Sunteți pe pagina 1din 7

ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA

Logica matematica este teoria stiintifica a rationamentelor matematice, sub aspectul


reconstruirii formale a acestora si a explicarii structurii lor.
Diviiunile stiintei lo!icii matematice sunt calculul propoitiilor si calculul pre"icatelor.
O constructie lin!vistica se numeste enunt "aca foloseste "escrierea sau comunicarea faptelor.
De asemenea, enuntul repreinta ansamblul "e semne carora li s#a "at un sens.
$n enunt se numeste adevarat, "aca afirmatia exprimata "e el corespun"e unui fapt %Aristotel&,
iar un enunt care nu este a"evarat se numeste fals.
'e spune ca un enunt respecta principiul tertului exclus "aca el este a"evarat sau fals( "e
asemenea, un enunt respecta principiul non#contra"ictiei "aca nu este simultan a"evarat sau fals.
Propozitia lo!ica repreinta un enunt "espre care se stie ca este sau a"evarat sau fals, insa nu si
una si alta simultan. Astfel, propoitia lo!ica respecta ambele principii) principiul tertului exclus si
principiul non#contra"ictiei.
Lo!ica presupune ca o propoitie exprima relatii obiective intre obiectele sau fenomenele
naturii, !an"irii si societatii. *rin urmare, lo!ica se intereseaa "e propoitiile cu sens, a"ica "e
acele propoitii in care se afirma %sau se nea!a& ca anumite obiecte ale realitatii sunt %sau nu sunt&
intr#un anumit fel, au %sau nu au& anumite relatii intre ele.
De aici se a+un!e inevitabil la impartirea propoitiilor stu"iate in lo!ica matematica in
propozitii adevarate si propozitii false.
O propoitie p este a"evarata "aca in ea se exprima ca anumite obiecte se comporta intr#un
anumit fel, iar obiectele respective se comporta intr#a"evar asa.
O propoitie p este falsa "aca in ,p, se exprima ca anumite obiecte sau fenomene se comporta
intr#un anumit fel, iar obiectele nu se comporta "e fapt, astfel.
O propoitie este sau a"evarata sau falsa, neputan" fii a"evarata si falsa in acelasi timp.
Exista in matematica, in alte stiinte si in viata curenta, enunturi "espre care nu putem afirma
cu certitu"ine ca sunt fie a"evarate, fie false. Exista alte enunturi "espre care nu putem afirma nici
ca sunt a"evarate, nici ca sunt false, "eciia asupra a"evarului sau falsitatii lor fiin" con"itionata "e
anumite "ate "e referinta. Aceasta "elimitare ne in"reptateste sa "efinim una "intre aceste cate!orii,
pentru a o "istin!e "e cealalta.
NOTATII:
*ropoitiile se noteaa cu litere mici % p, q, r, s, t... sau p1, p2...& urmate, eventual, "e enunt,
care este scris intre !-ilimele, atunci can" se "oreste ca acesta sa fie preciat.
De exemplu)
.& p) /. 0 . 1 2,
2& 3) /4 5 2,
6& r) /In orice triun!-i lun!imea unei laturi este mai mica "ecat suma lun!imilor
celorlalte "oua.,
777.referat.ro
Toate aceste enunturi sunt propoitii "eoarece "espre fiecare se poate spune "aca este
a"evarata sau falsa. De exemplul .& si 6& sunt propoitii a"evarate, iar 2& este propoitie falsa.
O clasa extrem "e lar!a "e propoitii a"evarate o constituie teoremele "in matematica.
Din "efinitie, clasa tuturor propoitiilor se "escompune in "oua clase "is+uncte, numite valori
de adevar. Astfel, "aca o propoitie este a"evarata, spunem ca ea are valoarea "e a"evar adevarul si
se noteaa, in acest ca, prin semnul 1 sau A. Can" propoitia este falsa, spunem ca ea are valoarea "e
a"evar falsul si se noteaa prin semnul 0 sau F. In ambele cauri, 0 si 1 sunt simboluri fara inteles
numeric.
De cele mai multe ori, valorile "e a"evar sunt inre!istrate intr#un asa#is tabel "e a"evar. De
exemplu, pentru propoitiile p, q, r consi"erate mai sus avem tabelul "e a"evar)
De asemenea, valoarea "e a"evar a unei propoitii se noteaa
v%p&. Tabelul prece"ent exprima faptul ca)
. "aca propoitia este a"evarata
v%p& 1
8 "aca propoitia este falsa
In matematica se intalnesc si enunturi a caror valoare "e a"evar este necunoscuta. Acestea se
numesc conecturi.
De exemplu) enuntul /Orice numar par mai mare sau e!al cu 9 este suma a "oua numere prime
impare, este con+ectura lui Gol"bac-, care "ateaa "in .4:2. *ana in preent, nu s#a reusit nici
"emonstrarea si nici infirmarea sa.
Definitiile si toate conceptele matematice se baeaa pe teoria multimilor. Mai mult,
meto"ele rationamentului matematic sunt o combinatie "e ar!umente ale logicii matematice si
teoriei multimilor.
O multime este reultatul cuprin"erii intr#un sin!ur tot a unor obiecte "eterminate ale
perceperii sau !an"irii noastre. Aceste obiecte se numesc elemente ale multimii %Cantor&.
Multimile se noteaa cu litere mari, iar elementele lor cu litere mici. Daca obiectul a este un
element al multimii M, se scrie a M %se citeste /a apartine M, sau /M contine pe a,&. 'e scrie a M
"aca a nu este un element al lui M.
Numai propoitiile sin!ure nu sunt suficiente pentru formularea tuturor situatiilor ce apar in
matematica. O versiune formaliata a limba+ului matematic trebuie sa fie consi"erabil mai bo!ata.
Trasaturile caracteristice limba+ului matematic constau in folosirea frecventa a variabilelor si a
simbolurilor speciale, precum si in posibilitatea le!arii variabilelor cu a+utorul cuantificatorilor lo!icii
pre"icatelor) cuantificatorul esential % & si cuantificatorul universal % &.
De exemplu) lo!ica propoitiilor nu este capabila sa cuprin"a urmatorul enunt privin"
numerele rationale)
% & x % & ; % & %x < ; 1= x < < ;& ceea ce, in cuvinte, inseamna) /intre oricare
"oua numere rationale "istincte se !aseste un numar rational "iferit "e acestea,. De aceea, structurile
mai fine ale enunturilor matematice apeleaa la logica predicatelor.
Predicatul %sau propoitia cu variabile& este un enunt p % x., x2, ... xn& ce "epin"e "e variabilele
x., x2, ... xn %n N
>
&, care are proprietatea ca pentru orice valori "ate variabilelor "in multimile A.,
A2, ... An el "evine o propoitie lo!ica.
p 3 r
A ? . @ ? 8 A ? .
Deci un pre"icat este bine preciat "e enuntul sau si "e multimile in care variabilele iau valori
%aceste multimi formeaa ceea ce se numeste "omeniul "e "efinitie al pre"icatului&. *re"icatele sunt
unare, binare, ternare, ... "upa cum "epin", respectiv "e una, "oua, trei, ... variabile.
De exemplu) p%x&) /x 0 2 1 :, , x A( pre"icatul p%x& este a"evarat pentru x 1 2, "ar este fals
pentru x 1 ..
Ecuatiile, inecuatiile, i"entitatile sunt pre"icate. Teoremele matematice sunt baate pe
pre"icate.
*ropoitiile se pot compune cu a+utorul asa#numitilor conectori lo!ici) non, si, sau "an"
propoitii "in ce in ce mai complexe.
Ne!atia propoitiilor)
*ropoitia notata p %se citeste non p&, care este a"evrata can" p este falsa si falsa can" p este
a"evarata, se numeste ne!atia propoitiei p.
Baloarea "e a"evar a propoitiei p este "ata in tabelul "e a"evar urmator)
Con+unctia p ropoitiilor)
*ropoitia notata p 3 %se citeste p si 3&, care este aevarata "aca si numai "aca propoitiile p
si 3 sunt simultan a"evarate, se numeste con+unctia propoitiilor p si 3.
Baloarea "e a"evar a propoitiei p 3 este "ata in tabelul "e a"evar urmator)
Dis+unctia propoitiilor)
*ropoitia notata p B 3 %se citeste p sau 3&, care este a"evarata "aca si numai "aca este
a"evarata cel putin una "intre propoitiile p, 3 se numeste "is+unctia propoitiilor p si 3.
Baloarea "e a"evar a propoitiei p B 3 este "ata in tabelul "e a"evar urmator)
Implicatia propoitiilor)
*ropoitia % p& B 3, care se noteaa p 3 si se citeste Cp implica 3,, se numeste implicatia
propoitiilor p, 3 %in aceasta or"ine&.
In implicatia p 3, propoitia p se numeste ipoteza implicatiei !antecedentul", iar
propoitia 3 se numeste concluzia implicatiei !consecventul".
Baloarea "e a"evar a propoitiei compuse % p& B 3 este "ata in tabelul "e a"evar urmator)

p p
. 8
8 .
p 3 p 3
. . .
. 8 8
8 . 8
8 8 8
p 3 p B 3
. . .
. 8 .
8 . .
8 8 8
p 3 * * B 3
. . 8 .
. 8 8 8
8 . . .
8 8 . .
Observatie) *ropoitia "e mai sus este falsa atunci si numai atunci can" p este a"evarata si 3 falsa, in
celelalte cauri fiin" a"evarata.
Ec-ivalenta propoitiilor)
*ropoitia %p 3& %3 p&, care se noteaa p 3 si se citeste Cp "aca si numai "aca 3,, se
numeste ec-ivalenta propoitiilor p si 3.
Baloarea "e a"evar a propoitiei %p 3& %3 p& este "ata in tabelul "e a"evar urmator)
p 3 p 3 3 p p 3
. . . . .
. 8 8 . 8
8 . . 8 8
8 8 . . .
Definitiile prece"ente pot fi sintetiate in urmatorul tabel "e valori "e a"evar)
Din tabelul "e a"evar "e mai sus, se constata ca pentru a stabili "aca o implicatie este
a"evarata %a"ica, pentru a "emonstra o implicatie&, trebuie verificat "oar ca) "aca ipotea este
a"evarata, reulta ca si concluia este a"evarata. De asemenea, "in acelasi table, reulta ca "aca
ipotea este falsa, in"iferent cum este concluia %falsa sau a"evarata&, implicatia este a"evarata. Tot
"in table se constata ca ec-ivalenta p 3 este a"evarata "aca si numai "aca ambele propoitii sunt
simultan a"evarate sau false.
'imilar calcului al!ebric, se poate "evolta un calcul propoitional.
Cu a+utorul unor propoitii %p, 3, r..& "ate, aplican" "e un numar finit "e ori conectori lo!ici se
pot obtine propoitii complexe numite propozitii compuse.
#alculul propozitiilor stu"iaa propoitiile compuse "in punctual "e ve"ere al a"evarului sau
al falsului lor, in raport cu valorile "e a"evar ale propoitiilor simple care le compun.
*entru a "evolta calculul propoitiilor se porneste "e la o colectie "e simboluri fun"amentale
"e tipul)
.& variabile pentru propoitii) p, 3, rDp., p2...(
2& conectorii lo!ici) , , B, , D(
6& simbolurile te-nice) %,& (
si, similar expresiilor al!ebrice, se "efinesc "iferite expresii numite formule ale calcului
propoitional, pe care il notam cu E, F D
@ie E 1 E%p,3,rD& o formula in scrierea careia intra variabilele 3,rD( ori "e cate ori inlocuim
literele p,3,rD cu "iverse propoitii, obtinem o noua propoitie %falsa sau a"evarata& care se va numi
valoarea formulei E pentru propoitiile p,3,rD"ate.
O formula E%p,3,rD& care are valoarea o propoitie a"evarata in"iferent care sunt valorile "e
a"evar ale propoitiilor p, 3, r... se numeste tautologie$
Doua formule E si F in scrierea carora intra aceleasi variabile p,3,r... se numesc ec-ivalente si
scriem E 1 F "aca si numai "aca pentru orice inlocuire a literelor p,3,r... cu "iverse propoitii, valorile
celor "oua formule sunt propoitii care au aceeasi valoare "e a"evar %mai corect, valorile celor "oua
p 3 p p 3 p B 3 p3 3p p3
. . 8 . . . . .
. 8 8 8 . 8 . 8
8 . . 8 . . 8 8
8 8 . 8 8 . . .
formule sunt propoitii care apartin aceleiasi valori "e a"evar&. Astfel, /1, corespun"e semnului 1 "in
calcului al!ebric.
Notiunea "e predicate are o importanta "eosebia in matematica. @ara a exa!era, aproape orice
teorema "in matematica este un enunt ce contine unul sau mai multe pre"icate.
'e numeste pre"icat %sau propoitie cu variabile& un enunt p%x., x2, ... xn& "epinan" "e
varabilele x., x2, ... xn %n N
>
&, care are proporietatea ca pentru orice valori "ate variabilelor x., x2, ...,
respectiv xn "in multimile A., A2, .....respectiv An el "evin"e o propoitie lo!ica.
Deci, un pre"icat este bine preciat "e enuntul sau si "e multimile in care variabilele iau valori
%aceste multimi formeaa ceea ce se numeste "omeniul "e "efinite al pre"icatului&.
*re"icatele sunt unare, binare, ternare,... "upa cum "epin" respectiv "e una, "oua, trei...,
variabile.
De exemplu) in enuntul /x 0 2 < 6, se ve"e ca "aca inlocuim x cu 2, obtinem o propoitie
falsa, /20 2<6,. Daca inlocuim x cu 8, obtinem propoitia a"evarata /802<6,.
'trans le!ata "e notiunea "e pre"icat apare notiunea "e cuantificator) universal si esential.
%c&ivalenta predicatelor:
Doua pre"icate p % x, ;, ...&, 3 % x, ;, ...& se numesc ec-ivalente si se scriu p % x, ;, ...& 3
% x, ;, ...&, "aca oricum am ale!e valorile variabilelor x8, ;8... propoitiile p % x, ;, ...&si 3 % x, ;, ...&
au aceeasi valoare "e a"evar.
Daca oricum am ale!e valorile variabilelor x8, ;8... pentru care propoitia p % x8, ;8...& este
a"evarata, reulta ca si propoitia 3 %x8, ;8...& este a"evarata, vom scrie p % x, ;, ...& 3 % x, ;, ...&.
'e ve"e ca p % x, ;, ...& 3 % x, ;, ...& atunci si numai atunci can" p % x, ;, ...& 3 % x, ;, ...& si 3 3
% x, ;, ...& p % x, ;, ...&.
Propozitii universale si existentiale:
@ie pre"icatul *%x&, x D. D este "omeniul in care x poate lua valori. Enuntul) /pentru orice
valoare a"misa x a variabilei G, propoitia *%x& este a"evarata, este propoitie si se numeste
propoitia universala atasata pre"icatului * %G&. 'e noteaa % G&, *%G&.
O propoitie universala este a"evarata "aca este in"eplinita con"itia explicita "in enuntul ei. O
propoitie universala este falsa "aca nu este in"eplinita con"itia "in enuntul ei , respectiv "aca exista
x8 D, astfel incat propoitia *%x8& este falsa.
@ie pre"icatul *%G&, G D. D este "omeniul in care G poate lua valori. Enuntul exista cel
putin o valoare a variabilei G pentru care propoitia *%x8& este a"evarata, este propoitie si se numeste
propoitie existentiala atasata pre"icatului *%x&. 'e noteaa % G&, *%G&.
*ropoitia existentiala este a"evarata "aca este in"eplinita con"itia explicita "in enuntul ei.
*ropoitia existentiala este falsa "aca nu este in"eplinita con"itia "in enuntul ei, respectiv "aca
oricare ar fi valoarea a"misa G D, propoitia *%x& este falsa.
$n rol "eosebit in matematica il +oaca implicatiile. Orice teorema se poate pune sub forma
unei implicatii, un"e cele "oua pre"icate constituie ipotea, respectiv concluia teoremei.
De obicei, o teorema "ata se numeste teorema "irecta. @iin" "ata o teorema, putem forma trei
noi propoitii) reciproca teoremei, contrara teoremei si contrara reciprocei.
Reciproca teoremei este implicatia care se obtine "in teorema "ata luan" concluia teoremei
"rept ipotea si ipotea "rept concluie. Daca reciproca teoremei este o propoitie a"evarata, ea se
numeste teorema reciproca %TH& a teoremei "ate.
Contrara teoremei este implicatia care se obtine "in teorema "ata inlocuin" ipotea prin
ne!atia ei si concluia prin ne!atia ei. In caul in care contrara teoremei este o propoitie a"evarata,
ea se numeste teorema contrara %TC& a teoremei "ate.
Dupa cum stim, reciproca unei teoreme si contrara teoremei nu sunt, in !eneral, propoitii
a"evarate.
@iin" "ata o teorema, ipotea ei este o con"itie suficienta pt concluie, iar concluia este o
con"itie necesara pt ipotea. De foarte multe ori, reciproca unei teoreme este o propoitie a"evarata.
In acest ca, se obisnuieste ca teorema "irecta si cea reciproca sa se contopeasca intr#un sin!ur enunt
folosin" cuvintele "e le!atura) /"aca si numai "aca, sau /este necesar si suficient,. $n astfel "e enunt
il vom numi criteriu.
In matematica, o teorema "es folosita in rationamente %consi"erata aproape o axioma& se
numeste principiu. O teorema "e mai mica importanta este numita, simplu, propoitie, iar o teorema
care ne a+uta numai la "emonstrarea unei teoreme importante se numeste lema. O teorema "e mai
mica importanta, care reulta in mo" evi"ent "intr#o teorema importanta, va fi numita consecinta sau
corolar.
Exercitii)
.& 'a se "etermine valoarea "e a"evar a urmatoarelor propoitii)
a& 2 0 6 1 I
b& 2 J 6 < 9
c& : J : 1 .9
"& : 0 6 < . 0 I
e& : J I K 9 1 2 J 4
a& .
b& 8
c& .
"& 8
e& .
2& 'a se "eci"a care "in enunturile urmatoare sunt propoitii si ce valori "e a"evar au)
a& 2 J 6 1 9
b& % 2 0 I & J % 6 0 L & 1 L8
c& M x M = 8 %x numar real&
"& Inc-i"e carteaN
e& Dreptele " si ", sunt paralele.
a& este propoitie, .
b& este propoitie, 8
c& nu este propoitie
"& nu este propoitie
e& nu este propoitie
6& @ie pre"icatul p %x, ;& ) x "ivi"e ;, un"e x si ; "esemneaa numere naturale. 'a se "etermine
valoarea "e a"evar pentru propoitiile )
a& p % 2,9 &
b& p %4,.I &
a& .
b& 8
:& 'a se "etermine valoarea "e a"evar pentru urmatoarele propoitii)
a& exista un numar intre! x, astfel incat x
2
K 2x K 6 1 8
b& exista un numar real x, astfel incat M x K . M 0 M x K 2 M 1 8
c& exista un numar real x, astfel incat x
2
K x 0 . 1 8
"& exista un numar real x, astfel incat M x K. M 0 M x
2
K 6x 0 2 M 1 8
e& exista un numar real x, astfel incat M x K . M # M x K 2 M < 8
f& oricare ar fi numar real x, avem x
2
0 % x K . &
2
= 8
a& .
b& 8
c& 8
"& .
e& .
f& .
I& 'a se "etermine valoarea "e a"evar a urmatoarelor propoitii)
a& x
2
K Ix 0 9 1 8, un"e x "esemneaa un numar intre!
b& 2x
2
K x K 6 1 8, un"e x "esemneaa un numar intre! poitiv
c& % 2x K 9 < 8 &, un"e x "esemneaa un numar intre! poitiv
a& .
b& 8
c& .