0% au considerat acest document util (0 voturi)
39 vizualizări10 pagini

2

Documentul oferă definiții și teoreme esențiale despre drepte, segmente, unghiuri și triunghiuri în geometria plană. Se discută despre drepte perpendiculare, mediatoare, bisectoare, congruența triunghiurilor și proprietățile unghiurilor. De asemenea, sunt prezentate notatii și cazuri de congruență pentru triunghiuri dreptunghice, precum și caracteristicile unghiurilor formate de drepte paralele cu o secant.

Încărcat de

denisacristiana17
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
39 vizualizări10 pagini

2

Documentul oferă definiții și teoreme esențiale despre drepte, segmente, unghiuri și triunghiuri în geometria plană. Se discută despre drepte perpendiculare, mediatoare, bisectoare, congruența triunghiurilor și proprietățile unghiurilor. De asemenea, sunt prezentate notatii și cazuri de congruență pentru triunghiuri dreptunghice, precum și caracteristicile unghiurilor formate de drepte paralele cu o secant.

Încărcat de

denisacristiana17
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Drepte perpendiculare Def Doua drepte sunt perpendiculare daca sunt concurente sila intersectie formeaza un unghi drept. Def Distanta de la un punct la 0 dreapta este lungimea segmentului perpendicular dus din punct pe dreapta. A AB=d(A,d) ,,AB este distanta de la Ala dreapta a” daca Céd atunci d(C,d)=0 B=prsA ,B se numeste proiectia punctului A pe ¢ a [aa] dreapta d” Teorema Dintr-un punct exterior unei drepte, se poate duce o singura perpendiculara pe acea dreapta. Teorema Perpendiculara dusa dintr-un punct pe o dreapta este mai ,scurta” decat orice oblica. il rriunghit azul IC. Daca 2 triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si o cateta respectiv congruente, atunci ele sunt congruente. Cazul €.C, Daca 2 triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv congruente, atunci ele sunt ‘congruente. azul LLU, Daca 2 triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si un unghi ascutit respectiv congruente, atunci ele sunt congruente. Cazul C.U. Daca 2 triunghiuri dreptunghice au o cateta si un unghi ascutit respectiv congruente, atunci ele sunt congruente. Linii importante in triung! 1) Bisectoarea Def Se numeste bisectoarea unui unghi semidreapta care imparte unghiul in doua unghiuri congruente. ‘Teoremal Un punct este pe bisectoarea unui unghi daca si numai daca el este egal departat de laturile unghiului Teorema2 Cele 3 bisectoare ale unghiurilor unui triunghi se intersecteaza in acelasi punct, notat cu I si numit centrul cercului inscris in triunghi (cercul care atinge toate laturile triunghiului in cate un punct) . 2) Mediatoarea Def Se numeste mediatoarea unui segment, dreapta perpendiculara pe mijlocul segmentului. Teoremal Un punct este pe mediatoarea unui segment daca si numai daca el este egal departat de capetele segmentului. GEOMETRIE PLANA Segmente, semidrepte, semiplane Def Se numeste segment, o portiune de dreapta marginita de doua puncte numite capetele sau extremitatile segmentului, Deen Agia 6 Notatie (AB) segment inchis- isi contine capetele ( A, BE[AB] ) (AB) segment deschis- nu isi contine capetele ( A, B(AB) ) Def Doua segmente sunt identice, daca prin suprapunere coincid, (au aceleasi puncte) a B Desen eee c D (AB)=(CD) Def Se numeste semidreapta, 0 portiune de dreapta marginita de un punct numit originea semidreptei. 8 pan: 8 Notatie [AB semidreapta inchisa- isi contine originea ( AE[AB ) (AB semidreapta deschisa- nu isi contine originea ( AE(AB ) Def Doua semidrepte sunt identice, daca prin suprapunere coincid, (au aceleasi puncte) Desen [>> — 8 [aB=[AC . Def Doua semidrepte sunt opuse, daca au aceeasi origine, aceeasi dreapta suport, dar sunt diferte. 4 es pS (ee [BA si [BC sunt semidrepte opuse Def Se numeste semiplan, o portiune de plan marginita de o dreapta, numita marginea semiplanului. A Desen a + ae Asi B sunt de o parte si de alta a dreptei d Bi B siCsunt de aceeasi parte a dreptel d x EX [MA] Notatie d(A,B)=AB ,distanta dintre A si B este lungimea segmentului AB” Unghiut Def Se numeste unghi, figura geometrica formata din doua semidrepte care au aceeasi origine. Semidreptele se numesc laturile unghiului, iar originea lor se numeste varful unghiului.. Desen Int(xaoB) AB; —AC~segmentursuma AC = AB + BC U AB segmentul diferenté AB = AC — BC A B e ‘Se numeste mijloeul unui segment AB, punctul M ¢ (AD), care imparte segmentul AB in doua segmente congruente (AM) = (MB). Obs.: mijlocul unui segment este unle. eo A Led BM ¢ (AB) si/AM) = (MB) \ ee a Ss rfioaid derardtel AB Daca O este mijfocul unui segment AB, atunci A sl B se numese punete simetrice fata de punetul 0, iar O se spune e& reprezinta eentral de simetrie. Unghinl Se numeste unghi figura geometric& formata din doua semidrepte care au acecas! origine, Cele doud semidrepte se numese laturi si originea comund este varful unghiului. e a AOB, MNP si DCE sunt unghiuri. ° B N P Cog (OA si (OB = laturile unghiulut AOB = varful unghiului AOB. * Amésura un unghi inseamna a masura “deschiderea” dintre laturile unghtului. ° r m(ZAOB) = n° 0. B Unitalea de masura pentru unghiuri este gradul cu submultiplit: minutul si secunda, 1° = 60’; 1" = 60"; 1° = 3600". Unghiul nul este format din dow semidrepte identice. El are masura de 0°. 0. B e m(ZAOB) = 0° ¢» ZAOB = unghi nul. Unghtul alunglt cstc unghiul format de dowd semidrepte opuse. El are masura de 180°, eo A ° B m(ZAOB) = 180° ¢ ZAOB = unghi alungit. ‘Se numesc unghiurl congruente unghiurile care au acceasi mAsura. ° m(ZAOB) = m( srrmamesie paralelogram patrulaterul convex care are laturtle opuse paralcle dowd cate doud. + Proprietatile paralclogramului : a) laturile opuse sunt paralele doua cate doua; 'b) laturile opuse sunt congruente dowd cate doua: ¢] unghiurile opuse sunt congruente doua cate dou’; 4) unghiurile consecutive sunt suplementare: ¢) diagonalele au acciasi mijloc (se intersecteaz una pe alta in parti congruente), + Un patrulater convex este paralelogram daca : iy lana opaae sunt persica coua cate dus bt lanuile pues euntcoeuette doul cAte doa ¢) dou laturi opuse sunt si paralele si congruente; d) unghiurile opuse sunt congruente; ¢) diagonalele au acelast mijloc (se Intersecteaz& una pe alta in parti congruente). ae + Scnumeste dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept. + Proprietatile dreptunghtulul : a) are toate proprietatile unui paralelogram: b) are toate unghiurile congruente (drepte): ¢) are diagonalele congruente. + Unpatrulater convex este dreptunghi daca a) are toate unghiurile congruente: b) are trei unghiurt drepte; ©) este paralelogram si are un unght drept; 4d) este paralelogram si are diagonalele congruente, ee ee \Rombul ' ‘Se numeste romb un paralelogram care are doud laturl consecutive congruente. + Proprietatile rombului a) are toate proprictitile unui paralelogram; b) are toate laturile congruente; ©) are diagonalele perpendiculare; 4) are diagonalele biscctoare pentru unghiurile sale. ‘+ Unpatrulater convex este romb daca : a) are toate laturile congruente: 1b) este paralelogram si are doua laturi consecutive congruente: este paralelogram s! are diagonalele perpendiculare: {este paralelogram si o diagonalA este bisectoare pentru unul din unghiurile sale. Pitratul « {SeTumeste pitrat un dreptunghi care are doul latusi consecutive congruente. + Proprietatile patratulut : a) are toate proprictitile paralelogramulul: b)_are toate proprictatile dreptunghtult: ) are toate proprietatile rombulul. + Un patrulater convex este paitrat daca: fa) este dreptunghi gi are dud laturi consecutive congruente: b) este dreptunght si are diagonalele perpendiculare; )_ este romb sf are un unght drept: 4) este romb si are diagonalele congruente. ‘Trapezul .Semumeatdtrapes un patrulater care are (numai) doua laturi paralele, Laturile parelele se pumese bazele trapezulul (Baza mare, respectiv baza mica). «Segmental care uneste miloacee laturlor neparalele ale unui trapez se numeste linie mijlocie a trapezulul. «Linia miflocie a trapezulut trece prin mijloacele diagonalelor trapeaulul. + Linia mijlocie a trapezului este paraleld cu bazele trapezulut. > Linia mijlocie a trapezului are lungimea cét semisuma lungimilor bazelor: B+b Lm.= 2 Segmentul determinat de mijloacete diagonalelor trapeaulul are lungimea eat semidiferenta lungimllor bazelor trapezulut. Un trapez care are un unghi drept se numeste trapez dreptunghie. Un trapez dreptunghic are dou’ unghiuri drepte. Un trapez cu laturile neparalele congruente se numeste trapez Isoseel. Proprietatile trapezulu! isoscel: a) are laturile neparalele congruente; ) are unghturile aldturate bazelor respectlv congruente: 6) are diagonalele congruente; 4) diagonalele formeaza cu bazcle triunghiurt Isosccle; €) dat se prelungest lature neparaeeaeestea fread cu bazele dowd triunghlurt Isoscele. «+ Un patrulater convex este trapez isoseel daca: a) are dou’ laturi paralele si necongruente, far celelalte doua laturi sunt congruent« >) este trapez gf are unghiurile alaturate unei baze, congruente + )_ este trapez si are diagonalele congruente: 4). 5-a obtinut prin construirea unel paralele la baza unul trfunght isoscel.

S-ar putea să vă placă și