Sunteți pe pagina 1din 9

Proiect

Data: 21.11.2007 Clasa: a XII-a Liceul Teoretic Pelinia Obiectul: Informatica Profesor: Durata lectiei: 45 min Subiectul: C a l c u l u l

didactic

numeric

al

determinantilor

Tipul lectiei: Lectie de asimilare a noilor cunostinte.


Strategii didactice: 1. Metode si tehnici de invatare: cooperarea, conversatia euristica, dialogul, problematizarea, explicatia, lucrul cu consepctele de reper, studiul individual, exercitiul, algoritmizarea, notarea pe tabla. 2. Materiale didactice: Programe la calculator, conspecte de reper, manuale, algor itmi, calculatoare PC. Obiectivele lectiei: 1. Obiective cadru: Cunoasterea si utilizarea metodelor de rezolvare numerica a siste melor de ecuatii liniare. 2. Obiective de referinta: Sa explice algoritmul de calcul numeric al determinantilor; Sa elaboreze un program pentru calculul determinantilor; 3. Obiective operationale:

O1: Sa defineasca notiunea de determinant; O2: Sa explice regula lui Sarrus de calcul numeric al determ inantilor de ordinul 3; O3: Sa defineasca notiunea de minor al determinantului unei matrice de ordin n; O4: Sa defineasca determinantul matricei A de rang n; O5: Sa stabileasca algoritmul de calcul al determinantilor de ordin n; O6: Sa elaboreze un program pentru calculul determinantilor.

Desfasurarea
NEvenimentele O. r instructional . e Activitatea profesorului d / r
I . I I . I I I . Momentul orga nizatoric Anuntarea obiectivelor Actualizarea cunostintelor 1.Captarea atentiei.

activitatii
Eval uare
Initia la

Activitatea elevilor

Profesorul anunta subiectul si Elevii noteaza in caiete subiectul lec obiectivele lectiei. tiei si unele obiective. 1. Ce reprezinta o matrice ? Elevii explica ce reprezinta o matri Oral ce. a Cure 2. nta Alcatuiti o matrice patratica a Elevii alcatuiesc matricea. rbitrara de ordin n.

I Prezentarea O1 Definiti notiunea de determina V sarcinilor, a nt. . situatiilor de O2 invatare Explicati regula lui Sarrus de O3 calcul numeric al determinantil or de ordinul 3. O4 det(A)=a1,1 a2,2 a 3,3 + a1,3 a2,1 a3,2 + a1,2 a2,3 a3,1 Obtinerea termenilor Obtinerea term enilor a1,3 a2,2 a 3,1 a2,1 a1,2 a

Oral a Cure nta Oral a For mati

va
3,3

a1,1 a2,3 a 3,2

pozitivi al sumei al sumei

negativi pentru calcul determinantul

Definiti notiunea de minor al determinantului unei matrice dpentru calculul e ordin n ,n-1. ul Se numeste minor de ordinul determinantului n-1 al elementului ui

ai,j al matricei A de rang n Elevii definesc notiunea de minor.


(n>1)determinantul matricei d Se numeste minor al elementului ai e rang n-1, obtinuta din matricea A prin ,j al excluderea rindului i si a colo matricei patratice A determinantul anei j . Mi,j format din elementele acestei m atrice, care nu sunt situate pe linia i si col Minorul elementului ai,j se oana j (pasnoteaza prinAi,j unde trind ordinea lor din matrice). i indica rindul iar j - coloana la intersectia carora Elevii isi fac notite in caiete. se afla elementul ai,j .

A= A2,3= 12 (1) 2=4.

Definiti notiunea determinantul matricei A de ra ng n. Se numeste determinant al ma tricei A de rang n valoarea ex presiei: O5 Conform definitiei:

Elevii isi fac notite si participa la e laborarea algoritmului de calcul.

=det(A) = Fie data matricea de ordinul

4:

det(A)=a1.1A1,1 a1.2A1,2 + a1.3A1 ,3 a1.4A1,4 Fiecare dintre minorii A1,j , j=1,,4 este determinantul unei matrice de ordinul 3 si poate fi calculat direct. ALGORITMUL DE C ALCUL Fie data matricea A de ordin ul n:

Algoritmul de calcul al dete rminantului unei matrice de ordin n se bazeaza direct pe definitie. Se aplica dezvoltarea determi nantului dupa prima linie a m atricei:

det(A)= In aceasta formula elementele necunoscute sunt minorii elem entelor din prima linie. Fie un minor arbitrar A1,j. El este determinantului unei m atrice de ordinul n-1. Pentru al calcula urmeaza sa se rezolve o problema echivalenta cu pro blema initiala, dar

de dimensiune mai mica. Deoarece la un moment dat s e ajunge la calculul unui deter minant de ordin 1, 2, sau 3, care pot fi calculati direct, se respecta regula de consisten ta si poate fi aplicat un algori tm recursiv: a) Exista un caz elementar: matricea, ce corespunde minorului curen t are ordinul 1. b) La nivelul k se fac k apeluri pentru calculul determinantilor de ordin k-1. Prin urmare pro cesul converge spre un caz el ementar. Fie matricea A are ordinul R. ALGORITM (R): Cazul elementar: Daca ordinul matricei A este 1, atunci determinantul este egal cu valoarea unicului element a l matricei. In caz contrar: Cazul de reducere: 1) Se dezvolta determinantul mat ricei A dupa prima linie. Valoarea determinantului se initializeaza cu 0. 2) Pentru toti j de la 1 la R a) Se formeaza matricea M 1,j pri n excluderea din matricea cure nta A a liniei 1 si coloanei j. b) Se calculeaza determinantul d

et(M 1,j) al matricei M 1,j utilizi nd apelul recursiv al algoritmu lui curent. c) Se actualizeaza valoarea deter minantului = + (-1)1+jdet(M 1,j) V Fixarea noilor O6 Problema 4 (pag.57 manual). . cunostinte si re Vezi anexa. alizarea feedba ck-ului. Elevii analizeaza functia det descris Scris a in manual si elaboreaza programul a pentru calcul determinantilor de ordi Sum nul n (n10). ativa Programul este alcatuit in limbajul de programare PASCAL la calculato are. Elevii isi fac notite in caiete referit or la tema de acasa.

V Tema pentru a I casa. .

De invatat tema: Determinati numerici, 4.1 Problema 2 (pag.57 manual). Aprecierea raspunsurilor elevil or si argumentarea notelor pri mite.

Anexa
Problema 4 (pag57,manual)

Program Determinant ; const nmax=10; Type mat=array[1..nmax,1..nmax] of real; var a:mat; i,j,n:integer; d:real; function det (var x:mat; t:integer): real; var i,j,k,l: integer; s: real; minor: mat;

begin if t=1 then det:=x[1,1] else begin s:=0; for k:=1 to t do begin for i:=1 to t-1 do for j:=1 to k-1 do minor[i,j]:=x[i+1,j]; for i:=1 to t-1 do for j:=k to t-1 do minor[i,j]:=x[i+1,j+1]; if odd(k) then S:=S + x[1,k] * det(minor,t-1) else S:=S - x[1,k] * det(minor,t-1); end; det:=s; end; end; begin writeln ('introduceti ordinul matricei'); readln(n); for i:=1 to n do for j:=1 to n do

begin write('a[',i,' , ',j,']='); readln(a[i,j]); end; d:=det(a,n); writeln ('Valoarea determinantului este d=',d:8:2); readln; end. Problema 2 (pag.57, manual) Program Determinat_Sarus ; Type mat = array [1..3,1..3] of real; var M:mat; i, j : integer; Det : real; Function Sarrus (D : mat) : real; begin Sarrus :=D[1,1]*D[2,2]*D[3,3] + D[2,1]*D[3,2]*D[1,3] + D[3,1]*D[1,2]*D[2,3 ] D[3,1]*D[2,2]*D[1,3] D[1,1]*D[3,2]*D[2,3] D[2,1]*D[1,2]*D[3, 3]; end; begin writeln ('Indicati elementele determinantului'); for i:=1 to 3 do for j:=1 to 3 do

begin write ('M [',i,' , ',j,'] = '); readln (M[i,j]); end; Det := Sarrus ( M ); writeln (' Determinantul este ', Det:16:4); readln; end.