea, pentru prima oară, a ideii că “ oraşul este un organism viu”

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 11

1. elaborarea schemelor pentru

1. La Sforzinda de Filarete 2. Fra Giocondo (Giovanni of 3. Girolamo Magi (sau

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 13

4. Giorgio Vasari (1598); 5. Antonio Lupicini (c. 6. Daniele Barbaro (1513 –

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 14

7. Pietro Cattaneo (1537 – 8/9; Francesco di Giorgio Martini (1439 – 1502)

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 15

Perspectiva unei piețe - Francesco di Giorgio (?) c. 1470.

UAUIM, FU, Orașul în istorie,

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, Monica 17

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 19

2. tramă stradală geometrică radial-concentrică, ortogonală sau mixtă - străzile

3. serie de pieţe, diversificate ca funcţiuni şi forme, cu contur pătrat, dreptunghiular

4. diversificare a locuinţelor şi o regrupare a lor în raport cu statutul locuitorilor

5. elasticitate a modului de concepere a schemei geometrice care permitea

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 20

– câteva noi localităţi în Italia şi Franţa: Palma

– a fost extins nucleul medieval al unor oraşe

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 21

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 24

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 30

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 31

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 32

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 33

– perfecţionări în sistemul fortificaţiilor,

– în interiorul oraşelor, între sec XV –XVII, - se exprimă în

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 36

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 37

– unor extinderi (Ferrara),

– deschideri de noi artere (Ferrara, Roma - via Sixtina şi cele trei

– completări de pieţe (Piazza del-Signori-Verona, Piazza delle

– realizări de noi pieţe (piaţa ducală din Vigevano, Piazza della

• au derivat din căutările orientate

– în momentul de deplină exprimare a concepţiilor

– parţial, în momentul de tranziţie spre o nouă concepţie, cea

• Piazza del Signori -Verona,

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 42

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 44

Ansamblul 1-Piazza delle Erbe 2–Piazza del Broletto 3–Piazza Sordello

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 45

– piaţa ducală din Vigevano,

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 46

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 48

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 49

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 50

• ceea ce face ca fiecare element arhitectural să fie pe

• aceasta a permis realizarea dezideratelor de armonie, graţie şi

05.12.2018 UAUIM, FU, Orașul în istorie, 54