Aprobat,

Director : profesor
Numar de inregistrare sau ce mai vrei tu sa-I pui.
PROGRAM CONSILIERE PRIVIND DEZVOLTAREA STIMEI DE SINE

ESENELE TARI SE IN IN STICLUE

MICI!
PROFESOR CONSILIER: GABRIELA POPA
AN SCOLAR: 2016-2017
GRUP INTA: ELEVII CLASELOR A III-A SI A IV-A
Imaginea de sine se refer la reprezentarea i evaluarea pe care individual i le face
despre el insui, in diferite etape ale dezvoltrii sale i in diferite situaii de via.
Imaginea de sine depinde i de felul in care subiectul este privit i apreciat de ctre cei din jur.
Maria Halmaghi susine c imaginea de sine este o construcie personal, o imagine despre ceea
ce considerm c ne este caracteristic, ne definete. Aceasta se refer la modul subiectiv de
reprezentare i de evaluare pe care individul le realizeaz asupra lui insui, in diferite etape ale
dezvoltrii sale i in diferite situaii de via. Pe baza nformaiilor culese in urma numeroaselor
interaciuni sociale se realizeaz atat percepia proprie cat i prerea celorlali. Percepia proprie
poate sau nu s corespund cu imaginea pe care i-au fcut-o cei din jur. Imaginea de sine se afl
in strans legtur cu geneza contiinei de sine (Doron, Parot, 1999).
Imaginea de sine se constituie treptat, pornind de la imaginea corporal. La varsta precolar,
cele dou medii existente, familia i grdinia favorizeaz dezvoltarea lumii interioare a
copilului i stimuleaz formarea imaginii de sine. La grdini copilul are ansa s intre mai
intens in contact cu ali copii, incurajandu-se aprecierile la adresa altor copii precum si
autoaprecieri. Cu cat sunt criteriile de apreciere mai clar exprimate, cu atat mai mult se ajut
dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, la varsta precolar, dezvoltarea imaginii de sine se face
confruntare i comparare cu ali copii, rezultand o imagine de sine preponderent pozitiv, care
trebuie protejat de adulii aflai in apropierea copilului.
La colarul mic predomina motivaia exterioar, fapt care ii influeneaz i
dezvoltarea imaginii de sine. La aceast varst copilul ii insuete criteriile de apreciere
ale adulilor, aceste criterii nefiind in totalitate asimilate, invtorul trebuie s precizeze clar
criteriile de evaluare ale diferitelor activiti precum si a conduitelor. Autovalorizarea are i ea in
punct central modelele propuse de adult, pe care copilul le revendic pentru a fi apreciat. La
aceast varst se inregistreaz schimbrile in schema corporal, copilul se insereaz in istoria
familiei, incepe s perceap propriile transformri , comparandu-se din ce in ce mai des cu cei
1

din jur. Tot la aceast varst incepe s se contureze imaginea Eului permanent, acestuia
subordonandu-se Eurile efemere ale diferitelor situaii. Dac la 7 -8 ani copilul refuz asumarea
unor imagini nefavorabile, la 9-10 ani propriile defecte sunt descrise cu vanitate, ca i cum nu ar
aparine Eului. Succesul sau eecul colar au un impact puternic asupra imaginii de sine a
colarului mic, Succesele primilor ani de coal dau copilului sentimentul de competen i
implinire, fac mai suportabile eventualele eecuri viitoare, in timp ce frustrarea i infrangerea din
copilrie pot fi premise ale infrangerii ca adult. Concepia de sine se poate construi ori pe
succes, implinire personal i mandrie, ori pe indoiala de sine i pe sentimentul lipsei de valoare
personal. Una din aceste dou variante va reprezenta temelia concepiei de sine, care va
determina viitorul copilului.
1.Trifoiul prieteniei
Obiective:
In urma acestei activiti elevii vor fi capabili:
- s ii exprime obiectiv calitile
- s recunoasc anumite caliti prin prisma aprecierii colegilor
Materiale: fie de lucru, instrumente de scris.
Metode: lucrul individual, lucrul in echip, conversaia euristic
Desfurarea activitii:
La inceputul activitii fiecare elev primete o fia de lucru reprezentand trifoiul
prieteniei. Acesta ii va scrie numele pe foaie i va enumera cateva caliti pe care
consider c le posed, scriindu-le in una din foile trifoiului. Dup ce a terminat, se va grupa, in
funcie de cum stau in banc cu inc 3 colegi. Fiele de lucru vor circula intre colegi, fiecare din
ei avand sarcina s scrie celuilalt coleg cateva caliti. Dup ce fiecare i-a primit inapoi fia de
lucru, voluntarii vor citi cele scrise de el i de colegi. Ei vor trebui s identifice calitile pe care
colegii i le-au atribuit i de care nu au fost contieni pan in acel moment (M. R. Luca, A. I.
Clinciu, M. Pavalache-Ilie, D. Lupu, L. E. Frca, 2004).
2. Ghicitul n palm
Obiective:
In urma acestei activiti elevii vor fi capabili:
- s sesizeze notele personale caracteristice
- s descopere imaginea pe care o au colegii despre ei
Materiale: coli A4, instrumente de scris
Metode: conversaia euristic
Desfurarea activitii:
Elevii pun mana stang pe coala de hartie i ii traseaz conturul. In interiorul
fiecrui deget vor scrie cate o caracteristic, calitate sau defect, avand grij ca vecinul s
nu vad. Foile se semneaz i coordonatorul le adun. Acesta alege foile in ordine
aleatorie i citete caracteristicile, urmand ca elevii s intuiasc despre cine e vorba. Dup
ce palma a fost asociat unei anumite persoane, colegii pot argumenta de ce sunt sau nu
de acord cu caracteristicile scrise in degete (M. R. Luca, A. I. Clinciu, M. Pavalache-Ilie,
D. Lupu, L. E. Frca, 2004).
3. Harta inimii
2

Obiective:
In urma acestei activiti elevii vor fi capabili:
- s ii aprecieze propriile trsturi
- s ii asume responsabilitatea propriei reuite
Materiale: fi de lucru, instrumente de scris.
Mijloace: lucrul individual, prezentarea, conversaia euristic.
Desfurarea activitii:
Elevii vor completa fia de lucru, constand intr-o inim imprit in 4 astfel:
- I: caliti care ii ajut s reueasc in via
- II: defecte care pot deveni piedici
- III: caracteristici pe care ar dori s le schimbe
- IV: recomandri de la unul sau mai muli colegi
Dup ce toate csuele au fost completate, caiva doritori prezint cele scrise pe fi,
argumentand ce a scris i exprimandu-i prerea cu privire la sfatul dat de colegi (M.
R. Luca, A. I. Clinciu, M. Pavalache-Ilie, D. Lupu, L. E. Frca, 2004).
4 Blazonul personal
Obiective:
La finalul activitii elevii vor fi capabili:
- s ii exprime sentimentele puternice intr-un mod creativ
Materiale: foi A4, creioane colorate, carioci.
Mijloace: lucrul individual, prezentarea, conversaia euristic.
Desfurarea activitii:
Fiecare participant primete o foaie alb i este rugat s deseneze un simbol,
imagine, etc. care il reprezint. El va prezenta desenul colegilor iar pe marginea lui se va
despre ce simbolizeaz acel desen, ce reprezint pentru el i de ce a ales s fac acel lucru
(L. Brassai, J. Bencz, L. Kolumban, E. Paltan, A. Papp, B. Prezsmer, E. Telegdy, 2001).
5. Ce ai vrea / nu ai vrea s fi?
Obiective:
La finalul acestei activiti elevii vor fi capabili:
- s exprime unele ganduri i sentimente in legtur cu persoana lor
Materiale: foi A4, instrumente de scris
Mijloace: lucrul individual, prezentarea
Desfurarea activitii:
Pe foile date elevilor ei vor trebui s rspund la una sau mai multe intrebri
formulate sub forma Ce fel de plant (animal, culoare, emisiune TV, etc.) ai vrea s fi?
Sau nu ai vrea s fi?. Intrebrile vor fi dictate de coordonator iar rspunsul va fi dat sub
forma: Dac a fi ..., a vrea s fiu... pentru c .... La urm se prezint rspunsurile (M.
Forgo, E. Selyem, A. Porkolab, 2007).