Cine a fost model pentru statuile de pe Universitatea Bucuresti

Adaugat la 10 mai 2011. Tags: Avantul Tarii, Becker, Casa Regal, Eroul Necunoscut, istorie, marasesti, mausoleu, sculptor, Take Ionescu, Universitatea Bucuresti

n drumurile noastre prin centrul Bucuretiului admirm arhitectura unor cldiri reprezentative care dateaz de la nceputul secolului XX. Puini tiu c multe dintre basoreliefurile, cariatidele sau diversele sculpturi ornamentale au ieit din minile unui mare artist, Emil Wilhelm Becker, sculptorul Casei Regale, astzi pe nedrept uitat. Singura care se lupt pentru ca marele artist s fie cunoscut i de posteritate, dup nenumratele lucrri de art lsate n urm, este nepoata sa, Rodica Filip von Becker. Un mare talent

Artistul finalizand Avantul arii. Lucrarea este prezenta la intrarea n parcul Cismigiu, din Piaa Walter Mrcineanu Rdcinile familiei strvechi Becker se pierd n Germania secolului XVII. Filip Becker, bunicul lui Emil, a fost un faimos gravor. I se dusese vestea n toat lumea. La un moment dat a fost rugat de arul Rusiei, Petru cel Mare, s fac nite bijuterii pentru familia sa. Urmaul lui Filip, August Becker, a fost la rndul lui un renumit gravor i modelator n metal. El a venit n Romnia la 1875, chemat de regele Carol I pentru a restaura ornamentele de plumb ale Mnstirii Curtea de Arge. Se cstorete cu Frederica Poppe. Mai trziu apar trei copii: Amalia Anna Augusta von Becker nscut n 1877, Emil, decedat la zece ani i Emil Wilhem August von Becker, viitorul artist, nscut pe 7 iulie 1881, n suburbia Manea Brutaru (azi calea Griviei).

O istorie mai putin stiuta: Else Becker fiica sculptorului, este cea care a fost model pentru statuile de pe frontispiciun Universitatiiost model pentru Tnrul Becker a urmat cursurile colii Germane evanghelice din Bucureti. Apoi devine elev al maestrului Ion Georgescu, directorul colii de Belle-Arte, printele sculpturii moderne romneti. Arhitectul Berindei l remarc n atelierul colii, aa c, din 1903 tnrul i continu studiile la Paris ca discipol al profesorului Sporrer. Din 1904 nva la Institutul Regal de Arte din Munchen. Pentru c s-a dovedit un elev eminent i o tnr speran, numele su a fost gravat pe placa de onoare, conform tradiiei. n 1900, Emil W. A. Becker realizeaz catapeteasma pavilionului romnesc la expoziia internaional de la Paris. n 1921 ridic sculptura Avntul rii vizibil astzi n Piaa Walter Mrcineanu la intrarea n Cimigiu. Monumentul a fost construit n cinstea eroilor czui la datorie n campania din 1913. La baz, sculptura nfia trecerea romnilor peste Dunre n Bulgaria. Basoreliefurile au fost terse pe vremea comunitilor, iar odat cu ele i numele lui Becker. Urmaii lui Becker

Aici s-au lucrat cele patru statui Emil Wilhelm August von Becker a creat de-a lungul anilor numeroase lucrri spectaculoase: monumente publice, funerare, statui, cldiri publice, private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grdini publice sau particulare, medalistic, numismatic, mti mortuare, realizate n atelierul din strada Bateriilor. El a avut trei motenitori. Primul copil, Wilhelm von Becker (Willi), a lucrat n atelierul tatlui pn n 1935. Treptat i ncropete o proprie afacere cu materiale de construcii. n 1935 se cstorete, dar peste 10 ani este ucis de soldaii rui. Al doilea fiu, Emil Becker, i formeaz de mic deprinderi n arta modelrii, dar studiaz Dreptul, fr a profesa vreodat. Cnd ncepe construirea Casei Scnteii contribuie ca simplu muncitor la realizarea elementelor sculpturale ale ansamblului arhitectural. Ultimul copil a fost Else Becker, care a urmat Cursurile pensionului de clugrie Sfnta Maria de pe Pitar Mo. n anul 1935 se cstorete cu ofierul de geniu Stelian erbnescu. La 14 octombrie se nate o feti, Apolonia Paraschiva Rodica von Becker. Else- model pentru statuile de la Universitate O capodoper semnat Becker este Eroul Necunoscut, nchinat memoriei celor czui n primul rzboi mondial. Pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, statuia a disprut pentru a nu concura cu mausoleul eroilor comuniti. Lucrarea i-a reluat locul n Parcul Carol abia n 1990. n 1922 Becker realizeaz o alt oper monumental: Clopotul ncoronrii de la Alba-Iulia, un clopot uria, care a btut pentru prima dat la ncoronarea Regelui Ferdinand I i a Reginei Maria, primii regi ai Romniei Mari. Un clopot, de dimensiuni mai mici, rsun astzi la Biserica din Buteni, n memoria sculptorului. Prin efortul inimoasei Rodica von Becker, acest obiect de art a fost adus aici la civa ani dup demolarea casei printeti din strada Bateriilor. Zona a fost sistematizat pentru construirea Casei Poporului. Cldiri din Bucureti, considerate unele dintre cele mai reprezentative pentru arhitectura romneasc a nceputului de secol XX, snt decorate cu basoreliefuri i sculpturi muncite cu sudoare i talent n atelierul lui Becker.

Cine oare, trecnd prin faa Universitii nu s-a oprit, fie i pentru o clip, s admire cele patru statui de pe frontispiciu: Dreptul, Filosofia, tiina i Arta? Pentru realizarea lor, ca model a slujit chiar fiica artistului, Else, o frumusee diafan. Rodica, nepoata lui Becker, seamn ca dou picturi de ap cu statuile. Medalii i mti mortuare Frontonul care decoreaz cldirea Camerei Romne de Comer Exterior, reprezentnd Industria i pe Hermes- zeul comerului, sculpturile Muzeului G. Enescu, vila Minovici i cele din parcul ei sau lucrrile ornamentale ale fostei Bnci Marmorosch-Blank, tot de el snt realizate. Becker i-a pus amprenta i pe faada Primriei de verde din sectorul 1, Banu Manta, pe cldirea Primariei Capitalei, a Catedralei din Cluj, a Palatului de Justiie din Ploieti. Dar poate cea mai important lucrare a artistului este Mausoleul de la Mreti. n anul 1924 maestrul Becker a fcut toate sculpturile din capel i interiorul criptei. Monumentul a fost ridicat din iniiativa principesei Alexandrina Cantacuzino, care era pe atunci preedinta Societii Naionale a Femeilor Ortodoxe. Un alt domeniu n care sculptorul era prolific a fost medalistica. A creat peste 130 de lucrri pe teme istorice, culturale sau militare, fiind i membru al Societii de Numismatic Romn. La fel de impresionant este colecia de mti mortuare, colecie care exist i astzi n casa nepoatei lui. Artistul a realizat mtile mortuare dup figurile unor marcante personaliti ale vremii: I.C. Brtianu, Take Ionescu, O. Goga, , I.G. Duca, Principesa Maria, Patriarhul Miron

Cristea. A ridicat monumente funerare de o deosebit frumusee pentru Emil Lahovary, la cimitirul Bellu sau pentru Take Ionescu, la Sinaia. Muritor de foame

Bancheta din faa Muzeului Mina Minovici, de la intrarea in Capitala este opera lui Emil VonBecker Emil W. A. Becker a plecat dintre cei vii n 1952, trist, sufocat de o lume nou i rea. Implantul comunismului n rioara cu form de pumn a distrus aproape orice urm de via din trupul marelui om de cultur. Trziu de tot, remarcabilul artist, prietenul regilor i al minitrilor, cel care a fost unul dintre membrii fondatori, preedinte i vicepreedinte al Sindicatului Artelor Frumoase, a primit i el, n sfrit, o pensie de la statul romn. Iat un fragment dintr-un memoriu naintat Ministerului Culturii: Acum fiind de 69 de ani, dunat de rzboi, neavnd nici un venit de nicieri, rog s binevoii a urgenta pensionarea mea, cci nu am cu ce tri cu soia, sntem muritori de foame. Sculptorul Casei regale s-a bucurat de pensia comunist doar un an de zile. Apoi a murit, lsnd n urm o ran deschis i o oper care nc dinuie. Dup cderea comunismului este nedrept ca viaa i monumentele lui s fie date uitrii. Nu de puine ori lucrrile semnate Becker au fost trecute cu autor necunoscut sau atribuite altor artiti. E trist c un sulptor att de talentat, de rafinat i avnd o activitate de o asemenea amploare nu este readus la locul lui n istorie.(Dana&Razvan Mateescu) Nota: Mulumim doamnei Rodica Filip von Becker i istoricului Adrian Majuru pentru ajutorul acordat la realizarea acestui material. Adaugat in Headline, Jurnalul de la Bucuresti

Casa Capsa
Adaugat la 25 decembrie 2010. Tags: "Bucuresti. Braserie si Restaurant"., academia romana, ambalajul vinde marfa, Bratienii, bucharest, bucuresteni, BUCURESTI, bucurestii vechi, bulevard, Cafeneau Capsa., calea victoriei, Camil Petrescu, capitala, capsa, casa capsa, casa

scriitorilor, Centrul Istoric, cladiri patrimoniu, cofetari renumiti din Bucuresti, Cofetaria, cofetaria Casa Capsa, coli de hartie de aur si argint, cotidian, criticul Serban Cioculescu, e capul tuturor rautatilor, elitele societatii romanesti, Erico Carusso, furnizorul oficial al Casei Regale Romane, George Enescu, hartie dantelata, in aceasta zona a Europei, in Bucuresti, Ion Barbu, Ion Minuclescu, Ionel Teodoreanu, ISTORIA BUCURESTILOR, istoria familiei, Jospehine Baker, Liviu Rebreanu, Nicolae Filipescu, personalitati politice si artistice ale Europei, Pietro Mascagni, Podul Mogosoaiei, romania, sa invete meserie, Sarah Bernard, staniol, Take Ionescu, tenorul Iosif Schmidt si actorul de cinema Hary Baur, Tudor Arghezi

Casa Capsa locul in care vin toti seniorii / si se mananca scriitorii. Aceste versuri ii erau adresate Casei Capsa de catre Nicolae Crevedia pe vremea cand marii scriitori aproape ca isi stabilise biroul acolo, pe vremea cand Tudor Arghezi declara ca e singurul local intelectual de pe Calea Victoriei cu referire directa la Academia Romana aflata pe acelasi bulevard la doar cateva sute de metri distanta. Ca toate afacerile de succes din intreaga lume, Casa Capsa a plecat de la o idee foarte simpla, de la niste oameni mici dar cu visuri mari. Norocul lor a fost vremea schimbarii in aceasta zona a Europei. Istoria Casei Capsa se leaga de istoria familiei macedonene Capsa, venita in tara noastra dupa distrugerea orasului Moscopole. Pe la mijlocul sec al XIX-lea patru frati, Vasile, Anton, Constantin si Aron infiinteaza cofetaria Casa Capsa. Ideea lor a fost aceea de a aduce ceva nou pe piata dominata de dulciurile turcesti, baclavale inundate de miere, saralilii, serbeturi aromate si rahat lokum. Ei au propus bombonurile frantuzesti care aveau sa castige gusturile romanilor, incurajati si de modernizarea si indreptarea spre Vest a Principatelor Romane. Cofetaria s-a deschis pe 6 iulie1852 si avand un succes enorm, la numai doi ani familia Capsa avea sa deschida o noua cofetarie tot pe Podul Mogosoaiei, in casa Castrisoaiei (actualul magazin Bijuteria). Astfel Casa Capsa s-a impus foarte repede, iar cofetari renumiti din Bucuresti, ca Giovanni Flore si Fialkovski, au fost nevoiti sa recunoasca suprematia cofetariei Capsa. Daca la inceput deserturile si ciocolata era adusa direct de la Paris, treptat fratii Capsa au inceput sa califice si cofetari romani. Tot fratii Capsa au introdus o noua moda in Principate, intelegand ca ambalajul vinde marfa. Astfel alaturi de bomboane au adus si bomboniere, cartonaje, cutii de lemn produse la Carlsbad, Viena sau Hamburg, ei mai folosind si hartie dantelata, coli de hartie de aur si argint, staniol si panglici decorative. In 1869 Grigore Capsa plecat sa invete meserie in Franta, a fost atat de bun incat a fost singurul strain caruia i s-a permis sa participe la Expozitia din Paris. Aici insusi regina Eugenia l-a laudat, promitand-ui ca il va numi furnizorul casei regale. Din pacate razboiul franco-prusac a

impiedicat aceasta promisiune sa se realizeze si Casa Capsa a pierdut o mare ocazie de a se face recunoscuta pe plan extern. In 1876 la conducerea Casei Capsa ramane doar Grigore, iar in 1886 s-a extins deschizand un hotel si Salonul de Consumatie care va deveni celebra Cafeneau Capsa. La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX Casa Capsa a devenit frecventata de elitele societatii romanesti: Bratienii, Take Ionescu, Nicolae Filipescu. Cei care frecventau Casa Capsa erau atat de implicati in viata politica incat se zicea ca acolo se faceau si se destramau guvernele, iar Tatarescu a cerut in repetate randuri sa inchida Casa Capsa deoarece, zicea el: acolo e capul tuturor rautatilor. Casa Capsa avea sa fie inchisa intr-un final in anul 1936. Dupa 1930 Casa Capsa devine casa scriitorilor. Ion Barbu aproape ca isi mutase biroul la Capsa, fiind nelipsit de acolo. Printre alti clienti se numarau si Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ionel Teodoreanu, Ion Minuclescu, criticul Serban Cioculescu. Tudor Arghezi a facut chiar si un portret al omului care frecventa Capsa: Capsistul este un individ inteligent si primejdios si critica reala se face la Capsa, nu in presa literara. Daca esti prost la Capsa, e imposibil sa fii destept altundeva, macar in scris. Virgil Carianopol spunea ca daca vrei sa devii scriitor iti trebuie mai intai botezul Capsei. In anii sai de glorie, Casa Capsa a gazduit receptii fastuoase, la care au participat mari personalitati politice si artistice ale Europei. In timpul Razboiului de Independenta, acolo luau masa Marele Duce Nicolae, printii Urussoff si Gorceacov. Ceva mai tarziu, pe la Capsa au trecut generalii Gamelin si Joffre precum si fostul presedinte francez Raymond Poincare. In timp, Casa Capsa, a mai fost onorata si de prezenta marilor artisti Sarah Bernard, Jospehine Baker, George Enescu, Erico Carusso, Pietro Mascagni, tenorul Iosif Schmidt si actorul de cinema Hary Baur. Casa Capsa a devenit si-a dobandit faima internationala. Astfel in 1873, i s-a acordat Marea medalie a Expozitiei de la Viena; in 1881, a primit Medalia de Aur a Expozitiei de la Bucuresti, iar in 1889, Marea Medalie de aur a Expozitiei Universale. De asemenea, tot in anul 1882, a obtinut brevetul de furnizor al casei principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar in 1908 pe cel de furnizor al principelui Ferdinand al Bulgariei, dar si furnizorul oficial al Casei Regale Romane din 1882. Decaderea Casei Capsa a inceput o data cu venirea comunistilor la putere. Dupa 1948, Societatea Casa Capsa, a trecut, cu tot cu zestrea sa materiala, in subordinea Societatii Comerciale de Stat pentru Exploatarea de Restaurante si Hoteluri. Deranjati de amintirea fastului burghezo-mosieresc invocat chiar si de numele localului, comunistii au inlocuit numele cu proletarul Bucuresti. Braserie si Restaurant. Dupa 1990, si-a recapatat vechiul nume, odata cu restaurarea localului. Dar ceea ce nimeni nu a reusit inca sa-i redea este spiritul Capsei, disparut odata cu generatia de aur a literaturii romane. Adaugat in Bucurestii in istorie, Headline

Povestea cariatidelor de pe Universitatea Bucureti

Adaugat la 23 aprilie 2010. Tags: BUCURESTI, busturi, cariatide, cavouri, cldiri publice, cu sculpturi ornamentale, Dreptul, Emil Wilhelm Becker, Filosofia, fotografii, funerare, grdini publice sau particulare, I.C. Bratianu, I.G. Duca, imagini, istoria bucurestiului, lucrri de art din Bucureti, mti mortuare, medalistic, modelul, monumente publice, Mormntul Eroului Necunoscut, muz, numismatic, O. Goga, Parcul Carol, Patriarhul Miron Cristea, pionieri, portrete, private, regina maria, revoluionari, sculptorul Casei Regale, statui, tiina i Arta, Take Ionescu, Universitatea Bucuresti, uteciti

V-ai ntrebat vreodat cine se afl n spatele unor minunate lucrri de art din Bucureti? Sau cine a fost modelul, muza, ce gnduri avea ea n momentul n care artistul ncerca s eternizeze clipa, ideea, zborul? Care dintre dumneavoastr, trecnd prin faa Universitii, nu s-a oprit, fie i pentru o clip, s admire cele patru statui de pe frontispiciu: Dreptul, Filosofia, tiina i Arta? Patru cariatide privesc forfota de jos cu ochii nguti i parc vii. Ele au vzut i au trit o frm din istoria Bucuretiului: grzi legionare cu braele drepte ntreptate spre cer, comuniti drji, agitnd nite portrete, pionieri, uteciti, revoluionari decembriti murind.

Fiica statuilor Puini tiu c aceste mrturii din piatr, ale unui trecut nu chiar att de ndeprtat, au ieit din minile unui mare artist: Emil Wilhelm Becker, sculptorul Casei Regale. Ca model, a slujit chiar fiica lui, Else, o frumusee nordic, diafan. Azi, artistul este pe nedrept uitat i o mare parte din lucrrile lui au rmas nesemnate, o pedeaps dat de comuniti pentru c a avut neobrzarea s fie sculptorul casei regale! Singurii care se lupt acum pentru reabilitarea i recunoaterea

maestrului sunt nepoata lui, Rodica Filip von Becker i fiul acesteia, erban. Motenitoarea seamn ca dou picturi de ap cu statuile. Are aceleai trsturi fine, dar ferme. De multe ori, trec pe sub cariatidele acestea i mi se face dor de mama, mrturisete adesea doamna Rodica von Becker. mi amintesc i de bunicul, Opapa, cum i spuneam noi, ai casei. A fost un om cu totul special, deosebit. Minunat. Parc l vd cum lucra n atelierul de pe strada Bateriilor, plin de ciment, praf de piatr, cu degetele albe-albe. Sttea ore n ir nchis acolo, ciocnea, lefuia, finisa. Eu eram mic, m jucam uneori pe lng el i m ntreba: i place Rodicua? Un artist uitat pe nedrept Emil von Becker a creat de-a lungul anilor numeroase lucrri spectaculoase: monumente publice, funerare, statui, cldiri publice, private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grdini publice sau particulare, medalistic, numismatic, mti mortuare, realizate n atelierul din strada Bateriilor nr. 50. O capodoper semnat Becker este Mormntul Eroului Necunoscut, nchinat memoriei celor czui n Primul Rzboi Mondial i expus n parcul Carol. Pe vremea lui Gheorghiu-Dej, lucrarea a fost mutat la Mreti pentru a nu concura cu mausoleul eroilor comuniti. i-a reluat locul n Parcul Carol abia n 1990. n 1922, Becker a realizat o alt oper monumental: Clopotul ncoronrii de la Alba-Iulia, un uria cu sunet clar, care a btut pentru prima dat la ncoronarea Regelui Ferdinand I i a Reginei Maria, primii regi ai Romniei Mari. Artistul a realizat peste 130 de lucrri, medalii i plachete pe teme istorice, culturale sau militare, fiind i membru al Societii Numismatice Romne. Impresionant este colecia de mti mortuare, care exist i astzi n casa nepoatei lui. Becker a fcut mulaje dup figurile unor marcante personaliti ale vremii: I.C. Brtianu, Take Ionescu, O. Goga, I.G. Duca, Regina Maria, Patriarhul Miron Cristea, apoi a creat mti mortuare. A ridicat monumente funerare de o deosebit frumusee: pentru Emil Lahovary, la cimitirul Bellu sau pentru Take Ionescu, la mnstirea Sinaia. Frontonul care decoreaz cldirea Camerei Romne de Comer, reprezennd Industria i pe Hermes- zeul comerului, sculpturile exterioare i interioare ale Muzeului G. Enescu, vila Minovici i cele din parcul ei sau lucrrile ornamentale ale fostei Bnci Marmorosch-Blank, tot de el sunt realizate. Becker i-a pus amprenta i pe faada Primriei de verde din sectorul 1, pe cldirea Primariei Capitalei, a Catedralei din Cluj, a Palatului de Justiie din Ploieti. Dar poate cea mai important lucrare a artistului este Mausoleul de la Mreti. n anul 1924 Becker a realizat toate sculpturile din capel i interiorul criptei. Monumentul a fost ridicat din iniiativa principesei Alexandrina Cantacuzino. O lucrare cu o adnc semnificaie istoric i naional este sarcofagul cu pmnt romnesc, aflat n mausoleul ridicat n memoria aliailor care au luptat mpreun n Primul Rzboi Mondial: Interallie de Cointe-Liege, n Belgia. Sarcofagul are pe capac o spad de bronz, gravat cu cei doi F de la Ferdinand. Sculptorul a creat i dou medalii, reprezentnd monumentele i pe cei doi regi: Leopold al III-lea al Belgiei si Carol al II-lea. Monumentul Avntul rii nu areautor Rdcinile familiei strvechi Becker se pierd n Germania secolului XVII. Filip Becker, strbunul lui Emil, a fost un faimos gravor. La un moment dat, acesta a fost rugat de arul Rusiei, Petru cel Mare, s fac nite bijuterii pentru familia sa. Urmaul lui Filip, August Becker, era, la rndul lui, un renumit gravor i modelator n metal. El a venit n Romnia la 1875, chemat de regele Carol I pentru a restaura ornamentele de plumb ale Mnstirii Curtea de Arge. Viitorul

sculptor al Casei Regale, Emil Wilhem August von Becker, era fiul lui August Becker. S-a nscut la data de 7 iulie 1881, n suburbia Manea Brutaru (azi Calea Griviei). Tnrul urmeaz cursurile colii Germane evanghelice din Bucureti, apoi devine elev al maestrului Ion Georgescu, directorul colii de Belle-Arte, printele sculpturii moderne romneti. n 1900, Emil W. A. Becker realizeaz catapeteasma pavilionului romnesc la expoziia internaional de la Paris. Din 1904 studiaz la Institutul Regal de Arte din Munchen. Fiind un student eminent numele su a fost gravat pe placa de onoare, conform tradiiei instituiei. n 1921 ridic monumentul Avntul rii vizibil i astzi n Piaa Walter Mrcineanu din Bucureti. Lucrarea a fost construit n cinstea eroilor czui la datorie n campania din 1913. La baz, sculptura nfia trecerea romnilor peste Dunre n Bulgaria. Basoreliefurile ns, au fost terse de comuniti. i n ziua de azi, numele lui Becker nu se afl pe lucrarea respectiv. O familie de militari Sculptorul a avut o fiic, Else. O iubea ca pe ochii din cap i de multe ori era muza lui. Fata a urmat Cursurile pensionului de clugrie Sfnta Maria, de pe Pitar Mo, (azi Facultatea de Limbi Strine din cadrul Universitii Bucureti). Acolo a deprins arta picturii, participnd la expoziii anuale pentru a-i ajuta pe sraci cu banii primii. n 1935 s-a cstorit cu ofierul de geniu Stelian erbnescu, mariaj care a trebuit s atepte aproape patru ani. De ce? Pentru c maestrul Becker nu avea banii necesari pentru nunt. Abia mai trziu a obinut sum multvisat, cnd liberalii i-au pltit comanda, adic cele patru muze de pe faada Universitii Bucureti, creaii pentru care Else Becker chiar a pozat. Ajuns colonel n anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial, soul Elsei Becker e disponibilizat de comuniti n 1948, la 39 de ani, fiind obligat s se pensioneze. Soii erbnescu i Else Becker au avut o fat, pe nume Apolonia Paraschiva Rodica von Becker, nscut la 14 octombrie 1935, botezat de Apolonia Gagel (familia Gagel era proprietara fabricii de panificaie Otto Gagel, azi disprut). Suntem muritori de foame! Emil W. A. Becker a plecat dintre cei vii n 1952, trist, dezamgit, sufocat de o lume nou i prea rea pentru sufletul lui. Implantul comunismului, n rioara cu form de pumn, a distrus aproape orice urm de via din trupul marelui om de cultur. Trziu de tot, sculptorul, prietenul regilor i al minitrilor, cel care a fost unul dintre membrii fondatori, preedinte i vicepreedinte al Sindicatului Artelor Frumoase, a primit i el, n sfrit, o pensie de la statul romn. Iat un fragment dintr-un memoriu naintat Sindicatului Artelor Frumoase i al Fondului Plastic: Acum fiind de 69 de ani, dunat de rzboi, neavnd nici un venit de nicieri, rog s binevoii a urgenta pensionarea mea, cci nu am cu ce tri cu soia, suntem muritori de foame. Sculptorul Casei regale s-a bucurat de pensia comunist doar un an de zile. Apoi a murit, lsnd n urm o ran deschis i o oper care nc dinuie. i nu de puine ori lucrrile semnate Becker au fost trecute cu autor necunoscut sau atribuite altor artiti. Criticulul Petre Oprea spunea despre maestrul Becker: Prin aceste reuite, Emil W. Becker i nscrie numele printre artitii valoroi ai timpului, iar opera lui ar trebui depistat i prezentat la adevrata ei valoare artistic n cadrul sculpturii romnesti din prima jumtate a secolului XX. Mulumim doamnei Rodica Filip von Becker i istoricului Adrian Majuru pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

Autori: Razvan Mateescu si Dana Fodor Adaugat in Jurnalul de la Bucuresti

Casa Adina Woroniecka Arhitect Alexandru Zaharia

Adaugat la 27 noiembrie 2009. Tags: arhitect, BUCURESTI, Casa, Casa Adina Woroniecka, Casa Miclescu, case in Bucuresti, fotografii, imagini, omului politic, palat florentin, poze, oseaua Kiseleff, strada Catun, Take Ionescu, vila Woroniecka

La 1840 fosta sotie a omului politic Take Ionescu, Adina Woroniecka (1889 1975), nascuta Olmazu si devenita printesa Woroniecka prin casatoria cu printurl polonez Korybut Woroniecki, ridica o vila dupa planrile arhitectului Alexandru Zaharia. Cladirea imita ca stil un mic palat florentin si imita in totalitate vila pe care o cosntruise in 1830, pe strada Catun, dupa planurile aceluiasi arhitect, si care se afla pe locurile fostelor grajduri ale casei Take Ionescu, acum transformate. Este posibil ca unii cititori sa gaseasca informatia conform careia Adina Olmazu nu a fost niciodata sotia lui Take Ionescu. Informatia se gaseste in ziarul Tricolorul al lui CV Tudor. Nu stiu In jurnalul sau Carol al II-lea pomeneste de un episod legat de aceasta doamna: Tanarul Constantin Djuvara a fost prezentat zilele trecute intr-un salon Principesei Woroniecka, ex Adina Take Ionescu. Infumurata si proasta cum e, a inceput sa ingane: Dju, Dji, Dje cum ati spus?" Dju-va-ra", a apasat tanarul, care se vede ca e destept, caci a adaugat: Dar dumneavoastra, Doamna, nu sunteti printesa Mavrocordat?" O! De ce?" Fiindca sunteti tot atat de spirituala ca dansa!". E vorba de Jeana Mavrocordat, nascuta Popp (o gasca bine cunoscuta ca atare) Acum daca era proasa nu inseamna ca nu putea fi doamna Take Ionescu. Important este ca vila Woroniecka se afla astazi parasita si pare ca o asteapta aceeasi soarta pe care o au multe case in Bucuresti, unele chiar pe Soseaua Kiseleff (Casa Miclescu)

Adaugat in Case din Bucuresti

Cauta...

Top 5 Ultimele Comentarii Tag Inscrie-te Destinul dramatic al strzii Antim Cazrmii - o strad pierdut n negura vremurilor Strzile n pant din cartierul Uranus-Antim Istoria tragic a cartierului Izvor Cofetarii de Bucuresti

Editorial

Mahalaua care ne pierde

20 iulie 2011 M tem de o haitizare a rii mele (Ion D.Srbu iarna 1985)... Citeste tot articolul Adaugat in: Editorial Adaugat de: Adrian Majuru

Reclama

Intr pe site Amenda rutier poate fi platita cu reducere la infochiocuri n acest weekend a fost suplimentat oraul pas cu pas, intr-un tur ghidat pietonal al Capitalei unitate din Bucureti cu serviciu SMURD caz de infectare cu virusul West Nile, confirmat n Romnia Numrul de echipaje de poliie ce vor aciona pe A2 Descoper Primul Spania: Se reintroduc permisele de munc pentru romni

Spitalul Universitar de Urgen va fi din august a doua Peste 80 de localiti din 17 judee au fost afectate de

Taxa auto: Statul trebuie s despgubeasc 40.000 de romni

furtun Poi plti amenda rutier cu reducere la infochiocuri Live News

Information

nregistrare Autentificare Intrari RSS Comentarii RSS