PROIECT DE ACTIVITATE

Clasa:a VI-a C
Disciplina:Matematica- Geometrie
Titlul unitatii de continut:Proprietaţile triunghiului isoscel
Tipul unitatii de continut:Lectie de predare a cunostintelor
Scopul lectiei: Utilizarea definitiei si a proprietatilor triunghiului isoscel in demonstratia unor probleme

Competente specifice vizate:

C 1 : Identificarea şi definirea elementelor caracteristice triunghiului isoscel;
C 2 :Utilizarea proprietăţilor triunghiului isoscel in rezolvarea unor probleme.

Competente operationale:
La sfarsitul orei elevii trebuie sa:
-recunoasca elementele componente ale triunghiului isoscel;
-dobandeasca cunostinte legate de proprietaţile triunghiului isoscel;
-aplice aceste proprietăţi în rezolvarea unor probleme.

Competente cognitive:
Elevii trebuie sa :
-cunoasca definitiile liniilor importante într-un triunghi;
-stie sa construiasca figurile geometrice utilizand instrumentele geometrice;
-ştie să aplice cazurile de congruenţă într-un triunghi oarecare şi într-un triunghi dreptunghic.

Competente afective:
-stimularea curiozitatii si imaginatiei;
-dezvoltarea atentiei concentrate si a spiritului de observatie;
-atmosfera destinsa la ora.

Competente psiho-motorii:
-asezarea corecta in pagina a continutului;
-scris lizibil la tabla si pe caiete.

Capacitati si deprinderi intelectuale:

Elevii trebuie sa posede urmatoarele abilitati:
-sa opereze cu limbaj matematic;
-sa-si dezvolte mobilitatea gandirii si a capacitatii de a imbina cunostintele dobandite.

Comunicarea:
-elevii trebuie sa primeasca informatii cu pivire la fisele primite;
-elevii trebuie sa aiba capacitatea de a sistematiza observatiile si de a fomula concluzii.

Resurse:
- umane: profesorul si elevii clasei a VI-a C
- temporale: 15.10-16.00
- spatiale: sala de clasa
- materiale: - informationale: manualul de matematica, culegerea, fisă de lucru
-didactice: flipchart,planse, smartboard
-mijloace materiale: tabla , creta, caiete, instrumente geometrice

Strategii didactice:
 a) Metode si procedee: conversatia euristica, explicatia, demonstratia, icebreaking, floarea de lotus
b) Mijloace de realizare: fisa de lucru, manual, culegerea de matematica;
c) Forme de organizare: activitate frontala, pe grupe

Organizarea activitatii de invatare:

I. Moment oganizatoric:
- profesorul inregistreaza absentele in catalog;
- elevii se pregatesc pentru lectie.

II. Captarea atentiei:

- verificarea calitativa si cantitativa a temei pentru acasa, prin sondaj.

III. Verificarea cunostintelor din tema anterioara:

1. Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi?
R. Linia mijlocie.
2. Ce este linia mijlocie?
R. Linia mijlocie este segmentul care uneşte mijloacele a două laturi.
3. Ce alte linii importante într-un triunghi mai cunoaşteţi ?
R. Liniile importante sunt:bisectoarea, înălţimea, mediana şi mediatoarea.

IV. Icebraking / Jocuri de spargere a ghetei:

Se prezinta o plansa cu un rebus matematic.

1. Î N Ă L Ţ I M E A
2. O R T O C E N T R U
3. M E D I A T O A R E A
4. T R I U N G H I
5. B I S E C T O A R E A

1. Segmentul care uneşte un vârf al triunghiului cu piciorul perpendicularei dusă pe latura opusă.
2. Punctul de intersecţie al înălţimilor.
3. Dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul segmentului.
4. Poligonul cu trei laturi.
5. Semidreapta interioară unui unghi, care formează cu laturile acestuia, două unghiuri congruente.

Metoda Lotus este o modalitate interactivă de lucru in grup.

V. Anuntarea titlului noii lectii si a competentelor operationale:

“Astazi ne propunem sa studiem Proprietăţile triunghiului isoscel. La finalul orei veţi şti să utilizaţi
proprietăţile triunghiului isoscel in rezolvarea unor probleme.”

VI. Dirijarea invatarii:

Profesorul incepe lectia cu metoda Conferintei-Discutie

Se scrie pe tabla titlul lectiei “Proprietăţile triunghiului isoscel”

“Fiecare grupă va rezolva câte o problemă în urma careia vom trage concluzii importante pe care le vom
reţine sub forma de teoreme. Acestea vor constitui petalele florii de lotus.”
 DOUĂ LATURI
SUNT
CONGRUENTE
BISECTOAREA
UNGHIULUI DE LA
VÂRF ESTE
UNGHIURILE
MEDIANĂ
DE LA BAZĂ SUNT
CONGRUENTE

TRIUNGHIU
L ISOSCEL
BISECTOAREA
UNGHIULUI DE
LA VÂRF ESTE BISECTOAREA
AXĂ DE SIMETRIE UNGHIULUI DE LA
VÂRF ESTE
BISECTOAREA ÎNĂLŢIME
UNGHIULUI DE
LA VÂRF ESTE
MEDIATOARE

“Astfel, grupa 1 va rezolva problema 1, ..., grupa 5 va rezolva porblema 5 din fişa de lucru.

 Problema 1:

În triunghiul ABC, dacă [ AB ] ≡ [ AC ] , atunci ∢ ABC ≡∢ ACB.

Rezolvare:

Fie D mijlocul [ BC ] ⇒ [ DB ] ≡ [ DC ]. În ∆ADB şi ∆ADC avem:

[ AB ] ≡ [ AC ]
}
[ AD ] ≡ [ AD ] L . L⇒ . L ∆ ADB ≡ ∆ ADC ⟹ ∢ ABD ≡∢ ACD ⟹ ∢ ABC ≡∢ ACB .
[ DB ] ≡ [ DC ]
Teoremă:

În triunghiul isoscel unghiurile de la bază sunt congruente.

  Problema 2:

În triunghiul ABC, dacă ∢ ABC ≡∢ ACB , atunci [ AB ] ≡ [ AC ] .

Rezolvare:

Fie AD ⊥ BC ⟹ m ( ∢ ADB )=m ( ∢ ADC )=900 . În ∆ADB şi ∆ADC avem:

m ( ∢ ADB )=m ( ∢ ADC )=900

[ AD ] ≡ [ AD ]
∢ ABD ≡∢ ACD
Teoremă:
⇒}
C .U . ∆ ADB ≡ ∆ ADC ⟹ [ AB ] ≡ [ AC ]

Un triunghi care are două unghiuri congruente este isoscel.

CONCLUZIE: Un triunghi este isoscel dacă şi numai dacă are două unghiuri congruente.

 Problema 3:

În triunghiul ABC avem [ AB ] ≡ [ AC ] şi m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) , D ∈ [ BC ] . Arătaţi că [ DB ] ≡ [ DC ] .

Rezolvare:

[ AB ] ≡ [ AC ]

[ AD ] ≡ [ AD ]
⇒
}
În ∆ADB şi ∆ADC avem: m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) L. U . L ∆ ADB ≡ ∆ ADC ⟹ [ DB ] ≡ [ DC ]

 Problema 4:

În triunghiul ABC avem [ AB ] ≡ [ AC ] şi m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) , D ∈ [ BC ] . Arătaţi că AD ⊥ BC .

Rezolvare:

[ AB ] ≡ [ AC ]

Cum
[ AD ] ≡ [ AD ]
⇒
}
În ∆ADB şi ∆ADC avem: m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) L. U . L ∆ ADB ≡ ∆ ADC ⟹ ∢ ADB ≡ ∢ ADC

m ( ∢ ADB ) +m ( ∢ ADC ) =1800 ⟹ m ( ∢ ADB ) +m ( ∢ ADB )=1800 ⟹ 2m ( ∢ ADB ) =1800 ⟹ m ( ∢ ADB )=900 ⟹ AD ⊥ BC .

Teoremă:

În triunghiul isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este mediană, înălţime şi mediatoare.

CONCLUZIE: În triunghiul isoscel o linie importantă care trece prin vârful triunghiului este bisectoare,
mediană, inălţime şi mediatoare.

 Problema 5 :
În triunghiul ABC avem D ∈ [ BC ] astfel încât m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) , D ∈ [ BC ] şi [ DB ] ≡ [ DC ] .Arătaţi că
[ AB ] ≡ [ AC ] .

Rezolvare:

Prelungim [ AD ] cu [ DE ] ≡ [ AD ].
[ AD ] ≡ [ DE ]

[ DB ] ≡ [ DC ]
⇒
}
În ∆ADB şi ∆EDC avem: m ( ∢ ADB )=m ( ∢ EDC ) L .U . L ∆ ADB ≡ ∆ EDC ⟹ ∢ BAD ≡ ∢ CED şi [ AB ] ≡ [ CE ].

Cum ( ∢ BAD ) ≡ ( ∢ CAD ) şi ∢ BAD ≡ ∢ CED ⟹ ∢ CAD ≡ ∢ CED ⟹ ∢ CAE ≡ ∢ CEA ⟹ [ AC ] ≡ [ CE ],

[ AB ] ≡ [ CE ] ⟹ [ AB ] ≡ [ AC ]

Teoremă:

Dacă într-un triunghi bisectoarea este şi mediană, atunci triunghiul este isoscel.

VII. Intensificarea retentiei si asigurarea transferului:

Teoremă:

În triunghiul isoscel mediatoarea( bisectoarea, înălţimea, mediana) unghiului de la vârf este axă de simetrie.

VIII. Realizarea feedback-ului:

Se lucreaza in pereche , alaturi de colegul de banca.

FIŞĂ DE LUCRU
Fie triunghiul isoscel MNP, cu [ MN ] ≡ [ MP ]

P
S

M R

Q
N

Completează spaţiile libere astfel încât afirmaţiile să fie adevărate:

Ex. Exerciţiul A sau F

1 Vârful triunghiului isoscel MNP este P. A F
2 Unghiurile de la bază sunt ∢ MPN şi ∢ MNP A F
3 Bisectoarea [PQ este mediana segmentului MN
A F
4 Bisectoarea [MR este înălţime în triunghiul MNP.
  A  F
5 În triunghiul MNP bisectoarele se intersectează în ortocentru  A  F
6 Bisectoarea [NS este mediatoarea segmentului [MP]  A  F
7 Bisectoarea [MR este axă de simetrie în triunghiul MNP  A  F

IX. Evaluarea performantelor:

Notarea raspunsurilor elevilor pe parcursul intregii activitati de instruire.

X. Anuntarea temei pentru acasa:

De rezolvat celelalte 4 probleme din fişa de lucru.

1. Demonstraţi ca într-un triunghi isoscel medianele corespunzătoare laturilor congruente, sunt congruente.

Fişă de lucru
Grupa 1
Problema 1:

În triunghiul ABC, dacă [ AB ] ≡ [ AC ] , atunci ∢ ABC ≡∢ ACB.

Indiciu: fie D mijlocul [ BC ]

Grupa 2
Problema 2:

În triunghiul ABC, dacă ∢ ABC ≡∢ ACB , atunci [ AB ] ≡ [ AC ] .

Indiciu: fie AD ⊥ BC

Grupa 3
Problema 3:

În triunghiul ABC avem [ AB ] ≡ [ AC ] şi m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) , D ∈ [ BC ] . Arătaţi că [ DB ] ≡ [ DC ] .

Indiciu: comparaţi ∆ADB şi ∆ADC

Grupa 4
Problema 4:

În triunghiul ABC avem [ AB ] ≡ [ AC ] şi m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) , D ∈ [ BC ] . Arătaţi că AD ⊥ BC .

Indiciu: Arătaţi că ∢ ADB ≡ ∢ ADC

Grupa 5
Problema 5 :
În triunghiul ABC avem D ∈ [ BC ] astfel încât m ( ∢ BAD )=m ( ∢ CAD ) , D ∈ [ BC ] şi [ DB ] ≡ [ DC ] .Arătaţi că
[ AB ] ≡ [ AC ] .

Indiciu: Prelungiţi [ AD ] cu [ DE ] ≡ [ AD ] şi comparaţi ∆ADB cu ∆EDC.