CAPITOLUL I

Scurt istoric
Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata
transporta diferite materiale sau hrana de la distante mult mai mari. Astfel, el a construit,
folosindu-si inteligenta cu care este inzestrat, diferite mijloace de transport, de la cele mai
rudimentare, atingand apogeul in sec. al XIX-lea, odata cu inventia automobilului.
Prima constructie considerata vehicul, in sensul de constructie destinata
transportului, a fost targa purtata de oameni. Apoi, aceasta a evoluat, deoarece omul a
ajuns la concluzia ca fortele naturii inconjuratoare mult superioare lui, trebuie captate si
folosite in beneficiul sau. De aici incepe domesticirea animalelor si aparitia unui nou
mijloc de transport - tractiunea animala. Astfel, targa a fost inlocuita de caruta, iar odata
cu domnia lui udovic X!I, au aparut calestile, berlinele, cabrioletele, etc., ce
reprezentau rangul si puterea economica a nobililor care le posedau.
Incepand cu aceasta perioada, trasurile s-au dezvoltat foarte mult, din mai multe puncte
de vedere. Pe langa partea artistica, deoarece unele trasuri erau adevarate opere de arta, s-
a dezvoltat si partea mecanica, inventandu-se diferite mecanisme destinate franarii.
Aparitia bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului, deoarece multe
realizari tehnice din industria bicicletelor le gasim in constructia automobilului. Aparitia
bicicletei are o mare importanta in aparitia automobilului, deoarece multe realizari
tehnice din industria bicicletelor le gasim in constructia automobilului. Dar cea mai
importanta inventie care si-a adus cel mai mare aport in contructia automobilului, este
motorul actionat cu puterea aburului. Aceasta s-a
concretizat in anul "#$%, cand &rancois 'ugnot a construit primul autovehicul dotat cu un
motor cu abur.
(rasurile cu aburi au avut un impact deosebit de important in istoria
automobilului, implicit a omenirii. Aceste vehicule au fost bine primite de oamenii
vremii, fapt ce contribuie mult la dezvoltarea lor. 'a dovada a interesului, avem o forma
incipienta a codului rutier, aparut pentru prima data in Anglia sub numele de )*ed &lag
Act) in "+$,, care obliga vehiculele sa circule cu o viteza de - mile in orase si de . mile
in afara oraselor.
Dupa aparitia motorului cu ardere interna, cu pistoane in miscare rectilinie,
alternativa, putem vorbi in adevaratul sens al cuvantului de aparitia automobilului. /
importanta deosebita o au
si marile descoperiri ale vremii, cum ar fi0
realizarea electromagnetului de catre Ampere in "+123
descoperirea fenomenului de inductie in "+1" de catre &arada43
bobina de inductie construita in "+,, de catre *uhm 5orff3
acumulatorul electric inventat de Plaute, in "%,%.
Prima masina generatoare de curent electric a fost invenatata de 6ramme in "+$%
- "%#2, iar primele puturi de petrol dateaza din "+12, in timp ce vulcanizarea cauciucului
a fost realizata de 6ood4ear, inca din "+1+.
Adevaratul stramosi al automobilului este reprezentat de motorul si autovehicolul
inventate de 7tienne enoir0 motorul cu gaz brevetat in "+$2.
Surpriza a venit insa nu din partea Anglei sau a &rantei, ci din partea 6ermaniei,
reprezentata de mototrul mecanicului 8i9olaus /tto. Acest motor a uimit organizatorii
e:pozitiei de la Paris din "+$#. Daca motorul lui enoir consuma -1 m ;; etri cubi de
gaz pe 'P<h, motorul lui /tto folosea numai 2,+ metri cubi de gaz, iar randamentul era de
"$ =, in timp ce la primul era de 1-. =. In "+##, dupa mai multe imbunatatiri, /tto si-a
patentat motorul in patru timpi, cunoscut pe toate continentele sub numele de )/tto-
Dentz)
Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati enoir, Delamare
- Deboutterville, Daimler, >enz si &ord. /data cu ei apar si firmele specializate in
constructia automobilului.
Prima firma se numea )Panhard - evassor) si a fost fondata in anul "+.,,
folosind motoare Daimler. In "+%+, apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu
acelasi nuume. &irma *enault isi are inceputurile in anul "+%%, descrisa de ouis *enault,
impreuna cu cei trei frati ai sai. *enault a scos pe piata primele automobile de constructie
proprie in anul "%2-. ?zinele &iat si-au deschis portile "1"g$+b in anul "+%%, urmate de
@ercedes, in anul "%22. In "+%$ a luat nastere societatea )7nglish Daimler 'ompan4),
iar in "+%+ a realizat primul automobil de constructie proprie. (ot in Anglia, in aceasta
perioada au aparut marci precum achester, (onicroft, 8apier, etc.
&irma @ercedes a construit modelul @ercedes "%2", consierat stramosul automobilului
modern. ?n aport important la construirea automobilelor si l-a adus Ailhelm @a4bach,
care realizeaza primul radiator tip fagure, folosit de modelul @ercedes "%2". In plus, el i-
a ridicat capacitatea la ,,1 l si puterea de 1, 'P.

Primul automobil al firmei *olls *o4ce - a aparut in anul "%21. In anul "%2+,
apare in 7uropa automobilul &ord (, primul automobil produs in milioane de e:emplare.
7l era atat de imbunatatit, incat a rezistat "% ani, iar un adevarat avantaj reprezinta
greutatea sa foarte mica, de numai $22 5g. De-a lungul timpului, &ordul ( s-a
perfectionat, aparand in mai multe variante0 &ord "%-2, &ord (ourer "%-#.
/data cu primul razboi mondial, automobilul si-a evidentiat calitatile nebanuite
pana atunci, dovedindu-se a fi un adevarat atu al armatelor care l-au folosit.
Primul razboi mondial se sfarsise, dar urmele lui erau inca adanc resimtite in toate
tarile europene. 'a sa castige timpul si terenul pierdut in anii de razboi, constructorii de
automobile din 7uropa lanseaza noile modele aducand unele imbunatatiri modelelor
vechi, dar mai ales se inspira dupa cele americane, care se dovedisera foarte simple si
practice.
?zinele &iat incearca sa adopte in constructie tehnologia americana. Automobilele
franceze, fabricate de firmele Bispano Suiza, &arman, Salmson si !oisin, incep sa adopte
silueta avioanelor fara un succes durabil. 'itroen cauta sa-l imite pe &ord si incepe sa
lucreze pe banda, dar intr-o masura mai redusa. Astfel el concepe un model de lu: si altul
de serie, usor si ieftin. 'a sa nu ramana mai prejos, De Dion, Peugeot, @athis si chiar
*enault cauta solutii pentru noi tipuri de automobile.
?zinele /pel , >enz, Daimler C@ercedesD, 8A6, Banomag, StoeEer, /tto, care in
timpul razboiului livrasera armatei germane autovehicule necesare frontului, trec, dupa
"%-2, la productia de pace.
In 'ehoslovacia, aparuta pe piata mondiala ca stat independent, uzinele S9oda
incep sa fabrice automobile de mic litraj3 sunt construite de asemenea automobilele Praga
si (atra. In Austria sunt construite tipurile Austro-Daimler, 6raf und Stift si Ste4r.
Arhitectura automobilului a fost o problema careia constructorii i-au dat mai
putina importanta, acestia urmarind in primul rand realizarea unor agregate mecanice cu
care sa obtina
performante tehnice deosebite. Plecandu-se de la cele mai reusite caroserii ale trasurilor
cu cai, constructorii au relizat caroserii specifice autovehiculelor, judicios concepute in
privinta accesoriilor si placute la vedere.
Se poate afirma ca amprenta asupra formei caroseriilor si-a pus-o initial Daimler
prin renumitul sau tip de autoturism @ercedes->enz, dupa care *enault, *olls-*o4ce,
&ord vin cu solutii noi, ajungandu-se ca pana in "%.2 sa evolueze foarte mult, pana la
realizarea caroseriilor aerodinamice.
Automobilele deschise au fost construite mai mult pentru sport la comanda
speciala. 'aroseriile tip cupeu si sedan devin cele mai raspandite, deoarece pasagerii
preferau sa fie protejati de intemperii. Parbrizul inclinat, format dintr-o singura bucata a
fost inlocuit cu cel din doua bucati, a carui parte superioara era mobila, iar cea inferioara
fi:a.
/ldsmobile lanseaza caroseria sedan cu sase geamuri mari laterale, oferind o
vizibilitate deosebita. Dodge construieste in "%"$ o caroserie in intregime metalica,
compusa din elemente ambutisate si emailate in cuptor, ceea ce permite sa se obtina o
culoare uniforma care se putea pastra indelungat.
Se poate afirma, fara e:agerare, ca modelul automobilului Dodge, care avea
caroserie foarte incapatoare, aripile bombate si rotunjite la capete, iar bazinul superior al
radiatorului rotunjit, elemente care-i dadeau un aspect placut si solid, a fost preluat de
toate autovehiculele americane fabricate intre anii "%"$-"%-$.
Automobilul Bispano-Suiza si-a mentinut reputatia dobtandita pana in "%1#,
distingandu-se printr-o arhitectura foarte frumoasa0 capota motorului si portbagajul aveau
o forma eleganta, fiind acoperita cu ornamente cromate sau nichelate3 pe busonul
radiatorului era fi:at un insemn reprezentand o barza in zbor in amintirea celebrelor
escadrile de aviatie din timpul primului razboi mondial echipate cu motoare Bispano-
Suiza.
Automobilul >enz tip "%-", echipat cu un motor de "+ 'P, avea partea din spate a
torpedoului in forma de obuz. !iteza ma:ima era de #, 9m<h. In 6ermania este uneori
adoptata o arhitectura model barca realizata in "%-- de uzinele *umpler si in "%-. de
Daimler prin autoturismul >enz tip "%-.. Acest automobil era echipat cu un motor de ,,
'P si realiza viteza ma:ima de ""2 9m<h.
Datorita cresterii vitezei de deplasare a fost studiata si problema construirii unor
faruri corespunzatoare. &irme importante ca >osch, @archall, ucas, Scintilla si Delco-
*em4 au adus perfectionari in optica proiectoarelor si lampilor, asigurand astfel o
iluminare mai buna a soselelor.
&olosirea luminii galbene pe timp de ceata sau pe drumuri cu praf incepe sa se
impuna pentru ca in "%1# sa devina obligatorie in &ranta. Pentru evitarea efectului de
orbire, constructorii americani au construit faruri care puteau bascula la intalnirea cu alte
autovehicule printr-un mecanism actionat de conductor, sistem intalnit din anul "%$# si la
unele tipuri de autovehicle din 7uropa.
Automobilul 'adillac tip "%12 care era prevazut cu dispozitivul mai sus amintit se
impunea ca un model reusit atat din punct de vedere constructiv cat si al aspectului sau
e:terior. (otusi, in "%1", caroseriile pentru autovehiculele obisnuite erau modeste,
asemanandu-se mult intre ele.
Automobilul @ercedes "#2 fabricat in "%1" era echipat cu un motor de patru
cilindri, dezvoltand 1- 'P la -%22 rot<min. Autoturismul @armon tip "%1" echipat cu un
motor de "- cilindri in !, de "-2 'P avea caroseria confectionata din tabla de aluminiu,
care se fi:a prin nituire si apoi se vopsea. (ot cu caroserie confectionata din tabla de
aluminiu au fost construite in aceasta perioada unele automobile >ugatti, care au realizat
performante deosebite.
Incep sa apara si caroseriile tip cabriolet, cea mai caracteristica fiind cea realizata
la automobilul 'ord, in "%1", fiind apoi preluata la tipurile de automobile Ae4man,
>@A, care aveau garda la sol foarte joasa.
Silueta alungita a autovehiculelor fabricate in anul "%1. a fost rezultatul unei
evolutii lente, inceputa in "%-+, care nu a putut sa se dezvolte datorita crizei economice
mondiale. 6abriel !oisin lanseaza un autoturism echipat cu un motor de sase cilindri,
avand capacitatea cilindrica de 1222 cmc, denumit Aerosport, a carei caroserie avea
acoperisul mobil putandu-se deschide prin comanda electrica.
@otorul cu patru cilindri continua totusi sa predomine datorita simplitatii sale.
Ahitte tip 6@( "%"# era echipat cu un motor cu patru cilindri care avea "$ supape,
ameliorandu-se prin aceasta admisia si evacuarea gazelor, puterea dezvoltata depasind #2
'P.'hevrolet, /ldsmobile, 'adillac si Pac9ard au inceput sa fabrice motoare de + si "-
cilindri in !, iar >uic9 construieste motoare cu + cilindri in linie, ramanand consecvent
aceste formule pana in "%,1.
Dupa anul "%-", uzinele &iat, pana atunci adepte convinse ale motoarelor de
ma:imum + cilindri, trec la fabricarea unui motor puternic, pentru echiparea
automobilelor de curse, de "- cilindri in !, care putea sa dezvolte +2 'P la --22 rot<min.
In "%-1 renumitele uzine Pac9ard intrerup construirea motoarelor cu "- cilindri in
!, trecand la fabricarea motorului cu + cilindri in linie. @otorul cu + cilindri in linie a fost
destul de raspandit in S?A si intr-o masura mai redusa in 7uropa, pana in jurul anului
"%.2. In &ranta, uzinele Panhard
fabrica intre "%-- si "%-% motoare cu + cilindri in linie, fara supape, cu alezajul si cursa
de +,:".2 mm, iar capcitatea cilindrica $.,2 cmc, cu care isi echipeaza automobilele de
lu:.
In "%-+, 'hr4sler construieste un motor cu + cilindri in linie, dar neobtinand
succesul scontat, trece la motorul cu $ cilindri, avand arborele cotit sprijinit de # paliere.
In acest fel vibratiile se reduceau foarte mult, iar datorita sprijinirii motorului pe
tampoane de cauciuc, automobilele 'hr4sler erau cele mai silentioase la acea vreme. In
primul an de fabricatie, aceasta uzina a vandut "2#222 autovehicule echipate cu motoare
de $ cilindri, cu ",22 de F bucata. In "%12 uzinele 'adillac isi doteaza automobilele de
lu: cu motoare cu "$ cilindri in !, o noutate tehnica o prezenta sistemul de distributie,
care avea supapele comandate prin impingatoare hidraulice, soltie reluata in constructia
motoarelor dupa "%.$.
Desi motoarele cu + cilindri reusisera sa se impuna in aceasta perioada, totusi cele
mai raspandite au fost motoarele cu "- cilindri in !. S-a urmarit de asemenea marirea
eficacitatii franelor folosindu-se sistemele de actionare prin servofrana DeEandre,
@arelli, Aestinghouse. Automobilele 'hr4sler au fost echipate cu frana hidraulica
oc9heed.
S-a inceput o adevarata lupta pentru reducerea zgomotelor produse de motoare -
datorata imbinarilor cu jocuri prea mari, angrenajelor mecanice imperfecte si vibratiilor
care se produceau la anumite regimuri de functionare.
Prin introducerea ungerii sub presiune la buloanele arcurilor si la organele
mecanismului de directie, precum si prin folosirea amortizoarelor hidraulice, zgomotele
produse de suspensie si de mecanismul de directie au fost mult reduse. &umul si
zgomotul produse de esapament au fost diminuate prin perfectionarea distributiei si
construirea tobelor de esapament cu sicane.
Se produce o schimbare importanta si la fabricarea anvelopelor, cele de inalta
presiune fiind inlocuite cu anvelope de joasa presiune sau balon3 in acest fel suspensia s-a
imbunatatit mult, zgomotele s-au redus, iar viteza de deplasare s-a marit. Initial,
fabricantii de automobile au refuzat folosirea anvelopelor balon produse de @ichelin,
6ood4ear, 'ontinental, dar dupa ce acestia au demonstrat, pe automobile de curse
avantajele prezentate de ele, le-au adoptat in cele din urma.
In "%-%-"%12, >ucciali echipeaza autovehiculele sale cu frana electrica, fapt care
produce o adevarata senzatie3 acest sistem prezenta dezavantajul unui consum prea are de
curent in timpul functionarii.
a Salonul oficial de la 8eE Gor9 din "%1% apar autoturismele echipate cu
transmisie automata. &irmele 'hr4sler, De Soto si Dodge au adoptat sitemul &luid Drive,
compus dintr-un ambreiaj hidraulic si o cutie de viteze mecanica.
(imp de sase ani a tinut dureroasa drama a celui de-al doilea razboi mondial care
a zguduit lumea intraga si al carui bilant tragic s-a incheiat cu distrugerea totala a oraselor
Biroshima si 8agasa9i.
Pentru satisfacerea nevoilor pregnante ale razboiului, marile puteri economice ale
statelor pins in acest urias conflict mondial isi indreptasera productia industriilor lor de
baza in aceasta directie. /ri, industriile de automobile numarandu-se printre principalii
furnizori ai frontului si-au reprofilat productia spre construirea de autovehicule
caracteristice ca0 autoturisme, autocamioane, senilete, tancuri si spre constructia de
avioane.
S-a construit o gama vasta de camioane si de alte autovehicule rutiere ca de
e:emplu renumitele autoturisme Heep tip "%.- cu dubla tractiune, fabricate de uzinele
&ord si Aill4s, pentru orice teren, autocamioanele &ord tip @armon Berrington pentru
orice teren la care s-au utilizat %2= din piesele fabricate pentru autocamioanele de serie.
In tara noastra, industria de automobile era reprezentata de prima uzina de
asamblat automobile din >ucuresti, numita &ord *omania, care a asamblat mii de
autovehicule0 autoturisme, autocamioane, autosanitare si chiar ateliere mobile, pana la
nationalizarea din "%.+. Primul autovehicul iesit pe portile acestei uzine a fost
automobilul &ord tip "%1, echipat cu un motor cu + cilindri in ! care dezvolta $2 'P,
prevazut cu frane mecanice si putand transporta $ persoane. ?zina producea, incepand
din "%1+, autocamioane concepute in doua variante0 cu cabina inchisa si cu cabina
deschisa, caroseria acoperindu-se cu prelata.
In timpul razboiului armata romana a fost dotata in proportie de +2= cu aceste
autocamioane si autocamioane &ord @armon de %, 'P. 'a autoturisme au fost folosite
cele fabricate de &ord *omania avand motoare cu + cilindri in ! de $,-+, 'P.
In ramura industriala de automobile din &ranta, marile uzine Peugeot, *enault si
&ord Cdin Poiss4D erau aproape distruse de bombardamente. In Italia, uzinele ancia si
Alfa *omeo fusesera lovite de bombardamente, iar uzinele &iat au fost intr-atat distruse
incat au fost nevoite sa-si construiasca o alta fabrica langa (orino. Situatia uzinelor
germane era de-a dreptul catastrofala, din cladirile lor ramanand doar stalpi si schelete
metalice, innegrite de fumul e:plozilor si incendiilor.
In general, in "%.$ reincep sa construiasca, timp de trei ani, aceleasi tipuri de
automobile care se fabricasera si inainte de inceperea razboiului, carora le-au adus
schimbari neesentiale. (ipurile noi puse in fabricatie erau de capacitate cilindrica redusa,
din cauza lipsurilor impuse de urmarile razboiului.
In Italia, lipsa de carburanti impune construirea microautomobilelor &iat 1,2, .,2
si ,22, a cabrioletelor &imer, !olpe, !oulgrafo si cupeul cu trei roti Atomo. De asemenea,
italienii lanseaza un nou mijloc de locomotie economic, motoscuterele !espa, Piaggio,
ambretta.
In S?A, incepe sa se impuna transmisia automata. Automobilul >uic9 tip "%.+ cu
+ cilindri in linie este echipat cu o transmisie automata sistem D4na&loE. In "%,2, 6@
lanseaza o noua transmisie, PoEer 6lide montata pe automobilele 'hevrolet.
In "%.#, uzinele &ord incep fabricarea de automobile echipate cu motoare de $ si
+ cilindri.
Pentru a putea face fata concurentei, &ord gaseste noi solutii constructive si in "%.+ toate
automobilele realizate de el aveau roti independente in fata, centrul de greutate coborat si
caroseria lunga, tip ponton. 7nglezii pun in fabricatie noua gama de automobile
economice @orris-@inor, Aolsele4, Billman @in: si Sunbeam.
?zinele!ol9sEagen reusesc ca numai in zece ani de la terminarea razboiului sa se
afirme
puternic pe plan mondial si sa se situeze din nou printre primele locuri in 7uropa.
>orgEard lanseaza primele automobile fabricate dupa razboi dotate cu motor cu patru
cilindri de ",22 cmc. !ol9sEagen livreaza in iulie "%,. al ,22.222-lea automobil, in
"%,, atinge cifra de ".222.222, iar in "%$$ trece la ".$2,.222 bucati. Dintre produsele
sale se remarca modelele "222, "-22, ",22, "$22, echipate toate cu motor bo:er cu .
cilindri, montat in spate dezvoltand respectiv -,, 12, .,, ,, 'P. 'utia de viteze are patru
trepte sincronizate. &rana este pe tamburi in fata si spate, asigurand automobilului o
franare usoara si eficienta. In aceasi perioada apar in 6ermania fabricile Audi si Porsche.
Pe piata mondiala reusesc sa se impuna si uzinele @ercedes. 'aroseria realizata
de @ercedes este simpla, cu linie joasa, avand o mare stabilitate. Se aduc perfectionari
mai ales motorului, transmisiei si suspensiei. Pentru a se asigura o franare eficace aceste
autovehicule au fost echipate cu discuri racite cu aer, iar circuitele pentru rotile din fata si
din spate sunt independente. !olanul este prevazut cu o coloana deformabila, care, in caz
de accident, nu pericliteaza viata soferului.
(ot pentru acelasi motiv, bordul autovehiculului este capitonat cu burete de
cauciuc sau
de masa plastica. 8u lipsesc nici instalatiile de climatizare sau de incalzire, iar
majoritatea sunt prevazute cu aparate de radio si cu casetofoane la bord.
'ea mai puternica masina fabricata pana in "%#1 de aceste uzine este @ercedes
>enz $22 Pullman - care de fapt este o limuzina de clasa superioara - echipata cu motor
de + cilindri in !, cu injectie de benzina, avand capacitatea cilindrica de $112 cmc si
dezvoltand -,2 'P la .222 rot<min.
8S? este una dintre cele mai vechi uzine germane de motociclete, care a inceput
fabricatia acestora in "++2, trecand ulterior la productia de automobile. (ipul 8S? Printz
I! construit dupa solutia )totul in spate) are doi cilindri care dezvolta 12 'P la ,,22
rot<min, racirea se face cu aer, caroseria are doua usi, viteza ma:ima "-2 9m<h.
In "%,2 *enault scoate pe piata autoturismul &regate, avand toate rotile
independente si o tinuta de drum foarte buna care s-a bucurat de un succes deplin.
Productia de automobile cunoaste un ritm de dezvoltare atat de accelerat, incat in "%,$
parcul mondial a depasit cifra de "22.222.222 autovehicule.
Se construiesc uzine noi, sunt abandonate cele depasite, se creaza uzine satelit,
echipate cu mijloace de productie automatizate, se construiesc uzine de materiale
sintetice, de mase plastice, de cauciuc si de echipament de bord. 'a urmare, sunt create
automobile cu forme din ce in ce mai atragatoare, dotate cu motoare de turatie mare. 6@
fabrica automobilele >uic9 Sabre, denumite astfel in amintirea vestitelor avioane de
vanatoare cu acelasi nume, aflate in dotarea fortelor armate ale S?A. Acestui automobil i
s-au adus multe noutati0 o serie de mecansime cu servocomanda
pentru actionarea usoara a directiei si a franei, ridicarea si coborarea automata a capotei
in caz de ploaie, actionarea automata a antenei si instalatia automata de climatizare.
In "%,1 apare tipul 'adillac 7ldorado, ca unul din cele mai lu:oase autoturisme
americane. Incep sa apara noi tipuri de autovehicule produse de tari de mai veche sau mai
noua traditie in constructia de automobile0 Spania, ?ngaria, 'ehoslovacia, *omania, iar
Haponia incepe fabricarea in licenta a automobilelor Austin. In "%,- isi fac aparitia in
S?A automobilele incoln cu + cilindri in ! care dezvoltau -2# 'P.
'oncurenta dintre marile trusturi si concerne se desfasoara, in aceasta perioada,
sub semnul e:tinderii legaturilor e:terne si al sferelor de influenta ale celor mai mari
monopoluri capitaliste care in conditiile tendintei de impartire a pietei mondiale
favorizeaza aparitia celei mai inalte trepte a concentrarii si centralizarii pe scara
economiei capitaliste a productiei si capitalului0 uniunile monopoliste internationale.
Astfel, in "%,2, uzinele 8uffield si Austin hotarasc sa fuzioneze sub denumirea de >@'
C>ritish @otor 'orporationD, a carui prima manifestare tehnica are loc in "%,-
prin lansarea noului tip Austin Seven A 12.
In vederea mariri capacitati productiei, &ord trece la reorganizarea uzinelor sale
din 7uropa, in urma careia Anglia lanseaza marcile Anglia si Perfect, iar in 6ermania este
fabricat modelul &ord (aunus "- @, care s-a bucurat de o primire e:ceptionala pe piata
mondiala.
Incepand din "%,-, 6@ si celelalte grupuri de mari uzine americane depun
eforturi deosebite pentru realizarea altor tipuri de autovehicule perfectionate0 'hevrolet
'orvette, /ldsmobile 'utlass, >uic9 Aildcab, 'adillac e @ans si Pontiac 6rand Pri:.
*eactia uzinelor &ord este prompta, concertizandu-se cu ocazia e:pozitiei de la Detriot,
in multe e:ponate, dintre care cele mai interesante au fost0 &ord X,22, incoln "%,X,
@ercur4 X@+22 si Atmos, continuat in "%,, prin modelele &utura si @4ster.
In "%,., 'hr4sler construieste la 'helsea un autodrom e:perimental, la a carui
inaugurare, printre o serie de automobile noi participa si modelul 8eE Gor9er. Pentru a
face fata concurentei in S?A uzinele de automobile 5aiser si Aill4s fuzioneaza in "%,1,
iar 8ash si Budson se unesc sub denumirea de Americam @otor 'orporation.
In 7uropa, uzinele de automobile continuau sa fabrice in aceasta perioada
autovehicule de capacitate medie, mult cerute pe piata. *olls *o4ce construieste
renumitele sale automobile de lu: prevazute cu motoare de + cilindri in !, uzinele
Peugeot trec la fabricarea modelelor -21 si .21, iar &iat realizeza o gama intinsa, de la
tipul $22 si @ultipla Station, pana la modelul "12.
In "%,$ isi fac aparitia pneurile fara camera de aer, care echipeaza, in S?A,
%2=din totalul autoturismelor, dupa care sunt adoptate si in 7uropa, fara a se generaliza.
Haponia, desi invinsa in razboi, cunoaste un deosebit ritm de dezvoltare a industriei de
automobile ale caror solutii tehnice ating un inalt grad de modernizare, ce le impun pe
piata mondiala in asemena masura, incat azi productia de automobile se situeaza in topul
mondial.
In 7uropa, uzinele !au:hall lanseaza modelul !ictor de ",22 cmc, o masina de
talie mijlocie, deosebit de reusita, uzinele *enault lanseaza modelul Dauphine, avand
motorul si transmisia asezate in spate. (ot din categoria atomobilelor de capacitate medie,
insa construit dupa formala )totul fata) face parte tipul *enault "-, echipat cu motor de .
cilindri si dezvoltand ,. 'P. Anterior acestuia, tot dupa formula )totul fata) a fost lansat
tipul *"$, echipat cu un motor de ,+ 'P. 7ste o limuzina de lu: de talie superioara, foarte
indicata pentru calatorii lungi. Dupa "%#- au fost construite automobilele de mic litraj
*., *, (, *$ (, *+ si *", (S cu o putere de 12, .$, ,2 si ,. 'P.
?zinele de automobile !7> Sachsenring AutomobilEer9e 6ermania au lansat in
"%,+ modelul (rabant, a carui caroserie era confectionata din duroplast, motorul avea doi
cilindri raciti cu aer, viteza de deplasare depsea %2 9m<h.
Dupa ce au fost modernizate, uzinele &ord din 6ermania incep fabricarea
modelelor (aunus "-@ si ",@, dezvoltand ,2, repectiv ,, 'P. a cerere, aceste
autovehicule pot fi echipate cu transmisie automata, (aunomatic, care dau rezultate foarte
bune in e:ploatare.
'a de obicei, uzinele italiene de automobile sunt prezente si acum cu autoturisme
deosebit de apreciate pe piata mondiala. Dupa multe incercari incep fabricarea modelului
&iat $22 D, +,2 S construit dupa formula )totul spate), avand motorul si transmisia
grupate la un loc. Alte doua tipuri care au fost fabricate sunt modelele "122 si ",22 cu
motoarele montate in fata si transmisia pe rotile din spate. Alte trei modele au fost &iat
"+22, -"22, -122. a cerere, ultimele puteau fi echipatecu ambreiaj automat. S-a produs
si tipul Dino Sport, echipat cu un motor cu $ cilindri si dezvoltand "+2 'P.
?zinele Alfa *omeo au construit o serie de automobile, dintre care o parte sunt
destinate competitiilor automobilistice. (ipul Alfa *omeo 6iulia "122 (I este o berlina
cu patru usi si patru locuri, motor cu patru cilindri in linie, dezvoltand +- 'P. Alfa *oemo
6iulia Super are motorul asezat in fata, iar puterea "2- 'P si viteza ma:ima "#, 9m<h.
?zinele S9oda cunosc o dezvoltare importanta in ultimele decenii. In anul "%$. a
intrat in functiune noua uzina din @lada >oleslav cu o capacitate de producere de
"-2.222 de automobile pe an, primul automobil fiind S9oda "222 @> cu patru usi.
@otorul cu patru cilindri se situa in spate si punea in functiune rotile din spate. Aceasta
schema de amplasare s-a aplicat la toate automobilele S9oda pana la sfarsitul anilor
optzeci. In anul "%++ a demarat producerea automobilelor S9oda &avorit cu solutia totul
fata, care concurau cu succes cu automobilele de marca !olga pe pietele 7uropei de 7st.
In anul "%%2 !ol9sEagen a cumparat 12= din actiunile uzinei de la guvernul
'ehoslovaciei. In aprilie "%%" a fost semnat acordul de constituire a intreprinderii mi:te
cu firma !ol9sEagen, ceea ce a contribuit la o restructurare radicala. Scopul consta in
ridicarea automobilelor S9oda la nivel mondial.
In anul "%%. au fost cumparate deja $2= din actiuni, in "%%, - #2=, iar in luna
mai -222 intreprinderea apartinea in totalitate concernului !ol9sEagen Cultimele 12= din
actiuni au costat $,2 milioane de marci germaneD. Astazi toti cunosc rezultatul acestei
politici. Din acel moment au fost vandute peste $22.222 de automobile S9oda.
In luna septembrie "%%$ a inceput producerea automobilelor S9oda /ctavia.
Acesta este primul automobil construit dupa platforma elaborata de concernul
!ol9sEagen. In luna martie "%%+ au fost prezentate variante reinnoite Cface-liftingD ale
modelelor S9oda &elicia si S9oda &elicia 'ombi si a modelului universal S9oda /ctavia
'ombi. In prezent la intreprinderea S9oda Auto
lucreaza circa "+.222 de persoane, iar o treime din toate locurile de munca din *epublica
'eha e:ista datorita activitatii acestei intreprinderi. / mare parte din automobilele S9oda
se e:porta asigurand, astfel, circa += din toate operatiile de e:port ale *epublicii 'ehe.
In "%#- 5arl 5ling se alatura companiei @ercedes, dupa ce castigase in prealabil
numeroase premii in masini construite chiar de el. A venit apoi randul lui 8eubaer sa se
alature seriei de genii de la @ercedes, el fiind inventatorul seriei ArroE, faimosul
autotursim de curse produs de companie. ?n alt nume faimos in galeria geniilor de la
@ercedes a fost Paul Daimler, fiul lui 6ottlieb Daimler, inventatorul automobilului. A
venit apoi randul lui *udolf 'aracciola sa se alature
echipei @ercedes, de data asta ca pilot, aducand nenumarate victorii acestei echipe. 5arl
Ailfert, un alt ambitios care a marcat evolutia @ercedes pe piata, atingand apogeul
carierei printr-un mic truc0 fiind responsabil de dezvoltarea de noi modele, si in acelasi
timp un vizionar, atunci cand a propus 'onsiliului Director introducerea modelului
1,2S', respins fiind, el l-a dezvoltat in secret, ajungand apoi pe piata numai datorita
fantasticelor sale calitati pentru acea vreme. Iar acestia au fost doar premergatorii istoriei
@ercedes. Deatunci si pana acum, @ercedes a fost si ramane una dintre cele mai mari
companii producatoare de autoturisme.
8oua limuzina >entle4 @ulsanne este lansata in "%+2, iar in "%+-, >entle4
@ulsanne (urbo asigura noi nivele de performanta sportive. Anul "%+. anunta lansarea
modelului >entle4 +, pentru ca anul urmator sa aduca prezentarea lui >entle4 (urbo *, o
limuzina cu . locuri, cu limita de viteza la ",2 mile pe ora si acceleratie de la 2 la $2 mile
pe ora in sub # secunde. a "" ani dupa aceasta, in
"%%$, performantele atinse prin proiectarea modelului >entle4 'ontinental ( depasesc
limitele anterioare0 motorul de .-2 cai putere asigura acceleratia de la 2 la $2 mile pe ora
in ,,# secunde, viteza limita urca la "#2 mile pe ora si un cuplu de +#, 8m depaseste
toate valorile anterioare.
In jurul anilor I$2, cand tinerii americani se concentrau asupra )revolutiei),
'hr4sler continua sa promoveze )inventia). Intre "%#2 si "%+2, corporatia a colaborat
intens cu 8ASA, producand motoare puternice pentru lansarea cosmonautilor in spatiu.
In anii I%2 accentul a fost pus pe fabricarea de autoturisme de lu:, (oEn J 'ountr4
redefinind si rafinand conceptul de lu:.
Arhitectura automobilelor 'hr4sler s-a schimbat mult in aceasta perioada. In mai
"%%+ corporatia 'hr4sler isi uneste fortele cu Daimler->enz A6, devenind un leader
mondial in transport. In ianuarie al aceluiasi an, @otor (rend decerneaza modelului
122@ titlul de )@asina anului). Alaturi de alte modele celebre, acesta promoveaza cu
succes reputatia unei firme pentru care inovatia constituie termenul cheie.
Capitolul II
@ateriale folosite in industria constructoare de autoturisme
In zilele noastre un automobil, sau mai familiar masina, este un vehicul cu patru
Crar, trei, saseD roti, actionat de un motor cu ardere interna, cu abur, cu electricitate sau aer
comprimat. Are scaune pentru conducator si pentru cel putin un pasager.Automobilele
sunt de obicei construite pentru a calatori pe drumuri, dar e:ista unele, mai ales vehicule
utilitare, care permit calatorii in afara drumurilor - Coff-roadD. Drumurile si autostrazile
sunt folosite in comun cu alte vehicule, cu sunt motocicletele si tractoarele.?n automobil
tipic are un motor cu ardere interna si patru roti, chiar daca au aparut pe piata masini cu
motoare hibride, cu gaz sau electrice. !ehicule cu trei roti au fost construite, dar nu sunt
prea raspandite din cauza problemelor de stabilitate.
Automobilele se clasifica dupa urmatoarele criterii principale0
destinatie Cfelul transportuluiD3
particularitati constructive Ctipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsieiD3
numarul puntilor
capacitate de trecere.
". Dupa destinatie 0
o Automobile pentru transportul persoanelor
Autoturisme - autovehicul care, prin constructie si echipare, este destinat
transportului de persoane, bagaje si<sau al bunurilor acestora, avand cel mult % locuri pe
scaune, inclusiv cel al conducatorului auto. Acestea pot fi0 microturisme - cilindree0 -22-
-,2 cmK C" - - locuriD3 mici -

cilindree0 ,22-"222 cmK C- - . locuriD3 mijlocii - cilindree0 "222--222 cmK C. - , locuriD3
mari - cilindree0 -222-.222 cmK C. - $ locuriD3 foarte mari - cilindree0 1222-+222 cmK C. -
+ locuriD.
Autobuze - autovehicul destinat si echipat pentru transportul de persoane si al
bagajelor acestora. 7le pot fi0 cu capacitate foarte mica CmicrobuzeD +-", locuri3 cu
capacitate mica ",-12 locuri3 cu capacitate mijlocie 12-#2 locuri3 cu capacitate mare #2-
"22 locuri3 cu capacitate foarte mare peste "22 locuri.
o Automobile pentru transportul marfurilor
Se clasifica si dupa incarcatura utila e:primata neEtoni C8D.
Autoutilitara- incarcatura utila pana la "2.222 8, caroserie inchisa si cabina
separata.
Autocamioneta - cu sarcina utila de circa ",222 - -2.222 8, caroserie inchisa sau
acoperita cu coviltir si cabina separata.
Autocamion - are caroserie deschisa sau acoperita cu prelata. Dupa capacitatea de
incarcare autocamioanele pot fi0 autocamioane usoare - cu sarcina utila de ",.222 8 -
12.222 83 autocamioane mijlocii - cu sarcina utila de 12.222 8 - +2.222 83 autocamioane
grele - cu sarcina utila de +2.222 - "-2.222 83 autocamioane foarte grele - cu sarcina utila
de peste "-2.222 8
Autobasculanta - prevazuta cu o bena basculanta pentru incarcatura si cabina
conductorului separata de caroserie.
o Automobile speciale
Automobilele din aceasta categorie efectueaza numai anumite transporturi si
servicii.
Autocisterna - echipata cu unul sau doua recipiente pentru transportul lichidelor
Autoizoterma
Autofrigorifica - cu caroserie inchisa termoizolanta, pentru transportul bunurilor
alterabileI
Automacara - echipata cu o macara pentru ridicarea sarcinilor
Autosanitara CambulantaD - dotata cu instalatii medicale pentru stabilizarea si
transportul bolnavilor
Autoatelier - amenajat cu utilaje pentru e:ecutarea reparatiilor
Autotractor - pentru tractarea semiremorcilor
Autostropitoare
Autoscara
Autoplug
-. Dupa particularitatile constructive
Se considera urmatoarele criterii de distinctie ale automobilelor0 tipul motorului, tipul
transmisiei, tipul propulsiei.
o Dupa tipul motorului
Automobile cu motoare termice0 motoare cu aprindere prin scanteie - @.A.S.Cin
patru sau doi timpiD3 motoare cu aprindere prin comprimare - @.A.'. Cmotor Diesel in
patru sau doi timpiD
@otoare cu piston rotativ CAan9elD3 motoare cu turbine cu gaze3 motoare cu reactie3
motoare cu abur3
Automobile cu motoare electrice0cu baterii de acumulator3 cu pila de combustie.
o Dupa tipul transmisiei
Automobile cu transmisie mecanica3
Automobile cu transmisie hidrodinamica3
Automobile cu transmisie hidromecanica3
Automobile cu transmisie electrica.
o (ipul propulsiei
Automobile cu roti cu pneuri3
Automobile cu roti cu senile
1. Dupa numarul puntilor
Se considera drept criteriu de departajare totalul puntilor si numarul puntilor motoare.
o Automobile cu doua punti0
Automobile .:-3
Automobile .:.3
o Automobile cu trei punti0
Automobile $:-3
Automobile $:.3
Automobile $:$3
o Automobile cu patru punti0
Automobile +:.3
Automobile +:$3
Automobile +:+3
Dupa capacitatea de trecere0
normala0 -:. Cdestinate pentru deplasarea pe drumuri buneD3
mare0 .:., .:$, $:$, +:+ Cdestinate pentru deplasarea pe drumuri de
orice categorie, numite si automobile de terenD.
Partile principale ale oricarui automobil sunt motorul, sasiul si
caroseria
@otorul este sistemul fizic de generare a energiei mecanice care pune in miscare
sistemul de transmisie al automobilului. ?n motor este compus din doua parti0
mecanismul motor si instalatiile au:iliare.
Sasiul automobilului este amsamblul organelor si instalatiilor care efectueaza
preluarea si transmiterea energiei mecanice de la motor la rotile motoare, conducerea
automobilului, sustinerea si propulsia lui. Se compune din transmisie, sistemul de
conducere, organele de sustinere, organele de propulsie si instalatiile au:iliare.
'aroseria este partea principala a automobilului care are rolul de purtator al
persoanelor sau marfurilor sau instalatiilor montate pe automobil, asigurand izolarea si
autonomia incarcaturii fata de restul automobilului si de mediul inconjurator.
'ompunerea caroseriilor este dependenta de destinatia automobilului comportand
diferente conforme scopului pentru care sunt facute.In general caroseriile automobilelor
au o parte inferioara bazala, orizontala CplatformaD, o parte laterala si o parte superioara
CacoperisD.In plan orizontal se imparte in partea anterioara, destinata conducaturului
automobilului si partea posterioara destinata incarcaturii Cinstalatii, persoane, marfuriD.
Preocuparea pentru constructii de masini usoare prezinta un potential deosebit,
peste tot, unde se impune reducerea fortelor de greutate si ale celor de inertie. Aceasta
tendinta este, deja de demult, in atentia constructorilor de vapoare si de vehicole
aerospatiale, pentru ca primele sa fie mai plutitoare iar celelalte sa poata depasi atractia
gravitationala.
8ecesitatea micsorarii masei se impune - in special - in domeniul vehicolelor pe
roti, a caror
deplasare necesita energie, si, in consecinta, genereaza emisii daunatoare mediului. Dupa
cum se cunoaste asupra oricarui corp actioneaza odata forta gravitationala Ca carei
marime este definita ca produsul dintre masa si acceleratia gravitationalaD si a doua oara,
daca el se afla in miscare, in perioadele de accelerare actioneza forta inertiala definita de
produsul dintre masa si acceleratie.
Aceasta acceleratie se deosebeste de cea gravitationala prin faptul ca are marime
si directie variabile. De aici rezulta ca fortele gravitationale se pot reduce numai prin
micsorarea masei pe cand cele de inertie si prin micsorarea acceleratiei, ceea ce nu
constituie o solutie deoarece lungeste timpul pentru obtinerea vitezei programate.
*amane deci, si aici, numai solutia reducerii masei, in conditiile respectarii celorlalte
proprietati impuse de functionarea unei masini. *educerea masei inseamna implicit o
reducere de energie si de emisii daunatoare mediului.
Pe de alta parte masinilor li se cere astazi un raspuns rapid la comenzi Co dinamica
inaltaD al carui timp depinde de asa numita frecventa proprie a structurii0 cu cat aceasta
este mai inalta raspunsul amintit este mai prompt. Aceasta frecventa depinde, la randul ei,
invers e:ponential de masa. Iata de ce si din acest punct de vedere reducerea masei este la
fel de importanta. *ealizarea de )constructii usoare) nu se refera, azi, doar la inlocuirea
materialelor de pana acum cu unele avand densitate mai mica Caluminiu,magneziu, titan,
sintetice armate cu fibre, etc.D ci si la o )alcatuire geometrica) mai rationala a produsului,
mai bine adaptata la cerintele functionale, la alegerea si combinarea materialelor raportata
atat la tipul de solicitare cat si la tehnologia optima de e:ecutie. Alegerea se cere facuta si
in vederea unei sortari facile, dupa e:pirarea produsului, in vederea recliclarii. 7le trebuie
alese si dupa criteriul comportarii optime la tipurile dominante de solicitare.
?n material )usor) folosit de mult timp si cu tehnologie pusa la punct, este
aluminiul. (urnat sub presiune, el este folosit pentru blocuri de motoare si carcase, in care
sunt incorporate Cprin turnare directa sau prin presareD, bucse de ghidare din fonta sau
aluminiu Crezistent la frecare, cu continut mare de siliciuD. &olosirea, mai recent, a
turnarii sub presiune in vacuum permite, odata, realizarea de pereti subtiri si, a doua oara,
o mare integrare functionala. Se pot fabrica cu precizie, de
asemenea, structuri mari, inchise Crame, caroseriiD, ceea ce permite eliminarea operatiilor
de sudura si de alte prelucrari finale. Asa numita turnare fina este o metoda recent
raspandita.
?n succes mai mare este si acela al solidificarii controlate Cprin racire comandata
localD ceea ce permite influentarea proprietatilor in asa fel incat distribuirea diferita a
masei, si vitezele de racire diferite, sa nu conduca la inomogenitati de structura si
rezistenta. / caroserie auto astfel e:ecutata are o greutate cu circa -2 = mai mica.
7nergia consumata in proces este mai mare, dar costurile suplimentare sunt compensate
prin ieftinirea reciclarii materialului.
Aluminiul, cel mai raspandit element metalic din scoarta pamantului, a capatat, in
secolul
nostru, o importanta deosebita. Dupa fier, a devenit metalul cu cea mai larga
intrebuintare. Datorita
proprietatilor sale s-ar putea spune ca fara aluminiu progresul civilizatiei umane si chiar
nasterea unor noi domenii de activitate tehnico - industriala, inclusiv zborurile cosmice,
ar fi de neconceput.
Denumirea aluminiului deriva de la sulfatul dublu de aluminiu si potasiu CalaunD,
substanta
cunoscuta la romani sub denumirea de IalumenI si folosita ca mordant in vopsitorie.
In natura nu se afla in stare libera, ci numai sub forma de combinatii chimice ca
o:izi sau silico -aluminati. 'el mai utilizat minereu pentru fabricarea aluminiului este
bau:ita, in care aluminiul se gaseste, in special, sub forma de hidro:id. Aceasta a fost
descoperita pentru prima data in localitatea es >au: C&rantaD, de unde I se trage si
numele si unde se gaseste in cantitate foarte mare. De asemenea rezerve importante de
bau:ita se afla in ?.S.A., *usia, Australia, >razilia, India, etc.
Aluminiul a fost obtinut pentru prima data de B.'. /ersted in "%-, si in anul
"%-# de &.Aohler. In descrierea proprietatilor aluminiului, Aohler sustinea ca este unul
din metalele cele mai usor corodabile
Aluminiul este un metal alb-argintiu si care poseda o mare plasticitate.
'ristalizeaza in sistemul cubic cu fete centrate fara a mai avea si alte forme alotropice.
Din punct de vedere al proprietatilor fizice se remarca in primul rand faptul ca
este un metal usor, avand o greutate specifica, la -22 ', de -,# 9g<dm1. Datorita acestei
proprietati este intrebuintat, cantitati mari, ca metal sau sub forma de aliaj in industria
aeronautica si navala.
Aluminiu, datorita densitatii sale reduse si a rezistentei mari la o:idare progresiva,
este materialul care a capatat cea mai mare e:tindere ca matrice a materialelor
compozitelor utilizate in realizarea de repere ce intra in constructia unui autovehicul
Ctabelul -."D.
(abel -."
Dintre proprietatile fizice deosebite pe care le mai are aluminiul trebuie
mentionate buna conductibilitate termica si electrica. a temperatura de -22 ',
rezistivitatea electrica are o valoare de
2,2-# mm-<m, iar conductibilitatea termica de -,"#$ H<cm.s.2 '. datorita acestor calitati
aluminiul este folosit in industria electrotehnica sub forma de sarma, inlocuind
conductorii electrici din cupru care sunt mai scumpi. 7ste un metal maleabil si ductil, ale
carui proprietati mecanice sunt influentate de impuritatile pe care le contine, precum si de
procedeul de prelucrare la care a fost supus. 'a urmare, poate fi tras sub forma de sarma
sau laminat in foite subtiri C2,22, mm grosimeD, utilizate la ambalarea produselor
alimentare, farmaceutice si in alte scopuri. &iind un metal cu proprietati diferite are
numeroase utilizari in foarte multe domenii. 'a urmare, productia mondiala de aluminiu,
in anul "%#2, a atins "2.222.222 tone pe an. Printre tarile producatoare de aluminiu se
numara si *omania a carei productie de aluminiu depaseste in prezent -22.222 tone pe
an.
?n alt material usor, in renastere utilizatorica, este magneziul Cin special in
industria auto0
carcasa cutiei de viteze si a blocului de aspiratie, componente de directie, suporti, genti
de roti, etc.D.
7l este folosit si pentru masini si aparate manuale, produse ale industriei electro,
aparate portative pentru comunicatii CaptopD capete port-scule, etc.. Aliajele de
magneziu au o capacitate de turnare e:ceptionala. In comparatie cu aluminiul unde
grosimile minime de pereti sunt de -.,-1 mm in cazul magneziului ele sunt de "-- mm,
'u el se pot realiza piese cu suprafete mari si de forme comple:e.
Piesa turnata, datorita constructiei monocorp, inlocuieste un ansamblu echivalent
de .2 LL$2 de componente eliminand nevoia de sudare la montaj si conducand la o
reducere de masa cu -<1. Prin deformare plastica, la impact, aliajul preia mult mai multa
energie. Desi el se poate turna aproape la forma finita, datorita preciziilor impuse azi sunt
necesare uneori si prelucrari prin aschiere. Din nou, desi, el este bine si productiv
prelucrabil Cviteze de aschiere la frezare frontala de pana la .222 m<min si de avans de -,
m<minD permitand obtinerea de rugozitati sub "2 Mm si forte mici de aschiere el prezinta
riscul aprinderii aschiilor Cin special in cazul racirii<ungerii cu ulei a carui ceata poate
declansa e:plozii care sa aprinda magneziulD. *ealizarea filetelor cu acest material este
foarte dificila. *elativ recent s-a introdus si utilizarea in constructii usoare a )spumelor
metalice). Acestea pe langa avantajul densitatii reduse il au si pe acela ca o mare parte a
volumului produsului nu este umplut cu material metalic ci cu gaz.
Capitolul III
@ateriale compozite folosite in industria constructoare de autoturisme
De la inceputul erei industriale, otelul si fonta au constituit )inima) progresului
din principalele sectoare industriale. In timp ce in tarile dezvoltate se inregistreaza deja o
tendinta pe termen lung de reducere a cererii pentru produsele din industriile material -
intensive, precum si un declin al intensitatii materiilor prime utilizate, consumul redus de
materiale devine un element esential al tehnologiilor de fabricatie din aceste tari3 se
manifesta nevoia de materiale mai usoare, mai rezistente si mai durabile. 7:ista problema
ridicata de consumul mare de energie inglobata in aceste materiale, dar si de pretul uneori
prea ridicat al acestora.In ultimul timp s-a conturat ideea ca e:tinderea utilizarii a
materialelor compozite in sensul aplicarii lor pentru noi subansamble in industria
automobilelor nu este posibila, fara a se apela la plasticele armate de inalta calitate.
@aterialele compozite, in viitor vor juca din ce in ce mai mult un rol important in
e:ecutia organelor importante, de greutate mica, specifica pieselor de motor, dar si de
transmisie, suspensie. Pentru unele elemente de structura din constructia autovehiculelor,
se vor utliza unele materiale laminate mi:te din metal-materiale plastice denumite si tip
)sandEich) Csimplu sau multistratificatD. Aceste laminate se compun dintr-un material
plastic cuprins intre doua straturi metalice Cotel sau aluminiuD , laminarea realizandu-se la
cald, sub presiune. Sunt destinate a inlocui otelul, fiind in competitie cu aluminiul, pentru
ca acestea reprezinta o combinatie intre greutatea redusa a materialului plastic
Cpolipropilena sau polietilenaD si rezistenta, rigiditatea ale otelului respectiv a aluminiului.
Se poate obtine o reducere a greutatii cu ,2=, pentru o majorare a grosimii laminatului
cu "2=. Poseda bune proprietati anticorozive si de izolare termica, rezistenta la caldura,
la produsele chimice sau petroliere dar si o reducere a pretului de -1 ori fata de otel.
Analizand implicatiile inlocuirii metalelor cu astfel de materiale trebuie mentionat
ca avantajul nu se rezuma numai la reducerea greutatii, ci de multe ori si la o functionare
egala sau superioara.
Se preconizeaza astfel ca pana in anii -22,--2"2 circa "2= din masa
automobilului vor fi mase plastice armate. Se estimeaza o reducere a greutatii cu circa
"2= pana in anul -22,.
/ problema foarte importanta o constituie utilizarea rationala a materiilor prime.
Si din acest
punct de vedere se impune reducerea masei automobilului, pentru a reduce consumul de
materiale si a creste procentul din masa reciclabila a acestuia. In prezent circa #, = din
masa automobilului este
reciclabila C ,,.= materiale neferoase0 1= Al, 2,.= 'u, Nn, -= echipamente electrice3
#2,"= materiale feroase0 "1= fonta, "1= piese forjate, 1%= tabla, ,,"= echipamente
mecaniceD. *aman nerecuperate CreziduuriD0 -.,,= materiale0 +,,= plastice, 1,,= sticla,
"= te:tile, 2,,= hartie, -,+= altele, 1= echipament electric, .= cauciuc, "= ulei si
unsori. Se preconizeaza ca pana in -22, circa +,= din masa automobilelor Ccele care ies
din functiune la data mentionataD sa fie reciclabila iar pentru cele noi roiectate procentul
sa fie %2=. Pe un termen mai lung se preconizeaza ca in procent de %,= din masa
automobilului sa fie reciclabila.
@aterialele compozite se dovedesc a fi competitive atat sub aspectul pretului cat
si al posibilitatilor de inlocuire si<sau completare cu succes a materialelor traditionale
Cmetal, ceramica, sticlaD. 'ercetarile in vederea utilizarii materialelor compozite au ca
scop nu numai inlocuirea acestor materiale traditionale dar si aplicatii specifice datorate
proprietatilor particulare pe care le prezinta.
In determinarea proprietatilor fizice ale materialelor compozite se utilizeaza legea
amestecurilor, scrisa sub forma generala0
PcOSPiPEi ,
unde 0 Pc O proprietatile materialului compozit
Pi O proprietati ale componentelor3
Ei O fractia de volum a componentelor.
In cazul proprietatilor mecanice, in aceasta ecuatie trebuie inclusi parametrii care
sa tina seama de dimensiunea particulelor agentului de umplutura, orientarea, geometria
de impachetare, interactiile specifice intre matrice si agentul de umplutura si de efectele
de-a lungul interfetei. Din
aceste motive, proprietatile fizice si chimice ale compozitelor nu pot fi descrise printr-o
ecuatie unica.
In tabelul 1." se pot urmari caracteristicile mecanice ale unor materiale plastice
compozite, precum si cauzele limitarii utilizarii lor in comparatie cu materialele clasice0
otel si aluminiu.
(abelul 1."
@aterialele Al<Al-/1 si @g< Al-/1 au o rigiditate si rezistenta la uzare mari,
cuplate cu o rezistenta mare la temperaturi inalte, fiind aplicabile in realizarea unor
componente pentru automobile.De altfel, in industria de autovehicule s-au impus
materialele compozite metalice pentru
fabricarea diverselor repere din cadrul motorului, suspensiilor, sistemelor de directie si
franare. Ctabelul 1.-D. Aplicatiile se refera in special la echipamentul mobil Cbiele,
pistoane, a:ul pistonuluiD si la piesele solicitate la oboseala termodinamica.
(abel nr. 1.-
3.1 Fibra de sticla
7ste binecunoscuta de catre fabricantii manuali de sticla modalitatea de realiza
fibre cu dimensiuni foarte reduse, in general pentru scopuri decorative. Dezvoltarea
utilizarii fibrelor de sticla in scopuri ingineresti a inceput in anul "%12, cand 'ompania
/Eens-Illinois 6lass a introdus un procedeu industrial de producere a fibrelor de sticla.
Au urmat cercetari care au dus la fabricarea in serie a acestora cu un cost din ce in ce mai
scazut.
In momentul fata fibrele se obtin prin tragere la viteza inalta C-:"2-1 cm<sD si
pentru aplicatiile uzuale au diametre cuprinse intre , Mm si -2 Mm cu o valoare medie des
folosita de "- Mm. In fabricatie fibrele sunt adesea acoperite cu un start protector de silan,
titan sau un compus de crom pentru a creste adeziunea cu matricea din polimeri. In
prezent este comercializata o gama larga de fibre de stica. &igura 1." prezinta o fibra de
sticla cu grosimea de cca ,2 Mm.
&ig. 1." &ibra de sticla
In cadrul unui material compozit, materialele sub forma de fibre preiau tensiunile
ce actioneaza direct asupra matricei ce prezinta o rezistenta mult inferioara fibrelor.
Pentru ca o structura compozita sa se comporte eficient sub actiunea tensiunilor
este necesar ca alungirea fibrelor sa fie mai mica decat cea a matricei iar modulul de
elasticitate al fibrelor trebuie sa fie mai mare decat cel al matricei0
&ibrele de sticla sunt cele mai utilizate materiale de armare a materialelor
compozite polimerice.
Alte fibre de armare sunt0
fibre naturale - bumbac, sisal, iuta si alte fibre celulozice3
fibre sintetice - poliamida, poliester, acetat de celuloza si matase artificiala3
fibre organice si anorganice cu performante ridicate - aramida,bor si
carbon<grafit.
comparatie in ceea ce priveste densitatea, rezistenta la tractiune si rezistenta la
incovoiere a celor mai utilizate fibre de armare, sunt prezentate in tabelul 1.1.
(abelul 1.1 'omparatie a catorva caracteristici ale celor mai utilizate fibre Q""-R
In functie de tehnologia de matritare si de forma structurii compozite, materialul
de armare poate fi intalnit sub urmatoarele forme0
filamente sau fire scurte3
filamente continue3
impaslituri fabricate din fire scurte dispuse aleator3
panze tesute si netesute, de diferite densitati3
impletituri bidimensionale sau tridimensionale3
panglici.
'u e:ceptia fibrelor de bor care se obtin sub forma unui singur filament cu
diametru relativ mare, celelalte fibre se obtin sub forma de manunchiuri de filamente
continue si fine, care pot fi folosite ca atare,taiate la lungimi standardizate sau prelucrate
prin operatii te:tile in materiale netesute sau in tesaturi si impletituri bi- si
tridimensionale, neimpregnate sau preimpregnate. @anunchiurile de filamente continue
au fost denumite dupa terminologia engleza, conform unor detalii ale procesului de
fabricatie, astfel0 toE, roving si 4arn .
/ comparatie in ceea ce priveste rezistentele la tractiune a diferitelor tipuri de
fibre este prezentata in fig. 1.-.
&ig 1.- 'urbele tensiune-alungire pentru diferite tipuri de fibe,conform Puc9
&ibrele de sticla reprezinta cel mai intalnit material de armare, atat pentru rasinile
termoplaste cat si pentru cele termorigide. Principalele proprietati ale fibrelor de sticla
sunt0
rezistenta ridicata la tractiune, combinata cu alungire scazuta Cin medie 1,,=D3
proprietati e:ceptionale la tractiune, compresiune si impact, atat pe directia
fibrelor cat si perpendicular pe ele Cfibrele sunt izotropeD3
modul de elasticitate relativ ridicat si o rezistenta buna la incovoiere3
rezistenta ridicata la temperatura si absorbtie redusa a umiditatii3
stabilitate dimensionala buna, dublata de o buna rezistenta la intemperii3
proprietati electrice bune.
&ibrele de sticla utilizate la armarea rasinilor termoplaste si termorigide se obtin
din asa numita sticla te:tila formata din fire de urzeala si fire rasucite. 'ea mai utilizata
sticla te:tila folosita la armarea materialelor compozite polimerice este sticla de tip 7
nealcalina. Pentru utilizari speciale se intrebuinteaza sticla de tip * si '. Sticla de tip 7
este produsa prin prelucrarea termica, la apro:imativ ",22S', a unui amestec de nisip de
cuart, caolin, carbonat de calciu Cpiatra de varD, dolomit, acid boric si fluorina, dupa care
se filtreaza mai multe zile. Sticla rezultata in urma topirii acestui amestec este dirijata
inspre duzele de filare Cengl.0 bushingsD prin canalele asa numitului
antecreuzet Cfig. 1.-D. Duzele de filare sunt produse dintr-un aliaj de platina si se
incalzesc la o anumita temperature astfel incat prin alezajele fine, in numar de .22, +22,
"$22 sau mai multe,
aflate in partea inferioara a acestor duze, sticla lichida se scurge incet, solidificandu-se
filiform. &irele ce ies din duzele de filare sunt vascoase si prezinta o grosime de
apro:imativ - mm. Abia prin intinderea lor cu ajutorul unui dispozitiv de infasurare cu
rotatie foarte rapida, firele sunt aduse la un diametru dorit, cuprins intre "2 si -. Mm.
Acest proces intinde firele de apro:imativ .2.222 ori lungimea lor initiala. Prin alaturarea
firelor individuale abia vizibile se obtine un manunchi de filamente. Acest asa numit fir
te:til este asa de fle:ibil incat poate fi infasurat pe deget. Inainte de a fi infasurate pe
role, fibrelor de sticla li se administreaza un tratament de apretare ce consta in aplicarea
unui ancolant sau agent de cuplare pentru cresterea adeziunii lor la materialul matricei.
&ibra de sticla este masurata cu ajutorul unei unitati internationale numita (7X,
fiind un
raport intre greutate Cin grameD si lungime C9ilometruD.
&ig. 1.-. Schema procesului de productie a fibrei de sticla
/ clasificare a acestora si o prezentare a compozitiei lor e este facuta in tabelul ".-.
(abelul 1.. 'lasificarea si compozitia sticlelor comerciale
Simbol de
clasificare
'ompozitie C=D
Si/- Al-/1 >-/1 'a/ 8a-/ @g/ Altele
A CAlcalineD #- 2,$-
",,
- "2 ".,- -,, 2,#= S/1
' CDurabilitate
'himicaD
$, . $ ". + 1 -
D C'onstanta
dielectrica
micaD
#. 2,1 -- 2,, " - 2,,= i/-
7
C'onductivitate
electrica micaD
,--
,$
"--"$ ,-"1 "$-
-,
2-- 2-$ 2-",,= (i/-
7-'* ,+-
$1
"2-"1 "--,, -"-
-1
2-",- - "--,,= (i/-
2-1,,=Gn/
@ C@odul de
elast. ridicatD
,1,# - - "-,% - % -=Nr/-,+= >e/
+=(io-,1='e/-
S C*ezistenta
ridicataD
$, -, - - - "2 -
N sau A*
Csticla
Alcalina
rezistentaD
#" " - - "" - "$=Nr/-,-=(i/-
&ibre de sticla tip A - prezinta un continut ridicat de materiale alcaline, Sunt
utilizate mai rar ca fibre de armare. 7ste similara sticlei comune utilizata la geamurile
caselor sau la confectionarea sticlelor. Are o rezistenta scazuta si deci o utilizare limitata.
&ibre de sticla tip ' - au o rezistenta imbunatatita la atacul agentilor chimici si
sunt utilizate, in principal, ca te:tura de suprafata si deoarece are o rezistenta foarte buna
la atacul acizilor, deci poate fi utilizata in medii ostile
&ibre de sticla tip D - prezinta proprietati dielectrice bune si sunt utilizate cu
precadere in industria electronica3 are densitate scazuta si proprietati electrice foarte bune
dar rezistenta scazuta3
&ibre de sticla tip 7 - au o compozitie chimica pe baza de silicati de bor, aluminiu
si calciu, cu continut redus de materiale al9aline3 are proprietati care o fac foarte buna
pentru a fi utilizata in aplicatiile industriale.
Prezinta rezistenta buna la tractiune si compresiune, proprietati electrice bune insa
rezistenta la impact este relativ scazuta. In general, fibrele de sticla tip 7 nu sunt inerte in
medii corozive chimic, putand fi atacate de acizi si baze concentrate3
&ibre de sticla de tip 7'* - sunt fibre ce prezinta o rezistenta pe termen lung la
agenti chimici si in special la actiunea mediilor corozive acide. 'ontin silicati pe baza de
aluminiu si o:id de calciu insa nu contin o:id de bor. @odulele de elasticitate precum si
rigiditatile stratificatelor armate cu aceste fibre sunt identice cu cele ale structurilor
stratificate armate cu fibre de sticla de tip 7. ?sor mai ridicate sunt rezistentele la
tractiune, incovoiere si forfecare ale structurilor stratificate armate cu fibre de sticla de tip
7'*, fata de cele ale structurilor armate cu fibre de sticla de tip 73
Sticla @ are un modul longitudinal de elasticitate ridicat dar rezistenta ei este din
pacate aproape la fel ca cea de tip 7.
&ibre de sticla de tip * si S - proprietatile lor sunt similare cu toate ca prezinta
compozitii chimice diferite. Densitatile celor doua tipuri de fibre sunt identice cu cea a
fibrelor de sticla de tip 7. &ibrele de sticla de tip * sunt produse in 7uropa iar cele de tip
S se produc in S?A, fiind dezvoltate in special pentru aplicatii aerospatiale si militare.
Ambele tipuri de fibre prezinta diametre mai mici ale filamentelor, structurile compozite
armate cu aceste tipuri de fibre au o rezistenta interlaminara imbunatatita, fibrele
posedand proprietati bune de impregnare. In tabelul 1.. se prezinta o comparatie intre
compozitia chimica si proprietatile diferitelor fibre de sticla. / caracteristica interesanta a
fibrelor de sticla o constituie alungirea pur elastica a acestora, din acest motiv sunt
considerate materiale e:celente de armare a structurilor utilizate cu precadere la
constructia suspensiilor unor autovehicule.
Sticla )S) este de tipul magnesiu-alumina-silicat si a fost dezvoltata pentru a oferi
o rezistenta mai ridicata decat sticla de tip )7). 7a prezinta o rezistenta mai ridicata la
temperaturi inalte si o rezistenta mai buna la coroziune.
'ele de tip )N) sau )A*) sunt rezistente la solutii alcaline.
Din enumerarea facuta se constata ca cea mai utilizata stica este cea de tip )7) .
7a este o sticla de calciu-alumina-borosilicat cu un continut alcalin total C8a-/-5-/-
i-/D sub -=.
(abelul 1... 'omparatie intre diferite fibre de sticla
In tabelul 1., sunt prezentate proprietatile catorva fibre de sticla utilizate pentru
ranforsare.
(abelul 1., Proprietatile principalelor fibre de stica utilzate pentru ranforsare
(ipul
fibrei
Diametru
CMmD
6reutate
specifica
C9g<m1D
'oef.de
dil. term. C:"2-$
gr'-"D
@odulul
lui
Goung
C6PaD
*ez.la
rupere
C6PaD
Deformatia
spec.la
rupere C=D
'oef.
lui
Poisson
(emp.de
curgere
gr. '
7 "- -.,.2 , #-,.-#$ 1,$ - 2,-" +.,
A* "- -.$+2 #,, #2-+2 1,$ - 2,-- -
@ "- -.+%2 ,,# ""2 1,, - - -
S "- -..+2 -,%-, +$ .,$ - - %$+
'ontinutul scazut de substanta alcalina asigura rezistenta la coroziune si o
rezistivitate electrica buna. Proprietatile fibrei vor fi influentate si de procesul de
fabricatie ca si de dimensiunile fibrelor. @odulul lui Goung si modulul de elasticitate
transversal vor creste usor cu cresterea diametrului. ?n dezavantaj il reprezinta slaba
rezistenta la acizi. Pentru ridicarea rezistentei chimice si in special fata de substantele
alcaline a fost dezvoltata sticla de tip )A*) Calcalin rezistentaD care contine cca "$=
Nr/- si care are o buna rezistenta la atacurile chimice.
&ibrele de sticla utilizate la armarea structurilor composite polimerice pot fi
intalnite sub urmatoarele forme0
*oving continuu - este o colectie de fire sau filamente paralele, inmanunchiate
fara o rasucire intentionata. Se utilizeaza in special la armarea structurilor unde se doreste
o rezistenta foarte mare pe directia fibrelor si in special in procesul de infasurare
filamentara pentru a obtine structuri tubulare simetrice precum tevi, recipienti sau
containere de inalta presiune3
Impletitura - utilizata ca material de armare tridimensional pentru a da structurii
o rezistenta ridicata. Impletitura poate sa contina una sau mai multe tipuri de fibra, in
functie de specificatiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca structura respectiva3
*oving tesut - este o panza a carei greutate specifica poate fi mai mare sau mai
mica functie de numarul si densitatea firelor. In general, fibrele sunt aranjate
perpendicular unele fata de altele sau sub alte unghiuri, astfel incat orientarea lor sa
conduca la obtinerea unei rezistente echilibrate a structurii materialului compozit3
(esatura roving orientata unidirectional - reprezinta un tip de roving tesut, la care
fibrele sunt astfel dispuse incat sa confere structurii o rezistenta sporita pe o anumita
directie, ca si cand s-ar utiliza un roving mai greu pentru urzeala si un roving mai usor
pentru batatura3
(esatura din sticla te:tila - este produsa prin metode conventionale de tesere.
(esaturile mai subtiri confera unei structuri stratificate o rezistenta la tractiune si un
modul foarte ridicate insa aderenta dintre laminele structurii este scazuta.
(ipurile standard de legaturi obtinute prin tesere sunt0
- egatura panza - firul de batatura trece succesiv deasupra si apoi
dedesubtul fiecarui fir de urzeala3
- egatura diagonala - la care firele de urzeala si cele de batatura sunt
intretesute intr-o ordine si frecventa programate pentru a obtine un aspect in diagonala3
- egatura atlaz - firele de urzeala si cele de batatura sunt intretesute intr-o
ordine si frecventa programate pentru a obtine un aspect plat. 'a urmare, o fata a panzei
prezinta mai multe fire de urzeala, in timp ce fata opusa pare a fi alcatuita in principal de
fire de batatura3
- egatura unidirectionala - numarul firelor este considerabil mai mare pe o
anumita directie decat pe cealalta, rezultand fie panza unidirectionala din fire de urzeala,
fie panza unidirectionala din fire de batatura3
- egatura gazT - doua fire de urzeala infasoara alternativ la dreapta si la
stanga, firele de batatura. Se produce, astfel, un efect decorativ, legatura fiind utilizata in
principal la producerea valurilor3
- @odel deformabil bidirectional - firele sunt aranjate in straturi dispuse la
%2S unul fata de celalalt si legate intre ele printr-un fir subtire reprezentand mai putin de
"2= din totalul firelor3
- (ricotaje Cdenumite si panze unidirectionale sau roving netesutD - sunt
obtinute prin alaturarea roving-urilor continue in doua straturi cu orientare unidirectionala
Cbia:ialaD sau trei straturi cu orientare unidirectionala Ctria:ialaD si teserea lor impreuna
cu fire de poliester.
@at din fire scurte - reprezinta cea mai utilizata forma de material de armare si consta
dintr-un strat de fire cu lungimi cuprinse intre 1,- si ,2 mm orientate aleator, fire legate
intre ele prin intermediul unui liant usor. 'alitatea unui mat se e:prima prin raportul
dintre greutate si unitatea de suprafata, domeniul acestui raport variind intre 2,1 si 2,#,
9g<m-3
- @at din roving tesut - este format dintr-un strat de roving tesut, aplicat,
prin intermediul unui liant, de un strat de mat din fire scurte.
@aterialul de armare astfel format prezinta un drapaj bun, combinand rezistenta
unei orientari bidirectionale cu cea a unor orientari multidirectionale.
In figurile 1.1 - 1.# sunt prezentate cateva tipuri de legaturi cu diferite tipuri de
fibre.
&ig. 1.1. egatura panza Cfibre de sticlaD
&ig. 1.. egatura panza Cfibre hibride aramida<carbonD
&ig. 1., egatura diagonala Cfibre de sticlaD
&ig. 1.$ egatura diagonala Cfibre de carbonD
&ig. 1.# egatura diagonala Cfibre hibride aramida<carbonD
3.2 Fibre de carbon
&ig.1.+ &ibra de carbon
&ibrele de carbon sunt in prezent unele din cele mai utilizate tipuri de fibre in
fabricarea compozitelor mai ales la acelea la care matricea este alcatuita din polimeri. 7le
sunt caracterizate printr-o mare rigiditate, mare rezistenta, densitate scazuta si coeficient
negativ de dilatare terminca de-a lungul fibrei. In plus fibrele de carbon prezinta o
termostabilitate la temperaturi ridicate si, sub forma unui compozit de tip fibra carbon-
matrice carbon, sunt utilizate in aplicatiile unde se cere o temperatura inalta. 7le
reprezinta practic singurele materiale care pot fi utilizate la temperaturi mai mari de
"122o '. Deoarece poate o:ida la temperaturi mai mari de .22o ' este necesar ca
fabricarea compozitului sa se faca in vid si componentele sa fie supuse unui tratament
impotriva o:idarii. Primele fibre de carbon au fost produse de (homas 7dison in "+#%
fiind utilizate la primele lampi cu incandescenta. In industria moderna utilizarea lor
incepe dupa "%,2. 7:ista mai multe metode de preparare a fibrelor de carbon, pornind de
la precursori organici. Astfel primele fibre fabricate industrial au fost fibrele bazate pe
poliacrilnitril CPA8D. Proprietatile acestor fibre sunt prezentate in tabelul 1.$.
(abelul 1.$. &ibre bazate pe PA8 si proprietatile lor

Producator
Simbol Densitatea *ezistenta
la int.
@odulul
de
elasticitate
9g<m1 6Pa 6Pa
A!'/, ?SA Avcarb 6-"$2 "$2 5 ".#,2 -,+ --2
'elanese, ?SA 'elion 1222 1 5 "##2 1,$ -
'elion $222 $ 5 "##2 1,$ -1.
'elion "-222 "- 5 - -,, --#
'elion S( 15,$5,"-5 - .,1 -12
'ourtaulds,?5 6rafil XABS $5,"-5 ".#%2 1,2 --2--.2
6rafil XABP $5,"-5 ".#%2 1,1-1,$ --2--.2
6rafil B@ $5,"25 ".+$2 -,1--,$ 112-1,2
6reat a9es
'arbon, ?SA
&ortafil 1 .25, "$25 ".#12 -,# -2#
&ortafil , .25,"$25 ".+22 -,. 112
Bercules, ?SA @agnamite
AS-"
"2 5 - 1," ",1
@agnamite
AS-.
15,$5,"-5 - 1,$ ",,
@agnamite
B@S
"25 - -,- 2,$
@agnamite
B(S
"25, "-5 - -,% -
?nion 'arbite
?SA
(hornel 122 "5,15,$5 ".#,2 1," -1"
(hornel .22 15 ".#%2 .,, -1+
8ippon
'arbon
Haponia
'arboton 15,$5,"-5 - 1,2 -12
(ora4
Haponia
(ora4la 122 "5,15,$5,"-5 "..,2 1,, -12
(ora4la +22 "-5 ".+22 ,,2 -%.
(ora4la @.2 "5,15,$5 ".+22 -,---,. 1%-
&abricarea fibrelor de carbon se face pornind de la diferite materiale solide,
lichide sau gazoase, continand intre alte elemente si carbon. Aceste produse, numite
carboni, se subdivizeaza in mari clase ca0 diamant, grafit, pirocarbon, negru de carbon,
fibre de carbon, etc, avand te:turi, structuri , proprietati fizice si chimice, precum si
utilizari net diferite. In cazul diamantului temperatura de topire este de 1#-#o ' iar
densitatea de 1.,"2 9g<m1. Aceste clase de carboni sunt determinate de natura materiei
prime si de conditiile de tratament sau restrictiile tehnologice impuse0 atmosfera, Co:igen
/-, azot 8-, sau argon AD, durata t, temperatura ( si in special temperatura cea mai
ridicata la care materia prima a fost adusa, presiunea p, radiatia, etc.
&ig.1.% @icrografia unui compozit carbon-carbon
&iecare clasa poseda proprietati generale dar se subdivide in tipuri de carboni cu
proprietati specifice0 astfel pirocarbonul are proprietati foarte diferite in functie de
temperatura de depunere.
@aterialele cu fibre de carbon si in special cele de tip carbon-carbon au fost
studiate si dezvoltate pana in prezent in principal ca elemente de ajutaje de reactie ale
motoarelor turboreactoare si rachetelor cu propergoli solizi. Performanta unui ajutaj este
cu atat mai ridicata cu cat materialele din compozitia sa sunt mai rezistente la ablatiune
iar masa specifica este mai mica. (inand seama de faptul ca in majoritatea conductelor
reactiile chimice au loc in mediu reducator, printre materialele refractare demne de
considerat carbonul are un loc privilegiat. ?tilizarea acestor tipuri de materiale Cgrafitele
policristaline, pirografitul, compusii fenolici ranforsati cu carbon si carbon-carbonD este
determinata de evolutia ajutajelor, care sunt organe vitale ale motoarelor
turboreactoarelor si rachetelor.
&ibrele de carbon au fost produse pentru prima data inca din secolul al XIX-lea
prin carbonizarea bumbacului si bambusului. In prezent, fibrele de carbon si cele de grafit
Cfibre de
carbon tratate la temperatura inaltaD sunt produse prin o:idarea si carbonizarea controlata
a unor fibre organice selectionate, asa numitii precursori precum celuloza,
poliacrilonitrilul CPA8D, lignina si gudronul. Proprietatile fibrelor de carbon sunt
influentate atat de materia prima a fibrelor si de calitatea fibrei precursorului, cat si de
tehnologia de fabricatie.
Schema flu: a procesului de fabricatie a fibrelor de carbon este prezentata in fig.
..+. /:idarea si carbonizarea fibrelor precursorului la temperaturi de pana la "$22S'
produce fibre de rezistenta ridicata iar procesul de grafitizare ce are loc prin cresterea
temperaturii pana la 1222S' produce fibre de grafit de modul ridicat.
&ibrele de carbon se caracterizeaza prin modulul de elasticitate mai ridicat, fiind,
de aceea, mai casante decat cele de sticla. 7le se livreaza in diferite versiuni0
- cu rigiditate ridicata CB@ - Bigh @odulusD3
- cu rezistenta ridicata CB( - Bigh (enacit4D3
- cu alungiri mai ridicate CI@ - Intermediate @odulusD si CS( - Super
(enacit4D3
- cu rigiditate e:trema C?B@ - ?ltra Bigh @odulusD.
In tabelul 1.# se prezinta o comparatie in ceea ce priveste proprietatile fibrelor de
carbon functie de diversi precursori.
(abelul 1.# Proprietatile fibrelor de carbon functie de diversi precursori Q""-R
&ig. 1."2 Schema procesului de productie a fibrelor de carbon
Avantajele fibrelor de carbon<grafit sunt0
- *ezistenta ridicata la oboseala si fluaj3
- *ezistenta buna la uzura3
- Proprietati bune in ceea ce priveste amortizarea vibratiilor3
- Stabilitate termica3
- *ezistenta ridicata pe termen lung la coroziune3
- 'onductivitate electrica buna si permeabilitate la radiatii X.
'ercetarile recente au permis dezvoltarea unor fibre de carbon cu e:tensibilitate
marita si cu scame mai putine. Astfel de fibre sunt mai rezistente decat otelul, mai rigide
decat titanul si mai usoare decat aluminiul. De asemenea, fibrele de carbon prezinta cea
mai ridicata rigiditate specifica si o rezistenta foarte inalta atat la tractiune cat si la
compresiune. *ezistenta lor la impact este mai redusa decat cea a fibrelor sticla sau
aramidice, astfel incat fibrele de carbon sunt combinate cu aceste fibre pentru a forma asa
numitele structuri stratificate hibride.
&ibrele continue de carbon pot fi combinate cu aproape toate tipurile rasini
termorigide si termoplaste si pot fi utilizate pentru0
- Impletire3
- (esere3
- Infasurare filamentara3
- &abricarea prepreg-urilor.
&ibrele scurte de carbon sunt utilizate cu precadere in procesele de formare prin
presare sau injectie in matrita, structurile astfel obtinute prezinta rezistenta ridicata la
coroziune, fluaj si oboseala precum si rezistenta si rigiditate ridicate.
'eea ce este demn de remarcat este faptul ca atat in )dilatarea) ei termica cat si in
rigiditatea ei, fibra de carbon se comporta puternic anizotrop. Pe directia fibrei de carbon,
modulul de elasticitate este mult mai mare decat cel perpendicular pe directia ei iar
)dilatarea) termica este negativa ceea ce inseamna ca sub influenta temperaturii fibra de
carbon se contracta.
3.3. RASINI PO!I"IC
Aceste rasini formeaza grupa cea mai raspandita in practica si poarta numele de
rasini conventionale. 'aracteristicile definitorii ale rasinilor epo:idice sunt vascozitatea
la -,o ', care variaza intre $22 si ".222 cP si punctul de topire, care variaza intre #2 si
",2o'.
Aceste rasini se pot obtine prin reactia dintre epiclorhidrina si un glicol ca de
e:emplu bisfenolul A. *ectiile dintre acesti componenti sunt prezentate in cele ce
urmeaza0
Aceste reactii se produc in mediu alcalin, la temperaturi sub "-2o'. 6radul de
polimerizare mediu obtinut este de -2. Daca acest grad creste atunci creste vascozitatea
si scade solubilitatea.
*asinile epo:idice sunt cele mai utilizate rasini dupa cele poliesterice datorita
proprietatilor mecanice remarcabile si a stabiltatii dimensionale ridicate a pieselor. Sunt
utilizate0
. cu precadere la materialele compozite avansate, la care elemental de armare il
reprezinta fibra de carbon3
. la materialele compozite cu fractiunea volumica ridicata a fibrelor de sticla.
*asinile epo:idice prezinta o vascozitate relativ ridicata astfel incat ele sunt
procesabile intr-un interval de temperatura cuprins intre .,S' si %2S'. 'ompozitia lor
chimica este astfel aleasa incat sa poata fi polimerizate atat la temperatura camerei, prin
adaugarea de acceleratori, cat si la temperaturi mai ridicate.
'ele mai bune performante sunt atinse atunci cand polimerizarea rasinilor
epo:idice are loc intre .2S' si $2S'.
Aplicatiile rasinilor epo:idice0
. in procesul de infasurare filamentara Crecipienti si tuburiD3
. in componentele utilizate in industria aeronautica Cpiese avionabile, corpuri ale
motoarelor de rachetaD3
. in industria militara3
. in componentele de inalta performanta din industria auto CcaroseriiD.
3.# LA$INA AR$ATA UNI"IRCTIONAL
@aterialele compozite armate cu fibre fac parte din clasa materialelor neomogene
si anizotrope astfel incat mecanica lor este mult mai comple:a decat cea a materialelor
conventionale.
7lementul de baza al unei structuri compozite stratificate il reprezinta lamina
armata unidirectional cu fibre inserate intr-un sistem de rasina CmatriceD. Ipotezele
fundamentale in descrierea interactiunii dintre fibre si matrice, intr-o lamina armata
unidirectional supusa sarcinilor de tractiune, sunt0
- Atat fibrele cat si matricea se comporta ca materiale liniar elastice3
- Initial, lamina nu prezinta tensiuni reziduale3
- Sarcinile aplicate sunt paralele sau perpendiculare pe directia fibrelor3
- @atricea nu prezinta goluri si defecte3
- egatura dintre fibre si matrice este perfecta3
- &ibrele sunt uniform distribuite in masa matricei.
Deformatiile laminei0
&ig.1."" Alungirile si lunecarea laminei in starea plana de solicitare
(ensiunile normale si provoaca alungirile pe directiile de
solicitare corespunzatoare. (ensiunile si cauzeaza si o contractie pe directia
grosimii stratului Cdirectia a:ei zD, contractie ce este de cele mai multe ori lipsita de
importanta in cazul elementelor constructive cu pereti subtiri.
Alungirile pozitive CnegativeD conduc la o lungire CscurtareD a
elementului pe directia UU respectiv Cfig."D. / lunecare pozitiva CnegativaD este
cauzata de o tensiune tangentiala pozitiva CnegativaD.
Solicitarea la tractiune longitudinala
&ibre paralele continue0
V
r&

&ig. 1."- Diagrame tensiune-alungire in cazul unei lamine armate cu fibre continue
paralele, solicitata la tractiune longitudinala
a tractiune longitudinala, alungirea laminei compozite armate unidirectional CV'D
este identica celor ale matricei CV@D si fibrelor CV&D0
C"D
- tensiunile longitudinale sunt0
C-D
C1D
&orta de tractiune aplicata materialului compozit este preluata atat de fibre cat si
de matrice0
C.D
sau0
C,D
unde0 W' O tensiunea medie de tractiune in compozit3 A& O aria neta a suprafetei
transversale a fibrelor3 A@ O aria neta a suprafetei transversale a matricei, iar0
*apoartele0
reprezinta fractiunea volumica a fibrelor iar
reprezinta fractiunea volumica a matricei, astfel incat ecuatia C,D devine0
C$D
Din ecuatiile C-D si C1D si impartind ambii termeni ai ecuatiei C$D prin V', rezulta modulul
de elasticitate longitudinal pentru compozit0
C#D
7cuatia C#D arata faptul ca valoarea modulului de elasticitate longitudinal al compozitului
se situeaza intre valorile modulelor de elasticitate ale fibrei si matricei. De regula,
alungirea la rupere a fibrelor este mai mica decat alungirea la rupere a matricei, astfel
incat, presupunand ca toate fibrele prezinta aceeasi rezistenta, ruperea lor duce inevitabil
la ruperea compozitului. 'onform ecuatiei C$D, rezistenta la rupere la tractiune
longitudinala a compozitului armat cu fibre este Cfig. 1."1D0
C+D
unde0 Wr& O rezistenta la rupere a fibrelor iar W@I O tensiunea matricei in momentul in
care alungirea ei atinge alungirea la rupere a fibrelor CV@ O Vr&D.
&ibre paralele discontinue0
W
&
Xd W
&

W
&

&ig. 1.". amina armata cu fibre paralele discontinue, solicitata la tractiune longitudinala
amina armata cu fibre paralele discontinue, solicitata la tractiune longitudinala,
prezinta o particularitate prin e:istenta unui mecanism de forfecare intre fibre si matrice,
mecanism ce transfera sarcina de tractiune catre fibre. 'a urmare a unei diferente intre
alungirea longitudinala a matricei si cea a fibrelor, se creaza o tensiune tangentiala de-a
lungul interfetei fibra-matrice. Se poate calcula distributia tensiunii normale intr-o fibra
discontinua, considerand o portiune infinitezimala d: la distanta : fata de unul din
capetele fibrei Cfig. 1D0
C%D
sau prin simplificare0
C"2D
unde0 W& O tensiunea longitudinala in fibra la distanta : fata de un capat al ei3
d& O diametrul fibrei3
Yi O tensiunea tangentiala la interfata fibra-matrice.
Presupunand W& O 2 la distanta : O 2 si integrand ecuatia C"2D, rezulta0
C""D
unde Yi se presupune a fi constanta. (ensiunea ma:ima in fibra poate fi atinsa la o distanta
de fiecare capat al fibrei, l( fiind lungimea de transfer a sarcinii si reprezinta
lungimea minima a fibrei in care este atinsa tensiunea ma:ima in fibra0
C"-D
Din ecuatia C"-D se poate calcula o lungime critica a fibrelor pentru d& si Yi date0
C"1D
Daca se iau in consideratie si distributiile tensiunii normale in apropierea
capetelor fibrei Cpentru D atunci se poate calcula o tensiune medie in fibre0
C".D
de unde rezulta0
C",D
In cazul in care lungimea fibrei este superioara lungimii critice a ei Cl& Z lcriticD,
substituind Wma: & O Wr& si l( O lcritic, rezistenta la rupere longitudinala a unui compozit
armat cu fibre paralele discontinue se calculeaza astfel0
C"$D
Solicitarea la tractiune perpendicular pe fibre0
Asupra fibrei solicitata perpendicular, actioneaza diferite influente care afecteaza
comportarea mecanica a laminei0
- (ensiuni determinate de sarcini3
- (ensiuni perturbatoare3
- 7ventuale tensiuni interne3
- (ensiuni suplimentare ce au drept rezultat o marire a alungirii matricei.
Daca un element din lamina compozita, avand fibrele dispuse paralel, este
deformat sub actiunea unei tensiuni de tractiune perpendicular pe fibre Cfig..D,
deformatiile masurabile la e:terior trebuie sa aiba loc si in interiorul materialului.
Datorita modulului de elasticitate ridicat, fibra se alungeste foarte putin, astfel
incat aproape toata alungirea transversala este preluata de catre matrice. Aceasta alungire
transversala a matricei este cu mult mai mare decat alungirea observata la e:teriorul
laminei.
&ig. 1.", amina compozita armata cu fibre paralele continue, solicitata perpendicular pe
fibre
7cuatia de echilibru Cfig.1."$D0
C"#D
C"+D
'onditii geometrice0
C"%D
C-2D
'u si , rezulta0
C-"D
C--D
C-1D
&ig.1."$.
&ibre
dispuse
paralel in lamina compozita, solicitate transversal
egea de material Cunia:ialD0
C-.D
iar cu W O W@ O W& se obtine0
C-,D
si de aici rezulta factorul de marire a alungirii matricei Q-R0
C-$D
*elatii geometrice0
C-#D
C-+D
dar conform fig. 1."$, fractiunea volumica a fibrelor se poate e:prima sub forma0
C-%D
de unde rezulta0
C12D
Deci0
C1"D
Pentru dispunerea fibrelor )in forma patrata) rezulta factorul de marire a alungirii
matricei Q-R0
C1-D
%I%LIO&RAFI
". A9lonis, H.H., @ac9night, A.G., Shen, @., Introduction to Polymer
Viscoelasticity, Aile4 Interscience, 8eE Gor9, "%#-.
-. Al-5halil, @.&.S., Soden, P.D., Theoretical through-thickness elastic
constants for thick laminates, Int. H. of @ech. Sci., 1$, "%%., .%-$-.
1. Alamoreanu, 7., 'onstantinescu, D.@., Proiectarea placilor compozite
laminate, 7d. Academiei *omane, >ucuresti, -22,.
.. Alamoreanu, 7., >uzdugan, 6h., Iliescu, 8., @inca, I., Sandu, @.,
Indrumar de calcul in ingineria mecanica, 7d. (ehnica, >ucuresti,
"%%$.
,. Alamoreanu, 7., 8egrut, '., Higa, 6., Calculul structurilor din
materiale compozite, ?niversitatea Politehnica >ucuresti, "%%1.
$. Alamoreanu, 7., 'hirita, *., Bare si placi din materiale compozite, 7d.
(ehnica, >ucuresti, "%%#.
#. Aleong, '., @unro, @., Evaluation of the adial-Cut !ethod for
"etermining esidual #trains in $i%er Composite ings, 7:perimental
(echni[ues, "%%", ,,-,+.