www.telegrafonline.
ro 3 iunie 2014
TEATRU TRADIÞIONAL DE UMBRE
Karagöz ºi Hacivat au adus
veselia la Palatul Copiilor
ouã personaje celebre,
D care au fãcut carierã în
Imperiul Otoman ºi
care au intrat în patrimoniul
cultural al Turciei, Karagöz ºi
Hacivat, s-au întâlnit, ieri, cu
prichindeii constãnþeni - etnici turci
ºi tãtari, dar ºi români - la Palatul
Copiilor. Cu acest prilej, cei mici
au avut posibilitatea sã afle mai
multe despre teatrul de
umbre tradiþional turcesc,
care a luat naºtere cu
secole în urmã. Cele
douã personaje-
marionetã, dar ºi altele,
confecþionate din piele ºi
pictate manual, au fost
mânuite, din spatele unui
paravan luminat, de Suat
Veral, expert în teatru de
umbre tradiþional turcesc,
ºi Merve Ilken, prima
artistã care practicã
aceastã formã de teatru,
Personaje de legendã
O legendã turceascã menþioneazã
cã acest tip de teatru popular a apãrut
atunci când un om de rând a ajuns la
curtea sultanului ºi a vrut sã-l
sensibilizeze pe acesta, confecþionând
o marionetã pentru a-i prezenta, sub
formã de poveste, actele de corupþie
ale demnitarilor. Atât de mult i-a plãcut
sultanului ceea ce a vãzut încât l-a
numit pe umilul pãpuºar Mare Vizir. O
altã legendã spune cã Hacivat ºi
Karagöz erau doi muncitori care, prin
secolul al XIV-lea, lucrau la construcþia
unei moschei în Bursa. Glumele pe
care aceºtia le fãceau îi distrau pe
colegii lor, dar îi ºi distrãgeau de la
îndatoriri. În cele din urmã, Karagöz ºi
Hacivat au fost executaþi pentru
întârzierea lucrãrilor. Atât de mult i-au
regretat camarazii lor pe cei doi încât i-
au imortalizat ca marionete.
Dumitru Fãrcaº ºi-a recuperat „bãtrânul” taragot
Se pare cã „vrãjitorul ºi
voievodul taragotului românesc”,
Dumitru Fãrcaº, ºi-a gãsit
„bãtrânul”, aºa cum îºi alintã el
valorosul instrument muzical
marca Stowasser, care, de-a
lungul a cinci decenii, i-a adus
faima în lume ºi care fusese furat
sâmbãtã searã. Taragotul a fost
dus de un bãrbat, duminicã
Volum dedicat arheologului dr. Ion Pâslaru,
lansat în Bulgaria
Primarul localitãþii Durankulak, Ziumbiul
Medarov, dr. Iordanka Stoeva, dr. Ion Pâslaru ºi
dr. Sorin-Marcel Colesniuc
în care au excelat doar bãrbaþii,
în rolul lui Karagöz.
 MESAJ DE PACE  În
limba turcã, Karagöz înseamnã
„ochi negru”, iar Hacivat
înseamnã „pelerinul Ivaz”. Cele
douã personaje sunt construite în
antitezã. Astfel, Karagöz
reprezintã omul simplu din popor,
cu inteligenþã nativã, pe când
Artiºtii din spatele celor douã personaje,
Merve Ilken ºi Suat Veral
astfel de public, copii de
etnie turcã, tãtarã ºi români.
Le mulþumesc în mod
deosebit consulului
Hacivat este Republicii Turcia (n.r. - Ali
reprezentantul elitei, Bozcaliºkan), care ne-a onorat cu
având o exprimare prezenþa, ºi Centrului Cultural
aleasã. „Considerãm cã „Yunus Emre” Constanþa pentru
sub ochii lui Karagöz, cã, prin acest spectacol, mai
acest personaj faimos adaugã un eveniment pe agenda
al teatrului tradiþional sa culturalã”, a mai spus artistul.
turcesc, ar trebui sã Suat Veral ºi-a manifestat dorinþa
pregãtim ºi alþi de a reveni la Constanþa, pentru a
instructori. Copiii din organiza workshop-uri ºi expoziþii
întreaga lume sunt pe tema teatrului tradiþional
dornici sã zâmbeascã, turcesc.
sã râdã, iar noi reuºim  KARAGÖZ, „NAªUL”...
sã facem acest lucru CARAGHIOSULUI  Faimosul
transmiþând un mesaj cãlãtor ºi erudit otoman Evliya
de pace”, a spus
artistul emerit al
Celebi (1611-1682), care a
colindat, timp de 40 de ani,
Republicii Turcia, Suat
Veral, cu o experienþã
teritoriile ºi vecinãtãþile Imperiului
Otoman, menþioneazã în scrierile
de 33 de ani în sale cã spectacolele cu Karagöz ºi
domeniul teatrului de Hacivat se jucau în palatele
umbre. sultanilor încã din vremea lui
„Sunt foarte Baiazid I (1389-1402). Se pare cã
bucuros cã mã aflu în reprezentantul poporului de rând,
România ºi cã am un personajul Karagöz, era
noapte, la un post de televiziune, Român, care fusese lãsat
susþinând cã a gãsit instrumentul nesupravegheat, prejudiciul
muzical pe o bancã, în timp ce ridicându-se la aproximativ 7.000
alerga într-un parc din Capitalã, de euro. Taragotul nu era
în zona Basarab, asigurat.
Furtul taragotului ºi al unui Evenimentul nefast a avut loc
acordeon a fost reclamat înaintea concertului aniversar
sâmbãtã, în jurul orei 17.45. „Gheorghe Zamfir - 50 de ani pe
Obiectele au fost furate dintr-un scenã”, la care Dumitru Fãrcaº
microbuz parcat în faþa Ateneului era invitat de naist sã susþinã un
Volumul „Studii pe preistorie. Zona
Ponticã. In Honorem dr. Ion Pâslaru” a fost
lansat, în Bulgaria, în prima zi a lunii
iunie, în cadrul manifestãrilor prilejuite de
zilele localitãþii Durankulak.
 JUMÃTATE DE VEAC ÎN
ARHEOLOGIE  „Cartea reprezintã un
omagiu adus expertului în arheologie dr.
Ion Pâslaru, pentru îndelungata ºi bogata
sa activitate ºtiinþificã, desfãºuratã pe
parcursul a peste jumãtate de secol”, a
precizat ºeful Muzeului de Arheologie
„Callatis” de la Mangalia, cercetãtor
ºtiinþific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Acesta
îi dedicã colegului sãu de la Muzeul
„Callatis” primul articol din lucrare: „Ion
Pâslaru - jumãtate de veac în arheologie”.
Ceilalþi autori provin din: Bulgaria, Turcia,
Kazahstan, Rusia, Ucraina, Republica
Culturã
binecunoscut în Þãrile Române,
mai ales cã numele sãu (pronunþat
„caraghioz“) a fost preluat în limba
noastrã, desemnând un om comic,
care provoacã râsul.
 PENTRU TOÞI COPIII 
Spectacolul de ieri a fost organizat
de Consulatul General al
Republicii Turcia la Constanþa ºi
Centrul Cultural „Yunus Emre”
Constanþa, în colaborare cu
Inspectoratul ªcolar Judeþean
Constanþa, Uniunea Democratã
Turcã din România ºi Uniunea
Democratã a Tãtarilor Turco-
Musulmani din România.
Spectacolul tradiþional de
teatru de umbre le-a fost dedicat
prichindeilor etnici turci sau
români, la o zi dupã Sãrbãtoarea
Internaþionalã a Copilului, cu toate
cã în patria lui Karagöz ºi Hacivat
existã o zi specialã dedicatã celor
mici, 23 aprilie, datã la care se
sãrbãtoreºte ºi Ziua Suveranitãþii
Naþionale.
Mirela STÎNGÃ
mirela.stinga@telegrafonline.ro
recital cu taragotul sãu magic.
Potrivit naistului Gheorghe
Zamfir, taragotul lui Dumitru
Fãrcaº este un instrument unic
ce nu poate fi vândut cu uºurinþã,
precizând, totodatã, cã acest furt
reprezintã un dezastru naþional.
Mirela STÎNGÃ
mirela.stinga@telegrafonline.ro
Moldova ºi România. Coordonatorii
lucrãrii sunt: dr. Sorin Marcel Colesniuc,
dr. Gabriel Talmaþchi ºi dr. Todor Dimov.
 PROIECT TRANSFRONTALIER 
Volumul reprezintã rezultatul unui proiect
de colaborare ºtiinþificã ºi culturalã
transfrontalierã, pus în practicã de
cercetãtori români ºi bulgari. Iniþiatorii
proiectului sunt: arheologul expert de la
Muzeul „Callatis”, dr. Ion Pâslaru,
cercetãtorul ºtiinþific dr. Sorin Marcel
Colesniu, dr. Gabriel Talmaþchi, arheologul
dr. Todor Dimov, de la Muzeul Regional de
Istorie Dobrici (care a efectuat cercetãri
arheologice la Durankulak), primarul
localitãþii Durankulak, Ziumbiul Medarov,
ºi vicepreºedintele Asociaþiei ofiþerilor
rezerviºti din ªabla, dr. Iordanka Stoeva.
 PUBLICAT PE BANII
13
Iulia Panã ºi „Rigla de
aer”, la New York
Poeta Iulia Panã a dus „Rigla de aer” ºi
la New York, la Book Expo America 2014,
unul dintre cele mai mari târguri de carte din
lume. Cu acest prilej, artista constãnþeanã a
cunoscut scriitori de pe tot mapamondul.
Târgul a þinut trei zile ºi s-a încheiat ieri, fiind
un adevãrat maraton editorial, bucurându-se
de peste 800.000 de vizitatori, care au
rãsfoit mii de volume. Târgul nu a fost cu
vânzare, editurile din întreaga lume oferind
exemplare gratuit. (M.S.)
Peste 61.000 de
spectatori pentru
„#Selfie“
Comedia „#Selfie“, în regia Cristinei
Iacob, îºi continuã, dupã cel de-al patrulea
weekend de la lansare, ascensiunea în box
office-ul autohton, unde a înregistrat pânã
acum peste 61.000 de spectatori. Pelicula a
devenit, astfel, cel mai de succes film
românesc al acestui an.
În ton cu întreaga atmosferã a comediei
au fost ºi filmãrile, unde „s-a râs în fiecare
zi, la fiecare secvenþã. Au fost toþi minunaþi.
Fiecare se bucura sã fie acolo“, a spus
actriþa Alina Chivulescu despre bucuria de a
contribui la „#Selfie“, filmul unei întregi
generaþii.
Printre momentele amuzante de pe set
se numãrã ºi reþinerea lui Bogdan Cotleþ de
cãtre Poliþie. „Cotleþ era îmbrãcat în poliþist ºi
urma sã filmãm secvenþa cu el din Vamã,
când l-a oprit Poliþia, care l-a ºi bãgat în
dubã, pentru cã, de fapt, el nu avea voie sã
poarte o astfel de uniformã“, explicã
regizorul filmului „#Selfie“, Cristina Iacob. În
prezent, comedia „#Selfie“ poate fi urmãritã
în cinematografele din þarã, dar ºi din
Constanþa, la Cinema City ºi Cityplex. (G.G.)
Sanda Ghinea prezintã
„Ipostazele iubirii”
Scriitoarea Sanda Ghinea, care a
împlinit 82 de ani chiar de ziua de naºtere a
lui Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie, lanseazã
astãzi, de la ora 12.00, la sediul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea,
din cadrul Universitãþii „Ovidius”, volumul
„Ipostazele iubirii”. Cartea a vãzut lumina
tiparului anul acesta, la editura „Ex Ponto”.
Antologia reuneºte versuri publicate de
Sanda Ghinea în volumele „Joc de umbre”
(1968), „Transparentul copac” (1977),
„Timpul dintre cuvinte” (1998), „Sã-þi rãmânã
dragostea” (2007), dar ºi poeme inedite.
Cele peste 200 de poezii care surprind
„Ipostazele iubirii” sunt însoþite de opinii
critice semnate de: Dumitru Mureºan,
Emanuela Ilie, Ion Roºioru, Gabriel Rusu ºi
ªtefan Cucu. Redactor de carte este
prozatorul ºi publicistul Ovidiu Dunãreanu.
Sanda Ghinea a urmat ºcoala primarã
ºi Liceul „Mihail Kogãlniceanu” în oraºul
natal, Vaslui, apoi Facultatea de Artã
Dramaticã la Iaºi ºi Bucureºti (1950-1951),
fãrã sã o termine. În 1951, poeta a debutat
în „Iaºul literar”, fiind colaboratoare a
publicaþiilor „Iaºul literar”, „Luceafãrul”,
„Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”,
„Tânãrul scriitor”, „România literarã” ºi
„Tomis”. (M.S.)
BULGARILOR  Apariþia volumului a fost
posibilã doar cu sprijinul financiar al unor
persoane din Bulgaria, care au înþeles
importanþa acestor studii de preistorie ºi
care au suportat, în întregime, costurile
publicãrii.
 500 DE EXEMPLARE  Volumul
„Studii pe preistorie. Zona Ponticã. In
Honorem dr. Ion Pâslaru” conþine 386 de
pagini format A4 (unele sunt planºe
color), fiind tipãrit la Editura „Callasprint”
din Mangalia, într-un tiraj de 500 de
exemplare. Articolele sunt publicate într-
una din limbile: românã, englezã, bulgarã
sau rusã ºi au rezumate în toate celelalte
limbi menþionate.
Mirela STÎNGÃ
mirela.stinga@telegrafonline.ro