S.N.S.P.A.

Lect. dr. Adrian NICULESCU

Istoria Lumii post-belice (194-19!9"
rile extra-europene
Curs special - tematica
1. #ri$inile %i na%terea Statului Israel & 194!. Radacinile problemei. Primele
insediamente, pe la 1880 (printre primii - evreii romni, de la Rischon le Zion - primii la
Zion! ca"ul bancherului pa#optist $avicion %all&, prieten cu '. (. Rosetti, mort la )erusalim,
*n aprilie 188+,. -asterea sionismului . miscare laic, de centru-stin/a (de inspiratie liberal
si socialist,, echivalent, pentru poprul evreu, cu Risorgimento-ul italian sau cu miscarea de
regenerare national romneasc. $e la 0heodor 1er"l ("iarist liberal viene", 2oarte inte/rat,
ce lansea" ideea sionist la Primul 'on/resul 3ionist . %asel, 1845,, la $eclaratia ministrului
britanic de externe ( i 2ost prim-ministru, 1406-07,, 8ord %al2our, privitoare la cminul
naional evreiesc (1415,, odat ce en/le"ii se pre/teau s ocupe Palestina otoman (pentru
aceasta, vor contrui, dinspre actuala )ordanie, celebrul pod (llenb&, i a"i *n 2unc iune, numit
dup /eneralul ce comanda trupele britanice,
Primele insediamente *n 9ret" )srael: (Tara lui Israel, s*nt *n "onele inospitaliere,
2r ap (*n cele lin/ ape locuiau, evident, arabii - ex. 'isiordania,. ;ibbut"urile, colonii
a/ricole, 2orm de comunism 2unc<ional (actualmente, doar => din popula ie mai trie te *n
?ibbut"-uri, devenite, *ns, un enorm succes economic! paradoxal, tocmai de aceea de spune
c au a@uns s- i :piard su2letul:, prin an/a@area de m*n de lucru salari"atA,. Palestina sub
mandat britanic (1418-14+8,, revolta araba din 14=7 (condus de mu2tiul 1ussein al
)erusalimului - unchiul lui Basser (ra2at . ce va personi2ica lupta anti-insediamentele
evreie#ti, inclusiv cu spri@in na"ist,. Cr*nele puse de en/le"i emi/ra<iei evreie#ti (14=7-14+8,.
)ntensi2icarea emi/ratiei dupa 14+D, odat cu deschiderea la/relor na"iste. 'a"ul navei
9xodus, respins repetat de en/le"i (14+5,. Pm*ntul viitorului )srael este cumprat metru cu
metru de la arabii dispu#i s v*nd, de ctre (/entia 9vreiasc (3ohnut,, creeat *n 1460, cu
acest scop si pentru a *ncura@a aliya', emi/rarea evreilor spre 9ret" )srael. $e-abia *n 1470,
(/entia a 2cut act de cesiune simbolic a pm*ntului ctre 3tatul )srael (care se nscuse *n
14+8, 2r a poseda, 2ormal, teritoriulA,. 1a/ana (3alvarea:,, armata clandestin evreiasc de
inspira<ie laburist (din care se na#te 0"ahal - armata israelianE 0 1 8 - Feva 1a/ana le )srael
G (rmata de 3alvare a )srealului, #i terorismul: evreiesc (*ntre /hilimele deoarece nu ataca
civili, ci doar militari #i obiective militare britanice,E miscrile Irgoun Zwei Leumi
(Henachem %e/in, si Stern (dupa numele primului su comandant, ucis *n timpul ra"boiului,
cruia *i succede )t"a? 3hamir,, *mpotriva en/le"ilor (cel mai celebruE atacul din 14+8
*mpotriva 'artierului Ieneral al (rmatei %ritanice de la 1otelul ;in/ $avid, din )erusalim,
responsabil - 3hamir,, din care se va naste dreapta israelian (reunit, ulterior, pe ba"a ideilor
sionismului revizionist, ale lui Jabotins?i, *n partidul 8i?ud, condus de liderii istorici %e/in si
3hamir, apoi, din anii 40, de (riel 3haron si -etan&ahu,. )n timp ce, *n anii ra"boiului,
1a/ana, ma@oritar, a *ncetat lupta anti.britanic si chiar s-a inte/rat *n armata en/le" (JeKish
8e/ion,, iar Irgoun-ul a hotr*t, cel pu in, *ncetarea 2ocului, /ruparea Stern a continuat lupta
contra ocupantului britanic.
3itua<ia etnic *n 14+8E 7D0.000 evrei (concentra<i *n "one 2r ap, si 700.000 arabi
("one cu ap, principalmente 'is@ordania,. Re"olutia Luasi-unanim a M-N din -ov. 14+5, cu
spri@inul 3N( si NR33, privitoare la nasterea unui 3tat )sreal iudeo-arab binational si
bicon2esional. Re2u"ul palestinienilor de a accepta solutia M-N i proclamarea 3tatului )srael
(1+ mai 14+8,, a /enerat revolta /enerali"at a populatiei arabe palestiniene (condusa de
mu2tiul 1ussein, 2ost lider al revoltei arabe de la Pa tele sngeros , 14=7, ulterior pro-na"ist, si
a/resiunea statelor arabe limitro2e (primul ra"boi arabo-israelian, cu spri@inul inclusiv al
NR33, via armamentul din 'ehoslovacia,. Cu/a palestinienilor i *nceputul problemei
re2u/ia<ilor (sunt inu i de peste 70 de ani *n tabere mi"ere, din rile limitro2e, pentru a
impresiona opinia public, de i or/ani"a iile palestiniene au bani precum o multina ionalA,. 1
ianuarie 147D - apari<ia M8P (cu aripa sa militar . al-Catah, *n 2runte cu Basser (ra2at, nepot
al mu2tiului 1ussein al Jerusalimului. (peste tot, islamul a privit cu simpatie la 1itler si
Hussolini ce au spri@init pe musulmani in cheie anti.semit si anti-en/le" . v. Hussolini care,
in 8ibia italiana, se declara spad a )slamului:, v. bri/"ile de i"bire, auxiliare ale na"i#tilor,
2ormate din bosniaci musulmani, etc. ,. )n )srael rmin doar pu<ini arabi palestinieni ce devin
cetateni israelieni (actualmente constituie 60> din populatia )sraelului - dar nu 2ac armata,
spre deosebire de arabii beduini sau de arabii dru"i, leali 3tatului )srael,. )sraelul *n interiorul
liniei ver"i: . concret, linia p*n unde a@un/e ve/eta<ia plantat *n de#ert de colonii evrei
(14+8-1475,. 1aim Oeismann, primul presedinte (14+8-D6,, $avid %en-Iurion, primul prim-
ministru (14+8-147+, 8ev&-9s?ol (147=-74, si Iolda Heir (1474-5+,- suprematia laburist,
pe model britanic, cu ba"a *n sindicatul 1istadrut (14+8-1455,. Politica relativ mai concilianta
a re/elui (bdallah ) al 0rans-)ordaniei (din 14+8, 'is.P0rans.G)ordania,, continuata de re/ele
1ussein, a@ut *ntruc*tva la nasterea )srealului. M piedica pentru ca )ordania sa devina mult
doritul stat palestinian l-a constituit 2aptul ca 2amilia re/al 1asemit nu este de ori/ine
arabo-palestinian, ci arabo-beduin, provenind din (rabia 3audit si intalata acolo de
britanici (*nrudi i cu 2amilia re/al 3aud din (rabia 3audit, o ramura a domnit si peste )raL,
pina in 14D8,. (sta va duce pin la expul"area, de ctre re/ele 1ussein, a palestinienilor
re2u/iati *n )ordania, ce voiau sa-si subordone"e )ordania si sa-l proclame stat palestinian, in
septembrie 1450 (septembrie negru,. 9i se vor adaposti *n 8iban, cu precadere spre 3ud, la
/ranita cu )sraelul. Pro2it*nd de democratia libane"a, vor incerca, la 2el ca-n )ordania, s-si
2ac stat *n stat, si vor contribui decisiv la declansarea ra"boiului civil si la distructia
8ibanului *nsusi, dup 1457. 0otusi )erusalimul este divi"at *ntre )srael si )ordania (14+8-75,
si, cu toat toleran<a: lui 1ussein, cultul israelit este complet inte"is *n sectorul de est (arab
iordanian,, inclusiv la Zidului pl*n/erii. 3chimbarea politicii NR33 2a< de )srael (14+8-
14D6,, de la simpatie la ostilitate, din cau"a esecului de a determina )sraelul s devin un stat
comunist satelit, si a netei optiuni pro-occidentale a acestuia (o urmareE procesul halatelor
albe . in 14D6, 3talin isi arestea" proprii medicii evrei ce-l in/ri@au, accelerindu-si ast2el
moarteaA,. )sraelul . de la <ara evreilor ideali#ti de pretutindeni, din perioada pre-na"ista, la
ara evreilor cu probleme! de dup 1olocaust si din <rile devenite comuniste (unde au
pierdut tot,, ce se *ndreapt masiv spre 0ara 32*nt: spre a se salva. (v 2aptul c pu ini
israelieni s*nt ori/inari din rile tradi ional democratice, /en N3(, (n/lia, Cran a, unde
puteau tri liber . cu excep ia situa iilor /en ocupa ia hitlerist a Cran ei sau cedarea (l/eriei,
teritoriu metropolitan 2rance", de ctre Cran a, *n 1476! ma@oritate provin din rile ex-
comuniste, Polonia, Romnia, NR33 . evreii as?ena"i, sau din ri musulmane ostile . evreii
se2radi i,. -umai ini ial, i din motivele de mai sus, NR33 a *ncura@at emi/rarea popula iei
evreie ti din 9uropa de 9st (dar, din motive ideolo/ice, nu i din NR33 *ns iA NR33 a
*ncercat o re"olvare proprie, :comunist: *n a a "isa Republic 3ovietic 9vreiasc
%irobid@an, din extremul orient, pe 2luviul (mur . un e ec total,. Cluxul mi/ratoriu va 2i oprit
cur*nd, prin 14D6 (c*nd 3talin *n ele/e c )sraelul va 2i o democra ie occidental,. 3i *n
Romnia, probabil principalul re"ervor *n a2ar de NR33, deoarece scpaser mai mul i evrei
de 1olocaust (circa +00.000,, emi/rarea va 2i blocat timp de mul i ani, dar se va relua prin
14D4. $in NR33 (cu 7 milioane de evrei,, emi/rarea se va 2ace numai :cu pictura:. )n 1440-
41 vor emi/ra peste un milionA
(ilme) "#o$us, regizor%, din anii 70& "ntebbe, '())
*. Statul Israel (194!-1991") 3in/ura democra<ie real din Mrientul (propiat. Mptiunea clar
pro-ocidental. 14+8-1455E Partidul Huncii (socialist-laburist, la putere cu %en Iurion, 8ev&-
9s?hol #i Iolda Heir. 8entul drum al dreptei isrealiene ctre putere (1455,, de la sionismul
revi"ionist al lui Jabotins?i, la partidul 8i?ud al lui Henachem %e/in (*nvin/tor de-abia *n
1455,, )t"a? 3hamir si (riel 3haron. Qotul as?ena"ilor, ma@oritar socialist, votul se2ar"ilor,
ma@oritar de dreapta sau reli/ios. 'heia pciiE acceptarea ei de ctre dreapta israelian (st*n/a
era de mult de acordA,. 'resterea demo/ra2ica a se2ar"ilor 2avori"ea" partidele de dreapta si
reli/ioase (dup victoria lui %e/in din 1455, alternan<e la /uvern sau mari coalitii:,. Israelul
duce patru r+,boaie i trei campanii . 14+8E Primul r"boi . r"boiul de independen ! 14D7E
al doilea r"boi arabo-isrealian (cri"a 'analului de 3ue", contra 9/iptului lui Iamal (bdel
-asser ce, cu spri@inul NR33, nationali"ea" 'analul 2ranco-en/le" si inter"ice tran"itul
navelor israeliene. %ravura militar a para#uti#tilorE (riel 3haron (ministru al aprrii sub
%e/in, prim ministru 6001-6007, si 9"er Oeisman (viitor pre#edinte 1445-6006, nepotul
primului pre#edinte,. (l )))-lea r"boi . Ra"boiul de 3ase Zile, iunie, 1475, cel mai mare
trium2, victoria total #i ocuparea 3inaiului #i a Ia"ei (de la 9/ipt,, a )nl<imilor Iolan (de la
3iria,, a 'is@ordaniei ()udeea #i 3amaria, #i a )erusalimului de 9st (de la )ordania,. ( a "isul
:Hare )srael: (nu de la 0i/ru la -il, cum spun detractorii, dar cu 'is@ordania, de i numai
dreapta i reli/io ii o vor cu *ndrtnicie! st*n/a e mai realist,. )nsediamentele (dorite de
dreapta, ne-incura@ate de st*n/a,. ParadoxE doar ocup*nd noile 0eritorii, )sraelul isi vede
recunoscut dreptul de a rm*ne *ntre vechile /raniteA 3e termin lo"inca M8P )sraelul *n
mare:A Hiracolul militar israealian. Rolul le/endarului ministru al aprrii, Hoshe $a&an
(eroul din 1475, rm*ne :doar: ministru al aprrii, re2u" alt implicare politic,. 0erorismul
palestinianE Nciderea atletilor israelieni de la Mlimpiada din Hunchen, 1456, de c*tre
3eptembrie ne/ru:, deturnarea de la 9ntebbe (N/anda, 1457,. (tacul mi#elesc de Bom
;ippur ("iua cea mai s2*nt din calendarul israelit, c*nd este inter"is orice ac<iune, . al )Q-lea
r"boi arabo-israelian (R"boiul ;ippur:-ului, oct. 145=,E pentru prima data, )sraelul in
pericol, lupte *n interiorul /rani<elor sale. 8un/ul drum al pcii (;issin/er, ne/ocierile de la
;m 101, etc.,. Rn ciuda unor victorii ctre 2inal ()srealul /ata s ocupe 'airoA,, este s2*r itul
mitului )sraelului de ne*nvins. )n cutarea mult mai re"onabil a reconcilierii cu 9/iptul,
a@uta i de N3(E presedintele (nKar el 3adat la )erusalim, cel mai incredibil i mai spectaculos
pas, noiembrie 1455A (cordurile tripartite (9/ipt-)srael-N3(, de la 'amp $avid si pacea cu
9/iptul (1454,. Nn mare succes al diplomatiei N3( i o premier (ve nu se putuse reali"a, de
ex., *n QietnamA,E aducerea chestiunii e/ipto-israeliene *n cadru exclusiv occidental, departe
de in/erintele NR33, *n ciuda momentului de maxim o2ensiv a Hoscovei. )ncepe i lentul
declin al in2luentei lumii comunisteA Retrocedarea 3inaiului (70.000 ?m6 . )sraelul - 61.000A,,
un sacri2iciu acceptat de )srael (era util pentru controlul 'analului de 3ue" dar, mai ales,
pentru antrenamentul aviatiei israeliene, ce nu se va mai putea 2ace *n tara, din lipsa de
spatiu,. 9/iptul - sti/mati"at *n lumea arab. Principiul israeluluiE teritorii *n schimbul pcii:.
Prima trans2ormare a unei linii de incetare a 2ocului: in /ranit recunoscuta international.
(nexarea )erusalimului de 9st (ca libert<i, e bene2ic si pt. arabiE *n restul teritoriilor e *n
vi/oare le/ea iordanian, v. le/isla ia mo tenit de la colonialismul britanic ce prevede
$etonarea caselor celor vinova i de terorismA,. Mra#ul e proclamat capital etern #i
indivi"ibil: a 3tatului )srael (1480, de i, *nc din 14D6, %en Iuiron declarase )erusalimul de
Qest capital! la 0el (viv rm*ne, din ra iuni de securitate, doar Hinisterul (prriiA,, desi
M-N recunoaste doar 0el-(viv-ul drept capital. Pu<ine ambasade accept s se mute de la
0el (viv la )erusalim. $i2erenta dintre anexare si ocupa<ie. (sasinarea lui 3adat, erou al pcii,
de ctre extremistii arabi (1481,. Ho#tenirea 3adat asumat de HubarraL. Problema mini-
perimetrului 0aba, ln/ 9ilat (1480-84, unde se construise un hotel, #i intransi/enta
e/ipteana *n aceast chestiune (ce reabilitea", *ns, 9/iptul in ochii lumii arabeA,. Cele trei
campanii ale Israelului (di2eren aE nu contra unui stat ci contra unei or/ani"a ii teroriste,E
19!*- .n Liban, contra M8P, ce este i"/onit *n 0unisia si (l/eria (cu a@uto 2ranco-italian,.
*//0- .n Libanul de sud contra 1e"bollah, *//9- .n 1a,a, contra 1amas, ce a preluat
controlul contra M8P, devenit, dup acordurile de la Mslo si Oashin/ton, din 144=-4+ ()ta?
Rabin-(ra2at, cu medierea lui 'linton,, moderat. Problema sudului 8ibanului (dup
incursiunea )sraelului din 1458, e pus sub controlul unei mili<ii cre#tine pro-israeliene, si
campania din 8iban contra M8P *n 1486 (Pace pentru Ialileea:,. Hasacrele e2ectuate de
crestini contra taberelor palestiniene 3habra si 'hatila pentru a r"buna asasinarea
presedintelui ales al 8ibanului, %echir Iema&el. Raportul ;ahane, @udector la 'urtea
3uprem a )sraelului, privitor la /radul de responsabilitate al (rmatei. 3haron, se2ul aripei
drepte a 8i?ud, culpabili"at, se retra/e 1D ani. )nti2ada: palestinian (revolta pietrelor: -
1485-88,. )ncetarea 2inantarilor sovietice pentru M8P (Iorbaciov, oct. 1488,. NrmareE
'onsiliul -ational Palestinian ((l/er, 2ev. 1484, accept, *n principiu:, recunoasterea
)sraelului. Hoderarea M8P si declansarea ne/ocierilor directe israelo-palestiniene (3hamir .
1anna 3iniora,, cu participare interna<ional - Hadrid, 1441, *ntrevederea istorica de pace de
la 'asa (lba dintre 'linton, (ra2at si Rabin, plus ministrul de externe rus (144=,. (cordurile
de la Mslo (144=, - retrocedarea 'isiordaniei si Ia"ei. -ormali"area relatiilor cu )ordania.
(ra2at revine *n 0eritorii. (utoritatea palestinian. Qalul de emi/rare din Rusia, dup
prbu#irea NR33E peste 1 milion de evrei ru#i. (sasinarea premierului socialist )t"a? Rabin,
alt erou al pcii, de ctre un extremist evreu (nov. 144D,. ( doua inti2ad (6000, determin
revenirea, dup 18 ani, a lui 3haron si a unui /uvern de dreapta. Nlterior, 3haron se va modera
si va crea partidul pro-pace ;adima (600D,, scind*nd /rav 8i?ud, care rm*ne cu 2ostul
premier -etan&ahu, radicali"at. $i2icila retra/ere /radual din 'is@ordania si total din Ia"a
(3haron, 600D,. )sraeleul duce i cea mai e2icace lupt contra terorismuluiE v. eliberarea
ostaticilor de pe aeroportul 9ntebbe, N/anda, 1455, o at super-ostil, poate cea mai
spectaculoas opera iune israelian (v. 2ilmul omonim, "ntebbe, de la 2inele anilor S50, dar i
*ltimul rege al Sco iei , de ;evin Hc$onald, 600+T, . rolul lui )onathan, 2ratele actualului
prim ministru %en@amin -etaniahu, se2ul comando-ului, ce moare, i al lui )ehud %ara?, erou
i al altor oper iuni extraordinare (8iban, 1457, v. 2ilmul Hunich, de 3pielber/,, eliberarea
ostaticilor de pe aeroportul 8od-0el (viv, 1456, etc. (lte ac iuni impresionante, de tip
umanitarE (ducerea *n )srael a 2ala ilor, sin/urii evrei ne/ri, din 9tiopia, amenin a i de
2oamete, *n condi ii unei 9tiopii pro-sovietice ostile, conduse de s*n/erosul dictator Hen/istuE
opera iune Hoise, nov. 148+- ian. 8D prin pod aerian din 3udan, cumpr*nd dictatorul local .
4000 2ala i salva i, si Mpera ia 3olomon, 1441 (restul de cca. 16.000, tot prin pod aerian . v.
2ilmul Trie te , de Radu Hihileanu,, repatrierea celor D00 evrei albane"i, 1441, etc.
3iracolul ci4il israelianE *n condi<iile celui mai mare bu/et militar din lume (+0>,, si cel
mai mare bu/et pentru *nv<m*nt (16 ani obli/atoriu, #i cultur pro-capite, cel mai mare
consum de cr<i #i de "iare raportat la nr. de locuitori, cel mai mare numr de medici pro-
capite, medicin si a/ronomie de v*r2, *n2lorierea de#ertului (100 de ?m smul#i de#ertului *n
80 de ani, peisa@ de tip europeanA,, ploi arti2iciale, nivel de trai tipic occidental, etc.
CilmeE Lebanon (2ilm isrealian despre campania din 8iban, 1486, premiat la 'annes, 6005T,,
+alz wit, -as,ir (2ilm israelian de anima ie, din 6008T, despre campania din 8iban, 6007,.
5. 6estul #rientului apropiat- Libanul Siria- problema palestinian+ (#LP- Ara2at".
C.te4a no7iuniE Siria (18D.000 ?m6, cca. 10 milioane locuitori *n anii S50, a"i, 66 mil.A, -
re/imul dur, pro-sovietic al lui 1a2e" el (ssad (mort . 600=, *i succede 2iul, dr. o2talmolo/
%asar el (ssad,. Problema *nal<imilor Iolan (ocupate de )srael *n 145=,, loc de unde se putea
ataca u#or )sraelul. )ntre 14D8 si 145=, in uniune du 9/isptul sub numele de Republica (rab
Nnit, ce se voia nucleul unei viitotoare uniuni pan-arabe, pentru a str*n/e *n men/hin
)sraelul. E$iptul (cea mai puternic <ar arab, +0 milioane locuitori *n anii S50, a"i, 55
milioane,E de la re/imul re/elui pro-occidental Caru? (detronat 14D6 de M2iterii liberi: ai lui
-asser, -e/hib si 3adat,, la pro-sovieticul -asser (14D=-1450,! nationali"area 'analului de
3ue" (14D7, si consecin<ele sale. 9/iptul, cea mai mare putere araba cu +0 milioane de
locuitori, principal 2actor *n r"boaiele cu )sraelul (14D7, 1475 . pierderea 3inaiului, 145=,,
dar si principalul 2actor de pace, dup 145=-55. Ruptura cu NR33 (145D-57, bara@ul de la
(ssuan, ini iat de NR33 e terminat de RomniaA,, 2avori"ea" pacea, ne/ociata pas cu pas de
;issin/er (ne/ocierile de la ?m 101, dupa ra"boiul din 145=, *n care )sraelul a 2ost 2ortat de
N3( sa renun<e: la victorieA,, 2apt ce atra/e 9/iptul *n tabra occidental.. Hostenirea lui
-asser preluat de 3adat (1450-1481,, premiul -obel pentru Pace (1458, cu %e/in si 'arter,,
asasinat (1481, si de HubarraL. 0entativele e#uate de uni2icare arabE 9/iptP3iria, carora,
ulterior, li se ralia"a Bemenul, 2ormea" o neviabil Rep. (rab Nnita 14D8-145=. Partidul
%aas: arab socialist, pro-sovietic si cu ambitii pan-arabe (in 3iria, )raL, etc.,. $emocrati"are
limitat si controlat *nceput sub 3adat la imboldul 3N(. Iordania (de la :re/ele:-emir
(bdallah, la 2iul su, celebrul 1ussein, re/e 14D0-6000. ce *ncepe o timid democrati"are, si
la actualul (bdalah al ))-lea,, stat arab moderat. 9xpul"area violent a palestinienilor ce
doreau un stat *n stat *n )ordania, de ctre re/ele 1ussein (3eptembrie ne/ru, 1450,.
Palestinienii se vor *ndrepta ctre 8iban, pro2it*nd de ordinea democratic de acolo, dorind
aceeasi politic de stat *n stat:, la /ranita cu )sraelul.
Libanul, 9lvetia: Mrientului (propiat. 3tatul cre#tin si democratic voit de Cran<a, ce
separa Huntele 8iban, crestin maronit (unit cu Roma, de 3iria musulman (1460,,
independent din 14+=. Cran<a acord privile/ii crestinilor. Pactul -ational din 14+=, pe ba"a
ultimului recensamint din 14=6E crestinii maronitiE presedentia, musulmanii sunniti -primul
ministru, siitii - .presedentia 'amerei. %alanta etno-reli/ioasa *ntre comunitati (maroniti, siiti,
sunniti, dru"i, armeni, etc.,, ne-veri2icata din 14=6, *n mod si/ur modi2icata in 2avoarea
musulmanilor (v. mai @osA,. 'lanurile principaleE 2amiliile crestine Iema&el (Pierre, 2armacist,
n.140D-1454, 2ondator al Calan/ei libane"e, 2ii %echir, presedinte ales si ucis, 1486, si (mir,
presedinte slab, 1486-88, nepotul Pierre, ministru, 2iul lui (mir, ucis 6007, #i 'hamun
('amille, 1400-1485, lider al P-8: libane", 2ost Pre#edinte,, Jumblatt (;amal si 2iul Oalid,,
lideri ai comunit<ii dru"e, etc. 3osirea palestinienilor dup 3eptembrie -e/ru .1450, cu
pretentiile lor de stat in stat duce la ruperea di2icilului echilibru libane" si la Ra"boiul 'ivil
din 145D-1440 (un prim r"boi civil avusese loc #i-*n 14D8,, de 2apt, neterminat pina asta"i.
8ibanul, dup 145D, un stat 2antom. 145D - moartea de 2acto. $up 1458, o incursiune
israelian las 3udul 8ibanului (0&r, 3&don, la sud de r*ul 8itani, pe m*na militiei crestine
aliate a /eneralului 8ahd, *n 2unc<iune anti-MP8. Harile contrasteE %eirutul de vest musulman
distrus si %eirutul de est crestin prosper. 1aosul libane", militiile rivale nenumrate,
determina campania israeliana (1486 - Pace pentru Ialileea, contra M8P, nu contra 8ibanului.
M8P este alun/at de la %eirut, si se mut la 0unis cu a@utor 2ranco-italian. (sasinarea
presedintelui %echir Iema&el de ctre musulmani (1486, si represaliile crestinilor (masacrele
din taberele de palestinieni 3abra si 3hatila, *n care #i )sraelul are o complicitate moral,
documentat de raportul ;ahane - stiind intentiile crestinilor, i-a l*sat s treac - ceea ce duce
la retra/erea min. aprrii (riel 3haron din viata public vreme de 1D ani, 32irsitul a/onic al
presedentiei slabe a 2ratelui sau, (mir Iema&el (1488, este #i s2irsitul de @ure: al 8ibanului
multinational si pluricon2esional, intrat in moarte clinic:. $up (mir Iema&el nu mai poate
2i ales alt pre#edinte (ultimul parlament 2usese ales *n 145+, nu mai are Luorum,. Ieneralul
Hichel (oun *ncearc o ultim re"isten< (1484-40,, dar e alun/at de sirieni *n Cranta
(inexplicabil, revine *n 6007 ca prieten al acestora,. 9conomia libane"a, miraculos, *ns, tine,
p*na in 148=-8+, c*nd (asasinarea lui %echir dusese la spulberarea oricrei speran<e, se
prabuseste moneda nationala, lira. )nva"ia sirian (din 1457,, masacrul operat de 3iria la 0ell
el Zaatar, paradoxal, veniti *n a@utorul maroni<ilor. 3i )sraelul spri@ina 2ala/ele crestine
libane"e, pro-occidentale. $up 1440, 3iria e stap*na e2ectiv a 8ibanului. (cordurile de la
0ae2, din (rabia 3audit (1440, resuscit *ntruc*tva 8ibanul, dup moarte clinic: din 1488.
)n anii U40, dup colaps, 3iria reanimea" arti2icial 8ibanulE noi ale/eri, nou presedinte,
reconstruc<ie. 0otusi, surpri"eE premierul pro-sirian Ra2i? 1ariri trdea": si este omor*t
(600D,, Hichel (oun se alia" cu 3iria contra prim-ministrului pro-occidental 3inioraV
(ctualemte, este aliat cu 2o tii du mani sirieni contra 2iului lui 1ariri, noul prim ministru,
sunnit, pro-occidental. 9xodul spre 9uropa si N3( a comunitatii crestine, ce scade
*n/ri@ortor, spre satis2ac<ia islamistilor (schimbarea echilibrului demo/ra2icE estimriE ii i
68>, sunni i 68>, cre tini maroni i doar 66>, ortodoc i, 8>, +> /r-catolici G =+>, mult sub
D0>,. M catastro2E introducerea )ranului prin mili<iile 1e"bollah, in ecuatia libane"a, dup
proclamarea republicii islamice, 1454.. 1e"bollah-ul *nlocuieste M8P *n 8ibanul de 3ud.
$estructia unei natiuni democratice si prospere.
4. Iranul. 0radi ional, stat tampon *ntre (n/lia #i Rusia *nc din sec. W)W, o2iciali"at
prin acordul de la 3t Petersbur/ din 1405 (*n 14+D, scurt ocupa<ie sovietic a
("erbaid@anului iranian:, cu capitala la 0abri",. 0entativele de moderni"are #i seculari"areE
Revolu ia constitu ional, sub impactul Revolu iei ruse din 140D, duce la 'onstitu ia din 1407
(*n vi/oare p*n la Revolu ia )slamic din 1454, i la ale/erea unui Parlament (Ha@ilis,. )n
1461, lovitur de stat a colonelului Re"a ;han, devenit prim ministru. )n 146D, Ha@ilisul
democratic hotr te ca Re"a 1an s devin Rmprat ( ahinsah,, *nlocuind, ast2el, pe (hmad
3ah, din dinastia ;ad@ar (sau Xa@ar, la putere de la s2. sec. WQ))),, i 2orm*nd propria dinastie,
Pahlavi. Re"a 1an Pahlavi va domni *ntre 146D i 14+1. Rncepe s schimbe )ranul, cu re2orme
moderni"atoare. Hodelul suE 0urcia vecin, a lui (tatur?. 'u banii proveni i din petrol (este
primul mare exportator . a a se na te compania %.P. -%ritish Petroleum, 2ost (n/lo
)ranianA,, )ranul ia un important av*nt economic, mai ales *n epoca post-belic, sub 2iul lui
Re"a, #ahin#ahul Hohamed Re"a Pahlevi (r&amer (14+1-1454,, 2iind perceput ca un mare
succes- *n ciuda con2lictului cu primul ministru liberal na ionalist Hossade/h (1886-1475,
lider al Crontului -a ional,, cel care, *n 14D=, nationali"ea" petrolul #i, e2emer, *l i
detronea". 3ahul revine cu a@utor occidental. )n 147=, ahul lansea" Revolutia alb:,
moderni"are accelerat, re2orma a/rar (mai ales *n detrimentul clerului #iit, care nu-l iart.
(@atollahul ;homeini conduce, din )raL, de la -ad@a2 (oras s2int al siitilor, 70> dintre
ira?ieni, lupta anti-modernist si anti-#ah. )n 1458, se mut l*n/ Paris, la -euphle le 'hateau,
pentru a- i spori vi"ibilitatea, i a reveni *n )ran imediat dup plecarea 3ahului ctre 'airo .
17 ian 1454 - , la 1 2ev. 1454, declansind Revolutia islamic, victorioas pe 11 2ebruarie, *n
ciuda apelurilor la modera ie ale democratului prim-ministru 3hapur %a?htiar, debordat i
abandonatV,. )slamul #iit, spre desoebire de cel sunnit, are o ierarhie reli/ioas precis.
Castul de la Persepolis, 1456 (6D00 ani ai statului iranian, o idee si pentru 'eausescu care, *n
1480, va srbtori 60D0 de ani de la primul stat dac centrali"at sub %urebistaA,, mania
gran$orii, dar si exaltarea voit a /loriosului trecut pre-islamic al )ranului. Cocul mocnit sub
moderni"are. Rnte<irea represiunii, *n anii 1455-58, prin poli<ia politica 3ava?:, criticat de
apartorii occidentali ai drepturilor omului, ralierea la proteste a a a-numitului :%a"ar:
(comercia ii, bur/e"ia iranian,, suspiciunile vehiculate *n @urul mor ii (in2arctA,, la 8ondra, *n
1455, a opo"antului islamist moderat (li 3hariati (14=6-1455,, pro2. de 2ilo"o2ie (dup unii,
a a a@un/e ;homeini 2i/ura central a opo"i ieiA,, i"olea" pe plan extern )ranul. Nltima sans
a monarhiei moderni"atoareE moderatul, 2ost opo"ant, 3hapur %a?htiar (n. 141+- asasinat
1441, *n exil la Paris! nepot de prim-ministru, dr. *n drept la Paris, 14=7, 2ost *n bri/"ile
interna ionale anti-Cranco, 2ost *n re"isten a 2rance", ministru sub Hossade/h, etc.,, este
numit de 3ah prim-ministru *nainte sa prseasc <ara, dar cu toate onorurile, 2r a abdica,
pentru a 2ace o cltorie, o2icial de *n/ri@ire a snt ii, *n 9/ipt, esuea" (dec. 1458 . ian.
1454,. %a?htiar este un autentic democrat, laic i pro-occidental . )deea luiE este mai u or s
democrati"e"i )ranul, plec*nd de la statul modern i seculari"at creat de ah, dec*t de la
dictatura clericilor neo-medievali (situa ie ce trebuia evitat cu orice pre , . 3ahul va muri *n
exil, *n Panama, bolnav de cancer, dup pere/rinri in 9/ipt, N3(, Hexic, iar %a?htiar va 2i
ucis, tot *n exil, de un comando islamist iranian *n 1441, la Paris, dup ce a condus, cu cura@,
opo"i ia anticlerical /rupat *n Hi carea -a ional de Re"isten a )ranului. )n 1458-54,
Puternicul %a"ar din 0eheran - mica bur/he"ie - trece de partea islami#tilor. Qalul islamic *l
rstoarn #i-l arunc *n exil i pe %a?htiar (ce va prsi ara, de/i"at *n steKart (ir-Crance, *n
aprilie, 1454,. Revolutia )slamic din 2ev. 1454 se 2ace *n aplau"ele pro/resistilor: din lumea
*ntrea/, cu a@utorul /ardienilor Revolu<iei: - pasdaran:. 3istarea brusc a oricrei politici
de moderni"are si recderea *n 9vul mediu, prbu#irea economiei. 3e *nchid 2abrici (ex. 2irma
Irannational, pe licenta Hercedes, ce 2urni"a si in Romania autocare si maxi-taxi,, bnci
(dob*nda este condamnat de islam, *n schimb se introduc comisioaneA,, se opre#te productia,
se 2ac nationali"ri, se instituie o cen"ur strict, etc.. 1454-80E a#a "isa /uvernare
moderat:, sau :de tran"i ie: , a primului ministru liberal: Hahdi %a"ar/an (2ev. .nov.
1454,, exponent al %a"arului (lider, din anii SD0-S70, al Hi crii pentru 8ibertate, apropiat
Crontului -a ional al lui Hossade/h,, si a presedintelui laic st*n/ist %ani 3adr (liderul
mi crii :mu@ahidinii poporului:, destituit i constr*ns la exil *n 1481! mi carea sa va 2i pus
*n a2ara le/ii,, dar tot sub conducerea suprem a lui ;homeini, este repede *nlocuita, de cea
dur a clericilor, repre"entat de noul prim ministru 3ade/h Iob"ade/h, numit *n 1480. Rn
locul lui %ani 3adr, presedinte devine a&atollahul ;hamenei, 1481-1484, ce i-a succedat lui
;homeini, p*na a"i, la titlul de 'onducator al Revolutiei islamice, cu resedinta in orasul s2int
Xom. Proiectul moderni"ator, care a reu it *n 0urcia dup (tatur? (mai aproape de 9uropa i
cu un islam tradi ional mai permisivA,, a e uat lamentabil *n )ran. Nrmele a #ase decenii de
occidentali"are s*nt *ns *nc vi"ibile *n arhitectura si pe str"ile iraniene. Revolutia *#i
mn*nc 2ii. Re/imul islamic este dictatorial, brutal si antioccidental, *nc de la *nceput
(execu ii sumare, sp*n"urarea 2ostului prim ministru :istoric: al ahului, (mir (bbas
1ovve&daV,. )nstituirea poli<iei islamice, vlul islamic (chador, obli/atoriu #i pentru 2emeile
strine ce lucrea" pentru )ran, inclusiv *n strintate (exY ambasade, birouri )ran (ir..,.
)nvolu<ia stilului de via<E de la cel occidental la unul neo-medieval, obscurantist, *napoiat.
)ranienii *ncep, la propriu, s miroas ur*t (s*nt celebre dele/a<iile la M-N,, *ntruc*t /ri@a 2a<
de propriul corp este considerat, ca si la cre#tinii medievali, o impietate, o vanitateA,. 1454-
1480, ocuparea ambasadei 3N( (Harele 3atana: - NR33 2iind Hicul 3atana:A Partidul
'omunist, "is :0udeh:, este i el reprimat, de i a spri@init din plin rsturnarea ahului,,
sechestrarea diplomatilor si e#ecul ac<iunii americane de recuperare (celebrul episod cu
mollahul ce, *ntr-o con2erint de pres, a/ita o m*n carboni"at a unui soldat american,
contribuie /rav la in2r*n/erea presedintelui N3( Jimm& 'arter, *n nov. 1480,. 1ituit de
re/im, bolnav de cancer, dup exilul *n 9/ipt, #ahul va muri, cum am v"ut, *n 1481, intr-o
clinic din Panama. Relatii di2icile si cu Romania, din cau"a cunoscutei prietenii 'eausescu-
3ah (*n anii S50 s-a a@uns p*n la speculatii de aliant matrimonial! in 1480, pentru a
redeschide canalele, %ucurestiul *l trimite pe mu2tiul de 'onstantaA,. 1480E *ncepe r"boiul cu
)ra?ul (1480-1488,. )ranul se proclam *n 2runtea revolu<iei. mondiale islamice, mai ales *n
8iban (2inantea" partidul armat terorist 1e"bollah, iar, mai recent, 1amas-ul, din 0eritoriile
palestiniene ocupate,, si v*r2 de lance contra )sraelului. )ranul, 2ocar de terorism si de
instabilitate. Rev.islamica declansea" al doilea #oc petrolier (1480,. 1484 . la 85 ani, moare
;homeini. Ruptura cu unul dintre prin ii rev islamice, a&atollahul Honta"eri, devenit punct
de spri@in al modera ilor (decedat *n ian. 6010, prile@ de mari mani2esta ii pentru opo"i ia
islamic din @urul candidatului re2ormator Hir 1ossein Hussavi, rector . destituit *n dec.
6004A -al )nstitutului de arte plastice, *n2r*nt la ale/erile din vara 6004,. Nltimul act al lui
;homeiniE condamnarea scriitorului blas2em: 3alman Rushdie. )i succede ca g,i$ suprem al
Revolutiei islamice, a@atollahul (li ;amenei (p*n a"i,, 2ost presedinte. (lte personalit iE (li
(?hbar Qela&ati, inamovibil ministru de externe, din anii S80, 1440 . 1achemi Ra2sand@ani,
presedinte. 1445 (mai nou, devenit moderat . *n contextul ale/erilor din 6004A,E Hohammed
;athami, un cleric mai re2ormator, este ales presedinte, dar *n 600+ este *nlocuit de radicalul
extremist antisemit (hmed (hmadined@ad, 2ost pas$aran .mili<ie-reli/ioasa/, ce a ridicat
ne/a<ionismul 1olocaustului la ran/ de doctin de stat si a anuntat c )ranul lucrea", in mod
iresponsabil si s2idator la adresa comunitatii internationale, la bomba nuclear.
. 6+,boaiele din Asia) Coreea, 14D0-D=, atacul nordului comunist - lumea in pra/ul
celui de-al )))-lea ra"boi mondial. 14+8-1470E Iuvernul $r. 3&n/man Rhee (185D-
147D,, veteran al indep. coreene, anti@apone", un 2el de 'ean-?ai 3h* sau $r. 3un Bat
3en (2ondator al Republicii chine"e, 1416,, corean. 0rupele N3( sub drapel M-N,
p*n a"i. Iuvernarea Par? 'iun/ 1* (1470-1454,, apoi 'hoon do 1Kan (1454-85,, Ro
0hae Ooo (1485-4=, si ;im Bon/ 3am, 2ost opo"ant, devenit pre edinte dup 144=
('oreea de 3ud experiment*nd, ast2el, cu succes, alternanta democratic,. 'oreea de
3ud spre prosperitate (*n 1488, or/ani"ea" Jocurile Mlimpice,, 'oreea de -ord spre
de"astru (;im ir 3en,. Proiectul :;or&o: de reuni2icare, esuat (*n ciuda buna-vointei
3udului, nu se intele/ nici pt Jocurile Mlimpice din 1488, nici mcar pt. repre"entare
sportiv uni2icat,. 0otu i, exista si sporadice tentative de reconciliere . ca prima
revedere dintre 2amiliile separate de dup 14D0, a@utat de N3( (in anul 6000, repetata
de citeva ori, dar cu consecinte mai mult simbolice,.
0. 8ietnamul) 9tapa ) . :8ietmin9' (194-4", r"boiul :na ionalistilor:
vietname"i, de 2apt al comunistilor (a@utati de Hao, contra Crantei, declansat odat cu
proclamarea unei Republici comuniste a Qietnamului, la 6 sept 14+D, sub condurerea
lui 1o si Hin (om cu studii in Cranta, 2ondatorul, in 14=0, a Partidului 'omunist
Qietname", ulterior su2letul Qiet-minh-ului,, initial recunoscuta de Cranta, dar 2r
'ochinchina . 3udul Qietnamului, odat cu victoria luptei anti@apone"e dus de ctre
Qietminh (Japone"ii ii alun/aser pe 2rance"i si ocupasera Qietnamul dup *n2rin/erea
Crantei de ctre Iermania, din 14+0! Japone"ii, in2r*nti in al $oilea R"boi Hondial,
se vor retra/e din Qietnam in 14+D, lsind terenul liber Qiet-minh-ului,. Ra"boiul
colonial 2ranco-vietname"-14+D-14D+, dus de elita armatei 2rance"eE mare#alii-eroi din
al ))-lea r"boi mondial, Philippe 8eclerc si Jean Harie de 8attre de 0assi/n&, dar si
/eneralii 3alan - viitor rebel *n (l/eria, 2ondatorul (rmatei 3ecrete anti-de Iaulle,
detinut 1476-86 - si 1enr& -avarre vs. vietminh:-ul (na<ionalistii procomunisti
vietname"i! or/ani"ati din 14+1, din re"istenta anti@apone"! pe lin/ comunisti, ce
2ormau ba"a /ruprii, se re/seau si elementele unei embrionare :bur/he"ii:, precum
si 2or e budiste! etc.! dup 147+, sint cunoscu<i ca vietcon/, vietname"ii ro#ii: . ne-
comunistii 2iind elimina i, liderului comunist nord-vietname" 1o 3i Hin (1840-1474,
si ai /eneralului comunist Iiap. %tlia de la $in %ien Phu, martie-mai 14D+. -a#terea
Qietnamului de -ord comunist (capitalaE 1anoi,, la nordul Paralelei 15! acordurile si
spiritul: constuctiv de la Ieneva, 14D+Z, 3udul ('ochinchina, este proclamat )mperiu
sub *mpratul %ao-$ai (dinast sub protectoratul 2rance", din 14=6,, *n cadul Nniunii
Crance"e (un 2el de 'ommonKelth al Cran ei,, cu capitala la 3ai/on, cel mai important
ora al Qietnamului. %ao $ai este rsturnat in 14DD, de ctre /eneralul $iem, ce
proclam Republica Qietnamului de 3ud, pro-ocidental. )n 147=, $iem este asasinat
de ctre un /rup de militari, printre care /eneralii Hinh . :%i/ Hinh: - i -/u&en Qan
0hieu, ce va prelua rapid conducerea rii (147+-145D, conducind un re/im pro-
american, ins, corupt. Re/imul sud-vietname" are ins un Parlement, pardide, si o
structur potential democratic.
9tapa )) . :8ietcon$' (147+-145D, - Qietnamul de -ord contra celui de 3ud
(/eneralul 0hieu,, de 2apt un r"boi civil vietnamo-vietname", *n care statul comunist
din -ord (Rep. $emocratica Qietnam, este a@utat de NR33 si 'hina, iar 3udul pro-
occidental (Republica Qietnamului de 3ud,, de N3( (147+-145=, implicare direct -
alturi de o participare simbolic a alia ilor din (39(-, un 2el de -(0M asiatic,
0hailanda, Halaesia, (ustralia, -oua Zeeland, etc. -, i indirect, 145=-145DE 0hieu
2u/e *n 0aivan, apoi *n N3(, pe 68 aprilie 145D, *n ultimele "ile ale r"boiului, i este
inlocuit, ca solu ie in e#tremis, cu 2ostul opo"ant, 2ost e2ermer pre edinte *n 147=-7+,
rsturnat chiar de 0hieu, Hinh, "is :%i/: Hinh - Hinh cel Hare! pe =0 aprilie
3ai/onul se predE drama 3ai/onului, oameni a/tati de elicopterele americanilor,
aviatia care se arunc deliberat *n mare, pt ca avioanele si elicopterele sa nu cada in
miinile comunistilor, pilotii parasutindu-se pentru a 2i salvati de navele N3(, etc.,.
Politica dominoului, enun at de 1enr& ;issin/er (cdera Qietnamului a antrenat,
mecanic, pe cea a 'ambod/iei i, apoi, a 8aosului,. Proclamarea Republicii 3ocialiste
Qietnam, imediat dup victoria asupra 3udului, alinierea cu Hoscova (in detrimentul
2ostului aliat 'hina, cu care va a@un/e la primul r"boi deschis *ntre ri comuniste
(1458-54, cu, drept consecint, ocuparea 'ambod/iei :$emocratice: pro-maoiste de
ctre Qietnam, ianuarie 1454, si doborirea re/imului 2ioros al ;merilor rosii,, orsasul
3ai/on rebote"at :1o-si-Hin:V 8iderii comunisti vietname"iE 8e $uc 0ho (ob ine
Premiul -obel pentru Pace - 145=, impreuna cu 1. ;issin/er, pt. acordurile de la
Paris, din 145=, de retra/ere a N3(, dar il re2u"a,, Phan Qan $on/, 8e $uan (secretar
/eneral al Partidului 0elor ce 1uncesc 2comunist,. )n anii r"boiului, Qietnamul
comunist inventea" i un a a-"is :Iuvern Provi"oriu al Republicii Qietnamului de
3ud:, condus de ctre o anume doamn -/u&en 0hi %inh, veritabil marionet *n m*na
-ordului comunist, 2olosit ca 2i/ura ie *n eventualele ne/ocieri i pentru :bruierea:
Republicii Qietnamului de 3udV
:. Cambod$ia . :9lve ia )ndochinei:, p*n *n 1450. 'ambod/ia, ar neutr *n
con2lictul vietname", tot 2ost protectorat 2rance", antrenat *n r"boi din cau"a rolului
ei de :sanctuar: pentru vietcon/i, este preluat :*n /estiune: de ctre N3(E /eneralul
8on -ol *l *nltur pe :neutralistul: (cam st*n/istA, prin -orodom 3ianu? (1450,, care
se re2u/ia" *n R. P. 'hine" i 'oreea de -ord (A,. 3ianu? se altur /herilei
comuniste-maoiste a :;hmerilor ro ii: (cu 2ularea ro ii la /*t, ai lui Pol Pot. )n aprilie,
145D, ;merii ro ii, *n contextul cderii 3ai/onului (Qietnamul de 3ud,, *l alun/ pe
8on -ol si preiau puterea. )ntrea/a popula ie a 'apitalei este evacuat *n 6 ore si
trimis la munc silnic. )nceputul re/imului ;hmer ro u (pre"idat, doar de 2orm, de
ctre -orodom 3ianu? si de so ia sa HoniLue. )n realitate, cei doi sunt pri"onieri *n
propriul palat 2ost re/al . 2r lumin electricA -, le sunt uci i cel pu in doi copii, etc.,
i al (auto,/enocidului cambod/ianE minimum 6 milioane de mor i, *ntre un s2ert si o
treime din popula ie. Re/imul ?hmer ro u - re/im limit *n istoria umanit ii (erau
considerati inamici ai re/imului practic to i cei care stiau carte, care vorbeau limbi
straine, etc. . era aplicarea teoriei maoiste a :luptei satului impotriva ora ului: .
accep iunea speci2ic chine" a luptei de clas - dus p*na la extrem, 2orm de :tabula
rasa: la adresa oricrui trecut, prin 2or a lucrurilor, necomunistA,. Proclamarea
:;ampuchei $emocratice: (aprilie, 145D-5 ian 1454,, stat criminal cu proprii cet eni.
0riada /enocidarE Pol Pot (doctor *n 2ilo"o2ie la 3orbona *n anii D0A Hort *n /herila
care a continuat sporadic, *n 1448, cutat, declarat criminal de r"boi, dar ne-a@uns *n
2a a vreunui tribunalA,, ;ieu 3hamphan, Ben 3ar&, secondati de $u 0che (sin/urul
@udecat *n 2ata 0ribunalului Penal )nterna ional pentru 'ambod/ia, ce si-a inceput
lucrrile *n ian. 6004! $u 0che, care a colaborat cu tribunalul, a 2ost /sit vinovat si
condamnat, dar a anun at ca va contribui i la /sirea lui ;ieu 3hamphan si Ben 3ar& .
toate premiere in procesul comunismului,. )nva"ia vietname" pune capt experie ei
limit cambod/iene (5 ian 1454,. 'eausescu avea bune le/turi cu Pol Pot i cu
-orodom 3ianu?, 2recven i oaspe i ai %ucure tiului. 'eau escu vi"itea" :;ampuchea
$emocratic: *n 1458, unicul e2 de stat care vi"itea" re/imul ;hmer ro u (probabil
sim ea a2init iV! cu oca"ia vi"itei se tipreste si un numr, probabil unic, al unui
2antomatic cotidian, Revolutia,A. $up 1454, liderii ?meri-ro ii 2u/ *ntr-o nou /heril.
Iuvernarea pro-vietname"a 1en/ 3amrin (1454-1440,. Revenirea lent la normalitate.
$in 144=, 'ambod/ia redevine monarhie, cu re/e -orodom 3ianu? (teoretic domnea
din 14+1, dar renun ase de bun-voie la tron in anii D0, rm*n*nd se2ul statului p*n *n
1450,, mort *n 1448. (ctualmente, unul dintre 2ii este re/e. Partidul lui 1en/ 3amrin a
devenit un 2el de Partid socialist, ce particip la @ocul democratic, alturi de partidul
monarhist al sianu?istilor (centru dreapta- Cuncipe?,. (ilme) $espre re/imul 3,mer
ro u , de v"ut 2ilmele Urlete .n t+cere (148DT, i A4ocatul ;erorii (despre celebrul
avocat 2rance" procomunist JacLues Qer/es, aprtorul lui Pol Pot,, de ;evin Hc
$onald, 6005(T,.
Laos- capital+ 8ientiane- alt sanctuar pentru vietcon/, *n anii 70- cel mai
npstuit economico-socialo-/eo/ra2ic stat indochine", 2r ie ire la mare ) lupta dintre
prin ii rivali 3u2anovon/ (pro-comunist, si 3uvanna Cuma (pro-occidental,
:neutralist:,. Partidul comunist /heril Patet9 Lao, condus de ctre ;a&sone
Phomvihane (din 14DD,, omul 2orte, preia putere, ca prim-ministru, aliat cu
3u2anovon/ (cur*nd dat a2arA,, in 145D, *n acela i context al cderii 3ai/onului, "is de
;issin/er :al dominoului:. Revenirea la :normalitate: *n contextul prbu irii
comunismului, de dup 1440. ;a&sone Phomvihane este e2 al statului, din 1441.
! India-Pa<istan-=an$lades9 (p*n *n 1451, 2ostul Pa<istan de Est,
E'on2lictul indo-pa?istane", nasterea %an/ladesh (seicul Hu@ibur Rahman, li/a
(Kami, adeversarul lui %hutto, 1451,. Zul2i?ar (li %hutto (presedinte, de orientare
nealiniata, 1451-5= si prim ministru, 145=-55, al Pa?istanului, executat de noul
presedinte I.ral Zia ul 1aL, *n 1458,. $ecoloni"area portu/he" sin/eroasE Ioa
ocupat de )ndia *n 1471. ;imorul de Est (ocupat de )ndone"ia, 145D,. Iuerrilla
condus de Wanana Iusmao (a@un/e la puterea *n anii S40, cu a@utorul 2ortelor
interna<ionale conduse de (ustralia, contra )ndone"iei,. $ecoloni"area pasnicE
Hacao, restituit R.P. 'hine"e, 1444. )nva"ia sovietic *n (2/anistan (6+ dec.1454,.
9. Problema a2$9an+E $e la s2irsitul sec. W)W, (2/anistanul, ca si )ranul, este un re/at
tampon, in principiu sub in2luenta britanica, la /ranita cu lumea rusa ((cordul ruso-britanic
din capitala ;abul, din 1405, premi"a a (ntanteiA,, ulterior sovietic, dar, de 2apt, teren de
disputa intre Hoscova si 8ondra, con2lict devenit, dup 14+D, 9st-Qest. Prevalind in2luenta
britanic, pina la 2inele anilor U50, va exista un (2/hanistan pe calea occidentali"rii si a
democrati"rii (monarhie constitutional, 147+, primele ale/eri libere, 147D,, p*n c*nd re/ele
Zaher a 2ost i"/onit de o lovitur de stat (145=, si vrul su, Hohammad $aoud, care a
proclamat republica democratic (145=-58,, a 2ost rsturnat si asasinat de un puci comunist .
1458, condus de o2iterul pro-sovietic 1a2i"ullah (min (aprilie, 1458 . 1454,. 9su*nd, este
*nlocuit de mai durul %abra? ;armal, care cere a@utorul NR33 (6+ dec. 1454,E R"boiul din
(2/anistan (ocupa<ia sovietic,E din 1= milioane locuitori, 1 milion de morti, D milioane
re2u/iati (*n Pa?sitan si )ran,. 9popeea re"istentei mu@ahidine (1454-1484,. 3e eviden ia"
le/endarul comandant Hassoud, se2ul re"istentei din -ord (omor*t 6001, socotit, probabil,
prea pro-occidentalA,, din minoritatea tad@i?. )mplicarea N3( *n 2avoarea re"istentei a2/hane,
inclusiv prin Mssama ben 8aden ( v. 2ilmul Rzboiul lui 0,arlie, cu Julia Roberts, N3(,
6007T,. Rolul celebrelor rachete Sting,er, ce, lansate din rucsaci a2la i pe spinarea
mu@ahiddinilor, doborau elicopterele sovietice, /hid*ndu-se dup cldura emanatA Rusii ies
in2rinti. Iorbaciov retra/e (rmata Rosie (ultimul soldat - 1D martie 1484,. 'a"ul (2/hanistan
a dus la prbusirea ima/inii internationale a NR33, mai ales *n r*ndul alia ilor si tradi ionali
din lumea a )))-a, i din mi carea non-alinia ilor (din carea (2/anistanul 2cea parte,. 1484 .
1447E Iuvernele de uniune na<ional ale coalitiei antisovietice, recunoscute de comunitatea
international, *ncearc reconstruc<ia <rii, /rav devastate, dar problema a2/an intr *ntr-un
con de umbr, eclipsat de prbu irea comunismului, a NR33, etc.. M nou 2or< apare *n anii
U40E talibanii, studen<i teolo/i, 2ormati in scolile coranice din Pa?istan, bene2iciind, probabil,
#i de o un /rad de complicitate al autorit<ilor acestei <ri. 9i declan#ea" o o2ensiv *mpotriva
/uvernului central de la ;abul, *nc din 1446. 0alibanii intr *n capital *n septembrie, 1447,
#i instaurea" un /uvern islamic radical, de tip medieval, ne-recunoscut de ma@oritatea
comunit<ii interna<ionale. 3tatul este proclamat emirat islamic, condus de ctre misteriosul
mollah Mmar. 3ta/ul este *nlocuit cu unul verde, al )slamului. %abra? ;armal este ucis cu
cru"ime #i expus publicului. Irave discriminri ale 2emeii sunt introduse (excluse din spitale,
#coli, etc.,, le/ea islamic - sharia . este o2iciali"at, 2ilmele, cinemato/ra2ul, 2oto/ra2ia
(admis, excep ional numai pe acte de identitateA,, televi"iunea, sportul, chiar i @ocul cu
"meele ( v. 2ilmul omonimT,, s*nt inter"ise. 9conomie ba"at pe cultivarea macului, pentru
dro/uri (nici americanii nu reu esc s extirpe, dup 6001, aceast, practic, mono-culturV,.
(2/anistanul devine terenul de antrenament privile/iat al teroristilor (l Xuaida, condu#i de
Mssama ben-8aden (ex.E un 2ost pilot al companiei de avia<ie (riana, inactiv dup inva"ia
sovietic, a mrturisit c a 2ost obli/at s antrene"e, pe sin/urul avion %oein/ 505 al 2ostei
companii, un /rup de terori#ti suspecta<i de a 2i participat la atacul de la 11 septembrie 6001,.
)n po2ida protestelor N-93'M, *n primvara 6001 s*nt dinamitate dou statui /i/antice ale lui
%uddha, patrimoniu cultural al omenirii, pe motiv c o2ensau iconoclastia musulman.
(cestei situa<ii de anomie *i va pune capt interven<ia aliat -(0M, de la s2*r#itul anului
6001. $in 6006, /uvern al normalizrii, condus de un respectat 2ost comandant din re"isten<a
combatant, 1amid ;ar"ai. Revenire *n tar a 2ostului re/e, Zaher 3hah, din exilul de la
Roma. (nevoioasa re*ntoarcere la democra<ieE convocarea Loya 4irga ((dunarea tribal
tradi<ional - Parlament,, #i la le/alitatea interna<ional.
1/. India) perla coroanei britanice:, *si proclam independen<a ne/ociat cu ultimul
/uvernator britanic, lordul Hountbatten (unchiul pre2erat al re/inei 9sisabeta, ucis de (rmata
Republican )rlande" . )R(, *n 1454A,, la 1D au/ust 14+5. Parintele independentei indiene
este Hahatma Iandhi, 2ondator *n 1460 al mi crii de emancipare, (mi care a crei conducere
o cedea" *n 1468 lui -ehru, - avocat, apostol al non-violentei, simbol, *nc de la s2isitul sec.
W)W, al aspira<iilor indiene pentru independen<, ucis de un 2anatic hinduist in 14+8 . dar cel
care o dob*nde te concret este JaKaharlal -ehru, prim ministru 14+5-147+, lider al partidului
'on/resului -ational )ndian, ce domin via<a politic a democratiei indiene, recon2irmat de
ale/eri libere, corecte si pluraliste, din 14+5 pina a"i (cu exceptia parante"ei 1455-1454Y80,
cind coalitia 4anata l-a *nlocuit, scurt timp, de la putere, i 1448-44,. 14D0, 'onstitu ia
democratic a )ndiei laice i 2ederale, *mpr ite *n state decupate pe criterii etno-lin/vistice.
-ehru va adopta po"i ii pro sovietice, *n special dup a/resiunea 'hinei contra 0ibetului, ce
va duce la anexarea 0ibetului, la r"boiul sino-indian (14D8-71, i la 2u/a din 8hasa spre
)ndia (ora ul $harma-3ala, *n 1&malaia, a e2ului spiritual al budismului, $alai 8ama (viitor
premiu -obel pentru pace, a2lat *n exil p*n a"i,. -ehru va pasa puterea, *n partid si in stat,
2iicei sale, puternica )ndira Iandhi (n. 1415-148+, prim ministru 1477-55 i 1480-148+,
asasinat de un extremist si?h,. (ceasta, *n lipsa 2iului su cu aptitudini politice, 3an@a&, mort
tot *ntr-un atentat, va trans2era, la r*ndul ei, puterea *n partid 2iului sau Ra@iv Iandhi, pilot de
avion i ne-pasionat de politic, devenit prim ministru (148+-1484,, dar este, i el, asasinat
(1441,. Nlterior, puterea *n Partidul 'on/resului (2ie2 al 2amiliei -ehru-IandhiA, va a@un/e
*nt*i la -arashima Rao (prim ministru, i apoi *n m*inile vduvei lui Ra@iv, italianca 3onia
Iandhi (2iind italianc, nu a a@uns *nc prim ministruA,. Rn 1447 i 1448, drepta hindus din
Partidul -a ional )ndian, %PJ, c* ti/ ale/erile (dar *n 1447 nu pot 2orma /uvernul .
consecin E coali ii 2ra/ile de centru-st*n/a, cu Partidul 'on/resului,. )n 1448-44, prim
ministru Qa@pa&ee (vot de ne-*ncredere, 1444,. )n anii 40, )ndia devine i putere nuclear. )n
)ndia, *n anii 50-80, se produce i un con2lict cu popula ia si<9, mai bo/at, din -ord,
culminat cu un masacru petrecut *n ora ul lor s2*nt, (mritsar. 0radi<ional, )ndia are, cum am
v"ut, relatii tensionate cu 'hina, ce au dus p*na la un con2lict armat, pe inaltimile
himala&ane, cu oca"ia cri"ei din 0ibet (2u/a lui $alai 8ama in )ndia, 14D4 si, ca un corolar,
ocupatia chine"a asupra acesti republici monastice: budiste, spri@inite de )ndia,, compensate,
*n schimb, prin rela<ii 2oarte bune cu NR33, pentru care a constituit un partener privile/iat,
inclusiv *n sens anti-chine", *n special pe vremea lui Hao. $in acest motiv, rela<ia cu N3( a
2ost adeseori di2icil #i ambi/u. 0ensiuni permanente, mer/*nd p*n la con2lict armat repetat
cu Pa?istanul vecin #i ve#nic rival. )ndia a 2ost co-2ondatoare, alaturi de Bu/oslavia lui 0ito
(ini<iator,, de 9/iptul lui -asser si de )ndone"ia lui 3u?harno, a 3i%c+rii Nealinia7ilor,
puternica *n anii S70-S50, dar din ce *n ce mai ca"ut sub orbita Hoscovei (actualmente redus
la o larv, este condus de 'ubaA,. )ndia . circa 1 miliard de locuitori, cea mai mare mi"erie
din lume, dar si enclave de modernitate capitalist (computere, ind. cinemato/ra2ica .
%oll&Kood . motori"are popular . de la motorete si ma#inile 1industan, pe model Ciat-1100,
anii U70, la actualele Haruti 800, si la ultima apari<ie, spectaculoasa -ano, produs de 0ata-
Hotors, ma#ina cea mai ie2tin din lume, de 6D00 dolari, pentru 8umea a )))-a, pre"entat *n
ianuarie, 6008A,. )n 14+5, *n momentul proclamrii independen<ei, desi pe teritoriul sau vor
rm*ne peste o sut de milioane de musulmani, 2osta perl a coroanei britanice, :colonia
)ndia:, va pierde provinciile compact musulmane ce vor constiti Pa?istanul. )ntre 6006 i 605,
pre edinte a 2ost, *n premier, un musulman, omul de tiin , in/iner de rachete, (bdul
;(8(H, $in 6D iulie 6005, alt premierE pre edinte este o 2emeie, avocata Pratibha P(0)8.
Pr edin ia )ndiei are doar o 2unc iune simbolic.
Sri Lan<a (p*n *n 1456, Ce>lon"E stat insular, 77 mii ?m6, 18 mil locuitori, capital
'olombo, la sud de )ndia, 2ost colonie britanic (din 1547,, 2ost portu/he" (sec. WQ), i
olande" (1788-1547,, independent din 14+8. $in 145+, or/ani"a iile minorit ii tamul
(60>, reli/ie induist, * i doresc independen a contra ma@orit ii cin/ale"e (80>, reli/ie
budist,, cum a 2ost *n 9vul Hediu, sec. W)Q-WQ). Iheril a minorit ii tamul (:0i/rii
tamul:, din re/iunea 9elam, nordul insulei (ora primncipal Ja22na,, i r"boi civil, din 148=
(consecin E numero i re2u/ia i tamuli *n Mccident,. (menin ri de secesiune, reprimate.
Rebeliunea tamul este su2ocat abia *n 6004. Hul i ani, 'e&lonul a 2ost condus de ctre d-na
3irimavo %andaranai?e (n. 1417,, lider al 3ri 8an?a Creedom Part& (centru-st*n/a,, cunoscut
prim ministru (succed*nd so ului 3olomon, prim ministru 14D7-14D4, asasinat. $na
%andaranai?e va conduce *ntre 1470-147D! 1450-55, 144+. 9ste :)ndira Iandhi sri-lan?e":.
$inastiiE 2iica ei, 'handri?a %andaranai?e-;umaratun/a, a 2ost i ea prim-ministru i
pre edinte (144+,, cu mama sa prim-ministruA Nn alt lider sri-lan?e" cunoscutE J. R.
Ja&aKardene, prim ministru 1455 si pre edinte (1454 . 1484,, conservator. 1485-1440,
Iuvernul 3ri-8an?a cheam *n a@utor, 2r e2ect, armata indian contra insur/en ilor tamuli.
R"boiul civil se termin *n 6004. Ieneralul Conseca, se2ul campaniei anti-tamul, se pre"it
contracandidat (perdant, al opo"i iei la pre edin ie (6+ ian. 6010, i acu" abu"uri.
Pa<istan) creat prin desprinderea re/iunilor compact musulmane de colonia )ndia (ce
/rupa si teritoriile musulmane, alturi de cele hinduiste, lar/ ma@oritare,, *n momentul
proclamrii independen<ei 2a< de Harea %ritanie (1D au/ust 14+5,. Prota/onistul proclamrii
independen<ei Pa?istanului este (li $J)--(1. 3pre deosebire de )ndia, Pa?istanul, stat
islamic, dar moderat, nu va ram*ne o democra<ie dec*t saltuar, /rani<a dintre dictatur si
democra<ie controlat 2iind extrem de labil. )n special *n timpul /uvernrilor autoritare,
Pa?istanul se va a2la *ntr-o permanent disput cu )ndia, mer/*nd p*n la repetate ciocniri
armate (14+5-+4! 147D, si la un con2lict endemic, mocnit, *n principal /enerat de concuren<a
pentru controlul re/iunii 'ashmir, din nordul )ndiei, /rani<a dintre cele dou state av*nd un
contur *nc nede2initivat. Prin re2lex, Pa?istanul va *ntre<ine bune rela<ii cu N3( #i cu 'hina,
si di2icile cu NR33. 'ea mai popular 2i/ur politic a 2ost Zul2i?ar (li-%1N00M (1464-
1454,, liderul Partidului Poporului din Pa?istan (PPP,, prim ministru *n anii 1450-5= #i 145D-
1455, re2ormator, cu un proiect, oarecum, de st*n/a, *n care punctul cel mai important a 2ost
re2orma a/rar. )n timpul lui se petrece *ns secesiunea Pa?istanului de 9st, actualul
=an$lades9, ce 2acea parte din Pa?istanul proclamat *n 14+5, dar era situat la mii de
?ilometrii est de Pa?istanul "is de Qest: (capitala )slamabad,, dincolo de )ndia, pe delta
2luviului Ian/e, populat tot de musulmani, dar care nu mai dorea sa apartin de Pa?istan.
(ceasta duce la un ra"boi civil s*n/eros (1451,. =an$lades9-ul, desi musulman, va 2i a@utat
de )ndia, *n cheie anti-pa?istane". Printele independentei Pa?istanului de 9st, devenit
%an/ladesh (1451,, o democra ie 2ra/il (cu tent islamic moderatA, i una dintre cele mai
srace ri de pe planet, av*nd capitala la $acca, a 2ost #eicul Hu@ibur R(1H(- (1451-
145D, asasinat de ctre Zia ur-R(1H(-, pre edinteE 1458-1481,. $up o parante" militar
(1486-1440, /eneralul 9R31($,, opo"i ia, condus de ctre :be/um: (G:doamna:, ;haleda
Z)(, vduva lui Zia ur-R(1H(-, c* ti/ ale/erile (1441, i devine prim-ministru. $up
ale/erile din 1447, *i succede, democratic, tot o 2emeieE lidera opo"i ie, 1asina O(J9$.
Rn Pa<istan, Zul2i?ar (li %1N00M, educat la Mx2ord, provine dintr-o ilustra 2amilie
de mari lati2undiari din provicia pa?istane"a 3ind. 0atl sau a 2ost *nnobilat cu titlul de sir:,
de 'oroana britanic. Zul2i?ar (li %hutto va 2i rasturnat de la putere de catre /eneralul Z)( ul
1aL, *n 1455, care *l condmn la moarte prin sp*n"urtoare (aprilie, 1454, si va instaura o
sin/eroasa dictatura militar. Pe 2ondul ocupatie sovietice din (2/anistan (1454-1484,,
Pa?istanul va spri@ini re"istenta mu5a,i$$inilor .lupttori reli/io#i, #i va rm*ne prietenul cel
mai 2idel al N3(., *n re/iune. $upa mai multe alternri *ntre dictatur si democratie, *n 1487,
2iica lui Z. %hutto, %ena"ir (14D=-65 dec. 6005,, va deveni, c*sti/*nd *n ale/eri libere, prima
2emeie prim ministru, la numai == de ani, dintr-o tar musulman.Qa 2i rasturnat o prima
dat de la putere *n 1440, va reveni *ns *ntre 144= si 47, dar acu"atiile de coruptie o vor 2ace
s piard din nou puterea, *mpin/*nd-o la exil (sotul sau va 2ace 8 ani *nchisoare pentru
coruptie,. )n 1444, la putere, *n Pa?istan, tot printr-o lovitura de stat, dar relativ pa#nic, va
veni /eneralul Perve" Husharra2, ce va institui o noua dictatura militara, ce durea" p*n a"i.
)n oct. 6005, Husharra2 va ne/ocia cu opo"itia din exil, cu $na %ena"ir %hutto dar si cu alt
2ost premier din primii ani U40, -ava" 3hari2, revenirea la democratie, pro/ramat prin
ale/erile din ian, 6008. Potrivit pronosticurilor, $na %hutto avea cele mai mari #anse.
(sasinarea acesteia, la 65 dec 6005, *n circumstante rmase *nc obscure (2iind %ena"ir de
orientare pro-occidentala si anti-islamist, se bnui#te ca asasinatul a 2ost opera ramurii
pa?istane"e a miscrii al-Xuaida, desi planea" suspiciuni si asupra /eneralului Husharra2
*nsusiA,, a "/uduit lumea, si a am*nat ale/erile pina in martie 6008. )mediat, la conducerea
PPP a 2ost ales 2iul lui %ena"ir %hutto, student *n (n/lia, *n v*rst de numai 14 ani. Pre edinte
al Pa?istanului a 2ost ales (*n 6008, de ctre Parlament, (ssi2 Z(R$(R), so ul doamnei
%ena"ir, de mul i ani bnuit de mare corup ie (e poreclit :Hr. 10>:A,. Politica de clan, ca si *n
)ndia, %an/ladesh, 3ri-8an?a, etc., continuV
11. (merica de 3ud si elemente in le/atura cu (merica de -ord, post-14+D. Presedintii USA)
0ruman, 9isenhoKer (eroul din r"boi,, ;enned& (asasinat, 147=, Johnson, -ixon (debarcat
prin impeac,ement de a2acerea Oater/ate, 145D, moment 2ara precedent,, 'arter (relansarea
in 2or< a principiilor drepturile omului si consilierul sau de ori/ine polone" Zbi/neK
%r"e"ins?i,, Rea/an, %ush-tatl, etc. $e la politica de containment (*ndi/uire,, 14+D-14D+YD7,
la politica coexisten ei pa nice 9st-Qest (14D+YD7-1484,. $up catastro2a de ima/ine
repre"entat pt. ei de inva"ia Pra/a-1478, chiar sovieticii invit la o relansare a coe#isten ei
pa nice sub numele de $estin$ere, /*ndit ca o 2a" avansat a coe#isten ei . Punct culminantE
'on2erin a 1elsin?i, 145D. 'ur*nd *ns (1457, sovieticii * i dau din nou :*n petec:, i stric iar
echilibrul cu /reu ob inut, odat cu instalarea rachetelor 33-60, cu ra" medie de ac iune
(pentru decuplarea 9uropei Mcc. de N3( si spar/erea -(0M,. )ns Mccidentul d dovad de
2ermitate (*n 1454 anun instalarea rachetele Pearshin/ si 'ruise pe teatrul european,, ceea ce
2ace ca $estin$erea s rm*n o pur ilu"ie, mai ales *n anii S80. 19!/-19!9E din cau"a ripostei
2erme occidentale (scutul nuclear preconi"at destinat s "drniceasc rachetele sovietice i
planul de instalare al rachetelor Pearshin/, s*nt reparcurse toate etapele r"boiului rece, de la
*n/hetul total (dec. 148=, ru ii se retra/ de la nes2*r itele ne/ocieri de la Ieneva,, p*n la
prbu irea Zidului %erlinului i la dispari ia, prin auto2surpare, a NR33 (victim a propriilor
sale nea@unsuri i dis2unc ionalit i, economice si sociale . o premier *n istorieA,. Mccidentul
- cu a@utorul realismului lui IorbaciovA- c* ti/ R"boiul ReceA
Canada si problema separatismului din XuebecE 2ranco2oni si an/lo2oniE Ren[ 8evesLue,
2ondator al Partidului LuebeLue" (1478, si %ourassa, re2erendumurile esuateE 1481 si 144D.
In America Latin+) na terea, din mi"eria 2avellas-urilor (bidonville-uri,, a ;eolo$iei
Eliber+rii, curent catolic-social de st*n/a (ini iat *n anii S70 de arhiepiscopul bra"ilian de
Reci2e si %elem, $on 1elder 'amara, i discipolii si, 8eonardo %o22, etc. ,, cu imens impact
i *n a2ara continentului . Cuba (v. mai @os, si Cidel 'astro . rstoarn pe dictatorul Cu/encio
%atista, 1 ian. 14D4, se apropie de NR33, cri"a rachetelor (1476,, lumea *n pra/ul r"boiului
nuclear. Re/imul comunist monopartid, nationali"ri (doar numele de R. P.: 'uba lipseste, si
uni2ormele de tip sovieticA,. C9ile, cea mai serioasa si mai european: tara sud-american.
Presedintele marxist 3alvator (llende, ales democratic (*l *nvin/e pe democrat cre tinul
9doardo Crei,, dar cu o /uvernare *n cri" alimentar si social, tot mai aproape de 'uba si
NR33 (1450-5=, #i lovitura de stat s*n/eroas a /eneralului Pinochet (11 sept 145=,.
$ictaturaE 145=-40. 9secul experimentului :*n mediu aseptic: (2r sindicate, partide de
st*n/aV, 2cut de economi tii ultra-liberali din coala lui Hilton Criedman (:'hica/o %o&s:,
vs succesul su *n N3( sub Rea/an, con2irm le/tura indisolubil dintre economia de pia
i democra ieA. $up o e2emer re2acere, imediat dup lovitura de stat, economia chilian
intr *n cri". $emocratia post 1440 cu /uvernri de centru st*n/a (1440-6010 . democrat-
cre tinii Patricio (lK&n i 9duardo Crei @r., dna Qictoria %achelet, socialist (6006-6004,, iar
acum, ian. 6010, alternan a cu un conservator,.
Problema Nicara$ua si /uvernul sandinist (1454-40E iulie, 1454, cderea dictaturii
dinastiei 3omo"a, la putere din 14== . (nastasio 3omo"a - tatl, se2 al Ir"ii -a<ionale, *n
14=+ *l ucide pe (u/usto 'esar 3andino, erou al /uerrillei anti N3( *n timpul ocupatiei 1416-
==. 3omo"a, din 14=5, presedinte, asasinat 14D7, urmat de doi 2ii, 8uis si (nastasio! 1454 -
conducerea sandinist, *n 2runte cu $aniel Mrte/a (n. 14+D,, poetul preot 9rnesto 'ardenal, cu
2ratele acestuia, etc. intr in capitala Hana/ua cu a@utor at*t N3( c*t si 'uba! Crontul
3andinist de 9liberare -ational (C38-,, creat *n 1471, condus de Mrte/a din 147D. 'urind,
cu Rea/an, N3( nu mai spri@in C38-, care se radicali"ea". Camilia antisomo"ist bur/he"
'hamorro, patronii cotidianului principal, 8a Prensa. Cratii 'hamorro cu mama lor Qioleta,
unii la drepta, altii, la st*n/a (un 'hamorro conduce "iarul sandinist %arricada,, cu 8a Prensa,
au un rol central *n salv/ardarea pluralismului si a libert<ii de expresie. Pstrarea unei
mar/ini de libertate politic, poate tocmai datorit 8a Prensa. Iuerrilla contra: spri@inita de
N3(! revolta minoritatii indi/ene misLuito:, an/lo2on, protestant (%iserica 2ra<ilor moravi,
din coasta de 9st, caraibic . ora#ul %lue2ields - condus de Qalclav 0rumann Ca/oth
-elson.. Qioleta 'hamorro (n. 1464,, vduva editorului 8a Prensa 'hamorro, asasinat de
3omo"a (1458,, liberal, a condus opo"itia le/al antisandinist (coalitia hetero/en N-M,. 9
aleas se2 al statului, 1440. $e atunci sandinistii si liberalii se alternea" la putere. 6005 -
$aniel Mrte/a, din nou pre#edinte (2usese si-n 148D-40,, dar ales democraticV ,. (ilmE
*n$er 6ire, cu -ic? -olte, Iene 1ac?man, J. 8ouis 0rinti/nant, N3(, 148= (despre victoria
sandini tilor,. Problema r"boiului civil din El Sal4ador - 61000?m6, 7 mil. loc. cea mai
prosper <ar central-american- (r"boiul 2otbalului: cu 1onduras, 1474, r"boi civil mocnit
din 1456, 2<i# din 1480, dup asasinarea arhiepiscopului Romero, de 3an 3alvador (v. 2ilmul
1onseniorul Romero, de T,! pre#edintele democrat-crestin Jose -apoleon $uarte, cruia
militarii i-au 2urat victoria *n 1456, este impus cu a@utorul N3( *n 1480. Crontul marxist
Carabundo Harti contest violent. (le/erile le/islative din 1486, cu spectacular 2ervoare
democratic, *n po2ida opo"i<iei /uerillei de st*n/a ce tra/e *n ale/tori! Pre"identialele din
148+ *l con2irm pe $uarte.. Reconcilierea din 1485-84. Revenirea dreptei ((lianta
republicana na<ionala - (R9-(:, prin ale/erea pre#edintelui 'esarini, contra extremistului
dU(ubouisson,. Para$ua>) dictatura lui (l2redo 3troessner (14D+-1484, ca Jiv?ov *n
%ul/ariaA,, partidele blanco (conservator . drepta, i colorado (liberal . st*n/a,. )n 6008, un
2ost episcop devine pre edinte de centru-st*n/a. PanamaE -asterea arti2icial a statului, *n
140=, desprins de 'olumbia, cu a@utor N3(, de in/inerul 'analului, 2rance"ul Philippe
%unau-Qarilla, ce a or/ani"at o revolt separatist. 'analul Panama (141+, si chestiunea
retrocedrii acestuia ('anal Zone: - 81 pe =6 ?m.,, , ne/ociat sub 'arter (1455,, reali"at la
=1 dec.1444. Presedentia Mmar 0orri@os, mai echilibrat, aduce o oarecare prosperitate (1450-
81,. )nva"ia din $ec. 1484, paralel cu Rev. Romn, contra dictatorului -orie/a, "is
(nanas:. Ar$entinaE o <ar instabilE populismul lui Juan $omin/o Peron P a ))-a sotie,
9vita (partidul @ustitialistE 14+7-14DDE nationali"ri, votul 2emeilor, etc. rsturnat de militari,
revine *n 145=-5+, dup scurta parante" 1ector 'ampora (mai-sept. 145=, ce-i deschide
calea! a )))-a sotie, )sabel Peron *i succede, 145+-57. 0erorismul contrapus al /ruprii de
extrem st*n/a tupamaros si al (liantei (nticomuniste (r/entinian ((.(.(.,, in
instabilitatea anilor \70.. Junta militar 8eopoldo Ialtieri - Jor@e Ra2ael Qidela (1457-148=, o
rstoarn. R"boiul din Cal?land-Halvine, provocat de Junta ca o diversiune na<ionalist
(1486,, mare vitorie a premierului Har/areth 0heacher. )n2r*n/erea in 2ata en/le"ilor
prbu#este @unta. Revenirea la democra<ieE Presedintia relaxat: Raul (l2onsin, din partidul
radical (liberal, 148=-1484, @udecarea Juntei dar si in2la<ie /alopant si colaps economic.
1484E Populistii @usti<ialisti (peronisti, revin prin 'arlos Henem (1484-1444, de ori/ine
sirian,, ce reuse#te, totu#i stoparea in2la<iei. Nrmarea dictaturiiE protestele mamelor
victimelor ucise sau disprute ('olectivul Hamelor din Pla"a de Ha&o,, ce cer adevr i
dreptate. 6001 . /rav cri" politico 2inanciar, se succed tre-patru pre edin i *n c*teva luni.
?aiti, una dintre cele mai srace i mai npstuite ri de pe /lob. 32irsitul 2amiliei dictatorilor
$uvalier (Papa $oc:, 14D5 . 1454, %ebe doc: . 1487! ale/erile din 1440, cu a@utor N3( .
este ales presedinte preotul Jean %ernard (ristide.! catastro2e naturale, inunda ii, curemurul
devastator din ian. 6010, 1D0.000 mor iV,. )nva"ia N3(, cu un a@utor simbolic din alte ri
caraibice, in 1renada (148=, arata 2emitatea lui Rea/an contra unui /uvern marxist.
$emocrati"area (mericii de 3ud *ncepute sub 'arter, devine ireversibil sub Rea/an. Peru
(populistul dema/o/ CNJ)HMR)- de ori/ine @apone", ales pre edinte *n 1484! *n2r*n/e *ns
periculoasa /heril maoist 3endero 8uminosoA Nlterior, va 2i urmrit *n @usti ie pentru
corup ie, dar 2u/e *n JaponiaV,. Uru$ua>- 148+ (presedinte 9doardo 3an/uinetti!
actualmente a 2ost ales un 2ost tupamarosA,, Columbia (*n anii 6000, /uvernare de centru-
dreapta, Nrribe, *n contra tendin cu restul (mericii 8atine, a2late la st*n/aA, - =oli4ia
(ale/erea *n 600D a lui 9vo Horales, un pre edinte de st*n/a, indi/en, devenit avocat, -
=ra,ilia (revine la democra ie *n 148D, cu pre edin ii Jose 3erne&, i 'ollor del Helo, dup
ani de dictatur (14D7-8DE 9rnesto Ieisel, Jose %aptista Ci/ueiredo, etc. ,! ale/erea, dup
6000, a pre edintele )/nacio 8ula $( 3)8Q(, "is 8N8(, de st*n/a moderat 2ost sindicalist
radical, repre"int un moment important i o adevrat alternan la putere,.
(ilm) 1on meilleur ennemi, de ;evin Hc $onald (6005T, . despre na"istul ;laus
%arbie si pere/rinrile sale sud-americaneV
1*. A2rica. (nul (2ricii . 1470. Problematica decoloni"arii. $ecoloni"area se 2ace exact *n
a@unul boom-ului economic al puterilor coloniale ((n/lia, Cranta, %el/ia, )talia,. Poate alt2el
s-ar 2i pus problema *n anii U50 si U80 (v. ca"ul insulei Ha&otte, din 'omore, ce re2u"
independenta, *n 1457. Re"ultatE *n 'omore haos, *n Ha&otte, bunstare. )n 'omore, venit
mediu, D0 dolari., *n Ha&otte . +000A )n 144+, s-au *nre/istrat serioase tulburri *ntruc*t multi
comorieni cereau revenirea la CrantaA )dem, v. prosperitatea actualelor teritorii coloniale 2a<
de vecinii independen<iA,. 3ubde"voltarea. $ecoloni"area 2rance" crea" dictaturi (cu
exceptia Sene$alului lui 8eopold 3edar 3en/hor,, multe, ulterior, c"ute *n orbita Hoscovei
(tip 1uineea lui 3e?ou 0our[, rstrurnat . 148+ de o lovitura democratic, 1abonul lui Mmar
%on/o. NR33 *ntre<inea la Hoscova o *ntrea/ universitate special pentru 2ormarea de cadre
utile: . a se citi subversiveA - *n (2rica #i *n lumea a )))-a, denumit Patrice 8umumba:,
dup liderul con/ole",, cea en/le" las #i /uverne mai acceptabile (tip @en>a lui Jomo
;en&atta, Aambia lui ;enneth $avid ;aunda,. 'aricaturileE Imperiul centr-a2rican (2ost
2rance", al lui Jean %edel %o?assa ) (145D-1454,, U$anda (2ost britanic, a lui )di (min
$ada (1451 . 1454, 6D0.000 de tortura<i si omor*<i, e rsturnat de 2ostul pre# Hilton Mbote, cu
a@utor tan"anian,, Comore -. liceenii la putere, 1455 #i loviturile in serie ale mercenarului
2ranco-suda2rican %ob $enard. Crustrrile 2a de nivelul de trai din Ha&otte (+000 2ranci pro-
capite, cca. D0 *n 'omoreA,, rmas 2rance" (departament, din 6004A, provoac mi crile
pro-2rance"e din 1448. 19ana- de la -U;rumah, pionier la decoloni"rii, 14D5, 2ondator al
uni re/im monopartid (14D5-77,, la locot. Jerr& RaKlin/s, 1454. Liberia o exceptie
democratic (tara ne/rilor americani reveniti, indep. din 18+5,, distrus *n 1480 (presedintele
Oilliam 0olbert @r. rsturnat de ser/entul 3amuel $oe #i prbusirea in haos #i r"boi civil,
*ncheiat de-abia in 6007,. =ur<ina (ex. Qolta 3up., de la 3an/ul[ 8ami"ana (1477- 1480, la
revolutia din 148=, a lui 0homas 3an?ara (ce adopta actualul nume de %ur?ina, #i la lovitura
de stat a tovarsului su cel mai apropiat, autoproclamat recti2icator: al revolutiei, %laise
'ompaor[, din 1485. Ni$eria si cri"a din =ia2ra (1475-50,, re/iune secesionsit, simbol al
srciei a2ricane, desi bo/at *n petrol. 'on2lictul dintre Etiopia (a/resat, pro Mcc., si
Somalia (a/resor, pro sovietic, pentru desertul M/aden, 1455-58. )n cursul r"boiului,
alian<ele se inversea"A,. )ndependeta BCibuti- 2ostul 0eritoriu 2rance" (22ar et )ssas (lider.
1assan Iuled (ptidon,, 1455. Aairul (R. $. 'on/o, lui Patrice 8umumba (146D-71,
con2runtat cu secesiunea provinciei ;atan/a #i Hobutu 3ese 3e?o, pro-occidental (1451-
1445,, vs. R. P. Con$o, pro-sovietic. $ecoloni"area haotic portu/he", 145+-5D (dup
revolu ia garoa7elor , 6D aprilie 145+,, las numai /uverne marxiste, cu urmri catastro2ale,
economice si sociale. Prin plecarea colonilor portu/he"i se produce prbu irea economiei
celor trei ri. 1uineea =issau (lider (milcar 'abral, - cuprin"*nd, pe atunci, i Insulele
Capului 8erde- ulterior independente -, prima care se autoproclam eliberat cu a@utor
sovietic (145=,. )nterventia cubane" (cubane"ii sunt cunoscu i ca barbu$os, dup numele
/herilelor castriste din anii D0,, in An$ola- imediat dup proclamarea independen ei, *n 145D,
pentru :proptirea: re/imului pro-sovietic al HP8( de la 8uanda, *n lupt cu pro-occidentalii
din N-)0( (a@uta i, pe sub m*n, de (2rica de 3ud via /rani a comun din nordul -amibiei,.
Cac iunile an/olaneE prosovietici (HP8( - (/ostinho -eto,, prochine"i (C-8( . 1olden
Roberto, a@utat de Zairul dictatorului Hobutu . ulterior va semi-disprea! actualmente are trei
deputa i *n parlamentA, si prooccidentali (N-)0( - Jonas 3avimbi,. $up 1440, i dup un
s*n/eros r"boi civil (cu dou reconcilieri, 144= si 6000,, se vor trans2orma *n partide politice
de st*n/a (HP8(, i, respectiv, de dreapta (N-)0(,. 3o,ambicul (miscarea CR98)HM, pro-
sovietic, condus de 3amora Hoises Hachel, si /uerrilla pro-occidental . a@utat de
suda2ricani - R9-(HM:. 'a i *n (n/ola, dar mai rapid, dup 1440, ambele devin partide
politice de st*n/a, respectiv, dreapta. Etiopia, unicul stat a2rican, alturi de 8iberia,
independent *nainte de 14+D, sin/urul traditional crestin din (2ricaE de la )mpratul (-e/us:,
1aill[ 3elassi[, eroul re"isten ei antiYHussolini din 14=7, la sin/eroasa dictatur comunist
0e2eri %ante si Hen/istu 1aill[ Hariam (14=7-145+Y145D,. 3pectaculoasa opera iune 2ul/er
israelian 1oise (148D, i apoi Solomon (1441,, de salvare de la 2oamete, mi"erie i
represiune a celor circa =0.000 de evrei etiopieni (2alasha:,. 3ecesiunea Eritreii (re/iune
isur/ent musulman, 2ost, de la s2. sec. W)W, colonie italian, ce controlea" sin/ura ie ire
la mare . Harea Ro ie . a 9tiopiei, 2a< de 9tiopia (independet din 1446, dup prbu irea
re/imului pro-sovietic Hen/istu, i instaurarea democra iei,. N.R.3.3. *n anii 145D . 1480, e
veritabia stp*n a (2riciiE apo/eul in2luentei sovietice. Problema namibiana si mi carea de
eliberare pro-sovietic 3O(PM (liderE 3am -u@oma, -amibia, 2osta colonie /ermana de
populare, 1 miilion de ?m6, cu doar un 1.600.000 locuitori, dintre care peste 100.000 albi
/ermani i ceva a2ri?aaneri, administrat de ctre (2rica de 3ud (1460-1440! *nt*i denumit
Nniunea 3ud (2rican (1460-1471,, apoi devenit Republica 3ud (2rican (din 1471,
nerecunoscut de M-N, drept care, dup acea dat, ocupa ia a 2ost de2init ile/al,. Rapidele
re/lementri ale con2lictelor din 1488-84, la imboldul Hoscovei /orbacioviene - ce taie
subsidiile mi#crilor rebele si se reconcilia" clar cu 3N( - re"olv i problema namibian,
ne/ocieri directe cu 3O(PM . 1488, independen i ale/eri libere c* ti/ate de 3O(PM, *n
1440 (anterior, (2rica de 3ud *ncercase, prin 1480-86, o re"olvarea nereu it prin trans2erul
puterii ctre un partid plurirasial nou creat, ce c* ti/ ni te ale/eri, probabil re/i"ate, 8lian a
multirasial !Turn,alle!, opus 3O(PM,.
15. Problematica apart9eidului si A2rica de Sud (6.S.A.") milioane de albi- */
milioane de ne$ri. (*n anii 50-80, actualente +8 mil., albii cca 10>, Apart9eidul (eu2emistic
- teoria de"voltrii separate:, ca 2orm+ a rasismului. (2rica de sud, din 17D6 (*n2iin area
'oloniei 'apului . 'apetoKn, - patria adoptiv a coloni#tilor calvini olande"i . burii:, si a
hu/heno<ilor 2rance"i 2u/i<i, dup revocarea 9dictului de la -antes (178D,, prin Mlanda.
3osirea treptat a triburilor ne/re, pe pm*nturile colonilor olande"i (ini<ial triau acolo doar
mici /rupuri de bo#imani, hotentoti, bantu sau "ulu. 1otento<ii s*nt decimati de variol,.
(pari<ia britanicilor (181+,. (2rica de 3ud, colonie de populare, trans2ormat de buri *n
veritabil /rdin. 'oloni"area cu britanici ia amploare dup cursa aurului din 188+. %urii se
retra/ spre nord (marele 0re?, #i 2ondea" dou republici, 0ransvaal (18D6 - pre#edinte,
le/endarul Paul ;ru/er, si Mran/e. 'on2lictul an/lo-burE 1855-81 #i 1844-1406, sub
conducera aceluia#i Paul ;ru/er (186D-140+,. $e#i burii *i umilesc pe en/le"i, e proclamata
Nniunea 3ud (2rican, parte a 'ommonKelth-ului (1410,. $emocratie, dar numai pentru albi
(va 2i a a i dup proclamarea republicii rasiste, 1471,. M 2orm de apartheid practic: exista
si *n N3(, *nainte de btliile civile ale lui H. 8uther ;in/, dar nu ridicat la ran/ de doctrin
de stat. )n anii postbelici, *n ciuda boicotului interna<ional, R.3.(. a reu#it s devin o mare
economie occidental, cu o moneda 2orte, ran$ul #i varianta sa *n aur, 9rugerran$, denumire
pstrat i dup 144+,. )n ciuda diver/entelor ideolo/ice ireconciliabile, *mpreun cu NR33,
R3(, prin puternicul trust $e %eers, a 2ixat, inclusiv *n plin r"boi rece, pre<ul mondial al
diamantelor. Mri/inile apartheiduluiE 141=, primele le/i de se/re/are. Mr/ani"a<ia secret
(2ri?aanerbond (2ondat 1418, ca 0*nra (2ric de 3ud:, nume cu re"onan< ma""inian,
promovea" interesele burilor. -ucleul dur al apartheiduluiE Partidul -ational, partidul
burilor, de /uvernm*nt (14+8-1446,, %iserica Re2ormat Mlande" din (2rica de 3ud si
(2ri?aanerbond. 14+8. Pentru a introduce apartheidul, primul ministru local, $r. Halan, rupe,
treptat, le/turile cu (n/lia, ce se opune (proclamarea Republicii - 1471,. 'omunitatea
en/le" (o treime dintre albi, nu e 2ilo-aparheid, ca burii. %iserica Re2ormat Mlande" a
(2ricii de 3ud, st*lp al apartheidului vs. biserica an/lican multirasial a arhiepiscopului
$esmond 0utu, premiu -obel pentru pace,. 'on/resul -ational (2rican ((.-.'.,, inter"is *n
1470. -elson Handela, cel mai vechi pri"onier politic din lume (1476-1440! ne-prote@at, *ns,
de (mnest& )nternational . ca" rar - *ntruc*t nu ab@ura lupta armat,. (nii D0-80 /uvernrile
QerKoerd, Qorster si %otha. R.3.(., o paria la nivel diplomatic interna ional, dar un /i/ant
economic, cu per2orman e (primul transplant de inimA - dr. %arnard, 1475, 3pitalul :Iroote
3chuur:, 'apetoKn,. 9secul politicii bantustanelor libere: (ex. statele: ;rans<ei i
;KaZulu, 1457, Cis<ei, 1455,, nerecunoscute interna<ional (pentru a scdea concentra ia de
pop nea/r *n R3( i a scpa de mult pop nea/r, pre"ent masiv acolo,. Revolta de la
3oKeto, 1457, represiunea. 3olidaritatea interna ional cu lupta popula iei de culoare cre teE
ex. roc?-star-ul britanic Paul 3imon. Hiriam Ha?eba . c*ntrea a exilat sud-a2rican de
culoare anti-apartheid (P6004,. 3olidari"area anti-apartheid i a unor intelectuali albi sud-
a2ricani (mai ales de ori/ine en/le",! %r&tten %r&tenbach,-adine Iordimer, etc. (propierea
re/imului alb de "ulusi, *n anii S80, prin se2ul acestora, moderatul Han/osuthu %uthele"i,
2ondatorul partidul )n?atha . 8iberatea . de orientare liberal:. Rasismul pur si dur, tip anii
UD0-U50, tinde s se atenue"e dup 1480. Perestroi?a: sud-a2ricanE dup schimbrile
mondiale din 1484-1440, ultimul lider sud-a2rican alb, Crideri? $e ;ler? (1484-144+, *l
eliberea" pe Handela (1440, #i demantelea" apartheidul (discursul istoric din 6 2ev. 1440,,
abro/at o2icial *n 1441. 1440-144+E Politica de reconciere cu (-' - -elson Handela, cu
'on/resul Pan-(2rican (disidenta (-', *n declin, si cu P. 'omunist. (-' se moderea" si
renun< de 2acto: la violen<. 1446E 'onvin#i de $e ;ler?, albii s2*r esc prin a accepta, prin
re2erndum re"ervat numai lor, (78> vs =8>A, ne/ocierile constitu ionale ce vor conduce la o
nou 'onstitu ie i la noua (2ric de 3ud multirasial.. 9ste pasul decisiv (de ;ler? se
2olose te i de caricatura repre"entat de 2olcloricul extremist alb 9u/]ne 0erreblanche,
2ondatorul (O%, mi carea de re"isten a2ri?anerA,. Rn tabra alb, lui de ;ler? i se opune
Partidul 'onsevator, *n2r*nt. (le/erile libere din 144+ cisti/ate cu 77> de (-', Partidul
-ational al lui $e ;ler?, 60> (se obsev pstrarea propor iei ne/ri-albi! pop. nea/r votea"
*n bloc (-', de"echilibrul, o limit a democra iei sud-a2ricane! recent, *ns, au aprut
divi"ri i *n r*ndul (-', v. rivalit ile din 6005-8 dintre 2ostul pre edinte 0habo Hbe?i i
actualul Jacob ZNH(,. 144+E R3( are o nou 'onstitu ie democratic i este declarat stat
multi-rasial. Iuvern de uniune na ional Handela P $e ;ler? (144+-47,. R3(. *#i schimb
stea/ul, nu si numele ((-' renun< la adoptarea numelui indi/en 8zania,. -elson Handela,
din *nchisoare la Premiul -obel pentru Pace (144=, impreun cu $e ;ler?, #i la pre#edin<ie
(144+,. R3(, pstrea" economia de piat si multipartitismul, dar nici NR33 nu mai exista,
spre desoebire de ca"ul Rhodesiei din 1480-84. -e putem, totu i, *ntreba, cum ar 2i ac ionat
Handela i (-' .dac NR33 nu ar 2i disprut. $e amintit instituirea, dup 144+, a 0omisiei
pentru a$evr i reconciliere , condus de arhiepiscopul $esmond 0utu, pentru a re/lementa
socotelile cu trecutulV
Problema r9odesian+. Rhodesia - colonie de populare, nu doar de exploatare, din
146=, cu autonomie intern, ca si (2rica de 3ud. 5//./// de coloni albi (multi veniti *ntre
14+0 #i 14D=, de 2rica r"boiului sau de sracia de dup, ceea ce a determinat o important
crestere economic, cu mari propriet<i 2unciare, ce au *n m*n economia, 4s. cca. :-!
milioane ne$ri (*n anii S50,. 'a R.3.(. #i Rhodesia, /ratie muncii albilor, e o mic /rdin si
o insul, *n (2rica, de prosperitate tipic occidental. 147D, )an 3mith . prim ministru, lider al
rhodesienilor albi, /rupa<i *n Crontul Rhodesian .R.C.-2ost erou al avia<iei britanice *n al ))-lea
r"boi, *n 2a<a iminentului anun< de ctre 8ondra a decoloni"rii, rupe le/turile cu (n/lia #i
proclam, unilateral, un stat al minoritatii albe (tentative similar, dar e#uate, avuseser loc *n
(l/eria *n 14D8, 1470 #i 1471, cu /eneralii 2eloni:,, boicotat de (n/lia si de M-N
(ine2icient, deoarece 3mith e a@utat de (2rica de 3ud si de Ho"ambicul portu/he",. 3pre
deosebire de (2rica de 3ud, /uvernarea )an 3mith e doar indirect rasist (:/uvernul minoritar
alb: vs. :re/imul rasist sud-a2rican al apartheidului:, cum erau denumirile consacrate
interna ional,. Hiscarile de re"istenta ale ne/rilorE Z(PN, 2ondat 1471 de Joshua -U;omo
(viceE Robert Hu/abe,, lider al popula iei matabele, pro-chine", a@utat de Zambia (2osta
Rhodesie de -ord, pre edinteE 2ostul lor cole/ sindicalist i :cona ional:, dr. ;enneth $avid
;aunda, relativ pro-occidental,! Z(-N, 2ondat 147= de Robert Hu/abe (contesta moderatia
Z(PN,, lider al populatiei shona, prosovietic (de-a lun/ul anilor, Z(-N i Z(PN au 2ost,
r*nd pe r*nd, c*nd prosovietice, c*nd pro-chine"eA,, (.-.'., 'on/resul -ational (2rican al
episcopul metodist de 3alisbur&, (bel Hu"oreKa, - moderat - #i reverendul -abatin/i 3ithole,
2ost Z(-N. $up independenta Ho"ambicului, 145D, /rea lovitura pentru economia, p*n
atunci prosper, a re/imul )an 3mith (*i su2oc ie ire al mare, aproape prin Ho"ambic . mult
mai *ndeprtat, prin (2rica de 3ud,, miscarile ne/rilor se *ntresc cu a@utorul /uvernului
marxist de la Haputo. )n 1457, Z(-N si Z(PN se unesc sub numele de Patriotic Cront:,.
)ncep ne/ocierile de la Qictoria Calls, la /rani<a cu Zambia, 1457-55. 1458-1454. )n lipsa unui
acord cu Z(-N si Z(PN, )an 3mith a@un/e la un compromis cu moderatii (bel Hu"oreKa i
-abatin/i 3ithole, ce duce la ale/erile din aprilie 1454, boicotate de Z(-NPZ(PN.
Hu"oreKa este numit prim ministru al statului bi-rasial ZimbabKe-Rhodesia (capital
3alisbur&-1arare,, ceea ce nemul<ume#te Z(-N #i Z(PN. (cordurile de la 8ancaster 1ouse,
61 dec. 1454, re"olv disputa, reusind s o #i aduc *ntr-un cadru exlusiv occiental,
exclu"*ndu-i pe sovietici *n plin er de o2ensiv sovietic (al doilea ca" dup pacea e/ipto-
israelian, #i aduce reconcilierea . prima mare victorie a lui Har/areth 0heacher. Rhodesia
redevine, 2ormalmente, timp de #ase luni, la statu :uo ante, de colonie britanicE /uvernator,
lordul 3inclair, nepotul lui 'hurchill. Hartie, 1480E noi ale/eri sub /arantie britanicE Z(-N
si Z(PN pe liste separate. Hu/abe, votat de to<i shona:, dar si de unii matabele:, e
*nvin/tor, cu 7=>, -?omo, 6+>, Hu"oreKa . =>, restul . albii lui )an 3mith, din R. C.:,
60 mandate la sub D> din populatie. Proclamarea pa#nic #i consensual a Rep. ZimbabKe
(18 aprilie 1480,, stat pluralist, este o premier *n (2rica epocii, *nc dominat de sovietici.
3alv/ardarea pluralismului politic #i a libert<ilor, *ntr-o (2ric, practic, monopartid (Partidul
lui )an 3mith, tot cu initialele R.C., acum, Crontul Republican: - ca #i alte partide albe,
precum disidenta lui (ndreK 1olland, au /arantat pre"en<a *n Parlament, prin discriminare
po"itiv, pentru dou le/islaturi, situatie *ntrerupta *ns inainte de vreme, in 1485. $up o
scurt parante" monopartid, Patriotic Cront se re2ace i, din 1440, se trece din nou la
multipatitism,, c*nd *nc exista NR33 pre-Iorbaciov, pstrarea economiei de pia< #i a
societ<ii de tip occidental avansat repre"int un succes 2r precedent pentru Mccident si
convin/ ma@oritatea colonilor albi s rm*n, ceea ce a 2cut s nu se prbu#easc economia,
ca *n (n/ola sau Ho"ambic. 1480 . 1488E Hu/abe e prim ministru, rev. 'anaan 3odindo
%anana (personalitate de ran/ul )),, pre#edinte 2ormal. $isputa cu Joshua -?omo, liderul
populatiei matabele, cu 2ie2 *n al doilea oras ca mrime, %ulaKa&o, se exilea" (1486-1485,.
Revine 1485 si se uni2ica Z(-N cu Z(PN *n Z8;* 2 Patriotic 6ront!&. $in 1488, Hu/abe
trans2orm ZimbabKe *n stat pre"iden<ial #i devine pre#edinte, -?omo, vice-presedinte (1485-
1444, p*n la deces,V ZimbabKe constituie o excep<ie (pstrarea democra iei . ce, cel pu in
teoretic, existase de@a pentru albi - i pstrarea economiei de pia , libertatea presei, etc.,, ce
nu urmea" calea celorlalte <ri a2ricane. 0eoretic, ZimbabKe trebuia s constituie un model #i
pentru (2rica de 3ud. Hi"a *ns i a acordurilor de la 8ancaster 1ouse, dicolo de ca"ul
ZimbabKe, era chiar /sirea unei solu ii re"onabile pentru : ara apartheidului:A M di2eren E
*n vreme ce practic to i rhodesienii albi aveau i cet enia britanic, marea ma@oritate a albilor
sud-a2ricani nu, deci, *n ca" de de"astrru, adic de evolu ie tip (n/ola-Ho"ambic (co marul
cancelariilor occidentale,, nu aveau unde s mear/. Plus di2erenta de proport iiE =00 mii
rhode"ieni albi versus D-5 milioane sud-a2ricani albiA Iuvernarea Hu/abe - *n contratendin<E
de la modelul *n bine:, re"onabil si responsabil, din 1480, la o involu<ie ctre autoritarism,
con2iscarea abu"iv a unor propriet<i (paradoxal, mai ales dup 1444-6000 - c*nd toat (2rica
a a@uns, at*t de /reu, la pluralism, economie de pia<, etcA- exclus din 'ommonKelth, 6006,
pentru repetate 2raudri de ale/eri . di2eren<a dintre putere #i opo"itie 2iind extrem de redus -
, intimidri de oponen<i si @urmali#ti, arestri, etc. . dar, totu i, presa rm*ne liber, dac poate
stri/a, pe pa/ina *nt*iE :Hu/abe 2ur ale/erileA:,. Problema post 6000 pare a se re"olva
*ncep*nd cu acordurile din 6004 ce, cu mediere sud-a2rican, au dus pe liderul de opo"i ie
Hor/an 0sKan/irai (aliat cu albii, i c*sti/tor moral al ale/erilor 2alsi2icate din martie 6008,
la postul de prim-ministru, pre edinte rm*n*nd tot mai contestatul Hu/abe (prbu ire
economic, in2la ie 1700>, *n 6008A,.
14. Sistemati,are despre America Latin+)
Cuba) ultima colonie spaniol din (merica de 3ud. 9ste eliberata cu a@utorul N3( in
contextul ra"boiului N3(-3pania 1848-1844 (oca"ie cu care N3( ocup #i Cilipinele,
tot 2ost posesiune spaniol,. Jose Harti, eroul independentei 'ubei, cu a@utor N3(.
1844-14D4, 'uba, bo/at *n s2ecl de "ahr #i tutun, <ar sub puternica in2luen<a N3(
p*n la revolu<ia comunist a lui Cidel 'astro. $ictatura pro-N3( a /eneralului
Cul/encio %atista (14==-14D4,, un meti# (ca" rar printre elitele sud-americane,, are
*ns #i unele aparen<e democratice. 9secul mi#crii romantice: de la 67 iulie 14D=
(asaltul asupra ca"armei Honcada,E este *nceputul insurectiei lui 'astro, t*nar avocat
din *nalta bur/he"ie cubane", de ori/ine european. 'astro este arestat doi ani.
9liberat, 2u/e *n Hexic, *mpreuna cu 2ratele sau Raul, unde il cunoaste pe
revolu<ionarul ar/entinian, medicul 9rnesto, "is 'he:, Iuevara 2ata :romantica: a rev
cubane"e (de i va 2i inalt birocrat comunist pina in 1475 . /uvernator al %ancii
-ationale, ministru al 2inantelor etc.! *n 1475 pleac in %olivia, s sus in o mi care de
/heril! va 2i ucis de 2or ele /uvernamentale - a rmas, *n mod ciudat, un mit al
tineretului de st*n/a, nu doar comunist, interna ional,,E Revin *mpreun, pe nava
mexican Iranma (dupa 14D4, Iranma a devenit titlul "iarului o2icial al re/imului, si
reia insurec<ia (6 dec. 14D7,. )naintea"a ctre capitala 1avana - prin re/iunea 3ierra
Haestra - pe care o va ocupa, *mpreun cu parti"anii sai (barbudos: - brbo#ii,, la 1
ian. 14D4. %atista se va re2u/ia *n 3N(E )ni ial va"ut bine de N3(, re/imul se
radicali"ea" *n sens pro-moscovit, rapid. 1471, tentativ de debarcare a anticastristilor
esilati, cu spri@in ')( . *n Iol2ul Porcilor. 3int in2rinti. 1476, 'astro isi adinceste
cooperarea cu NR33 si propune instalarea de rachete sovietice . cri"a rachetelor. N3(
(;enned&, reuseste s-i determine, prin 2ermitate, pe sovietici (1rusciov, s renunte.
Re/imul cubane" devine comunist pe 2ata, desi, ca" unic in lumea comunista, nu
schimba simbolurile statului, nici uni2ormele, nici numele Republicii 'uba, ce nu
devine R. Populara sau 3ocialista 'ubaV 3uccesele lui 'astro, cu masiv a@utor NR33E
al2abeti"are de mas si asistenta sanitara, se pare, superioare mediei (mericii 8atine
din epoca. 'ri"ele re/imuluiE exodul permis de re/im al celor care doreau sa 2u/a de
pe insula (rmas *n istorie ca episodul de la portul Hariel, 1480! cel putin 60.000
re2u/iati, dupa o cri"a a ambasadelor . primii candidati la exil s-au re2u/iat in unele
ambasade, mai ales sud-americane. Nlterior re/imul i-a autori"at s plece :or/ani"at:,
dar printre ei, 'astro si-a /olit si inchisorile cu in2ractori de drept comun, pentru a
compromite exilulV,. Nn nou val masiv de 2u/ are loc pe mare, cu ambarca iuni
improvi"ate, spre N3(, prin 1440-41. Re/imul 'astro continua, desi, din 6005, 'astro
s-a retras si l-a lsat pe 2ratele su Raul, la conducere. Raul schitea" o anume, va/,
relaxare, dac nu veritabil deschidere (6008 - sint acceptate tele2oanele mobile si
computerele, nu si internet-ul, etc.,. )ncepe s se vorbeasc pu in i despre disiden E
(rmando Qalladares, disident istoric, eliberat *n 148=, dup peste "ece ani de temni
i o invaliditate /rav, Ricardo %o2ill, /ruparea :doamnelor *n alb:, mamele victimelor
represiunii (pe model mamele din Pla"a de Ha&o, (r/entina! un disident cubane" de
culoare a primit premiul :(ndrei 3acharov:, pentru $repurile Mmului, decernat de
Parlamentul 9uropean . noiembrie, 6010,, etc. %locada N3( (introdusa in 1476,
constituie pretext pentru oricare lipsuri sau represiuni. 8ui 'astro i-a 2u/it pina si
2amilia apropiata (2iica, 1440, sora e dintotdeauna o exilata activa la Hiami . 2amilia
lui provenind din buna bur/he"ie cubane"a de ori/ine europeana - etc,. Hodelul
cubane" se epui"ea", mai ales dupa Iorbaciov, 1484-40, cind dispare a@utorul NR33.
0otu i, re/imul se bucur de o anumit popularitate pe cont propriu, dac s-a putut
men ine . cu /reuA - i 2r a@utorul NR33.
(ilme) T,e Lost 0ity, de (nd& I(R')(, N3(, 600D (T,, 6reisa y c,ocolate .0p uni
i ciocolat , 'uba, de T, 144=(T,, <iario . 4urnal pe motociclet (despre @urnalul lui
'he Iuevara *n cltoria sa prin toat (merica de 3ud,, de T, 600+ (T,, 0,e
8rgentinianul i 0,e =uerilla, de (6008,.
=iblio$ra2ie)
- 'ursul dictat.
- 3. %9R-309)- si P. H)8Z(, Istoria sec. DD, %ucuresti, (ll, 1448,
- Jean-Cr. - 3MN890, Istoria comparata a Statelor comuniste, )asi, Polirom, 1448.
- Crancois C9J0M, ?istoire des BEmocraties Populaires, Paris, 3euil 1446 (nedisponibil *n
edi<ie romneasc,.
- Jan P(8HMO3;), $ic<ionar Mx2ord de )storie Nniversal 'ontemporan, 9ditura
(ll, %ucure#ti, 6007 (vol. ) #i )),.