REFERAT MATEMATICA SPECIALA

ISTRATE LIVIU
SPECIALITATEA
A.R. I.F.R.
Grupa 1443

Numarare , Statistica , Probabilitati

Teoria probabilitatilor si statistica matematica se aplica in majoritatea domeniistiintei

incepand cu stiintele exacte si ingineresti si finalizand cu stiintele socio-economice, in
special acolo unde exista conditii de risc si incertitudine si unde este necesara
adoptarea unor decizii riguros argumentate.
Notiunea de probabilitate a unui eveniment caracterizieaza gradul de posibilitate a
producerii unui eveniment in conditii bine determinate .Procesul determinarii sale este la
fel de complex ca si natura fenomenului respective Teoria probabilitatilor opereaza o
serie de notiuni specifice.

Elementele de combinatorica
1. Multimi ordonate .
In general , intr-o multime ordinea in care sunt scrise elementele ce o compun nu are
nici o importanta insa daca stabilim o relatie de ordine bine stabilita spunem ca avem de
a face cu o multime ordonata .Acest lucru explica faptul ca o multime ordonata este
caracterizata atat prin elementele sale cat si prin ordinea in care sunt luate in
considerare . Exemplu: Din multimea A ={4,5,6} obtinem mai multe multimi ordonate
folosind aceeasi elemente insa schimband ordinea (4,5,6), (4,6,5), (5,4,6), (5,6,4),
(6,4,5), (6.5.4).
2.Permutari
Permutarea este un concept mathematic care se refera in mod usual la numarul de
posibilitati de rearanjare a unei liste ordonate de valori sau obiecte .Numarul de
permutari ale unei multimi de elemente este dat de produsul numerelor (de ordine a
elementelor ) de la 1 la n, cunoscut ca factorial n!. Pentru a obtine acest numar sa
consideram o permutare reprezentata sub forma de tabel in care prima linie este
completata si sa incercam sa completam a doua linie a tabelului din stanga catre
dreapta folosind exact o singura data numere din prima linie .
Exemplu: In cate feluri se pot aseza cartile pe un raft
Rezolvare:P4=P!=1x2x3x4= 24 moduri

3 Combinari.
In matematica o combinare reprezinta un mod de a allege dintre elementele unei
multimi asa incat (spre deosebire de permutari)ordinea alegerii nu conteaza sau mai de
graba numarul total de combinatii care pot fi facute inainte ca una dintre acestea sa se
repete .In cazurile in care nu sunt multe elemente este posibil sa numaram toate
combinarile prin scrierea acestora . Combinarile se refera la combinarea de n lucruri
luate cate k o data fara a se repeta. Ele se scriu C,,si se citesc combinari luate cate k,,
Exemplu: Fiind date trei fructe (un mar o portocala si o para ) exista trei combinari a
cate doua fructe care pot fi extrase din acest set :un mar si o para , un mar si o
portocala sau o para si o portocala .
4. Probleme de numarare
Probleme de numarare intalnim in diverse situatii din viata cotidiana .In matematica
scolara sunt frecvente problemele de numarare ca de exemplu: numarul divizorilor unui
numar ,numarul cifrelor unui numar , numarul termenilor unui sir , numarul triunghiurilor
sau numerele patrulaterelor dintr-o anumita configuratie si in general , numararea
elementelor unor multimi diverse .
Reguli si principii importante in studierea unor probleme de numarare:

METODA ENUMERARII CAZURILOR

Ori de cate ori se cere a determina cate numere verifica o anumita proprietate
(egalitate) data, vom cauta un indice de numarare caruia ii atribuim valori numerice
natural consecutive
Exemple 1).Cate numere pare sunt in intervalul {2 la 1000 , 2 la 2000}?
Solutie. 2 la 1000 =2 la 100

METODA SUMEI
Daca un anumit obiect A poate fi ales in n moduri . iar un alt obiect poate fi ales in n
moduri atunci atunci alegera lui ,,A sau B ,, poate fi realizata in m+n moduri ( trebuie
avut in vedere ca nici o alegere a lui A sa nu coincida cu nici o alegere a lui B). Daca
totusi exista astfel de coincidente (in numar de k) atunci regula sumei de mai sus da ,,
m+n-k,, moduri de alegere de a lui A sau B

METODA PRODUSULUI
Daca un obiect A se pod allege ,, m,, moduri si daca dupa fiecare astfel de alegere
un obiect B se poate alege in ,,n,, moduri atunci alegerea perechii (A,B) in aceasta
ordine poate fi realizata in ,,m x n ,, moduri

METODA INDUCTIEI MATEMATICE

Pe o masa de billiard cu dimensiunile 2 m x 6m, se lanseaza din mijlocul laturii mari o
bila a carei traiectorie face un unghi de . cu latura. La a 59 a ciocnire la cati metri de
punctul de plecare se afla bila ?
Solutie: Bila se intoarce in punctual de plecare dupa a8-a,a16-a,a24-a,a 56-a
ciocnire . La a59-a ciocnire , bila se afla in pozitia 3, la 2m de punctual de plecare .

PRINCIPIUL LUI DIRICHLET

In literature matematica principiul lui Dirichlet este intalnit si sub denumirea de
,,principiul cutiei ,, cu precizarea ca denumirea de ,,cutie,, desemneaza grupe de
obiecte stabilite dupa anumite reguli , iar ,,obiectele,, desemneaza lucruri , numere figuri
geometrice .Ceea ce caracterizeaza problemele in care se foloseste acest principiu este
dificultatea de a le aborda pe cai cunoscute . In general principiul cutiei este un principiu
de numarare in care in ultimul timp a capatat o mare popularitate fiind pus la baza unui
numar mare de probleme unele chiar dificile
Exemplu :Daca repartizam n+1 obiecte in n cutii atunci cel putin doua obiecte vor fi in
aceeasi cutie .Justificare :consideram cazul cel mai nefavorabil asezand in fiecare cutie
cate un obiect . Deci am folosit ,, n cutii si n obiecte ,, Obiectul cu numarul n+1 trebuie si
el pus intr-o cutie oarecare dar in acea cutie exista deja un obiect . Asa dar avem o cutie
cu doua obiecte .Nu este important care cutie contine cel putin doua obiecte , nici care
sunt obiectele in acea cutie si nici cate astfel de cutii exista . Important este ca exista cel
putin o cutie cu cel putin doua obiecte .
5. Eveniment, proba , eveniment aleator.
Evenimentul este un fenomen care in cadrul unui anumit experiment se produce sau
nu .Un eveniment nou va aduce un anumit rezultat care poate I s-au anticipat dinainte
.In cazul in care rezultatele unei actiuni nu pot fi anticipate cu certitudine vorbim despre
un experiment aleator iar porba este efectuarea unui experiment aleator natural sau
provocat .Cuvantul aleator provine de la latinescul alea care inseamna zar.
Orice proba determinate determina in egala masura realizarea sau nerealizarea
oricarui eveniment legat de experenta respective . Multimea tuturor rezultatelor posibile
ale unui experiment aleator se numeste multime totala .Exista un caz favorabil in
momentul in care rezultatul unui experiment aleator implica realizarea unui eveniment .
Acele evenimente care au un singur caz favorabil se numesc evenimente elementare iar
celelalte poarta numele de evenimente compuse .
Exemplu: Consideram ca aruncam un zar .Este evident o experienta aleatoare adica o
experienta al carui rezultat variaza la intamplare .Daca notam cu 1 aparitia fetei cu un
singur punct cu 2 aparitia fetei cu doua puncte etc.. in urma aruncarii cu zarul avem
unul din rezultatele: 1,2,3,4,5,6;

6. Eveniment sigur ,Eveniment imposibil

Un eveniment care nu se poate realize in cadrul unui experiment aleator se numeste
eveniment imposibil iar un eveniment care se realizeaza cu certitudine la orice proba se
numeste eveniment sigur . Evenimentul sigur nu are nici un caz favorabil in cadrul unui
experiment aleator , in consecinta multimea cazurilor favorabile este vidaiar evenimentul
sigur are toate cazurile favorabile Vorbim despre doua evenimente contrare in cazul in
care realizarea unuia consta in nerealizarea celuilalt .
Exemplu: Aparitia cifrei 3 la aruncarea zarului .Conform definitiei experimentat este
reprezentat de realizarea tuturor conditiilor respectiv: zarul este simetric si omogen ,
masa pe care se arunca este plana si cu un coeficient de frecare uniform. Aparitia unei
cifre este un eveniment . In cadrul experimentului aruncarea zarului apar urmatoarele
evenimente :
-aparitia cifrei 8 este un eveniment imposibil
-aparitia cifrei 3 este un eveniment aleator
-aparitia unui numar par sau impar este un eveniment sigur
7. Evenimente compatibile / incompatibile
Se intampla adeseori ca unele evenimente sa aiba sau nu cazuri favorabile commune
.Doua evenimente se numesc compatibile daca au cazui favorabile commune si se
numesc evenimente incompatibile daca nu au cazuri favorabile commune .Evenimentele
contrare sunt incompatibile iar evenimentul sigur este cimpatibil cu oricare eveniment
.Despre evenimentul imposibil putem spune ca este incompatibl cu oricare alt eveniment
Exemplu: consideram experimental in care este aruncata o moneda o singura data .
Fie A evenimentul aparitiei coroanei si B evenimentul aparitiei pajurei. Deoarece
aruncarea monedei se face o singura data din cele doua evenimente nu poate avea loc
decat unul singur . Deci cele doua evenimente sunt incompatibile ,mai mult ele se
exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii .Daca experimental aruncarea de 3 ori
cele doua evenimente se pot desfasura ,, simultan ,, in cadrul experimentului deci ele ar
fi compatibile.
8. Evenimente conditionate
Orice eveniment asociat unei experiente aleatoare implica evenimentul sigur
evenimentul asociat experientei .
Exemplu: Fie A si B doua evenimente asociate unei experiente aleatoare . In
experienta aleatoare de aruncare a zarului , evenimentul A care consta in aparitia uneia
din fetele 1 sau 3 implica evenimentul B, care consta in aparitia uneia din fetele
1,2,3,sau 5.
9. Reuniunea si intersectia evenimentelor
Reuniunea sau intersectia unui eveniment Acu el insusi este egala cu acelasi
eveniment . Reuniunile si intersectiile sunt commutative dar si associative . Intersectia in
raport cu reuniunea , in raport cu intersectia sunt distributive . Reuniunea evenimentelor
contrare este un eveniment sigur . Intersectia a doua evenimente incompatibile este un

eveniment imposibl .
Exemplu: Consideran evenimentele A si B reuniunea inseamna realizarea cel putin a
unuia din evenimentele A si B Notatia folosita este :S= AUB.
Considerand evenimentele A si B intersectia evenimentului A si evenimentului B .
Notatia folosita este I = A B
10. Probabilitate
Probabilitatea unui eveniment este o masura a sansei lui de a se realiza .Daca se
cunosc probabilitatile evenimentelor elementare , se poate determina probabilitatea
oricarui eveniment .In cadrul unui experiment aleator avem doua cazuri echiprobabile
atunci probabilitatea unui eveniment elementar va fi 1/n deci probabilitatea unui
eveniment oarecare este raportul dintre numarul de cazuri favorabile unui eveniment si
numarul total de cazuri . In multe cazuri calculul direct al probabilitatilor nu este posibil
( exemplu durata de viata a unie bobine , a unui bec etc.). Pentru aceste cazuri este
necesar sa se faca incercari in conditii identice, determinandu-se frecventa de aparitie a
evenimentului cercetat .Cand numarul incercarilor este redus , rfecventa evenimentului
are un caracter aleator . Daca numarul incercarilor creste , se ajunge la o ,, stabilitate a
frecventelor ,, diferitelor evenimente cercetate . Tinand seama de caracterul particular al
variatiei acestei marimi se spune ca frecventa unui eveniment ,, converge ,, in
probabilitate catre probabilitata adevarata a evenimentului si nu tinde deoarece se
apropie de valoarea adevarata prin abateri alternative.
Problema calculului probabilitatii unor evenimente din cadrul unor experimente cu un
numar de cazuri se reduce la determinarea numarului cazurilor favorabile
Exemplu:Intr-un cos sunt trei perechi de soseste de culori diferite . Se extrag la
intamplare 2 sosete . Care este probabilitatea obtinerii unei perechi de sosete de
aceeasi culoare ?
Solutie: Numarul cazurilor favorabile este de 3 deoarece avem 3 perechi de sosete
care au aceeasi culoare . Probabilitatea este deci 3/15 = 1/5 20%
Proprietatile probabilitatii:
-Iau valori intre 0 si 1:0 < Pr(A) < 1
-Probabilitatea (spatiu al unui eveniment ) = 1
-Probabilitatea de a se intampla un eveniment este 1 minus probabilitatea de a se
intampla acel eveniment Pr(A) = 1- Pr( Non A)
11.Variabile aleatoare
Variabila aleatoare este una din notiunile fundamentale ale teoriei probabilitatilor si a
statisticii matematice .In urma unui proces tehnologic de prelucrare se constata ca desi
conditiile de uzinare suunt identice intre reperele prelucrate la anumite perioade de timp
exista diferente in ceea ce priveste dimensiunile prescrise .De asemeni in cadrul unei
cerecetari experimentale se constata ca intre valorile numerice masurate exista
diferente chiar daca conditiile de desfasurare a experimentului raman neschimbate .
Daca ne referim la o singura masuratoare variabila aleatoare este acea marime care
in cadrul unui experiment poate lua o valoare necunoscuta aprioric . Pentru un sir de
masuratori variabila aleatoare este o notiuneeste o notiune care il caracterizeaza din 2
puncte de vedere :

Caracterizare din punct de vedere cantitativ variabila aleatoarene da informatii

privind valoarea numerica a marimii masurate
- Caracterizare din punct de vedere calitativ variabila aleatoarea ne da informatii
privind frecventa de aparitie a unei valori de numere intr-un sir .
Daca valorile numerice ale unui sir de date apartin multimii numerelor numerelor
intregi sau rationale sau se defineste o variabila aleatoare discrete . In cazul
apartenentei valorilor la multimea numerelor reale se defineste o variabila aleatoare
continua .
Primul caz se intalneste in cazul numarului de piese defecte extrase dintr-un lot de
fabricatie care apartine totdeauna multimii numerelor intregi . Al 2-lea caz in cercetarea
experimental la masurarea fortei e aschiere sau a momentului cand valorile obtinute
apartin multimii numerelor reale .
Repartita binomial
Aceasta repartite corespunde urmatorului tip de experiment : Fie A un eveniment care
se produce cu probabilitatea p . Evenimentul contrar este A care se produce cu
probabilitatea q . Cele doua formeaza un sistem de evenimente , producerea uneia
excluzand producerea celuilalt . Se repeat experimentul de n ori .In cele n ocazii
evenimentul A s-ar putea sa nu se produca nici o data , s-ar putea sa se produca o data
, s-ar putea produce de n ori .
Pentru a determina relatia cu ajutorul careia vom determina aceste probabilitati
plecam de la observatia ca acest tip de experiment corespunde controlului de fabricatie
al unui lot la care se face n extrageri punand de fiecare data piesa extrasa la loc .Lotul
trebuie verificat daca are un coeficient de rebut p . Fie A evenimentul se extrage o piesa
si aceasta piesa este defecta . Evenimentul contrar il reprezinta cazul in care piesa
extrasa este buna , probabilitatea unui astfel de eveniment fiind q . Prin punerea la loc
a piesei dupa constatarea calitatii nu se modifica coeficientul de rebut si nici
probabilitatea extragerii unei piese defecte in cazul repetarii experimentului .
Repartita hipergeometrica
Modelul mathematic al acestei reparatii este similar celi binomial , diferenta constand in
faptul ca elemental extras pentru controlnu se mai intoarce in lot, si-n consecinta la
fiecare nouaextragere se modifica conditiile si deci si probabilitatea de extragere a unei
piesedefecte.Din acest motiv extragerea se mai numeste fara intoarcere
Repartitia Poisson
Este repartitia evenimentelor rare. Aceasta repartitie se aplica in cazul avariilor la
masini sau a accidentelor. Schema lui Poisson este utila in rezolvarea problemelor in
care se cere probabilitatea realizarii de k ori a unui eveniment intr-o experienta ce
consta in efectuarea a n experiente independente, atunci cand cunoastem probabilitatea
realizarii evenimentului in fiecare din cele n experiente.
Exemplu: Intr-un atelier sunt 3 masini. Prima da rebuturi, a doua1% rebuturi si a treia
1 rebuturi. Se ia la intamplare cate o piesa sa fie bune si una sa fie rebut.
Repartitia binominala ( BERNOULLI)

Aceasta repartitie poarta numele si de repartitia newtoniana sau schema bilei intoarse.
Acesta schema constituie modelul matematic al multor fenomene intalnite in natura si in
intreaga societate. Evenimentul aleator care se supune acestei scheme ar putea fi
urmatorul:
Exemplu: Presupunem ca intr-o urna sunt N bile identice, dintre care N1 sunt bile albe
iar N2 sunt bile negre. Prin urmare N1+ N2= N. Experienta consta in urmatoarele; se
allege la intamplare o bila din urna sunt N bile identice dintre care N1 sunt bile albe iar
N2 sunt bile negre. Prin urmare N1+ N2 = N. Experienta consta in urmatoarele: se
allege la intamplare o bila din urna, constatam culoarea bilei si o punem inapoi in urna.
Astfel continutul urnei nu se modifica de la o experienta la alta. Din aceasta cauza
aceasta schema poarta numele de schema lui Bernoulli cu bila intoarsa si cu doua stari.
12. Populatia statistica
Statistica este stiinta care folosind calculul probabilitatilor, studiaza fenomenele din
punct de vedere cantitativ. Statistica este un domeniu stiintific prin intermediul caruia se
studiaza fenomene folosind un set de caracteristici a caror trasatura principala este
variabilitatea. Prin studiu se intelege culegerea, gruparea, analiza si interpretarea
datelor precum si stabilirea unor predictii privind evolutia viitoare a acestora.
Studiul se realizeaza asupra unor colectii de observatii effectuate asupra unor entitati
de aceeasi natura denumite unitati statistice. Observatiile asupra entitatilor se pot
realize dupa una sau mai multe caracteristici variabile.
Statistica este folosita in diferite domenii cum ar fi: economic, industrial,invatamant
medical, farmaceutic etc.. Plecandu-se dela certitudinea ca nu exista doua finite umane
riguros identice si tinundu-se cont de aceasta variabilitate, un parametru biologic pentru
a fi cunoscut cu o anumita precizietrebuie evaluat pe baza unei multimi de masuratori si
observatii. Ramura statisticii care se ocupa cu studiul detaliat si sintetic al multumilor de
observatii referitoare la entitati umane se numeste biostatistica.
Statistica descriptive este ramura statisticii care se ocupa cu culegerea, inregistrarea
si analiza datelor in vederea determinarii unor caracteristici numerice sintetice ale
acestora. Statistica descriptive se ocupa doar cu analiza unei multimi date de entitati
fara a trage concluziiasupra unei multimi mai mar ice include multimea data.
In practica , in general, studiile se realizeaza pe un numar restrains de entitati dar
concluziile se doresc a fi aplicate pentru intreaga populatie statistica.
- Un grup de persoane dintr-un spatiu geographic , demographic sau social
( studentii unei universitati) care au o anumita varsta ( mai tineri de 26 de ani )si
sunt de un anumit gen (masculine)
- O multime de obiecte (totalitatea vaccinurilor anti-gripale produse intr-o perioada
de timp la un institute
- O multime de masuratori (tensiunea arterial masurata la o persoana sau grup de
persoane de o anumita varsta intr-un interval de timp.)

13. Prelucrarea datelor

Analiza si interpretarea datelor statistice legate de un studio statistic s-a realizat la
acest moment cu ajutorul frecventelor si a graficelor statistice . Cu ajutorul acestor
caracteristici se poate observa cu usurinta vareabilitatea marimilor care se obtin ca
rezultat al unor masuratori. Desi exista aceasta variabilitate se observa o tendinta a
datelor statistice de a se grupa in jurul unei anumite valori (tendinta centrala)
Sistematizarea datelor statistice cuprinde observatiile de prezentare sistematica de
organizare de ordonare a acestor date dupa unul sau mai multe criteria .Aceasta
operatie face trecerea de la observarea statistica (in urma careia s-au obtinut datele
necesare realizarii obiectivelor investigatiilor statistice , verificate sub aspectul volumului
si calitatii ) si prelucrarea propriuzisa . Sistematizarea este partea prelucrarii primare a
datelor statistice .Sistematizarea datelor se realizeaza prin gruparea si clasificarea
datelor statistice . Atunci cand criteriul (caracteristica)dupa care se realizeaza aceasta
operatie este unul numeric , cantitativ ea se numeste grupare , iar cand operatia se
realizeaza dupa un criteriu (characteristic) calitativ ,numeric , ea se numeste clasificare .
Rezultatul sistematizarii datelor prin grupare /clasificare se prezinta sub forma de
- Serii statistice
- Tabele statistice
- Grafice statistice
Seria statistica este un sir de valori ale unor caracteristici ordonate in functie de sirul
valorilor unei alte caracteristici sau dupa un anumit principiu cum ar fi ordinea
alfabetica , ordinea de marime , sau rangul unitatii statistice etc....
Seriile statistice pot fi de mai multe feluri in funcite de tipul caracteristicii de grupare
sau de forma practica de prezentare a datelor astfel :
- Serii simple enumerative - sunt seriile care prezinta o simpla insiruire a datelor .
de exemplu insiruirea notelor obitnute la examenele sustinute de un student la
finele unui an de studii universitare .
- Serii de spatiu sau teritoriale prezenta volumuli colectivitatii statisticii sau nivelul
unei caracteristici statice in raport cu tipologia teritoriala in care exista unitati
statistice . De exemplu , repartizarea numarului locuitorilor pe judete care au
existat in tara noastra , la o anumita data calendaristica
- Serii dinamice , cronologice sau de timp - sunt siruri de date statistice care
prezinta schimbarea marimii unor indicatori statistici in raport cu timpul
Seriile dinamice pot fi de doua feluri:
- De interval de timp cand indicatorii prezentati in serie dinamica au ca perioada de
formare intreg segmental de timp la care se refera.De exemplu , dinamica cifrei
de afaceri obtinuta anual de un agent economic intr-o perioada de 5 ani .
- De moment , cand indicatorii prezentati in serie dinamica se refera la numarul
unitatilor sau marimea caracteristicii statistice inregistrata la o anumita data
calendaristica
De exemplu , dinamica stocurilor de marfuri existente intr-un magazine la data de 1 la
fiecare luni, pe durata unei anumite perioade de timp (trimestru, semestru ,an ) .
Tabelele statistice joaca un rol important in prezentarea datelor caci ele pot releva
anumite aspecte pe care graficele nu le pot pune in valoare .In unele situatii , este mai
importanta prezentarea valorilor numerice ale datelor , decat o vizualizare grafica a

acestora .In felul acestora tabelele reprezinta un instrument complementar al graficelor ,

de prezentare rapida si eficienta a datelor dar si de sistematizare a acestora .
Tabelul statistic cuprinde una sau mai multe serii statistice ai caror termini sunt inscrisi
intr-o retea de linii si coloane .
Graficul este metoda de prezentare geometrica a acestor date statistica intr-un sistem
de axe de coordinate.Alegerea tipului de grafic depinde de tipologia datelor pe care
vrem sa le repartizam . Astfel putem utilize:
- Grafice intr-un siste de coordonate
- Grafice cu ajutorul unor figure geometrice
- Grafice cu ajutorul hartilor sau al altor figure natural sau simbolice
Frecventele absolute , relative si cumulate ofera o imagine de ansamblu asupra
tendinte de distributie a valorilor in colectivitate asupra normalitatii simetrieii ori
asimetriei repartitiei de frecvente .
Se numeste frecventa relative ( sau simpla frecventa ) a unei valori x a caracteristicii
raportului dintre frecventa absoluta n I si a valorii x si evectivul total al populatiei .
Se numeste frecventa cumulate crescatoare a unei valori x a variabilei , suma tuturor
frecventelor valorilor care apar pana la x inclusive .
Se numeste frecventa cumulate descrescatoare a unei valori x a variabilei suma
tuturor frecventelor valorilor care apar de la x inclusive .

14. Caracteristice a unei serii statice

Caracteristica poate fi cantitativa ( daca se poate masura ) sau calitativa (in caz
contrar).In general o populatie se studiaza dupa una sau mai multe caracteristici . In
cazul populatiilor cu un numar mare de indivizi se efectueaza o statistica numai pt o
fractiune din populatia totala ,iar rezultatul obitnut se extinde pt toata populatia .
Fractiunea din populatia totala pt care se face statistica se numeste esantion .Este
clar ca aceste concluzii au sansa de a fi valabile cu cat esantionul este mai mare .
Gratie calculului posibilitatilor va fi posibil , in general, de a indica gradul de incredere
care se poate acorda concluziilor obtinute .
Caracteristicile cantitative pot fi discrete (sau discontinue)daca variabila statica ia
valori finite (sau numarabile)sau continue daca variabila poate lua orice valoare dintr-un
interval finit sau infinit (greutatea talia etc..).Gruparea datelor se realizeaza cu scopul de
a trage concluzii cu caracter general.

Concluzii:
In lumea inconjuratoare fenomenele deterministe ocupa doar o mica poarte . Imensa
majoritate a fenomenelor din natura si societate sunt aleatoare .Studiul acestora nu
poate fi facut pe cale determinista si de aceea stiinta hazardului a aparut ca o
necessitate . Teoria probabilitatilor studiaza legile dupa care evolueaza fenomenele
aleatoare .Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazeaza pe
faptul ca prin repetaea de mai multe ori a unui experiment in conditii practice identice
,frecventa relative a aparitiei unui anumit numar (raportul dintre numarul experimentelor
in care apare rezultatul si numarul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ
acelasi osciland in jurul unui numar constant .