Sunteți pe pagina 1din 2

UAUIM, Facultatea de Urbanism

COMPOZIȚIE URBANĂ – Seminar


Echipă: Săpunaru, Grecu, Manea, Vîlceanu

Analiza situației existente


Prezentarea zonei de studiu

Zona de studiu se află în sectorul 5 al municipiului Bucureşti, în imediata apropiere de


centrul oraşului. Aceasta are o suprafață de 11.30 hectare și este străbătută de Bulevardul
Tudor Vladimirescu. Conform PUG 2000, situl este împărţit între UTR-urile V1, CM2 şi CB3.
Bulevardul Tudor Vladimirescu, arteră majoră de circulație de categoria I, cu 3 fire de
circulație pe sens, împarte situl în două subzone, funcţionând ca o barieră. Acesta leagă zona
pericentrală de locuire cu zona centrală a Capitalei. Există importante probleme de circulaţie
din cauza descărcării străzilor de categorie III sau IV, în intersecțiile dintre Bulevardul Tudor
Vladimirescu și străzile Cedrilor, Caius Marcius Coriolan, Gheorghieni, Colonel Corneliu Popeia
formându-se ambuteiaje la orele de vârf, în special pe străzile Caius Marcius Coriolan și Rădiței.
Alte probleme sunt constituite de lipsa infrastructurii pentru circulaţia pietonală, precum şi de
irigarea prea puternică cu circulaţii carosabile, la distanţe sub 50 de metri, ce ar constitui o
disfuncţie în cazul unor fluxuri auto puternice, capacitatea străzilor fiind depăşită.
Morfologic, zona de studiu reuneşte 4 categorii majore de ţesut: țesutul de locuințe
individuale, țesutul de locuințe colective, zone industriale dezafectate și spații comerciale și de
depozitare ce cunosc în prezent o puternică dezvoltare. Spaţiile comerciale s-au localizat în
vechile spaţii industriale, însă fondul construit nu a suferit o reconversie în acest sens,
activităţile funcţionând în spaţii improprii, ceea ce produce un disconfort de natură estetică şi
pentru zonele de locuinţe din vecinătate. Există disparităţi între zona de nord şi cea sudică, cu o
scădere bruscă a înălţimilor şi densităţilor către nord. De asemenea, zona nordică este
caracterizată de bare de locuinţe colective, cu densitate de locuire mare, în timp ce aceea
sudică are locuinţe individuale, la intersecţia zonelor morfologice diferite observându-se
disfuncţii.
Din punct de vedere funcţional, zona beneficiază de o puternică diversitate, cu servicii,
comerţ, cultură şi locuire. Zona de sud-vest tinde să devină o zonă dedicată serviciilor şi
comerţului, în timp ce aceea nord-estică se dedică locuirii. Zona este caracterizată de un
sentiment de nesiguranţă, din cauza spaţiilor verzi nestructurate, a lipsei de elemente reper şi
a zonelor pietonale. Zona are un caracter mixt, cu relocări de activităţi care induc necesitatea
unor intervenţii de regenerare urbană, prin introducerea unor elemente reper care să
potenţeze zona.
Vocaţia zonei de studiu este aceea de zonă pericentrală, care face trecerea dintre cea
centrală şi zonele periferice la nivelul oraşului şi cartierului, constituind un areal de conexiune.
La nivel local, aceasta relaţionează funcţiunile de servicii şi comerţ din sud, cu morfologia lor
tipică de fostă zonă industrială, cu funcţiunile de locuire din nord şi morfologia aferentă lor.
UAUIM, Facultatea de Urbanism
COMPOZIȚIE URBANĂ – Seminar
Echipă: Săpunaru, Grecu, Manea, Vîlceanu
Exigențe | Condiționări propuse

Temă: Constituire zonă mixtă | de servicii într-un areal de legătură între zona centrală a
Capitalei și zona pericentrală de locuire.

EXIGENȚE SPECIFICE:
Structural – funcţionale
- Se va realiza permeabilizarea țesutului pe direcția Sud-Vest – Nord-Est prin realizarea
unei artere de circulație în zonei studiate, care să traverseze Bulevardul Tudor
Vladimirescu, de la Strada Progresului către strada Mihail Sebastian.
- Se impune realizarea unei străzi de categoria a III-a, cu rol de colectoare, cu o bandă de
circulaţie pe sens, care mărginește pe latura sud-vestică zona de locuire individuală și
are rolul de a prelua fluxurile auto și de a le descărca într-un singur punct la intersecția
cu Bulevardul Tudor Vladimirescu. Zona de locuire individuală se completează până la
artera propusă.
- Se impune realizarea unor piațete | grădini publice, relaţionate funcţional cu elementele
reper propuse în zonele cu vizibilitate maximă, constatate prin analiză, şi cu sistemul de
spaţii verzi la nivel macro-teritorial, în special cu Parcul Sebastian.
- Se impune un procent de minim 20% din suprafața zonei de propunere destinat spațiilor
publice plantate.
- De-a lungul Străzii Progresului, se vor amplasa preponderent funcţiuni de tip comerţ,
servicii, birouri şi activităţi productive de înaltă tehnologie.

Configurativ – spaţiale
- Configurația volumetrică a ansamblului va genera o tranziție graduală între regimul
mare de înălțime propus, localizat la frontul Bulevardului Tudor Vladimirescu de P+12 și
zonele de locuințe individuale cu regim mic de înălțime de P şi P+1, situate către limitele
exterioare ale zonei studiate, prin construcţii P+4 – P+6.
- Se impune păstrarea unei retrageri minime de 10 – 15m de la Strada Progresului, , din
care minim 3m circulaţii pietonale şi minim 3m spaţiu verde, restul fiind destinat
amenajării spaţiale exterioare a fiecărei clădiri în parte.
- Va fi asigurată relația între clădiri, prin realizarea unor fronturi alveolare.
- Între două clădiri alăturate, la limita dintre zona de locuire individuală şi cea colectivă,
diferența regimului de înălțime trebuie să nu depășească trei niveluri (14 metri ).
- În zonele de maximă vizibilitate definite în analize se impune poziționarea minim a unui
reper de înălțime (maxim 60 metri).

S-ar putea să vă placă și