PROGRESII GEOMETRICE

DEFINIŢII
EXEMPLE
OBSERVAŢII
Definiţie:
Şirul ( bn )n 1 cu b1  0 (primul termen)pentru care fiecare

termen al său începând cu al doilea, se obţine din

precedentul prin înmulţirea cu acelaşi număr q  0 se
numeşte progresie geometrică.
Numărul q se numeşte raţia progresiei.
Observaţii:
1. Şirul ( bn )n 1 este progresie geometrică dacă avem
relaţia de recurenţă:
bn  bn  1  q , n  2 , b1  b  R , q  0
2. Numerele b1 , b2 , b3 ....., bn ,... se numesc termenii
progresiei geometrice.
Exemple:
1. Dacă: b1  1 , q  3 se obţine progresia
geometrică:

1, 3, 9, 27, ... ,3 n 1 ,...

1 1
2. Dacă: b1  , q  se obţine progresia
3 3
geometrică:
 1 1 1 1
, 2 , 3 , ... , n ,...
 3 3 3 3
3. Dacă: b1  5 , q  5 se obţine progresia
geometrică:

5 ,  5 2 , 5 3 , ... , ( 1 ) n  1  5 n ,...

4. Dacă: b1  6 , q  2 se obţine progresia
geometrică:

6, 12, 24, 48, 96, ... ,3  2 n ,...

Observaţii:
1. Din definiţie, rezultă că, într-o progresie
geometrică, raportul a doi termeni consecutivi bn 1 , bn
b
este constant: n =constant, n  2 ;
bn  1
2. O progresie geometrică b1 , b2 , b3 ....., bn ,... este bine
determinată dacă se cunosc primul termen b1  0 şi
raţia q  0 .
b2  b1  q , b3  b2  q  b1  q 2 ....
3. Numerele b1 , b2 , b3 ,.....bn 1 , bn sunt în progresie
geometrică dacă sunt termenii consecutivi ai unei
progresii geometrice, adică dacă:
b2 b b
 3  ....  n
b1 b2 bn 1
PROPRIETĂŢILE
PROGRESIEI
GEOMETRICE
 G1
Monotonia
Fie ( bn )n 1 o progresie geometrică de ratie q . Dacă:

 b1  0 şi q  1 , atunci şirul ( bn )n 1 este şir strict crescător:

b1  b2  b3  ......  bn  bn  1  ...;
 b1  0 şi q  ( 0 ,1 ) , atunci şirul ( bn )n 1 este şir strict

descrescător :
b1  b2  b3  ......  bn  bn  1  ...;
 b1  0 şi q  1 , atunci şirul ( bn )n 1 este şir strict

descrescător;
 b1  0 şi q  ( 0 ,1 ) , atunci şirul ( bn )n 1 este şir strict

crescător.
 G2
Formula termenului general

Dacă şirul ( bn )n  1 este o progresie geometrică de

raţie q , atunci termenul general are forma:

bn  b1  q n 1 , n  1
 G3
Proprietatea fundamentală a progresiei geometrice

Şirul ( bn )n 1 cu termeni nenuli, este progresie

geometrică dacă şi numai dacă pentru orice termen al

său, începând cu al doilea, avem:

bn 2  bn 1  bn  1 , n  2
 G4
Proprietatea Termenilor Echidistanţi

Dacă numerele b1 , b2 , b3 ,.....bn 1 , bn sunt în progresie

geometrică, atunci:

b1  bn  b2  bn 1  ...  bk  bn  k  1

k  1 , n .
 G5
Suma primilor n termeni
Daca ( bn )n  1 este progresie geometrică de raţie q cu

Sn  b1  b2  .....bn , atunci:

 qn  1
b1 , daca q  1
Sn   q  1
nb , daca q  1
 1
G2 Formula termenului general

Dacă şirul ( bn )n  1 este o progresie geometrică de raţie

q , atunci termenul general are forma:

bn  b1  q n 1 , n  1
APLICATII

Fisa de lucru
1. Fie şirul bn n  1 cu termenul general :
bn  3  2 n , n  1

a) Să se stabilească, dacă şirul dat este o

progresie geometrică, calculând primii cinci
termeni.

b) În caz afirmativ, stabiliţi care din numerele :

24, 96 şi 123 este termen al progresiei ?
Rezolvare:
a) Pentru a vedea dacă şirul este o progresie geometrică se
calculează raportul a doi termini consecutivi:
bn  1 3  2 n 1
 n
 2 , n  1 .
bn 3 2
Cum acest raport este constant (nu depinde de rangul lui n) deducem
ca şirul este o progresie geometrică de raţie 2 având primul termen
b1  3  2 1  6 . Avem: b2  3  2 2  12 ; b3  24 ; b4  48 ; b5  96 .
b) A stabili dacă un număr N este un termen al şirului, revine la a
determina rangul n  N * pentru care bn  N .
Pentru N  24 din 3  2 n  24 rezultă 2 n  8 adică n  3 . Aşadar
b3  24 este termen al progresiei geometrice.
Pentru N  96 din 3  2 n  96 rezultă 2 n  32 adică n  5 . Deci
b5  96 este termen al şirului.
Pentru N  123 din 3  2 n  123 rezultă 2 n  41 . Cum această
ecuaţie nu are soluţie in N * deducem că 123 nu este termen al şirului.
2. Progresia geometrică ( bn )n  1 de raţie q este definită

prin anumite elemente date.

Determinaţi în fiecare din cazuri elementele cerute:

a) q  4 , n  8 , b8  49152 . Calculaţi b1 şi S8 ;

b) b1  1 , bn  512 , Sn  341 . Calculaţi n ;

S12
c) S10  33 S5 . Calculaţi .
S6
Rezolvare:
a) Din b8  b1  q 7 rezultă 4 7  3  b1  4 7  b1  3
q8  1 48  1 48  1
Din formula sumei S8  b1  3  3
q 1 4 1 3
S8  4 8  1
b) Din bn  b1  q n  1 deducem  512  1  q n 1 sau q n  1  ( 2 ) 9 . Din
b1 ( q n  1 )
Sn  avem q n  1  314 ( q  1 ) sau ţinînd seama de
q 1
q n 1  ( 2 ) 9 şi q n  q n 1  q mai putem scrie
( 2 ) 9  q  1  341 ( q  1 ) . De aici rezultă q  2 şi n  1  9
adică n  10 .
q 10  1 q5  1
c) Din egalitatea S10  33 S5 sau b1  33 b1 rezultă:
q 1 q 1
q 10  1  33 ( q 5  1 ) , ( q 5  1 )( q 5  1 )  33 ( q 5  1 ) adică
q 5  1  33 , q 5  32 q 5  2 5 deci rezultă raţia q  2 ,
S12 b1 ( q 12  1 ) q 1
iar raportul  
S6 q 1 b1 ( q 6  1 )
q 12  1 ( q 6  1 )( q 6  1 )
 6  6
 q 6  1  65
q 1 q 1
 NOTAŢII FOLOSITE
LA PROGRESII
ARITMETICE ŞI GEOMETRICE

a1 , a2 ,a 3 ,..., a n = progresie aritmetică


a1 , a2 ,a 3 ,..., a n = progresie geometrică

a1 = primul termen al unei progresii aritmetice
an = al n -lea termen al unei progresii aritmetice
r = raţia unei progresii aritmetice
q = raţia unei progresii geometrice
n = numărul de termeni
S n  a1  a 2  ...  a n = suma primilor n
termeni (notaţie folosită şi la progresia
aritmetică şi la progresia geometrică).
1. Progresii aritmetice 2. Progresia geometrica
 
( a1 , a2 ,a 3 ,..., a n ) ( a1 , a2 ,a3 ,..., an )
 
Definiţia 1. Definiţia 2.
1.Se numeşte progresie aritmetică 1.Se numeşte progresie geometrică
un şir de numere a1 , a2 ,a 3 ,..., a n în un şir de numere a1 , a2 ,a 3 ,..., a n în
care fiecare termen, începând cu care fiecare termen, începând cu a2 ,
a2 , se obţine din cel precedent prin se obţine din cel precedent prin
adãugarea unui număr constant înmulţirea cu acelaşi număr constant
numit raţie. q q  0  numit raţie.
2.a n  a n  1  r , n  2 (prin 2.a n  a n  1  q , n  2 (prin
definiţie) definiţie)
3.a n  a1  n  1 r , n  2 3.a n  a1  q n  1 , n  2 ( termenul
( termenul general al unei progresii general al unei progresii geometrice)
aritmetice)
1. Progresii aritmetice
a1  a n n
4. S n  , a1
2 4. Sn  
n  2
(suma primilor n termeni ai unei
progresii aritmetice)
5.Termenii echidistanţi de extremi .
Într-o progresie aritmeticã suma
termenilor egal depărtaţi de termenii
extremi este egală cu suma termenilor
extremi: a k  a n  k  1  a1  a n
6. Condiţia necesară şi suficientă pentru
ca trei termeni a , b , c , luaţi în această
ordine, să formeze o progresie
aritmetică, este să avem relaţia:
a c
b   2b  a  c q
2
2. Progresie geometrica
 qn  1
, dacă q  1
q 1
na , dacă q  1
 1
(suma primilor n termeni ai unei
progresii aritmetice)
5. Termenii echidistanţi de extremi .
Într-o progresie geometrică produsul a
doi termeni egal depărtaţi de termenii
extremi este egal cu produsul
termenilor extremi:
a k  a n  k  1  a1  a n
6. Condiţia necesarã şi suficientă pentru
ca trei termenia , b , c , luaţi în această
ordine, să formeze o progresie
geometrică, este să avem relaţia:
b2  a  c
 FORMULE PROGRESII

1. Progresii aritmetice 2. Progresie geometrica

 
a , a a ,..., a n a , a a ,..., an
 1 2, 3   1 2, 3
1. a n  a n  1  r , n  2 1. a n  a n  1  q , n  2

2. a n  a1  n  1 r 2. a n  a1  q n  1
.
 qn  1
a1  a n n a1 , dacă q  1
3. Sn   q  1
3. S n 
2 na , dacă q  1
 1
4. a k  a n  k  1  a1  a n 4, a k  a n  k  1  a1  a n

a c
5. b   2b  a  c 5. b 2  a  c
2
SFÂRŞIT