AUTOSUGESTIA

Vindecarea după metoda Coué

 "În fiecare zi, din toate punctele de edere, mă !imt din ce n ce mai #ine"

Su$e!tia, !au mai de$ra#ă

de$ra#ă auto!u$e!tia, e!te un !u#iect
!u#iect de!tul de pu%in cuno!cut,
datorită conota%iei !ale u&or "ireale", priită cu !u!piciune,
!u!piciune, ntr'o lume aflată
aflată !u#
inc(izi%ia a#!olută a &tiin%ei, care cere ca totul !ă poată fi e)plicat &i demon!trat pe
cale ra%ională* Ei #ine, e)i!tă o mul%ime de lucruri cărora nu li !e pot aplica le$ită%i,
fără a n!emna că a!ta le anulează e)i!ten%a* +rintre ele !e află &i !u#con&tientul
omene!c, o zonă $reu de elucidat din punct de edere &tiin%ific, dar cu manife!tări
remarca#ile* +rimul european care !'a ocupat de !tudiul auto!u$e!tiei ' ntemeind o
&coală, o clinică &i adunnd o cazui!tică impre!ionantă ' a fo!t farmaci!tul &i
 p!i(olo$ul francez Emile Coué*
Coué* +riit mai de$ra#ă
de$ra#ă ca un "ori$inal" dect ca ca un om
de &tiin%ă, cercetările &i e)perien%ele !ale au fo!t preluate "n for%ă" de noua &coală
americană de p!i(olo$ie &i p!i(iatrie, care i aplică metodele cu !ucce!, att n zona
ie%ii cotidiene -iziunea optimi!tă &i pozitiă a!upra lumii., ct &i ca terapie alter'
alter '
natiă*
Cei doi "eu" "+entru a n%ele$e fenomenul auto!u$e!tiei, e!te nece!ar !ă !ă &tim că
n interiorul no!tru e)i!tă două indiidualită%i di!tincte", !pune Emile Coué*
"Amndouă !unt inteli$ente, dar n timp ce una e!te con&tientă, cealaltă e!te
incon&tientă* Ace!ta
Ace!ta e!te motiul pentru care e)i!ten%a celei de'a doua trece n mod
$eneral neo#!erată* Cu toate ace!tea, prezen%a ei e!te u&or de con!tatat* Iată un
e)emplu/ toată lumea
lumea a auzit de!pre !omnam#uli!m* To%i To%i &tiu că un !omnam#ul !e
!coală noaptea din pat fără !ă !e trezea!că din !omn, ie!e din cameră după ce !'a
m#răcat !au nu, co#oară pe !cări, traer!ează coridoare &i, după ce a e)ecutat
anumite ac%iuni !au a terminat o anumită actiitate, !e culcă la loc, iar a doua zi !e
miră, ăznd terminată o trea#ă pe care o lă!a!e neterminată* Cu toate că el e!te
autorul, i$noră faptul ace!ta* Cărei for%e i !'a !upu! trupul !ău, dacă nu for%ei
!u#con&tiente0"*
1acă facem o compara%ie ntre partea con&tientă &i cea incon&tientă a eului
omene!c, con!tatăm că, n reme ce partea con&tientă -ra%iunea. e!te dotată, ade'
!eori, cu o memorie infidelă, !u#con&tientul are, din contră, o memorie !clipitoare,
care nre$i!trează, fără ca noi !ă &tim, cele mai mici eenimente din ia%a noa!tră*
În plu!, incon&tientul
incon&tientul e!te credul &i acceptă, ca un o!ta&, ceea
ceea ce i !e !pune, el
e)ecută tot ce i poruncim* 2i cum el conduce func%ionarea tuturor or$anelor
noa!tre, prin intermediul creierului, ceea ce i !e !pune !ă facă e!te fundamental*

1re!a3 de naltă &coală

Înainte de'a pă&i mai departe n metoda ela#orată de Emile Coué, e cazul
!ă !punem că farmaci!tul &i p!i(olo$ul francez n'a fo!t doar un !implu teoretician
al auto!u$e!tiei, ci &i un practician renumit, cu o impre!ionantă
i mpre!ionantă e)perien%ă
concretă, con!tnd n mii de cazuri de indecare,
indecare, adunate n rafturi de #i#lioteci*
#i#lioteci*
A&a !e e)plică !i$uran%a a!er%iunilor !ale &i claritatea e&afoda3ului teoretic, u&or de
n%ele!* "Su#con&tientul omene!c poate fi m#lnzit &i condu!, la fel cum m'
 #lnzim un ru de munte !au un cal !ăl#atic",
!ăl#atic", !pune Coué*
"4ără (amuri &i &a, animalul face ce rea* O dată di!ciplinat, a face doar ce rem
noi"* Concluzia0 2i !u#con&tientul poate !ă fie dre!at, dar pentru a!ta e neoie !ă
&tim că !e poate -aproape toată lumea i$noră ace!tace!t fapt., iar apoi !ă nă%ăm cum
!e face ace!t dre!a3* Ei #ine, mi3locul e!te foarte !implu, auto!u$e!tia5
auto!u$e!tia5

+rocedeul e!te următorul/ n primul rnd, tre#uie !ă cntărim #ine care or fi
temele auto!u$e!tiei &i !ă repetăm de mai multe ori, fără !ă ne $ndim la altcea,
un anume ndemn poziti, de tipul/ "Am fo!t #olna, ncepnd din clipa acea!ta
!unt #ine5"* 1acă
1acă incon&tientul
incon&tientul accept ace!te
ace!te !u$e!tii, el !e auto!u$e!tionează, iar
lucrurile la care ne'am $ndit !e realizează*
r ealizează* "Su$e!tia nu e!te altcea dect un
(ipnoti!m care !e produce prin influen%a !u#con&tientului a!upra moralului &i al
fizicului uman", !pune Coué*
Atunci cnd ne conin$em noi n&ine că putem !ă facem un lucru oarecare, cu
condi%ia ca ace!ta !ă fie po!i#il, l om face, orict ar fi de $reu* 1acă, din contră,
ne ima$inăm că nu putem !ă realizăm acel lucru, el a deeni pentru noi un
o#!tacol de netrecut* E!te !uficient !ă te $nde&ti
$nde&ti că o durere trece, pentru a !im%i
cum di!pare pu%in cte pu%in &i, iner!, e!te de a3un! !ă te $nde&ti că te doare cea,
 pentru a !im%i imediat cum c(iar apare durerea*
E)i!tă unele per!oane care prezic că or aea mi$rene ntr'o anume zi,
n anumite circum!tan%e &i, ntr'adeăr,
ntr'adeăr, n ziua aceea durerile apar* Acei oameni &i'
au c(emat ei n&i&i durerea,
durerea, la fel cum al%ii &i'o alun$ă prin intermediul
 auto!u$e!tiei con&tiente -e)i!tă &i o auto!u$e!tie
auto!u$e!tie incon&tientă,
incon&tientă, !uportată de o
 per!oană #olnaă n timpul
timpul !omnului, atunci cnd cinea i !u$erează că !e !e a
indeca.* "2tiu că, n $eneral, trec drept ne#un n oc(ii lumii cnd lan!ez ace!te
idei neo#i&nuite", !pune
!pune Coué* "Ei #ine, cu ri!cul de de a trece drept ne#un, afirm că
multe per!oane !unt #olnae moral &i fizic tocmai pentru că &i ima$inează că !unt
 #olnae, fie pe plan moral,
moral, fie fizic"* 6eura!tenia, #l#iala,
#l#iala, fo#iile, cleptomania,
cleptomania,
anumite paralizii etc* nu !unt altcea dect rezultatul incon&tientului ne$ati a!upra
 planului fizic !au moral*

1ar dacă incon&tientul e!te !ur!a multora

multora dintre
dintre !uferin%ele noa!tre, el poate, de
a!emenea, !ă ne indece afec%iunile p!i(ice !au fizice* El poate !ă repare nu numai
răul pe care l'a făcut, ci !ă indece #oli reale ' a&a de puternică e!te ac%iunea !a
a!upra or$ani!mului* 7e%eta e !implă/ izola%i'ă ntr'o cameră, a&eza%i'ă pe un
fotoliu, nc(ide%i oc(ii pentru a eita !ă fi%i di!tra&i &i !pune%i'ă timp de ctea
minute/ "8ă !imt perfect, răul a trecut"* 1acă ntr'adeăr, 'a%i auto!u$e!tionat,
adică dacă !u#con&tientul &i'a n!u&it ideea pe care i'a%i oferit'o,
ofer it'o, e%i fi mirat !ă e'
de%i că !e ntmplă lucrul pe care i l'a%i ima$inat*
"1upă cele !pu!e mai !u!, !e pare că nimeni nu ar tre#ui !ă fie reodată #olna*
E!te adeărat5 Orice maladie, aproape fără e)cep%ie, poate ceda n fa%a
auto!u$e!tiei, orict de ndrăznea%ă ar părea afirma%ia mea* 6u am !pu! că
9cedează ntotdeauna:, ci că 9poate ceda:", conc(ide Coué* +rincipiul metodei !e
rezumă n doar ctea cuinte/ orice $nd care ocupă n totalitate !piritul no!tru
deine adeărat pentru noi &i are tendin%a !ă !e tran!forme n act*

"Trece, trece5"
În fiecare diminea%ă cnd ne trezim &i n fiecare !eară cnd ne #ă$ăm n pat, tre#uie
!ă nc(idem oc(ii &i, fără a ncerca !ă ne fi)ăm aten%ia a!upra a ceea ce !punem, !ă
repetăm de ;< de ori,pronun%nd
ori,pronun%nd de!tul de tare pentru
pentru a ne auzi propriile cuinte
cuinte
-ca !ă nu pierde%i &irul, folo!i%i un fir cu douăzeci de noduri., fraza următoare/
"În fiecare zi, din toate punctele
punctele de edere, mă !imt din ce n ce mai #ine"*
Cuintele "din toate
toate punctele de edere"
edere" cuprind totul, e!te inutil
inutil !ă facem
auto!u$e!tii particulare, referitoare la un anume or$an* Acea!tă
Acea!tă auto!u$e!tie tre'
 #uie făcută n mod !implu,
!implu, copilăre!c, ct !e poate de mecanic, fără niciun efort*
Într'un cunt, formula tre#uie repetată a!emenea litaniilor*
litaniilor* În ace!t fel, om reu&i
!ă pătrundem n mod mecanic n !u#con&tient &i !ă ac%ionăm a!upra lui* Tre#uie !ă
 urmăm toată ia%a acea!tă metodă, care e!te att preentiă, ct &i curatiă* În plu!,
de fiecare dată, cnd n timpul zilei !au c(iar noaptea, re!im%im o !uferin%ă fizică
!au morală, tre#uie imediat !ă ne !punem nouă n&ine că ea nu a continua &i că a
di!părea, apoi tre#uie !ă ne izolăm ct mai mult cu putin%ă -ntr'un loc lini&tit., !ă
nc(idem oc(ii &i, trecndu'ne o mnă pe!te frunte, dacă e!te or#a de!pre cea
moral, !au pe!te partea dureroa!ă, dacă e!te or#a de!pre cea fizic, !ă repetăm
foarte repede, din rful #uzelor, cuintele/
cuintele/ "Trece, trece***", atta timp ct e!te
nece!ar* Cu un pic de o#i&nuin%ă, om reu&i !ă facem !ă di!pară durerea morală
!au fizică după ;<';= de !ecunde*
Tre#uie !ă facem ace!t lucru de fiecare dată cnd e!te neoie* Acea!tă
metodă dă rezultate a#!olut
a#!olut minunate &i e!te u&or
u&or de n%ele! de ce*
Emile Coué oferă un e)emplu concludent n ace!t !en!/ "O feti%ă pe care o
a3uta!em !ă !e indece de a!tm,
a!tm, #oală pe care o aea de de opt ani, mi'a !pu! ntr'o zi
că tre#uie !ă i !e !coată un dinte* Cum o &tiam foarte !en!i#ilă, m'am oferit !ă o
a3ut !ă nu !imtă nimic* A acceptat
acceptat cu plăcere &i am mer!
mer ! mpreună la denti!t* 1upă
ce !'a a&ezat pe !caunul ace!tuia, m'am po!tat n fa%a ei &i priind'o n oc(i i'am
zi!/ 96u !im%i nimic, nu !im%i nimic***:* În timp ce'mi continuam !u$e!tionarea, i'
am făcut !emn denti!tului* +e!te o clipă, dintele era !co!, fără ca feti%a !ă fi clipit
măcar* Cum !e ntmplă de!eori, a pornit o mică (emora$ie* În loc de'a folo!i un
(emo!tatic oarecare, l'am ru$at pe denti!t
denti!t !ă mă la!e !ă ncerc oprirea
(emora$iei prin !u$e!tie, fără !ă &tiu dinainte ce !e a ntmpla*
Am ru$at'o pe feti%ă !ă !e uite la mine &i i'am !u$erat că n două minute
(emora$ia !e a opri* E)act după două minute, !n$ele !'a !' a oprit &i n locul unde
fu!e!e dintele !e forma!e un c(ea$"*
c(ea$"* Cum !e e)plică ace!t fenomen0
fenomen0 Într'un mod
foarte !implu* "Su#
"Su# influen%a ideii
ideii 9(emora$ia tre#uie
tre#uie !ă !e oprea!că:,
!u#con&tientul le trimi!e!e
trimi!e!e capilarelor &i enelor ordinul de a nu nu mai lă!a !ă cur$ă
!n$e &i, ncet, ele !'au contractat n mod natural, la fel cum ar fi făcut'o artificial,
n contact cu un (emo!tatic", !pune profe!orul francez* Acela&i ra%ionament ne per'
mite !ă n%ele$em cum poate di!părea un fi#rom uterin, de e)emplu* Incon&tientul
acceptnd ideea că "fi#romul tre#uie !ă di!pară", creierul le dă arterelor care l
(răne!c ordinul de a !e contracta* În !curt timp, fi#romul lip!it de (rană moare, !e
re!oar#e &i di!pare*
Concluzia ace!tui articol e!te !implă &i !e poate e)prima n pu%ine cuinte/
 po!edăm n noi o for%ă incalcula#ilă
incalcula#ilă care, n clipa
clipa n care o mnuim n mod mod
incon&tient, ne e!te de multe ori nefaora#ilă* 1acă, din contră, o diri3ăm ntr'un
 mod con&tient,
con&tient, calculat, ea ne aduce
aduce !tăpnirea de !ine &i &i ne permite nu numai !ă
ne !u!tra$em pe noi, ci !ă'i !u!tra$em &i pe al%ii din maladiile fizice &i morale, !ă
trăim ferici%i, oricare ar fi condi%iile din 3urul no!tru* Acea!tă
Acea!tă for%ă minunată poate
fi aplicată &i pentru re$enerarea morală a celor care au ie&it de pe calea #inelui*
 6u uita%i/ "În fiecare zi, din toate punctele de edere, mă !imt din ce n ce mai
mai
 #ine"
(ttp/>>???*formula'a!*ro>;<@
(ttp/>>??? *formula'a!*ro>;<@>@@
>@@=>terapii'alternatie'=B>
=>terapii'alternatie'=B>auto!u$e!tia'
auto!u$e!tia'
@B==Dcomentarii