Clasa: a II-a

      Disciplina: CLR

      Competența specifică vizată:

         1.2. Identificarea unor informatii  variate  dintr-un text  audiat

                      Exemple de activități de învățare:

            -identificarea  personajelor  din textul  audiat;

            -precizarea  locului  si timpul  actiunii  prezentate;

            -formularea  de  raspunsuri , intrebari  referitoare la  text;

            -identificarea  trasaturilor  morale  dar si  fizice ale personajelor .

Metode care se pot folosi sunt:

  O metodă de  invatare activa pe care o folosesc des este ” Explozia stelara”.

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii , o modalitate de relaxare a copiilor şi se

bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri .

Metoda  ciorchinelui

 Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze

conexiunile de idei. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe, evidenţiind propria
înţelegere a unui conţinut.   

Avantajele metodei

- se încurajează participarea întregii clase

- stimulează conexiunile dintre idei

- pune în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume

 - caută căi de acces spre propriile cunoştinţe.

  Dezvoltarea  competentelor  pentru  disciplina CLR  necesita  folosirea  unor  metode cat  mai  variate ,
metode  activ – participative care ii  determina  pe  elevi  sa participe  activ  , cu  mare  interes  si multa 
implicare  in cadrul lecției.

Activitate 2.4.a. Aplicare contextualizată (120 min)

Clasa: a III-a

Disciplina: EDUCAȚIE CIVICĂ

Competența specifică vizată:

2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele;

Activități de învățare propuse de programă:

- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele și animalele, care
valorizează atitudini pozitive față de acestea ;

- realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme, desene,
referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, plantelor și animalelor să se comporte
oamenii cu acestea;

- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de lucruri, plante,
animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale (pornind, de exemplu, de la imagini, texte,
desene animate, filme adecvate vârstei elevilor).

            Am realizat toate activitățile propuse de programa școlară, toți elevii și-au dezvoltat competența ,
fiind o clasă la care nivelul achizițiilor este unul bun . Una dintre metodele folosite pentru realizarea
activităților propuse este Jurnalul cu dublă intrare  fiind o metodă prin care cititorii stabilesc o strânsă
legătură între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Pentru a face un asemenea jurnal,elevii trebuie
să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze
un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o
experienţă personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o
consideră relevantă pentru stilul sau tehnica autorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel
pasaj:de ce l-au notat? la ce i-a făcut să se gândească? ce întrebare au în legătură cu acel fragment? ce i-
a făcut să-l noteze?
Un astfel de jurnal cu dublă intrare poate fi astfel:Fragment/paragraf semnificativ Comentarii/interpret.

            Pentru a dezvolta această competență propun următoarele activități de învățare (exemple):

 -alegerea animalului/plantei simbol pentru sine/pentru colegul /prietenul său și de motivare a alegerii
făcute;
-părerea ta contează  – elevii trebuie să spună cum ar proceda în diverse situații și să motiveze/
argumenteze răspunsul dat;

 -învață să schimbi lumea  – elevii trebuie să aleagă din enunțurile date doar pe cele care exprimă
atitudinea personală în raport cu lucrurile, plantele sau animalele;

-scrierea unor articole pentru revista școlii despre modul în care se comportă cu o jucărie îndrăgită, cu
un lucru vechi sau cu animalele bolnave;

- realizarea unor portofolii care să cuprindă:

-        desene, picturi care să redea atitudinea oamenilor față de animale;

-        desene, poze cu legătura dintre om si animale;

-        poezii, texte care să arate aceste lucruri.

           Prin intermediul activităților de învățare am facilitat învǎţarea la elevi, prin orientarea acestora în
eforturi de aplicare a cunoştintelor şi deprinderilor în situatii noi, astfel încât sǎ fie dezvoltată gândirea
critică și creativă. Nivelul achizițiilor elevilor a permis să desfășor și restul activităților de învățare
propuse. Una dintre metodele folosite pentru realizarea activităților propuse este: Metoda 6-3-5  - o
metoda care oferă elevilor posibilitatea să se exprime în mod liber. Se formează grupuri de câte şase
membri,fiecare primind câte o foaie împărţită în trei coloane. Se enunţă problema, fiecare din cei şase
membri ai grupului notează trei idei pentru rezolvarea problemei, câte una în fiecare rubrică. Fiecare
participant transmite colegului din dreapta foaia şi o primeşte pe cea a colegului din stânga, cele trei idei
emise de acesta fiind reluate şi îmbunătăţite, completate, modificate sau prelucrate din prisma
propriului punct de vedere. Urmează o nouă deplasare a foilor de hârtie, apoi alta şi alta până când foile
trec pe la toţi ceilalţi cinci membri ai grupului.

     Tema 2.4.a Aplicare contextualizată

Clasa a IV-a

Limba și literatura română

Competenţa specifică pe care doresc să o analizez din perspectiva exemplelor de învăţare propuse de
Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ clasa a IV-a este următoarea:

 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii

Ca exemple de activități de învățare ni se propun următoarele:  folosirea metodelor gândirii critice

pentru explorarea textelor și  transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un
text.
·         folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor

În cursul acestui an școlar și nu numai am folosit diverse metode de dezvoltare a gândirii critice. Dintre
acestea voi aminti doar câteva :

- ,, Lectura predictivă”, prin care elevii își spun părerea cu privire la ceea ce cred ei că vor urma în text,
pe baza informațiilor primite deja. Ei își exprimă ideile, opiniile, apoi își manifestă bucuria atunci când
ideea lor este aceeași cu cea a autorului.

- modificarea sfârșitului unei povești sau chiar scrierea sfârșitului de către ei este o activitate preferată
de majoritatea copiilor, punându-le în valoare imaginația și creativitatea. Se bucură atunci când
folosim ,, Scaunul autorului”.

-,, Pălăriile gânditoare ” reprezintă o activitate preferată a elevilor din clasa mea, mai ales dacă se
realizează pe grupe. Uneori dau sarcini individuale pentru fiecare ,, pălărie”, apoi comparăm și susținem
părerile cu argumente din text.

·         transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text

-O activitate atractivă și eficientă pentru formarea competenței la copii o constituie realizarea unei hărți
a textului.  Ei selectează informațiile, le organizează conform cerinței.

- ,, Cvintetul ” reprezintă o sinteză și se realizează, de obicei, pentru un personaj preferat, elevii trebuid
să transfere informațiile într-un anumit format.

- ,, Jurnalul cu dublă intrare ” poate fi folosit pentru a descoperi momentele textului literar narativ,
pentru realizarea planului simplu și a planului dezvoltat de idei, pentru a alege strofa preferată dintr-o
poezie, apoi a argumenta alegerea făcută.

Metodele prezentate în acest material sunt foarte atractive pentru elevi, ei se străduiesc mai mult să
rezolve cerințele, să își spună și să argumenteze părerile, să participe la activitate. De aceea consider că
este important ca să le folosim în alternanță cu metodele clasice.