Progresii aritmetice

Definiţie. Şirul ( a n ) n 1 pentru care fiecare termen al său, începând cu al doilea, se obţine din
precedentul prin adăugarea aceluiaşi număr r se numeşte progresie aritmetică. Numărul r se numeşte
raţia progresiei. Deci ( a n ) n 1 este progresie aritmetică dacă avem relaţia de recurenţă a n  a n 1  r ,
n  2 şi a1  a  R .
Observaţie. Pentru a verifica dacă şirul ( a n ) n 1 este progresie aritmetică trebuie arătat că diferenţa a
doi termeni consecutivi a n 1 , a n este constantă: a n  a n 1  constant, n  2 .
Exemplu: Se consideră şirul ( a n ) n 1 cu termenul general a n  7 n  12 , n  1 . Stabiliţi dacă şirul
( a n ) n 1 este o progresie aritmetică.
Proprietăţile progresiei aritmetice:
1. Progresia aritmetică ( a n ) n 1 este un şir:
 strict crescător, dacă raţia r >0;
 strict descrescător dacă raţia r <0.
Demonstraţie. Din a n 1  a n  r , n  2 se deduce imediat proprietatea.
2. (Formula termenului general). Dacă şirul ( a n ) n 1 este o progresie aritmetică având primul
termen a1 şi raţia r, atunci termenul general a n are forma a n  a1  (n  1)r , n  1 .
Demonstraţie.
a 2  a1  r
a3  a 2  r  a1  r  r  a1  2r
a 4  a3  r  a1  2r  r  a1  3r
..................................
a n  a1  (n  1)r
1
Exemplu: Scrieţi primii cinci termeni ai progresiei aritmetice, unde a1  , r  1.
3
3. Şirul ( a n ) n 1 este o progresie aritmetică dacă şi numai dacă orice termen al său, începând cu al
a  a n 1
doilea, este medie aritmetică a termenilor vecini lui, adică dacă a n  n 1 , n  2 .
2
Observaţii:
a  ank
1) Are loc relaţia ceva mai generală a n  n  k , 1 k  n.
2
2) Cu această proprietate se poate scrie faptul că numerele a, b, c sunt în progresie aritmetică (dacă
ac
sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice) dacă şi numai dacă b  .
2
Exemple:
1) Să se determine primul termen şi raţia progresiei aritmetice ( a n ) n 1 , unde a5  17 , a10  37 .
2) Să se determine numărul real x, ştiind că numerele x – 1, 2x –2 şi x + 3 sunt termeni consecutivi
ai unei progresii aritmetice.
4. Dacă numerele a1 , a 2 ,..., a n 1 , a n sunt în progresie aritmetică, atunci
a1  a n  a 2  a n 1  ...  a k  a n  k 1 , k  1, n . Suma oricăror două numere egal depărtate de
 numerele extreme (a k  a n  k 1 ) este egală cu suma numerelor extreme a1  a n .
5. (Suma primilor n termeni). Dacă şirul ( a n ) n 1 este o progresie aritmetică, atunci
(a  a )n
S n  a1  a 2  a3  ...  a n  1 n , n  1 .
2
Observaţii:
1) Suma S n se poate exprima în funcţie de primul termen a1 şi raţia r, astfel S n 
 2a1   n  1 r  n .
2
2) Termenul general a n se poate exprima astfel a n  S n  S n 1 , n  2 .
Exemplu: Să se calculeze suma 1+5+9+13+...+25.

Fişa de lucru nr. 1

1. Să se determine al zecelea termen al şirului 1, 7, 13, 19, ... .

2. Scrieţi primii trei termeni ai fiecăruia dintre şirurile:
a) ( x n ) n 1 , x n  n(n  1) , n  1 ; b) z1  0, z n 1  n  z n , n  1 .
3. Să se demonstreze că şirul cu termenul general an  2n  3, verifică relaţia an 1  an  2,
pentru orice n  N * .
 Fişa de lucru nr. 2

1. Să se verifice dacă şirurile următoare formează o prorogresie aritmetică:

 a) a n  2n  1 , n  1 ; 1
c) a n  , n  1 .
b) 3, 6, 9, ..., 3k, ... n
2. Scrieţi primii cinci termeni ai progresiei aritmetice a1  1, r  2 .

3. Să se determine primul termen şi raţia progresiei aritmetice ( a n ) n 1 în fiecare din

următoarele situaţii:
a) a 2  a 4  20 şi a3  a5  26 ; b) a1  a 2  a3  12 şi a 2  a3  a5  18 .
4. Se consideră progresia aritmetică ( a n ) n1 în care a1  7 şi a2  37 . Să se calculeze
suma primilor 10 termeni ai progresiei.
5. Se consideră progresia aritmetică ( a n ) n1 în care a1  2 şi a2  4 . Să se calculeze suma
primilor 10 termeni ai progresiei.
6. Să se calculeze suma 1+3+5+...+21.
Să se rezolve ecuaţiile:
a) 2  5  8  ...  x  155 ; b) 1  4  7  ...  x  590 .
6. Dacă n S  2 n 2
 3n reprezintă suma primilor n termeni ai unei progresii artimetice, să se
găsească primul termen, raţia şi termenul general.

Fişa de lucru nr. 3

3n 2
1. Se consideră şirul ( a n ) n 1 cu termenul general a n   , n  1 . Stabiliţi dacă şirul
5 5
( a n ) n 1 este o progresie aritmetică.
2. Scrieţi primii cinci termeni ai progresiei aritmetice în cazurile:
 a) a1  2, r  3 ; 1 1
c) a1  ,r .
1 1 3 2
b) a1   , r  ;
2 2
3. Să se determine primul termen şi raţia progresiei aritmetice ( a n ) n 1 în fiecare din
următoarele situaţii:
a) a12  a 22  10 şi a 32  a12  24 , b) a1  a 2  a3  6 şi a12  a 22  a32  14 ;
a 2 , a3  N ; c) a 2  a 6  a 4  7 şi a8  a 7  2a 4 .
4. Să se determine numărul real x, ştiind că numerele x – 1, x+1 şi 2x – 1 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5. Să se determine numărul real x ştiind că numerele x+1, 2x – 3 şi x – 3 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
6. Se consideră progresia aritmetică ( a n ) n1 în care a1  2 şi a2  4 . Să se calculeze suma
primilor 10 termeni ai progresiei.
7. Progresia aritmetică ( a n ) n 1 de raţie r este definită prin anumite elemente date.
Determinaţi, în fiecare din cazuri, elementul cerut.
 a) a1  1, r  2 . Calculaţi a 20 . c) a1  3, a 27  81 . Calculaţi r.
b) a30  60, r =2. Calculaţi a1 . d) a 3  8, a 4  5 . Calculaţi a1 şi r.
8. Să se calculeze următoarele sume:
a) 1 + 11 + 21 + 31 +...+ 111; b) 2+5+8+ ... +26.
9. Să se rezolve ecuaţia:
( x  1)  ( x  4)  ( x  7)  ...  ( x  43)  390 .
10. Dacă S n reprezintă suma primilor n termeni ai unei progresii artimetice, să se găsească
primul termen, raţia şi termenul general. Unde:
 3n 2  n
a) S n  , n  1.
2
b) S n  4n 2  3n, n  1 .