Consilierea elevilor în vederea orientării

școlare și profesionale de success

Evaluări de parcurs
CUPRINS

Modulul 1: Noțiuni introductive privind consilierea și orientarea școlară și profesională

1.3 Aplicații

Modulul 2: Autocunoaștere și dezvoltare personală

2.5 Aplicații

Modulul 3: Abilități de comunicare. Gestionarea conflictelor

3.5 Aplicații

Modulul 4: Managementul informațiilor si învățării

4.3 Aplicații

Modulul 5: Stresul și controlul stresului

5.5 Aplicații

Modulul 6: Inteligența emoțională

6.4 Aplicații

Modulul 7: Consiliere în carieră

7.7 Aplicații
Modulul 1: Noțiuni introductive privind consilierea și orientarea școlară și profesională

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 1.3. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.

1.3.Aplicații

1. Folosiți dezbaterea în grupuri și perechi la orele de consiliere și orientare privind

următoarele teme: “Alege școala!” si/sau “Drumul spre o carieră de success!”.

2. Susțineți împreună cu elevii o sesiune de brainstorming având ca punct de pornire

următoarea temă: “Care sunt pașii necesari orientării spre o carieră de success?”

3. Realizați împreună cu elevii, în cadrul orelor de consiliere și orientare, portofoliul personal

care să cuprindă:
Pentru elevii din ciclul gimnazial:
- Informații privind traseele educaționale existente;
- Informații privind structura învățământului liceal pe profiluri, filiere și specializări;
- Pliante în care esteprezentată oferta școlilor de care elevii sunt
interesați. Pentru elevii din ciclul liceal:
- O scurtă descriere a meseriei, profesiei pentru care au optat;
- O descriere succintă a modului în care au ajuns să opteze pentru această meserie;
- Trăsături de temperament proprii necesare pentru această meserie/profesie;
- Trăsături de caracter indicate pentru meseria/profesia aleasă;
- Aptitudini necesare pentru meseria/profesia aleasă.

4. Realizați cu elevii un joc de rol în care să exemplificați următoarea temă: “Opţiunile

şcolare și profesionale ale elevilor din clasa a VIII-a, respectiv clasa a XII–a”.
 Această activitate se poate realiza cu elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, respectiv aXI-a
și a XII-a).
Desfășurare:
- Activitatea se va desfășura în cadrul orei de consiliere și orientare, cu scopul de a
discuta opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasa a XII-a.
- Personajele implicate în jocul de rol sunt: dirigintele clasei, directorul școlii,
părinții, elevii și doi observatori.
- Participanții vor primi materiale informative cu privire la rolurile jucate;
- Se vor discuta câteva cazuri pentru mai mulți elevi în care se va evidenția
concordanța dintre posibilități și aspirații, privind orientarea școlară și
profesională.

Modulul 2: Autocunoaștere și dezvoltare personală

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 2.5. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.

2.5. Aplicații
Activitatea 1: Eu în oglindă
Obiectiv:
- Dezvoltarea stimei de sine
Dezvoltarea activității:
- Elevii, individual, desenează o casă împărțind-o în patru părți egale și le
numerotează de la 1 la 4:
În cămăruța 1 notează trei calități care le au.
În cămăruța2 notează trei lucruri pe care le fac bine.
În cămăruța3 notează trei lucruri pe care doresc să le schimbe la ei.
 Încămăruța4 notează trei lucruri pe care ar dori să le spună colegii despre ei.
- Fiecare elev citește în prima fază ce a scris despre el;
- Ceilalți elevi aduc completări pe care el le adaugă în cămăruțele respective.

Activitatea 2: Pălării personalizate

Obiectiv:
- Împărtăşirea sentimentelor auto-percepute;
- Cunoaşterea modului în care este perceput de
ceilalţi. Desfăşurarea activității:
- Numele fiecărui elev se notează pe un bileţel, se introduc într-o urnă din care
fiecare elev extrage numele partenerului său.
- Fiecare elev îşi confecţionează din hârtie o pălărie pentru el, iar apoi una pentru
partenerul său.
- Pălăria trebuie colorată în aşa fel încât să reflecte foarte bine personalitatea celui
căruia i se oferă (ex. desenează o minge de fotbal, o floare, o carte, ș.a.).
- Încurajaţi copiii să fie creativi. Când pălăriile sunt gata, puteţi organiza o “defilare”
în care fiecare elev să aibă ocazia să-şi prezinte pălăria creată.
- Se vor purta discuții cu privire la:
- ”Ce părere ai despre pălăria care ţi s-a construit?”
- ”Cum te-ai decis ce tip de pălărie să creezi pentru tine?”
- ”Ce schimbări ai face la pălăriile pe care le porţi?”

Activitatea 3: Noi suntem unici!

Obiectiv:
- Autocunoaştere şi cunoaşterea
celorlalţi; Desfăşurare:
- Fiecare elev primeşte câte o hârtie pentru a se realiza pe sine, pe care trebuie să o
decoreze folosind decupaje din ziare şi reviste, creioane colorate, ș.a.
- Când toţi au terminat, invită participanţii să-şi prezinte colajele în grupul mare.
Activitatea 4: Copacul fermecat
Obiectiv:
- Conștientizarea aspectelor legate de propria identitate
Desfășurare:
- Se va cere elevilor să realizeze un miniposter care să aibă în centru un copac şi în
jurul acestuia câte 3 lucruri din următoarele categorii:
1. lucruri pe care ştiu săle fac şi îmi place să le fac;
2. lucruri pe care ştiu să le fac cel mai bine şi mai repededecât alţii într-o activitate;
3. lucruri pe care nu ştiu să le fac mai bine decât alţii;
4. lucruri care nu îmi place să le fac, dar le fac atunci când mi se cer;
5. lucruri care nu ştiu să le fac, dar mi-ar plăcea să învăţ să le fac;
6. lucruri care m-ar bucura cel mai mult să le realizez în viaţă;
7. lucruri pe care le preţuiesc cel mai mult pe lume.
- Elevii vor folosi culorile pe care le preferăși vor realiza copacul aşa cum doresc;
- La final, se prezintă miniposterele de către elevi.
- Observație: Această activitate se poate realiza și cu participanții la curs.

Activitatea 5: Realizările mele

Obiectiv:
- Dezvoltarea stimei de sine prin reactualizarea succeselor personale.
Desfășurare:
- Se formează grupuri a câte 4-5 elevi;
- Fiecare membru din grup face o listă cu cinci lucruri pe care le-a realizat până în
prezent şi de care este mândru;
- Fiecare elev expune grupului din care face parte, lista completată;
- După expunerea celor cinci lucruri, fiecare selectează realizarea cu care se
mândreşte cel mai mult şi vorbeşte despre aceasta;
- Elevii sunt întrebaţi care sunt calităţile personale care i-au ajutat să aibă aceste
realizări şi, de asemenea, cum s-au simţit atunci când au vorbit în faţa celorlalţi de
acestea.
Activitatea 6: Relațiile mele
Obiectiv:
- Dezvoltarea relațiilor interpersonale.
Desfășurare:
- Se cere elevilor să se deseneze pesine pe o foaie de hârtie şi pe oamenii la care ţin
cel mai mult;
- Vă puteți imagina că aceștia sunt altfel decât oamenii și să îi desenați așa cum doriți;
- Ei pot fi pete de culoare, linii, forme, obiecte, animale sau orice ce v-ar ajuta să îi
reprezentați.
- Se vor adresa următoarele întrebări:
“Povesteşte-mi despre oamenii pe care i-ai desenat. Unde se află ei? Ce fac ei? Hai
să vorbim despre fiecare persoană desenată de tine...Ce vârstă are fiecare? Care
dintre ei crezi că te apreciază cel mai mult? Cine te place aşa cum eşti? Ce te
determină să spui asta? Cu care dintre ei vorbeşti atunci când ai nevoie de încurajare
şi sprijin? Cu cine discuţi despre planurile tale de viitor, despre ceea ce doreşti să
faci?”

Activitatea 7: Fereastra Johari

Obiectiv:
- Dezvoltarea capacității de autocunoaștere, de acceptare a proprie persoane și de
valorizare a resurselor proprii.

Desfășurare:
- Elevii vor fi solicitaţi să completeze tabelul de mai jos;
- Pentru început se completează ochiul 1. Arena, de către elev, apoi colegii sunt rugaţi
să completeze ochiul 2. Zona oarbă, în final, când foaia ajunge din nou la elev,
acesta este rugat să completeze ochiul 3. Faţada. Ochiul 4. Necunoscutul rămâne
necompletat;
- Fiecare elev își analizeză fișa și apoi o prezintă.
- Semnificații:
1. arena conţine informaţii pe care le ştii atât tu, cât şi ceilalţi şi serveşte ca bază în
relaţiile cu ceilalţi. Mărimea arenei arată calitatea relaţiilor, când se interacţionează
 liber şi se schimbă informaţii. Comunicarea este facilitată, iar relaţiile interpersonale
sunt mai puternice.
2. zona oarbă conţine informaţiile pe care alţii le au despre tine, dar tu nu le ştii.Sunt
acele informaţii care surprind imaginea / părerea pe care o au ceilalţi despre tine. Cei
ce au aceste informații nu ţi le aduc la cunoştinţă în mod deliberat.
3. faţada conţine informaţii cunoscute numai de către tine: planuri de viitor, idei,
adevărata stare emoţională, idealuri, talente etc. Din dorinţa de autoprotecţie, nu
facem cunoscute aceste informaţii celorlaţi, avem o faţadă în spatele căreia ne
ascudem.
4. necunoscutul conține sentimente, abilităţi, talente încă nedescoperite. În anumite
situaţii de viaţă se pot descoperi calităţi şi dimensiuni nebănuite/ neştiute ale propriei
persoane, atât ţie, cât şi celorlalţi.

Fereastra Johari

1. ARENA 2. ZONA OARBĂ

Ceea ce ştiu eu despre mine şi ştiu şi ceilalţi Ceea ce nu ştiu eu despre mine, dar ştiu ceilalţi

4. NECUNOSCUT
3. FAŢADA
Ceea ce nu ştiu eu despre mine, dar nu ştiu nici ceilalţi
Ceea ce ştiu eu despre mine, dar nu ştiu ceilalţi
Activitatea 8: Să-ți vorbesc despre mine…

Obiectiv:
- Dezvoltarea capacității de autocunoaștere, de acceptare a propriei persoane și de
valorizare a resurselor proprii.

Desfășurare:
- Fiecare elev va primi o fișă spre completare individual;
- Fișele completate vor fi împărțite în două cutii separate și elevii vor fi anunțați că vor
lua parte la un concurs de autocunoaștere și intercunoaștere;
- Vor fi citite pe rând fișele completate, iar elevilor din cealaltă grupă li se va cere să
identifice autorul;
- Elevii vor avea maxim trei încercări;
- Va câștiga grupa care a realizat cele mai multe identificări corecte.
Să vorbesc despre mine…

Sunt
Fată
Băiat Lucruri
care mă fac
fericită.....
Mă pricep cel
mai bine la
......

Trăsăturile mele fizice

sunt......

Trăsăturile mele
psihologice
sunt.....

Sunt un prieten bun/o

prietenă bună pentru
Nu-mi place la mine
că.....
când/cum/când.....
Activitatea 9: Poveste despre mine …
Obiectiv:
- Recunoașterea unicității fiecărei persoane.

Desfășurare:
- Se cere elevilor să completeze fișa de lucru: “Eu sunt…”, în care să noteze cât mai
multe informații adevărate despre ei;
- După completarea lor, fiecare elev va crea o poveste cu titlul „Poveste despre mine”
în care să folosească toate informațiile identificate și trecute în fișa anterioară;
- La final, vor prezenta prezenta poveștile realizate și se vor purta discuții pe seama
acestora.
Fișă de lucru: Eu sunt…

Completați figura de mai jos (”Eu sunt...) cu informații adevărate despre tine (nume, caracteristici,
roluri sociale, trăsături de personalitate, etc):

Eu sunt....
”Poveste despre mine”

Realizați o poveste cu titlul ”Poveste despre mine” în care să folosiți toate informațiile
identificate și trecute în fișa de mai sus ”Eu sunt...”.
Modulul 3. Abilități de comunicare. Gestionarea conflictelor

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 3.5. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.

3.5. Aplicații

1. Realizați cu elevii exercițiul ”Este o vorbă la noi!”

2. Concepeți un decalog al comunicării eficiente necesar a fi respectat în relația

profesor- elev.

3. Citiți elevilor”Povestea iepurașului”. Cereți elevilor:

- Să identifice stilul de comunicare al personajului principal, așa cum reies din
poveste;
- Să identifice cauzele acestui stil de comunicare
- Să exemplifice (minim 2 situații) în care ei sau persoane cunoscute s-au comportat
ca și iepurașul din poveste;
- Modalități de modificare/ modelare a stilului de comunicare manifestat de
personajul.

4. Identificați 10 situații de comunicare trăite de dvs. în ultimele două săptămâni,

exemplificând conținutul comunicării (mesajele transmise sau receptate) și aparteneța
acestora la un stil de comunicare:
 Nr. crt. Situația Mesaje Stil de comunicare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

5. Identificați cel puțin 7 modalități de dezvoltare a asertivități utilizate de dvs.în timpul

orelor.

6. Concepeți o activitate pe care să o desfășurați în cadrul orelor de Consiliere și

orientare sau de Dezvoltare personală prin care să urmăriți dezvoltarea abilităților de
comunicare la elevi.

7. În vederea analizei aprofundate a stilului de comunicare utilizat, completați

instrumentul de evaluare de mai jos:

Inventar de autoevaluare pentru training asertiv

Pentru măsurarea gradului de asertivitate al comportamentului, autorii instrumentului au

recurs, pe de o parte, la identificarea gradului de agitaţie emoţională de la nivelul subiectului
provocată de diferite situaţii tensionante, şi pe de altă parte, estimarea probabilităţii ca
subiectul să acţioneze ca în respectivele situaţii.

Stabiliţi gradul de agitaţie emoţională provocată de fiecare din situaţiile enumerate, apreciind
procentul de emoţii interferente pe care îl simţiţi în momentul respectiv (disconfort, anxietate,
frică, mânie, vinovăţie etc.) şi notaţi cu
 1 Deloc

2 Un procent mic

3 Un procent destul de mare

4 Un procent mare

5 Un procent foarte mare

Parcurgeţi apoi lista pentru a doua oară şi apreciaţi probabilitatea de a acţiona ca în situaţiile
descrise, pentru dumneavoastră, notând cu:

1 Nu fac niciodată

2 Fac rareori

3 Fac cam jumătate din timp

4 Fac de obicei

5 Fac întotdeauna

La sfârşit totalizaţi separat punctele pentru cei doi indicatori (gradul de agitaţie emoţională şi
probabilitatea de a acţiona) şi urmăriţi în care din categoriile de mai jos se încadrează
comprtamentul dumneavoastră.
Gradul de Situaţia Probabilitatea
agitaţie de a acţiona

1. Refuzaţi o solicitare a de împrumuta magnetofonul dumneavoastră

2. Faceţi un compliment unui prieten

3. Solicitaţi pe cineva să vă facă un serviciu

4. Rezistaţi presiunilor unui vânzător care vrea să vă determine să

cumpăraţi ceva

5. Vă cereţi scuze când aţi greşit

6. Refuzaţi o întâlnire persoanlă sau una profesională solicitată de

cineva

7. Admiteţi că vă este frică şi cereţi să fiţi înţeles

8. Spuneţi unei persoane cu care sunteţi în relaţii de intimitate când vă

supără, prin ceea ce face sau spune

9. Cereţi recuperări dacă lucraţi ore suplimentare

10. Vă admiteţi ignoranţa într-un anumit domeniu

11. Refuzaţi o solicitare de a împrumuta bani

12. Puneţi întrebări referitoare la viaţa personală

13. „Expediaţi” un prieten vorbăreţ

14. Cereţi să fiţi criticat în mod constructiv

15. Iniţiaţi o conversaţie cu un străin

16. Faceţi un compliment unei persoane care vă place sau cu care

sunteţi într-o relaţie sentimentală
17. Cereţi o întâlnire profesională sau personală cuiva

18. Cererea dumneavoastră iniţială pentru o întâlnire este refuzată şi

solicitaţi din nou, aceeaşi persoană, altă dată

19. Admiteţi că aţi înţeles greşit ceva într-o discuţie şi întrebaţi dacă vi
se poate explica

20. Solicitaţi un post

21. Întrebaţi dacă aţi supărat pe cineva

22. Spuneţi cuiva că îl (o) placeţi

23. Cereţi serviciul cuvenit, când acesta nu vi se face, de exemplu, într-

un restaurant

24. Discutaţi în mod deschis cu o persoană critica pe care v-a făcut-o

25. Înapoiaţi, într-un magazin, marfa defectă

26. Vă exprimaţi o opinie care diferă de cea a persoanei cu care discutaţi

27. Rezistaţi unor propuneri sau provocări cu caracter erotic, când nu

sunteţi interesat(ă)

28. Spuneţi unei persoane când simţiţi că a făcut ceva nedrept faţă de
dumneavoastră

29. Acceptaţi o întâlnire

30. Spuneţi cuiva veşti bune despre dumneavoastră

31. Rezistaţi insistenţelor de a bea

32. Rezistaţi când o persoană importantă vă cere ceva nedrept

33. Părăsiţi un post

 34. Rezistaţi presiunilor de a vă schimba atitudinea

35. Discutaţi în mod deschis cu o persoană critica pe care a adus-o

lucrării dumneavoastră

36. Cereţi să vi se înapoieze lucruri pe care le-aţi dat cu împrumut

37. Primiţi complimente

38. Continuaţi să staţi de vorbă cu cineva care nu este de acord cu

dumneavoastră

39. Spuneţi unui prieten, sau cuiva care lucrează cu dumneavoastră,

când spune sau face ceva care vă supără

40. Spuneţi unei persoane care vă enervează să înceteze, în public

A. Tipul neasertiv – gradul de agitaţie este mai mare decât probabilitatea de a acţiona. Vă
comportaţi predominant neasertiv pentru că nu reuşiţi să faceţi faţă emoţiilor şi să vă reduceţi
gradul de agitaţie. Acestea vă copleşesc şi vă împiedică să acţionaţi în contextul respectiv.

B. Tipul indiferent – grad redus de agitaţie emoţională şi probabilitate mică de acţiune în

majoritatea situaţiilor. Sunteţi genul de persoană care, în general, nu doreşte să-şi schimbe
comportamentul pentru a fi mai asertivă. S-ar putea să faceţi confuzii între asertivitate şi
comportamentul agresiv, sau să aveţi un sistem de convingeri neadecvate, de tip iraţional,
care să vă împiedice să vă recunoaşteţi drepturile personale sau pe cele ale celorlalţi. Încercaţi
să vă gândiţi mai mult la motivele pentru care vă comportaţi într-un anumit fel, în diverse
situaţii concrete.

C. Tipul agitat – grad mare de agitaţie emoţională şi probabilitate mare de acţiune. Deşi vă
comportaţi asertiv, sunteţi anxios sau tensionat emoţional. Dacă această agitaţie emoţională
apare, mai ales, sub forma mâniei sau supărării, devine indicator pentru un comportament cu
note agresive. Pentru a face faţă emoţiilor perturbatoare trebuie să încercaţi să vă schimbaţi în
primul rând convingerile, să învăţaţi să recunoaşteţi, în diferite situaţii, senzaţiile vegetative
care sunt semnalele stărilor afective neplăcute şi să le determinaţi cauzele, apoi să le
contracaraţi prin mesaje interioare raţionale constructive.

D. Tipul asertiv, echilibrat – măsura probabilităţii de acţiune depăşeşte gradul de agitaţie

emoţională. Emoţiile nu vă perturbă modul constant de acţiune. Reuşiţi fără dificultate să
comunicaţi celor din jur ceea ce vă deranjează fără a acumula tensiune în plan psihic.

8. Scrieţi câteva instrucţiuni pe care le utilizaţi în comunicarea cu elevul. Precizați în

care stil de comunicare se incadrează:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
 9. Desfășurați cu elevii una din activitățile prezentate:

Activitatea 1: Ce se ascunde în interior?

Obiectiv: Să recunoască efectele etichetărilor asupra

realţiilor. Nivel: primar/ gimnazial/ liceal
Materiale: 6-8 cutii de conserve goale, fără etichete; 2 seturi de etichete scrise de mână care
să conţină nume amuzante şi care să placă copiilor, să le atragă atenţia, ca de exemplu:
„cartofii lui Marian”, „varza de vară a lui Dorin”, etc.
Procedura:
Aranjaţi cele 6-8 cutii de mărime asemănătoare, fără etichetele originale, pe care s-au lipit
etichetele confecţionate. Etichetele ar trebui să varieze în ceea ce priveşte atractivitatea şi
dezirabilitatea conţinutului. Arătaţi fiecare cutie copiilor şi citiţi eticheta cu voce tare.
Rugaţi copiii să liciteze conservele, în funcţie de cât de mult ar fi dispuşi să plătească pentru
ele. Scrieţi pe o bucată de hârtie cel mai mare preţ oferit şi puneţi-l pe cutie.
Înlăturaţi etichetele şi lipiţi cel de-al doilea set de etichete, alternând etichetele atrăgătoare cu
cele mai puţin atrăgătoare. Citiţi fiecare etichetă cu voce tare. (Puneţi etichetele anterioare
sub cutiile coresounzătoare).
Organizaţi o a doua licitaţie şi realizaţi încă o etichetă cu preţul cutiei, dar cu o altă culoare.
Discuţii:
Întrebări referitoare la conţinut:
De ce aţi licitat mai mult pentru cutiile care conţineau mâncare mai gustoasă?
A schimbat faptul că am schimbat eticheta şi ceea ce conţinea cutia?
Chiar ştim ce conţin aceste cutii?
Ce ne-a determinat să facem în mintea noastră faptul că am schimbat etichetele?
Întrebări de personalizare:
Câteodată etichetăm oamenii aşa cum etichetăm cutiile. Putem să le spunem „prost” sau
„drăguţ” sau „amabil”. Pe tine te-a etichetat cineva vreodată? Era adevărată această etichetă?
Cum te-a făcut să te simţi această etichetă? Cum ai acţionat? Cum s-au purtat ceilalţi cu tine?
Crezi că numele sau etichetele pe care le punem oamenilor ne spun ceea ce sunt ei cu
adevărat?
Crezi că acest tip de etichete ajută pe cineva? Fac rău cuiva? Cum
anume? Pentru coordonator/cadru didactic:
Copiii au nevoie de o direcţionare atentă când fac asociaţiile dintre etichetele de pe cutiile de
conserve şi etichetările pe care le aplicăm oamenilor. Natura arbitrară a procesului de
etichetare trebuie evidenţiată şi elevii trebuie să continuie discuţia până înţeleg că adesea
etichetele nu ne spun multe, că ne pot influenţa negativ opinia despre cineva, sau modul în
care aperciem ceea ce este in interiorul unei persoane, şi că adesea ele fac mai mult rău.

Sursa - Ann Vernon - Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi

comportamentală

Activitatea 2: Cum comunic în situaţii conflictuale

Nivel: gimnazial
Obiectiv – autoevaluarea modului în care elevii comunică propriile dorinţe şi nevoi într-o
situaţie conflictuală şi exersarea unor modalităţi eficiente de comunicare.
Materiale: fişa de lucru „Cum comunic în situaţii conflictuale”
Desfăşuratrea activităţii:
Se împarte fiecărui elev fişa de lucru şi li se solicită să răspundă cat mai sincer la întrebări.
Elevii sunt lăsaţi 15 minute să completeze fişa de lucru, apoi grupaţi elevii în perechi şi li se
cere să analizeze împreună răspunsurile la chestionare şi să evalueze eficienţa strategiilor
utilizate.
Evaluare: analiza răspunsurilor oferite de elevi.

***Sursa: G. Lemeni – Consiliere şi orientare

 Fişa de lucru : „Cum comunic în situaţii conflictuale”

1. Atunci când am o problemă, o neînţelegere sau un conflict cu cineva, de obicei: (bifaţi

toate modalităţile de mai jos care vi se potrivesc):

o Amân cât se poate întâlnirea cu persoana sau situaţia;

o Ajungem la un compromis;
o Fac apel la o autoritate pentru a arăta că am dreptate;
o Mă dau bătut/ă, renunţ;
o Încerc să ajut cealaltă persoană să obţină ceea ce doreşte;
o Mă plâng până ce obţin ceea ce doresc;
o Explic punctul meu de vedere şi cer şi celeilalte persoane să facă la fel;
o Îmi păstrez ideile doar pentru mine;
o Schimb subiectul;
o Încerc să înţeleg punctul de vedere al celeilalte persoane;
o Chem o altă persoană care să decidă cine are dreptate;
o Admit că am greşit, chiar dacă în gândul meu consider că nu este aşa.
2. Îmi este cel mai uşor să discut o problemă sau un conflict cu persoane care

Deoarece

3. Îmi este cel mai dificil să discut o problemă sau un conflict cu o persoana care

Deoarece

4. Mi-ar plăcea în timpul unui conflict să-mi comunic trebuinţele şi dorinţele astfel:
Activitatea 3: Conflicte ca-n filme

Nivel: gimnazial
Obiectiv: identificarea situaţiilor conflictuale şi a posibilelor modalităţi de rezolvare a lor
Metode: brainstorming, discuţii în grupul mare, munca in echipa
Resurse materiale: Fişa de lucru: Conflicte ca-n filme
Desfăşurarea activităţii:
- Cereţi elevilor sa definească noţiunea de conflict si sa dea cat mai multe exemple de
situaţii conflictuale din diverse surse (filme, cărţi, ziare, reviste, ştiri de televiziune
etc.)
- Spuneţi elevilor ca vor avea sarcina de a completa în fișa de lucru situaţii conflictuale
între personajele filmului/ romanului sau ale unei povestiri;
- Cereţi elevilor să analizeze împreună cu colegul de banca situaţiile conflictuale descrise
și strategiile utilizate pentru rezolvarea conflictelor.
- Solicitaţi elevilor să dea exemple de strategii eficiente de rezolvare a conflictelor.
- Discutaţi cu elevii exemple din experienţa personală si despre modalităţile de rezolvare
a conflictului pe care le pot utiliza in situaţiile cu care se confrunta ei.
- Purtaţi o discuţie cu elevii pe baza întrebărilor:
o De ce apar conflictele? Care sunt cauzele?
o Ce modalități de soluționare ați utilizat?
- Oferiţi elevilor câteva modalităţi de rezolvare eficientă a conflictelor:
- Insistați pe utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problema
- Insistați pe reflectarea sentimentelor pentru a înţelege și clarifica ceea ce simte cealaltă
persoana
- Generarea a cât mai multe soluţii posibile împreună
- Analiza alternativelor si alegerea variantei pozitive
- Obţinerea unui angajament
- Planificarea datei la care se face evaluarea
Evaluare: mini-portofoliu cu tema “Metode de management al conflictelor”

***Sursa: G. Lemeni – Consiliere şi orientare

 Fişa de lucru: Conflicte ca-n filme

Un conflict între personajele filmului/

romanului sau povestirii

Ce a determinat acest conflict?

Au rezolvat neînţelegerile?
Daca da, cum?
Dacă nu, ce ar fi putut face pentru a le
rezolva?
Activitatea 4: Cum pot arăta că ascult pe cineva

Nivel: gimnazial
Obiective:
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
- dezvoltarea capacităţii de a asculta interlocutorul.
Desfăşurarea activităţii – un copil iese din sala de clasă şi se gândeşte la o întâmplare din
viaţa lui. În acest timp elevii din clasă se împart pe 5 grupe:
- o grupă care trebuie să asculte cu atenţie copilul;
- o grupă care să-i pună întrebări închise, agresive;
- o grupă care râde de el în timp ce acesta povesteşte;
- o grupă care este indiferentă la ce spune elevul
- o grupă de observatori.
Se cere elevului să intre în clasă şi să povestească, iar elevilor din grupa de
observatori, să identifice exemple de comportamente prin care copilului i s-a arătat că a fost
ascultat şi exemple de comportamente prin care i s-a transmis că ceilalţi nu au fost atenţi la
ceea ce li se spusese. Se notează pe tablă câteva exemple. Se împart elevii în grupe de 3-4
persoane şi li se cere să întocmească liste cu comportamente de ascultare şi nonascultare.
Evaluare: Se va analiza în ce măsură apar diferenţe în manifestarea comportamentului de
ascultare şi nonascultare.

Activitatea 5: Tipuri de comunicare

Nivel: gimnazial
Obiective:
- identificarea tipurilor de comunicare;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare
asertivă Resurse materiale: fişa de lucru;
Desfăşurarea activităţii:
Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe. Fiecare grupă primeşte o coală mare albă de hârtie şi un
instrument de scris. Se prezintă elevilor câteva sitaţii şi li se cere elevilor să noteze
răspunsurile pasive, agresive şi asertive la aceste situaţii:

- Prietenul tău copiază la teste şi te îndeamnă şi pe tine să faci la fel.

- Ai stabilit să mergi cu prietenii/ele tale la film la o anumită oră şi zi, dar ei/ele au
modificat între timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. Tu ai fost la data stabilită iniţial
şi ai aşteptat degeaba. Ce faci?
- Colegul de bancă a scris pe banca ta, cu marker: ”Eşti un prost!”.
- Sunteţi profesori. Cum aţi critica elevii care răspund nepoliticos la ore?

Răspunsul pasiv Răspunsul agresiv Răspunsul asertiv

Sit. 1.

Sit. 2

Sit. 3

Sit. 4

Evaluare: Analiza răspunsurilor oferite de elevi

Activitatea 6: Dicţionarul Conflictelor

Nivel: liceal
Obiective:
- identificarea principalelor surse de conflict
- dezvoltarea abilităţilor de negociere în soluţionarea conflictelor
- managementul stărilor tensionate cauzate de conflicte
Materiale: coli de hârtie, markere;
Desfăşurare: Se scrie cuvântul CONFLICT pe o bucată mare de hârtie care se aşează pe podea
în centrul grupului. Fiecare participant primeşte câte o foaie de hârtie pe care o rupe într-un
număr de bucăţi egale cu numărul de litere din numele său (de ex. ANDREI va rupe foaia în
6 bucăţele de hârtie). Participanţii scriu pe fiecare bucăţică de hârtie o idee, o acţiune, o
emoţie, o reacţie fizică, un sinonim al cuvântului conflict. Ei aşează hârtiuţele în jurul colii
mari din centru pe care scrie CONFLICT. Se citesc cuvintele asociate conflictului şi se
discută pe baza acestora despre:
- aspectele pozitive si negative ale conflictelor
- trăirile in situaţii de conflict
- posibilitatea de rezolvare a conflictelor prin empatie
- negocierea situaţiilor conflictuale
- managementul tensiunii generate de conflict

Interpretare: Din cuvintele enunţate şi pe baza experienţelor lor conflictuale, se construieşte o

situaţie care va fi scrisă pe o foaie de flipchart. Participanţii vor sugera modalităţi pozitive de
rezolvare ale conflictului, precum şi modalităţi negative de soluţionare ale acestuia. Pot fi
identificate de asemenea, prin opoziţie, aspectele benefice ale situaţiei conflictuale, precum şi
cele negative.

Activitatea 7: Elevul cel nou

Obiectiv: dezvoltarea abilităților de comunicare și interpersonale;

Nivel: clasele I - V

Materiale: fragmentul de povestire

Desfășurare:

Activitatea începe prin citirea următorului fragment de povestire:

„Vacanţa de vară s-a terminat şi elevii vin din nou la şcoală, aşteptând cu nerăbdare să-şi
întâlnească colegii. Câte lucruri au cu toţii de povestit! Încă înainte de intrarea în clasă,
peste tot se aud râsete şi voci vesele şi gălăgioase. Dintre cei de clasa a III-a, care tocmai se
îndreaptă spre sala lor de clasă, povestind, nimeni nu are timp să observe un băieţel cu părul
creţ şi ochii mari, care stă deoparte, retras într-un colţ. Acesta este Petrică, care tocmai s-a
mutat cu părinţii lui din alt oraş, şi este nou în clasă.
Când începe prima oră, doamna învăţătoare îl cheamă pe Petrică în faţa clasei, îl prezintă
colegilor, şi îi întreabă pe aceştia cine vrea să stea de acum cu el în bancă.”
În următoarea etapă a exerciţiului, elevii sunt îndemnaţi să-şi imagineze posibile modalităţi
de continuare a povestirii, folosindu-se şi de câteva întrebări ajutătoare, care vor fi notate pe
tablă:
„Ce credeţi că se întâmplă în continuare cu Petrică? Vor vrea copiii să stea cu el în bancă?
Dar în pauză, ce se va întâmpla? Ce îi va povesti Petrică mamei sale când va ajunge acasă?”.
Dacă exerciţiul se realizează la o clasă mică (I, II) variantele de continuare pot fi spuse oral,
iar la clasele III, IV se poate lucra pe grupe de 3-4 elevi, care să scrie câte o continuare şi să o
prezinte apoi clasei.
În cea de a treia fază, elevii sunt împărţiţi pe grupe, având sarcina de a răspunde la
următoarele două întrebări :
„Cum credeţi că ar trebui să se poarte ceilalţi elevi din clasă cu Petrică ?”
„Ce l-aţi sfătui pe Petrică să facă pentru a se împrieteni cu colegii cei noi ?”
Răspunsurile fiecărei grupe vor fi citite de către un reprezentant întregii clase, ceilalţi copii,
precum şi cadrul didactic putând interveni cu discuţii, completări.
În final, încercaţi realizarea unei „recapitulări” a răspunsurilor.

Modul 4: Managementul informațiilor și învățării

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 4.3. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.

4.3. Aplicații
Activitatea 1: Un om informat este un om liber
Obiectiv:
- Să identifice caracteristici ale unei persoane informate/persoane neinformate.
Desfășurarea activității:
- Se împarte clasa de elevi în perechi;
- Fiecare pereche va primi câte o fișă pe care să noteze portretul persoanei
informate/persoanei neinformate, prin cuvinte.
 - Se poartă o discuție pe baza următoarelor întrebări:
”Ce înseamnă pentru voi o persoană informată? Dar o persoană neinformată?”
”Cum poate o persoană neinformată să devină informată?”
”La ce situații poate duce lipsa informațiilor?”
Consiliere educațională. Idei pentru orele de dirigenție de la clasele V-XII- Marcela-Claudia
Călineci, Crina David, Cristina Faur, ș.a.)

Persoana informată Persoana neinformată

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
Activitatea 2: Totul este informație
Obiectiv:
- Să exploreze diferite surse de informații.
Desfășurarea activității:
- Fiecare elev va avea de reprezentat printr-un desen sau colaj următoarea afirmație:
”Totul este informație în jurul meu”.
- Se prezintă lucrările și se discută pe baza lor.

Totul este informație în jurul

meu
Activitatea 3: Chestionar referitor la stilurile de învățare
Obiectiv:
- Să identifice diferitele stiluri de învăţare şi importanţa lor în procesul de
învăţare. Desfășurarea activității:
- Elevii vor completa chestionarul „Stiluri de învăţare” prezentat mai jos;
- După completarea chestionarului, elevii îşi vor analiza răspunsurile, identificându-şi
propriu stil: vizual, auditiv, kinestezic.
- Se discută despre caracteristicile fiecărui stil de învățare și care sunt stilurile de
învăţare care se potrivesc cel mai bine cu diferite meserii.
 CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE

Nume: ...................................................................

 Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poţi învăţa cel mai bine.
 Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
 Pentru completarea chestionarului ai la dispoziţie atât timp cât ai nevoie.
 În mod normal, completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute, dar nu este
NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
 Răspunde la întrebări prin DA sau NU.
 Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare.
 Pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru
completarea acetui chestioanar.
 Completează chestionarul pe cont propriu.

1 Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi în detaliu despre

DA NU ■
muzica, sunetele şi zgomotele le-ai ascultat acolo?
2 Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi ? DA NU □
3 În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curent
DA NU ■
cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive?
4 La utilizarea unui calculator, consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de
DA NU ♦
exemplu icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc.?
5 Când notaţi anumite informaţii, preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi
DA NU □
diagrame, imagini reprezentative?
6 Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „0” în
DA NU ♦
diferite poziţii?
7 Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţi
DA NU □
anumite lucruri? De exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc.
8 Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie
cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie, până când găsiţi o DA NU ♦
ortografie care arată corect?
9 Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile
DA NU ■
sau / şi cursurile orale?
10 Vă place să asamblaţi diferite lucruri? DA NU □
11 La utilizarea calculatorului, consideraţi că este util ca sunetele emise să
avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui DA NU ■
moment de lucru?
12 Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi
diagrame DA NU ♦

şi / sau imagini?
13 Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? DA NU ♦
14 Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării
DA NU ■
acelei informaţii ?
15 Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber? De exemplu: sport,
DA NU □
grădinărit, plimbări, etc.
16 Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber? DA NU ■
17 Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele
DA NU ♦
magazinelor, vă place să priviţi singur (ă), în linişte?
18 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor? DA NU ■
19 Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe hârtie înainte? DA NU □
20 Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? DA NU □
21 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia? DA NU ■
22 Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau
DA NU ♦
oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora?
23 Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat şi să rezolvaţi
DA NU □
ceva atunci, pe loc?
24 Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi anume
DA NU ♦
?
25 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? DA NU ♦
26 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine ? DA NU ■
27 Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri? DA NU □
28 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi? DA NU ■
29 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame ? DA NU ♦
30 Vă place să jucaţi diverse roluri? DA NU □
31 Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri informaţii, decât să vă
DA NU □
petreceţi timpul singură într-o bibliotecă?
32 Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele
magazinelor, vă place să vorbiţi despre articolele expuse şi să ascultaţi DA NU ■
comentariile celorlalţi?
33 Urmăriţi uşor un drum pe hartă? DA NU ♦
34 Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau
DA NU □
a unei sculpturi este să îl / o atingeţi?
35 Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele
DA NU ♦
descrise în text?
36 Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona în surdină un
DA NU ■
cântec sau de a vorbi cu dvs. înşivă?
37 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă, înainte de a vă decide ce să îmbrăcaţi? DA NU ♦
38 Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă sfătuiţi cu cineva în
legătură DA NU ■

cu locul destinaţiei?
39 V-a fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activi
DA NU □
aproape tot timpul?
Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:
Încercuiţi numai numărul întrebărilor la Acum marcaţi pe grafic numărul total pentru fiecare
care aţi răspuns cu DA stil de învăţare, după care uniţi cele 3 puncte.
♦ ■ □
4 1 2 13 13
6 3 5 12 12
8 9 7 11 11
12 11 10 10 10
13 14 15 9 9
17 16 19 8 8
22 18 20 7 7
24 21 23 6 6
25 26 27 5 5
29 28 30 4 4
33 32 31 3 3
35 36 34 2 2
37 38 39 1 1
0 0
Total Total Total VIZUAL AUDITIV PRACTIC
întrebări întrebări întrebări
încercuite încercuite încercuite

VIZUAL AUDITIV PRACTIC

Observații:
 Cea mai înaltă curbă din grafic arată stilul tău de învăţare preferat.
 Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că îţi place să utilizezi toate stilurile
de învăţare.
Activitatea 4: Luarea notițelor într-un mod eficient
Obiectiv:
- Să exerseze diferite modalități de alua notițe pentru exemplele date, facilitând
transferul către alte discipline.
Desfășurarea activității:
- Se dă fiecărui elev câte un text la alegere;
- În timp ce elevii citesc textul, aceștia vorlua notițe folosind diferite deprinderi
eficiente de studiu, respectând următoarele cerințe pentru același text:
1. să folosească în prima etapă Sistemul Cornell de luare de notițe;
2. să folosească în a doua etapă metoda sublinierii.
- După finalizarea sarcinilor de lucru, elevii vor prezenta ce au lucrat, argumentând
care din cele două deprinderi eficiente de studiu li se potrivește mai mult.

SistemulCornell de luare a notițelor

Cuvinte cheie Notițe:

Întrebări

Conexiuni

Reflecții personale

Rezumat:
Activitatea 5: Obiceiuri de studiu eficiente și ineficiente
Obiectiv:
- Să identifice care sunt obiceiurile de studiu eficiente și ineficiente.
Desfășurarea activității:
- Fiecare elev va primi de completat o fișă de lucru în care vor completa obiceiurile
eficiente și ineficiente de studiu;
- În funcție de rezultatele obținute, ei vor întocmiun plan de îmbunătăţire a acestora.
- Elevii vor prezenta fișa completată și se va discuta pe baza acestora.

Fișă de lucru: Obiceiuri de studiu eficiente și ineficiente

Obiceiuri eficiente Obiceiuri ineficiente

 În funcție de rezultatele obținute, întocmiți un plan de îmbunătăţire a acestora.

Activitatea 6: O zi din viaţa de școlar

Obiectiv:
- să analizeze, pe baza unor situaţii problemă, factorii perturbatori/frenatori ai
învăţării. Desfășurarea activității:
- Elevii vor fi împărțiți în patru grupe;
- Fiecare grupă va primi studiul de caz descris mai jos;
- Sarcina de lucru este să identifice greșelile făcute de băiețel în programul său zilnic,
privind procesul de învățare și să găsească alternative care să eficientizeze învățarea.

Studiu de caz: O zi din viaţa de școlar

Georgeeste un băieţel în clasa a IV-a care vine adesea cu temele nefăcute la şcoală, iar când
le face, sunt pline de greşeli, întrucât le copiază în pauză de la colegi.
O zi obişnuită din viaţa lui Dumitru arată cam așa:
Când sună clopoțelul, el pleacă vessel spre casă, spunând în gând: ”Gata, a mai trecut o zi!”.
Ajuns acasă, se schimbă, mănâncă, apoi se apucă să-şi facă temele în sufragerie, cu
televizorul deschis, ca să mai poată trage cu ochiul din când în când la un film și cu telefonul
pe masă.
Mătușa tot intră şi iasă, sora lui George vorbeşte la telefon cu prietena ei, tot în sufragerie, şi
așa a trecut o oră şi George nu a scris mai mult de cinci rânduri.“Ah, îmi trebuie culegerea de
matematică”, spune Dumitru. „Oare unde mi-am lăsat ghiozdanul?” se întreabă el şi porneşte
în căutarea ei. “Am găsit-o! Înapoi la treabă! .
Nu după mult timp, aude un mesaj pe telefon și spune: ”Dar oare cine mi-a trimis sms?
Hmmm…Florin, vrea să dăm o tură cu bicicleta. Ar trebui să-mi fac temele și apoi să ies,
„dar lasă, le fac când mă întorc”, îşi spune George şi fugi la joacă.
Se întoarce acasă după 2 ore, obosit. Nu mai are chef de lecţii. Totuşi se apucă de ele, dar
televizorul îi atrage din nou atenţia. În cele din urmă, adoarme cu capul pe caiet. Visează că
îşi scrie temele, dar realitatea este că mâine, din nou, George va merge la şcoală cu temele
nefăcute.

Activitatea 7: Modalități de eficientizare a timpului de studiu

Obiectiv:
- Dezvoltarea unor strategii de planificare a activităților în vederea reducerii nivelului
de stress și a eficientizării activității de învățare.
Desfășurarea activității:
- Elevii vor fi împărțiți pe grupe;
- Sarcini de lucru pentru fiecare grupă:
1. Notați în cadranele prezentate în fișa de mai jos activitățile potrivite unui copil de
vârsta voastră (activități importante și urgent; importante și neurgente;
neimportante și urgente; neimportante și neurgente).
2. Găsiți cel puțin trei soluții practice pentru câștigarea timpului (ex. Stat mult timp
pe calculator sau telefizor)
3. Realizați o listă cu sugestii pentru organizarea eficientă a timpului.
Fișă de lucru

1. Notați în cadranele prezentate în fișa de mai jos activitățile potrivite unui copil de
vârsta voastră (activități importante și urgent; importante și neurgente; neimportante și
urgente; neimportante și neurgente).

Importante și urgente
Importante și neurgente

Neimportante și urgente
Neimportante și neurgente

2. Găsiți cel puțin trei soluții practice pentru câștigarea timpului (ex. Stat mult timp
pe calculator sau telefizor).

3. Realizați o listă cu sugestii pentru organizarea eficientă a timpului.

Activitatea 8: Învăț cum să învăț

Obiectiv:
- Să exerseze diferite mnemotehnici pentru exemplele date, facilitând transferul către
alte discipline.
Desfășurarea activității:
- Fiecare elev va primi o fișă în care sunt trecuți o serie de itemi;
- Elevii folosesc trei mnemotehnici pentru a memora acești itemi.

Fișă de
lucru

Se dau următorii itemi: vulpe, fermier, vară, găină, săpun, tractor, prosop, înghețată.

Alegeți trei mnemotehnici și aplicați-le pentru a memora acești itemi.

 Modulul 5: Stresul și controlul stresului

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 5.5. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.

5.5 Aplicații

1. Analizați cu elevii consecințele pe termen scurt, mediu și lung a următoarelor probleme:

Fișă: “Consecințe ale problemelor de la școală”

Profesorul mă sancționează fără motiv

Nu am reușit să finalizez proiectul la
română la termen
Colegii mă presează să îi ajut la teme
Calculatorul este stricat și de 2 zile nu pot
să îmi finalizez proiectul
Am greșit la testul de matematică
Nu mai am pauze pentru că trebuie să
învăț pentru orele următoare
Am răspuns nepoliticos directorului
Mă cert des cu colegii pentru că îmi
vorbesc nepoliticos
 3. Realizați cu elevii activitatea ”Programul meu de 7 zile lucrătoare”. Purtați o discuție
cu elevii privind principalele activități pe care le desfășurăm în cursul unei zile și
importanța de a prioritiza activitățile pentru a ne îndeplini sarcinile fără a resimții
neliniște, copleșire, stres. În acest sens, este utilă monitorizarea timpului petrecut în
fiecare tip de activitate. Sarcina: monitorizarea, timp de o săptămână (minim 4 elevi),
a activităților zilnice.

Activitatea realizată Durata de timp alocată sarcinii/activității

luni marți miercuri joi vineri

Efectuarea temelor de casă

Pregatirea diverselor aspecte legate de școală

Odihnă și relaxare

Mese servite

Timp petrecut acasă cu familie

Timp petrecut în mijloacele de transport

Timp petrecut la cumpărături

Întalnire cu prietenii

Timp petrecut în convorbiri telefonice

Timp liber, de relaxare si recreere

Timp alocat îngrijirii sănătății

Timp alocat diverselor activități casnice

Curățenie și ordine în casă

Alte activități
3. Realizați cu elevii exercițiul “Cum acționez când mă simt așa… ?” Cereți elevilor
să completeze fișa de mai jos. Apoi discutați pe baza răspunsurilor oferite de elevi.
Acest exercițiu vizează evidențierea reacțiilor și comportamentelor în diverse situații,
asemănătoare situațiilor sursă de stres.

Atunci când mă simt… Actionez așa…

Epuizat
Nervos
Supărat
Prea aglomerat
Nedreptățit
Dezamăgit
Plictisit
Bucuros
Fericit
Relaxat
Nemulțumit
Deznădăjduit
Mulțumit
Relaxat
Iubit
Bucuros
Îngrijorat
Copleșit

4. Concepeți o listă de probleme, respectând categoriile din model, adaptată pentru

grupa de vârstă a elevilor la care predați. Aplicați cu un grup de minim 4 elevi lista de
probleme adaptată.
 5. Realizați cu elevii exercițiul ”Hoții din timp”. Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 4,
având sarcina de a identifica: minim 10 ”hoți de timp” (raportându-se la experiența
fiecărui membru al grupului), ”prietenii” hoților de timp, ce cauze (ce țin de mediul
extern sau individuali) ce favorizează pierderea timpului, pentru fiecare ”hoț”,
”polițistul” potrivit – soluția/ soluțiile cele mai potrivite. Elevii vor completa
următoarea fișă:

Hoții de timp Prietenii hoților de timp Polițiști

În urma unui brainstorming, identificați problemele cu care se confruntă elevii. Împărțiți

elevii în 4 grupe. Alegeți pentru fiecare grupă câte o problemă, având ca sarcină realizarea
hărții mentale pentru problema respectivă.

Etape pentru crearea hărţie mentale: inseraţi în centrul unei coli de hârtie UN DESEN, UN
SIMBOL care să reprezinte problema/ tema, folosind cel puţin 3 culori;

- folosiţi-vă de imagini, simboluri, coduri etc., atunci când concepeţi harta;

- dispuneţi noile idei în jurul temei centrale, formulându-le în cuvinte cheie sau în
imagini potrivite;
- fiecare idee/desen să fie ilustrat(ă) individual, pe niveluri şi distanţe diferite faţă de
ideea centrală;
- legăturile dintre tema centrală şi noile idei vor fi stabilite pornind de la ideea centrală
spre exterior; legăturile importante să fie trasate cu linii mai groase;
- pentru o ilustrare mai vie, folosiţi diverse culori cu semnificaţii diferite.
 8. Prezentați elevilor la clasă tehnica celor 5 DE CE și realizați cel puțin 3 aplicații,
împreună cu ei, utilizând această tehnică.
9. Realizați broșură adresată elevilor care să cuprindă recomandări în vederea evirării
stresului generat de contextul de evaluare.
10. Realizați un pliant adresat părinților care să cuprindă recomandări în vederea evirării
stresului generat de contextul de evaluare.

Modulul 6: Inteligența emoțională

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 6.4. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.
6.4 Aplicații

1. Identificați minim 3 asemănări şi minim 3 deosebiri dintre emoţiile negative

funcţionale şi emoţiile negative disfuncţionale.

2. Identificaţi în conţinutul a 3 poveşti (conținuturi) din programa şcolară exemple de

credinţe raţionale şi iraţionale.
3. Monitorizați-vă timp de o săptămână emoţiile, completând următoarea fișă:
Emoţii pozitive funcţionale Emoţii pozitive disfuncţionale

Luni Luni

Marți Marți

Miercuri Miercuri

Joi Joi

Vineri Vineri

Sâmbătă Sâmbătă

Duminică Duminică
Emoţii negative funcţionale Emoţii negative disfuncţionale

Luni Luni

Marți Marți

Miercuri Miercuri

Joi Joi

Vineri Vineri

Sâmbătă Sâmbătă

Duminică Duminică
4. Concepeţi o activitate prin care să urmăriţi dezvoltarea acceptării necondiționate la
elevi.

5. Elaboraţi un ghid al cadrelor didactice cu sugestii privind comportamentul la clasă,

atitudinea şi tipuri de activităţi prin care să dezvoltaţi acceptarea necondiționată la
elevi.

6. Implementați la clasă, la alegere, una din activitățile: Exprimă-te!, Urme sau Cum
arată emoția mea?

7. Realizați cu elevii activitatea Povestea mea.

Obiectiv: identificarea aspectelor pozitive ale propriei persoane, autodezvăluire,
clarificarea scopurilor.

Nivel: liceal

Desfășurare: Purtați o discuție cu elevii precizând că vor trebui să creeze o primă pagină
de ziar. Se discută despre informațiiloe care sunt pe prima pagină a unui ziar și scopul
acestora. Se dă fiecărui elev fișa ”Povestea mea”. Se acordă 20 de minute pentru
completarea fișei.
GO AHEAD
11 I

..
:•'
l
'I'
I

l
'
l• l
'I
Din titlurile de interes: '
:'
'l
'l
DORIN'fELE MELE..... •
:l
'l I
l
'l
PERSOANE IMPORT.Al'fTE l•
DIN VIATA MEA.... l•
:'
'l I

TOP 5 LUCRURI l
INTERE ANTE PE CARE l•
LE-AM DE COPERIT I
l
l
:
DESPRE lI
MINE........................... l
l
'l
TOP 5 LUCRURI 'Il
ThTTERE ANTE PE CARE l
'•
LE-AM DE COPERIT 'l
DESPRE COLEGII I

l•
MEI ...............

l
I
' ''
I
ll
' l
' ' l
l 5 LUCRURI INTERESA1'ffE l
ll DESPRE MINE............ ll
I '

ll ============== liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiil l!

I I

LOGO-ULMEU:
'

Ii
I
............................................................,.,........,...........,.,.................................... I
Modulul 7: Consiliere în carieră

Evaluare de parcurs
Alegeți 2 aplicații practice din capitolul 7.7. Lucrați-le împreună cu un grup de elevi. La
final, încărcați descrierea activităților (cum v-ați pregătit, ce ați constatat pe parcursul
activității, cum au reacționat elevii, utilitate etc.) și câteva poze cu produsele activității în
platforma de e- learning. În situația în care încărcați fotografii cu elevii nu uitați să obțineți
acordul scris al părinților înainte.

7.7. Aplicații

1. Realizați împreună cu elevii exercițiul Viitorul meu. Cereţi elevilor săîşi imagineze
viitorul lor, în termenii a trei domenii: muncă, viaţă de familie, viaţă socială. Rugaţi-i să
reflecteze asupra acestor lucruri şi să le reprezinte sub forma unei hărți. (Nivel gimnazial și
liceal)

2. Realizați împreună cu elevii exercițiul Visul meu secret. Cereți elevilor să

completeze fișa de lucru, descriind pe scurt visul lor secret, privind locul de muncă preferat.
 Visul meu secret!

1. Unde aţi vrea să vă aflaţi?

2. Ce aţi vrea să faceţi?

3. Ce v-ar putea ajuta să transpuneţi visul în realitate?

4. Care sunt pașii pe care ar trebui să îi urmați?

 3. Realizați împreună cu elevii exercițiul Harta personală. Cereți elevilor să
descrie calităţile pe care le au, activităţile de care sunt cei mai interesați, experienţa pe care o
au în diverse activităţi/muncă şi ceea ce vreți să faceți în viitorul apropiat sau îndepărtat.
Pentru a reprezenta această hartă, puteţi folosi desene, culori, simboluri.

Harta personală

INTERESE CALITĂȚI

Viața/Munca mea

EXPERIENȚĂ (PROFESIONALĂ) VIITOR

 4. Realizați cu elevii exercițiul “Locul de muncă”. Cereți elevilor să completeze
fișa de mai jos. Apoi, discutați pe baza răspunsurilor oferite de elevi.

Locul de muncă

5. Realizați cu elevii exercițiul “Interviul de angajare”. Cereți elevilor să completeze

fișa de mai jos.
Inventează Apoi, discutați
propriul tău loc depemuncă,
baza răspunsurilor oferitecădeseelevi.(Nivel
cel care consideri gimnazial
potriveşte cel mai bineșicu
liceal)
propriile tale aptitudini, interese, trăsături de personalitate.

Interviul de angajare

Ai absolvit o școală, ai identificat un anumit loc de muncă şi te prezinţi la un interviu de

angajare. Descrie modalităţile în care te pregăteşti pentru acest interviu de angajare:

- modul în care te vei îmbraca:

- argumentele pe care le vei folosi pentru susţinerea punctului propriu de vedere:

- modul în care vei răspunde la solicitările intervievatorului:

 6. Realizați cu elevii exercițiul “Job-ul meu ideal”. Cereți elevilor să completeze
fișa de mai jos. Apoi, discutați pe baza răspunsurilor oferite de elevi. (Nivel gimnazial și
liceal)

Job-ul meu
ideal
7. Cereți elevilor să redacteze un Curriculum Vitae şi o Scrisoare de intenţie pentru
ocuparea În construcţia
locului carierei,
de muncă pe careunși-llucru foarte
doresc. important
(Nivel liceal) este să te proiectezi în viitor.
Gândeşte-te cum ar arăta locul tău de muncă ideal şi descrie:
8. Cereți elevilor să completeze Fișa de lucru: Valorile mele, apoi discutați pe baza
- atribuţiile pe care le vei avea;
răspunsurilor oferite de ei.
- programul;

- stilul de lucru;

- mediul în care vei lucra;

- stilul de viaţă pe care îl permite;

- recompensarea.
 Fișa de lucru: Valorile mele

Realizează un inventar al valorilor tale, marcând cu cu „+” pe cele importante și cu „-” pe

cele neimportante.

Completează tabelul cu valorile personale ce nu se regăsesc.

VALORI +/- VALORI +/-

Varietate Prietenie

Familie Conflicte

Bani Stabilitate

Creativitate

Competiție

Sănătate
 9. Activitate: Ce vreau să fiu …
Obiectiv:
- Dobândirea unor abilități de explorare și planificare a carierei.

Desfășurare:
- Se cere elevilor să noteze ocupaţiile pe care le iau în considerare atunci când se
gândesc la viitorul lor, apoi să facă un clasament cu carierele la care au visat, dar şi cu
cele despre care au discutat cu alţii (colegi, familie, cadre didactice, etc).
- Elevii vor completa fișa de lucru:”Ce vreau să fiu…”;
- La final, aceștia vor prezenta lucrările realizate și se vor purta discuții pe baza acestora.

Fișă de lucru: Ce vreau să fiu…

Scrie mai jos ocupaţiile pe care le iei în considerare atunci când te gândeşti la viitorul tău.
Fă un clasament cu carierele la care ai visat, dar şi cu cele despre care ai discutat cu alţii
(colegi, familie, cadre didactice etc).

Locul I

Locul II

Locul III
 10. Activitate: ”Interviu de angajare”

Nivel: liceal
Obiectiv:
- Asimilarea unor abilități de prezentare la interviul de
angajare Desfășurare:
- Următoarea activitate se desfășoară sub forma unui joc de rol.
- Pe rând, se vor trage la sorți rolurile pe care le au de îndeplinit: solicitant al unui loc
de muncă și angajator. Restul elevilor vor fi observatori.
- Sarcini angajator: să adreseze întrebările din lista de mai jos solicitantului.
- Sarcina solicitantului: de a menționa care este locul de muncă pe care dorește să îl
ocupe și a răspunde întrebărilor adresate.
- Sarcina observatorului: de a nota observațiile făcute pe parcursul interviului în care să
evidențieze punctele tari și slabe ale modului în care au jucat persoanele implicate și
să propună alternative.
- După fiecare joc de rol, se vor purta discuții cu elevii pe baza celor observate.

Listă cu întrebări orientative

1. Locul de muncă vizat

2. Decedoreștisă ocupi acest post?
3. Care sunt punctele tare tari?
4. Care sunt punctele tare slabe?
5. Ce faci dacă toți colegii au o altă părere decât a ta?
6. Cum te descurci într-o situație conflictuală?
7. Descrie o situație când ai lucrat împreună cu colegii tăi.
8. Cum arată, din punctul tău de vedere, cel mai rău șef? Dar cel mai bun șef?
9. Care a fost ultima carte citită?
10. Care sunt hobby-urile tale?
 11. Activitate: ”O prezentare inedită”
Obiectiv:
- Realizarea unei prezentări personale care să ilustreze interesele elevului şi dezvoltarea
sa.
Desfășurare:
- Întrebaţi elevii cum ar face o reclamă despre sine. Adunați cât mai multe idei
aleacestora şi arătaţi importanţa prezentării unor produse concrete, realizate de
eipentru a face o reclamă cât mai convingătoare.
- Sarcină de lucru pentru elevi:”Gândește-te la lucrurile care te caracterizează, la
lucrurile pe care le-ai făcut şi de care eşti mândru. Realizează o prezentare inedită sub
forma unei reclame.”
- La final, aceștia vor prezenta lucrările realizate și se vor purta discuții pe baza acestora.

12. Activitate: “Vitrina meseriilor”

Obiectiv:
- Familiarizarea elevilor cu diverse
profesii Desfășurare:
Activitatea 1:
- Comunicaţi elevilor că vor avea șansa să afle mai multe informații despre profesii
direct de la o serie de invitați (părinți, specialiști), cu ocazia desfășurării activității
”Vitrina meseriilor”.
- Pregătiţi împreună cu elevii o listă cu întrebări, pe care aceştia doresc să le adreseze
invitațiilor, în legătură cu profesia acestora. Discutaţi cu elevii aceste întrebări.
- Stabiliţi împreună cu elevii o zi dedicată acestei activități şi realizați un afiș publicitar.

Activitatea 2:
- Invitaţi specialiștii să vorbească elevilor despre profesiile lor: ce pregătire a fost
necesară pentru domeniul profesional respectiv, ce cunoştinţe şi deprinderi sunt
necesare pentru a practica acea profesie etc.
- Oferiţi elevilor posibilitatea de a adresa întrebări părinţilor, pe baza fişei de lucru şi
sugeraţi-le să noteze răspunsurile primite.
- Discutaţi cu elevii experienţa pe care au trăit-o. Realizaţi lista profesiilor prezentate şi
cereţi elevilor să descrie aspectele importante şi aspectele care i-au surprins cu privire
la aceste profesii.