Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
care și portrete ale poetului. Cele mai impresionante camere din punctul meu
de vedere mi s-au părut a fi faimoasa bibliotecă a acestuia și dormitoul său.
Casa are si o arhitectură care m-a impresionat.
CASA MEMORIALĂ „GEORGE ȘI
AGATHA BACOVIA”
Casa memorială „George și Agatha Bacovia”, imobil în care a locuit poetul George Bacovia (1881-1957), în
perioada 1933-1957, a devenit casă memorială în anul 1966. Din anul 1933, Bacovia s-a stabilit la București
împreună cu soția sa, Agatha Grigorescu Bacovia (1895-1981), și unicul lor fiu, Gabriel, într-o casă modestă de pe
strada Frăsinetului. Casa îmbină un cumul de energii, atât Bacoviene cât și Agathiene. Bacoviene face referire la
simplitatea pieselor de mobilier, la tonalitatea închisă în acord cu trăirile sale. Când spunem Agathiene se face
referire la luminozitatea casei, este extrem de luminoasă și ne duce cu gândul la forța și dorința Agathei de a răzbate
orice în viață.
Astăzi, putem intra în atmosfera autentică a acelor vremuri, deoarece în Casa Memorială se află: mobilier original
din lemn de stejar, documente, manuscrise, fotografii, picturi, cărți – primul volum al lui Bacovia, Plumb, e aici,
dar vom găsi și volumele Agathei, și ea scriitoare de poezii. În exteriorul casei putem admira grădina plină de flori
amintind de o perioadă istorică bogată în curente, semnificații și interferențe culturale.
Uitându-ne cu atenție printre lucrurile poetului, vom observa că George Bacovia avea și alte pasiuni: desenul a fost
prima dintre ele! Ba mai mult, a obținut și premii pentru desenul artistic după natură. O altă mare iubire a fost
vioara, pe care o găsim expusă, cu ea cânta în orchestra școlii.
Odată ce treci pragul dormitorului lui Bacovia, locul în care s-a și stins din viață în 1957, în boxă vei auzi poezii
recitate, înregistrări ce pe putem asculta astăzi datorită Radiodifuziunii Române. Casa a devenit muzeu încă din
anul 1958, la un an după moartea poetului, datorită Agathei. Începutul proiectului a fost dificil pentru că implicarea
statului a fost destul de sumară, concretizându-se doar prin schimbarea numelui străzii, care până atunci se numea
Frăsinetului. Abia în anul 1966 s-a obținut etatizarea și titlul de Muzeu Memorial George Bacovia.
Casa Memorială “George și Agatha Bacovia” este situată pe strada George Bacovia,
nr. 63, sectorul 4 București.
Ceea ce ma impresionat la această casă este camera dormitorului unde sunt foarte
multe picturi, tablouri. În acea cameră putem chiar asculta poezii recitate,
înregistrări datorită Radiodifuziunii Române. M-a lăsat surprins impresionat
simplitatea acestei case. Iar despre instrumentul care se află pe acea măsu ță specială,
ci anume vioara am aflat că Georga Bacovia iubea să cânte la acel instrument încât a
ajuns să cânte cu ea în orchestra școlii.
Casa Memorială ,,Ion Luca
Caragiale’’
Muzeul Ion Luca Caragiale Ploieşti, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie
Prahova, a fost inaugurat în anul 1962, la aniversarea a 110 ani de la naşterea marelui
dramaturg, în clădirea monument de arhitectură din secolul XVIII – Casa Dobrescu.
Expoziţia permanentă ilustrează momente din viaţa şi opera scriitorului, impactul creaţiilor
sale în contemporaneitate şi posteritate internaţională şi reconstituie cu obiecte şi manuscrise
originale ambianţa lucrativă în care au fost concepute marile creaţii dramatice, nuvele şi
monumentalele „momente şi schiţe”.
Reînființată în anul 1979, într-o casă construită în stil rustic, Casa Memorială "Ion Luca
Caragiale" adăpostește mărturii scrise ale vieții și activității marelui dramaturg, născut la
Haimanale, care au rolul de a aduce în atenția vizitatorului viața cu frământările și împlinirile
sale, ale geniului dramaturgiei românești. Muzeul prezintă vizitatorului mărturii
documentare, cărți în ediții princeps, fotografii, afișe, mobilier de epocă, obiecte personale,
afișe artistice ale pieselor lui I. L. Caragiale, jucate pe mari scene ale lumii: New York,
Londra, Roma, Milano, Tokio, Paris.
În prima sală sunt expuse documente şi fotografii originale ce lămuresc în mare parte
problema claselor absolvite de I.L.Caragiale la Ploieşti. Pe măsuţa de lucru, alături de toc şi
călimară, se află manuscrisul parodiei „Dă dămult.... mai dă dămult...”; în rame de argint sunt
expuse fotografii originale ale membrilor familiei şi prietenilor apropiaţi ai dramaturgului.
Pe hol un loc important îl ocupă bustul scriitorului, realizat de sculptorul Ion Jalea si
fotografia unor mari actori care au dat viață Eroilor lui Caragiale. Editiile princeps cu
autograful scriitorului ale volumui ,,Teatru și momente’’ sunt expuse alături de fotografii,
care pun într-o lumină nouă relațiile de prietenie ale scriitorului.
În curtea muzeului se află primul bust al lui Caragiale, sculptat de Letiția Ignat. Într-una
dintre încăperile muzeului poza junelui Caragiale cu fața ascuțită și negricioasă, cu părul
pieptănat ca a lui Eminescu și creștetul încă nedezgolit se învecinează cu portretele marilor
actori care i-au jucat piesele.
Caragiale era și un fin degustător de vin și bere, crâșmar și chiar membru al asociației
ospătarilor în acea vreme.
Colecția muzeală a fost reorganizată în anul 2002
și ilustrează prin documente originale principalele
momente din viață și opera scriitorului român Ion
Luca Caragiale(1852-1912) insistând asupra
legăturilor sale cu orașul Ploiești.
Sfâșit!
Vă mulțumesc pentru
timpul acordat!