-Atestari ale romanilor la sud de dunare in surse byzantine sec X-XII

Cea mai veche mentiune a vlahilor din Balcani ca popor deosebit ca origine si rol
politic . Cu prilejiul unei miscari a lor langa Larisa si Thesalia la !"" scriitorul bizantin
#e$aumenos il categoriseste ca urmasi ai dacilor si besilor deopotriva necredinciosi ca si
stramsii lor %ata de romani si arata ca din apropierea &unarii si 'avei au pornit spre
miazazi sis au raspadit prin (acedonia si )pir. Acest %apt ne spune un studio recent
asupra continuitatii romanilor in &acia este de o importanta covarsitoare %iindca el
dovedeste ca printer romanii de pe pamantul Transilvaniei *Banatului si din Timoc de
unde plecasera cei de la &unare si 'ava sre sud traia traditia si contiinta descendentii lor
din daci si romanizati in urma cuceririi lui Traian.
Alta mentiune a vlahilor din timpul lui Ale+ie I Comenul la !,. -lahii aveau
obiceiul sa stea cu turmele lor in apropierea (untelui Athos unde isi des%aceau produsele
lor pastoresti.
-.ascoala romanilor si bulgarilor condusca de %ratii Assan
In jurul anului !!! alaturi de bulgarii slavo%oni izvoarele byzantine de la
cancelaria patriarhului ii mentioneaza la ' de &unare pe aromani* populatie romanica din
regiune .In /, imparatul bizantin Isac II Anghelos dorind sasi pregateasca nunta cu %ata
regelui Bella II el pune o dare noua asupra supusilor. 0apt cei a%ecteaza pe cei cu turme
de oi si vite .Aceste darii ii a%ecteaza pe vlahii care locuiesc in muntele 1aemus. Acestia
trimit o delegatie condusa de 2etru si Asan pentru a prezenta plangerile poporului.
Acestea nu sunt luate in seama. (ai presus de acestea Asan este palmuit de un demnitar
bizantin pentru neobrazare . Acestia se intorc la Tarnovo unde vor chema la rascoala
poporul con%orm spuselor cronicarului 3icetas Choniates . .ascoala incepe o data cu
ocuparea nomazilor din siciliaa oraselor &urazzo * 'alonic* 'eres.
.asculatii ataca rand pe rand orasele din zona starnind ingrijorare la curtea
imeriala. Imparatul conduce singur operatiunil militare reusind sai invinga pe cei doi %rati
care se re%ugiaza la 3 de &unare. Isac nu ataca satele din munti iar cei 4 %rati cu %orte
proaspete praduesc Tracia.
-Ideea romanitati romanilor in corespondenta cu papa Inocentiu al III-lea
&upa 2etru tronul este preluat de Ionita cel 0rumos avand insusiri remarcabile
militare si politice. In urma victoriilor contra Bizantinilor el intelege ca nu va %i niciodata
recunoscut ca imparat de Bizant ast%el apeleaza la 2apa Inocentiu III caruia ii va cere
titlul de imparat al bulgarilor si vlahilor dar si titlul de patriarchal biserici .2ro%itand de
imprejurari papa doreste sa e+tinda biserica catolica asupra statului Asanestilor .In prima
scrisoare papa a%irma ca victoriile 5nobilului Ionita6 sau datorat cu ajutorul lui
&umnezeu. 2apa ii mai invoca pe stramosii lor communi romanii. dovad7 a %aptului c7
Ionit7* 8mpreun7 cu %ratii s7i 2etru si Asan* erau vlahi* iar nu bulgari* asa cum 8ncearc7 s7
dovedeasc7 azi unii istorici bulgari. (ai mult* cronica greceasc7 a lui 3icetas
mentioneaz7 8n mai multe r9nduri c7 2etru si Asan erau :vlahi6. Ionit7 8i r7spunde 2apei
abia 8n 4!4 si vorbeste despre sine %olosind cuvintele ;Caloian* 8mp7ratul bulgarilor si al
vlahilor<. Ii multumeste 2apei pentru scrisoare si 8i dezv7luie c7 si %ratii lui* 2etru si Asan*
8ncercaser7 s7 ia leg7tura cu el* nereusind 8ns7 din cauza vicisitudinilor vremii. 2apa se
dovedeste un abil negociator si ast%el* pe / noiembrie 4!=* Ionit7 este 8ncoronat ca :rege
al bulgarilor si valahilor6* primind coroana* sceptrul si bula de recunoastere trimise de
2ap7* 8mpreun7 cu un steag cu chipul apostolului 2etru. Ionit7 primeste si dreptul de a
bate moned7. >nt9i-st7t7torul bisericii rom9no-bulgare* -asile* devine arhiepiscop primat.
>n schimb* Ionit7 8i d7 cardinalului un act prin care el* boierii si 8ntregul cler se obligau a
se supune bisericii romano-catolice si a urma legile si ritualul acesteia. 'e speci%ic7* de
asemenea* c7 teritoriile noi ce s-ar ad7uga statului lui Ionit7 vor urma acelasi regim.
Cardinalul se 8ntoarce la .oma* lu9nd cu el si doi copii* unul %iind chiar %iul lui Ionit7*
pentru a studia limba latin7 la .oma.
-.ela?iile @aratului .om9no-Bulgar cu Imperiul latin de Constantinopol Ai .egatul
Bngariei
'pre dezam7girea 2apei* 8mp7r7tia As7nestilor nu devine un pilon al .omei 8n
sud-estul )uropei si nici nu se apropie de Imperiul Latin de .7s7rit* %ondat de Balduin de
0landra* care cucerise Bizantul 8n cea de-a patra Cruciad7 ;4!=< proclam9ndu-se Imp7rat
al Imperiului Latin de .7s7rit.
Ionit7* dorind s7 stabileasc7 leg7turi cu noii st7p9ni ai Bizantului* trimite o delegatie*
cer9nd s7 %ie recunoscut si de acestia. Latinii %ac 8ns7 o greseal7 %atal7* cer9ndu-i regelui
s7 nu li se mai adreseze ca unor egali* ci ca un vasal st7p9nilor s7i.
Lui Ionit7* o%ensat* care porneste r7zboi* i se al7tur7 o serie de nobili greci* %osti o%iteri 8n
armata lui Ale+ios III* izgoniti de latini. Ionit7 preia conducerea noii aliante* iar latinii
ajung repede s7 8nteleag7 ce greseal7 au %7cut. -r9nd s7 8n7buse revolta lui Ionit7* ei se
decid s7 loveasc7 punctul principal si asediaz7 Adrianopolele. B7t7lia care are loc 8n ziua
de , aprilie 4!, se 8ncheie 8ns7 cu un dezastru pentru latini* iar Balduin este prins si dus
la T9rnovo* unde moare 8n chinuri grozave* dup7 cum povesteste cronicarul 3icetas.
Ionit7 socoteste c7 e momentul potrivit s7-si rotunjeasc7 hotarele 8mp7r7tiei. Intentia avea
s7 8i %ie %atal7. In timpul asediului asupra 'alonicului* r7mas %7r7 rege dup7 moartea
nobilului Boni%aciu de (ont%errat* este este asasinat de (anaster* unul din comandantii
cumani aliati* pe / octombrie 4!C.
2apii 8ncearc7 mentinerea statului As7nestilor 8n s%era lor de in%luent7* prin abile actiuni
diplomatice si politico-militare* cu implicarea regatului Bngariei* a Drdinului Teutonilor
si a Imperiului Latin. Totul se dovedeste zadarnic. Brmasul lui Ionit7* Boril7 ;un nepot de
%rate* 4!C-4/<* convoac7 un sinod la T9rnovo* dup7 legea ortodo+7* iar urmasul s7u*
Ioan Asan II ;%iul lui Asan<* care domneste 8ntre 4/ si 4=* repudiaz7 o%icial leg7turile
cu biserica .omei. >n 4E,* patriarhul ecumenic de la 3iceea recunoaste o%icial patriarhia
autonom7 a Bulgariei. >n timpul lui Ioan Asan II* 8mp7r7tia As7nestilor cuprinde (oesia
;teritoriile dintre &un7re si Balcani<* o parte din 'erbia cu orasele Belgrad* 3is si '$opie*
(acedonia cu orasele 'eres* Dhrida* Bitolia* 2rosa$ si 'turmita* Tracia cu Adrianopole si
&imotica si Albania* %7r7 orasul &urazzo.
In anul 4,/* dinastia regilor valahi se stinge* iar statul devine 8n scurta vreme e+clusiv
bulgar. -alahii sunt redusi la rangul de minoritate* supus7 intens deznationaliz7rii. 'tatul
As7nestilor* devenit acum cel de-al doilea tarat bulgar* este lichidat ulterior de
e+pansiunea otoman7 din prima jum7tate a secolului al XI--lea.