Sunteți pe pagina 1din 5

Proiect de lecţie

1. contextul în care au fost definite.


2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în
enunţurile matematice.
3. Utilizarea algoritmilor şi conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau
globală a unei situaţii concrete.
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii
concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora.
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii – problemă.
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea
cunoştinţelor din diferite domenii.

Competenţe specifice:

C. 1.1 Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri, progresii.


C. 2.2. Reprezentarea în diverse moduri a unor şiruri în scopul caracterizării acestora.
C. 3.1. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate de calcul.
C. 3.2. Identificarea unor formule de recurenţă
C. 5.1. Analiza datelor în vederea aplicării unor formule de recurenţă
C. 5.2. Deducerea unor proprietăţi ale unor şiruri
C. 6.1. Analiza şi adaptarea scrierii termenilor unui şir în funcţie de context.
C. 6.2. Asocierea unei situaţii – problemă cu un model matematic de tip şir, progresie.

Metode de invatare : conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, problematizarea,


explicatia, munca independenta

Mijloace de invatare : tabla şcolară, cretă, Manual clasa a IX-a Editura Carminis, Culegere de
matematica autor C. Nastasescu, fise de lucru

Forme de organizare : frontal, individual, pe perechi

Desfăşurarea lecţiei
Strategii
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei didactice

1. Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea lecţiei


Conversaţie
organizatoric (curăţenie, lumină, ţinută…). Verificarea prezenţei elevilor.

2. Captarea Verificarea frontală a temei, calitativ şi cantitativ (prin sondaj).


Conversaţie
atenţiei

3. Anunţarea Ne propunem să discutăm despre Conversaţie


temei şi a “Termenul general al unei progresii aritmetice” -aplicatii
obiectivelor

4. Definiţie. Şirul ( a n ) n 1 pentru care fiecare termen al său, Conversaţie


Reactualizarea începând cu al doilea, se obţine din precedentul prin adăugarea
Explicaţie
cunostintelor aceluiaşi număr r se numeşte progresie aritmetică. Numărul r se
numeşte raţia progresiei. Deci ( a n ) n 1 este progresie aritmetică
dacă avem relaţia de recurenţă a n  a n 1  r , n  2 şi a1  a  R .

Observaţie. Pentru a verifica dacă şirul ( a n ) n 1 este progresie


aritmetică trebuie arătat că diferenţa a doi termeni consecutivi
a n 1 , a n este constantă: a n  a n 1  constant, n  2 .

Exemplu: Se consideră şirul ( a n ) n 1 cu termenul general


a n  7 n  12 , n  1 . Stabiliţi dacă şirul ( a n ) n 1 este o progresie
aritmetică.

Proprietăţile progresiei aritmetice:

1. Formula termenului general. Dacă şirul ( a n ) n 1 este o


progresie aritmetică având primul termen a1 şi raţia r, atunci
termenul general a n are forma a n  a1  (n  1)r , n  1 .
Demonstraţie.

a 2  a1  r
a3  a 2  r  a1  r  r  a1  2r
a 4  a3  r  a1  2r  r  a1  3r
..................................
a n  a1  (n  1)r

Exemplu: Scrieţi primii cinci termeni ai progresiei aritmetice,


1
unde a1  , r 1.
3

2. Şirul ( a n ) n 1 este o progresie aritmetică dacă şi numai dacă


orice termen al său, începând cu al doilea, este medie
a  a n 1
aritmetică a termenilor vecini lui, adică dacă a n  n 1 ,
2
n  2 .
Observaţii:

a nk  a n k
1) Are loc relaţia ceva mai generală a n  , 1 k  n
2
.
2) Cu această proprietate se poate scrie faptul că numerele a,
b, c sunt în progresie aritmetică (dacă sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice) dacă şi numai dacă
ac
b .
2
Exemple:

1) Să se determine primul termen şi raţia progresiei aritmetice


( a n ) n 1 , unde a 5  17 , a10  37 . Conversaţie
2) Să se determine numărul real x, ştiind că numerele x – 1, 2x
–2 şi x + 3 sunt termeni consecutivi ai unei progresii Explicaţie
aritmetice.

Elevii isi aleg cate un exercitiu de pe fisa de lucru.


6. Obtinerea Se discuta modul de rezolvare a fiecarui exercitiu propus.
performantei si Se rezolva la tabla exercitiile propuse. Conversaţie
asigurarea Se noteaza raspunsurile primite.
Explicaţie
feedback-ului Fişa de lucru nr.1 exerciţiile de la 1 la 4

7. Retentie si Fişa de lucru nr.1 exerciţiile de la 5 la 9


Conversatie
transfer
Problematizare

Aprecierea elevilor care s-au remarcat la lecţie (+, – eventual Conversaţie


8. Evaluare finalizare cu notă în catalog).
Explicaţie

9. Tema pentru Fişa de lucru – exercitii ramase


Conversaţie
acasă

S-ar putea să vă placă și