Sunteți pe pagina 1din 108
Revist ă de teorie ş i practic ă educa ţ ional ă a Centrului Educa

Revistă de teorie ş i practică educaţională a Centrului Educaţional PRO DIDACTICA Nr. 5-6 (57-58), 2009

Colegiul de redacţie:

Gabriel ALBU (Rom‚nia) Silvia BARBAROV Svetlana BELEAEVA Nina BERNAZ Viorica BOLOCAN Paul CLARKE (Marea Britanie) Olga COSOVAN Alexandru CRIŞ AN (Rom‚nia) Constantin CUCOŞ (Rom‚nia) Otilia DANDARA Viorica GORA Ş -POSTIC Ă Vladimir GUŢU Kurt MEREDITH (SUA) Liliana NICOLAESCU-ONOFREI Vlad P¬SLARU Carolina PLATON Igor POVAR (Canada) Nicolae PRODAN Emil STAN (Rom‚nia)

Echipa redacţională:

Redactor-ş ef:

Mariana VATAMANU-CIOCANU Tehnoredactare ş i design grac:

Nicolae SUSANU

Prepress: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Tipar: Combinatul Poligrac, mun. Chiş inău Tiraj: 1200 ex.

Articolele publicate nu angajează Ón nici un fel instituţiile de care aparţin autorii, tot aş a cum nu reectă poziţia nanţatorilor.

Adresa redacţiei:

str. Armenească, 16/2, mun. Chiş inău MD-2012, Republica Moldova tel: 542976, fax: 544199 E-mail: didacticapro@prodidactica.md www.prodidactica.md/revista ISSN 1810-6455

© Copyright Centrul Educaţional PRO DIDACTICA

CUPRINS

QUO VADIS?

Tatiana CARTALEANU ìCe-ai fă cut azi?î

3

Rodica GAVRILIŢĂ S ă laş i o urmă pe p ă mÓnt

4

Vlad POHIL Ă ÑA Ónv ăţ a s ă i contemporanî e mai mult decÓt apel Ón vogă , ast ă zi

6

Emil STAN Educa ţ ia Óntre ş coală ş i televiziune

8

Silvia BARBAROV Calitatea predă rii limbilor Ón ş colile alolingve: probleme ş i solu ţ ii

11

Sergiu MUSTEA ŢĂ Adev ă rul despre manualele de istorie integrată

15

EVENIMENTE CEPD

Lilia NAHABA Echitatea ş i incluziunea Ón educaţ ie

25

Rima BEZEDE Proiectul CONSEPT: consultan ţă Ón elaborarea Planului de Dezvoltare a Ş colii

26

Silvia BARBAROV Studiul Probleme de predare a limbilor Ón ş colile alolingve ñ prezentă ri Ón teritoriu

27

Viorica GORA Ş -POSTIC Ă Conferin ţ a pentru diriginţ i Educaţie pentru dezvoltarea caracterului

28

Viorica GORA Ş -POSTIC Ă Lansarea unei alternative de instruire a elevilor

28

Viorica GORA Ş -POSTIC Ă , Rima BEZEDE LEADERSHIPUL EDUCA Ţ IONAL ñ o nou ă provocare pentru dezvoltarea

personal ă ş i profesională a cadrelor didactice

29

Lilia NAHABA Servicii la solicitarea beneciarului

30

EX CATHEDRA

Rima BEZEDE Parteneriatul ş coală -familie: calitate ş i abilitate

31

Vlad P¬SLARU, Mariana TACU Noile educaţ ii ş i educaţ ia morală a adolescentului

34

Gabriel ALBU Educa ţ ia printre standarde

39

Antonina RUSU Repere metodologice Ón optimizarea procesului de formare a competenţ elor

elevilor la educaţ ia tehnologică

43

Elena ROTARI Mijloace de Ónvăţă mÓnt pentru dezvoltarea creativităţ ii Ón cadrul formă rii iniţ iale

a profesorilor de educaţ ie tehnologică

47

Iurie DON ŢU Curriculumul modern ñ proiecţ ie a educaţ iei interculturale

53

EDUCA ŢIE DE GEN

Dana TERZI Educa ţ ia de gen Ón familie: o investiţ ie Ñstrategică î pentru fericirea

copilului sau o Ñdurere de capî Ón plus pentru p ă rinţ i?

55

CUPRINS

EDUCA Ţ IE TIMPURIE Maria VASILIEV Despre educa ţ ia copiilor gemeni 62   INCLUSIV
EDUCA Ţ IE TIMPURIE Maria VASILIEV Despre educa ţ ia copiilor gemeni 62   INCLUSIV
EDUCA Ţ IE TIMPURIE Maria VASILIEV Despre educa ţ ia copiilor gemeni 62   INCLUSIV

EDUCA ŢIE TIMPURIE

EDUCA Ţ IE TIMPURIE Maria VASILIEV Despre educa ţ ia copiilor gemeni 62   INCLUSIV EU
EDUCA Ţ IE TIMPURIE Maria VASILIEV Despre educa ţ ia copiilor gemeni 62   INCLUSIV EU

Maria VASILIEV Despre educa ţ ia copiilor gemeni

62

 

INCLUSIV EU

Tatiana VASIAN

Al

ă turi de copilul să u

65

Sergiu TOMA Dezvoltarea comportamentelor pozitive: sugestii pentru pă rinţ i care educă copii cu dizabilităţ i mentale

70

Mariana IANACHEVICI Modele de educaţ ie parentală

72

DOCENDO DISCIMUS

Marcel TELEUCĂ

O

metodă de identicare a copiilor superior dotaţ i

75

Ludmila FŒNTŒNARU Modalităţ i de elaborare a site-urilor ş colare

80

EXERCITO, ERGO SUM

Viorica GORA Ş -POSTIC Ă Integrare europeană pentru tine la a doua edi ţ ie

83

Ana MUNTEAN

L

ă sa ţ i copiii să creeze sau eseul ñ joc ş i imaginaţ ie

87

Ecaterina MOGA Copilul: Óntre pă rinţ i ş i profesori

89

DEZVOLTAREA GŒNDIRII CRITICE

Ludmila URSU, Stela GŒNJU, Angela TELEMAN Educa ţ ia ecologică a elevilor mici prin activităţ i de cercetare a mediului cu utilizarea strategiilor LSDGC

92

 

DIC ŢIONAR

Sorin CRISTEA Ş coala pă rinţ ilor

99

 

SUMMARY

104

92   DIC Ţ IONAR Sorin CRISTEA Ş coala p ă rin ţ ilor 99  
2
2
2

2

2
2
92   DIC Ţ IONAR Sorin CRISTEA Ş coala p ă rin ţ ilor 99  
92   DIC Ţ IONAR Sorin CRISTEA Ş coala p ă rin ţ ilor 99  
QUO VADIS?

QUO VADIS?

Tatiana CARTALEANU Universitatea Pedagogic ă de Stat I.Creang ă
Tatiana CARTALEANU
Universitatea Pedagogic ă de Stat I.Creang ă

ìCe-ai f ă cut azi?î

ş i programe de concerte. Astfel am cunoscut lucrul pedagogului ìde la rul ierbiiî. CÓnd am venit la fa- cultate, ş tiam cum se face un plan calendaristic, ce este

regimul unic ortogra c Ón ş coal ă , cum se analizeaz ă rezultatele unei lucr ă ri de control ş i Ónc ă o mul ţ ime de

Era parte mea de zestre, numită orientare

profesional ă . Credeam c ă to ţ i copiii beneciaz ă acas ă de comu- nicarea cu părinţii Ón sensul Ón care am avut-o noi ş i am Óncercat s ă le-o cre ă m copiilor no ş tri. C ă Ói cunosc pe

lucruri utile

O butadă spune că familia este un grup de oameni care se adună cel puţin o dată pe zi Ómpreună la masă.

nume pe colegii de lucru ai acestora, c ă ş tiu cu ce se ocup ă , zi de zi, rutinar, p ă rin ţ ii care pleac ă diminea ţ a la serviciu. Că le vine uş or s ă relateze despre profesiile

Ş i ce se ÓntÓmplă acolo? Ce este mai important ñ mÓn-

p

ărinţilor. Ba bine că nu! Am avut elevi care, Ón clasa a

carea sau comunicarea? Cine domină discu ţ ia? Copiii sÓnt lăsa ţi s ă vorbească (desigur, nu cu gura plină)? S ă Óntrebe? SÓnt Ónvăţaţi s ă asculte ş i s ă audă? Li se cultivă ceea ce pedagogia de azi numeş te ìsavoir-vivreî?

noua, Ón pragul alegerii epocale Óntre pro lul umanist ş i cel real la liceu, nu ş tiau ce institu ţ ie de Ónv ăţă mÓnt au absolvit p ă rin ţ ii lor (ì Ş tiu c ă au studii superioare, pentru că s-au căs ătorit cÓnd erau la institut,î mi-a spus

Mesele de seară, cÓnd trei generaţii stăteam Ómpreună

o

fetiţă. ìDar nu ş tiu la care institut au Ónvăţat.î). A fost

ş i nimeni nu se mai grăbea nicăieri, au fost, Ón copilă-

o

situaţie ce m-a făcut să mă Óntreb: despre ce se discută

ria noastră, cele mai importante ore ale zilei. Se făcea politic ă , se dep ă nau amintiri, se relata despre c ă r ţ i ş i lme, se rezumau articole din numeroase publicaţ ii la care eram abonaţi, se comentau ş i ÓntÓmplări din sat, de la ş coală, se reciteau scrisorile primite de la rude ş i se

stabilea ce urmează s ă li se răspund ă

vieţii de adult, trăit Ón permanenţă Ón ochii noş tri. Dis- cu ţ iile cotidiene cu p ă rin ţ ii ş i bunicii ne-au Ónv ăţ at s ă

apreciem eforturile lor, să avem un scop, să Ómpărtăşim un crez, să-i Ónţelegem cÓnd sÓnt triş ti ş i cÓnd ñ fericiţi.

Ş i ei, adul ţ ii, aveau deosebit ă grij ă s ă ne r ă spund ă la Óntreb ă ri, s ă rezolve nedumeririle, s ă ne spun ă ce au

f ăcut ei ca să Ónvăţăm din experienţa lor.

Ani de zile, am mers

Ómpreun ă cu mama diminea ţ a ş i am putut vorbi despre orice, dar mai ales despre lucrul de profesor. Discutam despre partea ascuns ă a ceea ce se nume ş te ìactivitate didactic ă î, pentru c ă o vedeam pe mama zilnic scriind planuri, controlÓnd caiete, alc ă tuind scenarii de serate

Era spectacolul

Apoi era drumul spre ş coal ă

Ón casa respectiv ă ? Copiii care bene ciaz ă de grija ş i asisten ţ a material ă a p ă rin ţ ilor, direct dependent ă de activitatea lor de munc ă , chiar nu ajung s ă se Óntrebe cum anume fac bani aceş tia? Niciodată nu le trece prin minte, adolescen ţ i ind, s ă se Óntrebe dac ă nu cumva mama oboseş te, iar tata are probleme? Un părinte angajat Ón cÓmpul muncii are tot dreptul să se plÓngă de lipsă de timp pentru comunicarea cu propriii copii. Obosiţi la sfÓrş itul zilei, părintele ş i copilul abia mai au putere să schimbe cÓteva replici despre note ş i probe de evaluare, observaţii Ón agendă, regimul zilei ş i

Frecvent, această comunicare este un dia-

bani pentru

log cu Óntrebări Óntr-un singur sens: dinspre părinte spre copil, cu răspunsuri monosilabice din sensul invers. Ş i atÓt. CÓnd vine vremea să aleagă o profesie, copilul este deseori derutat anume pentru că nu-şi prea dă seama Ón ce constă munca de rutină a absolventului unei facultăţi de prestigiu ñ ş i doar pentru facultăţi de prestigiu optează! Judecă despre lucrul celui care va absolvi business după

3
3
QUO VADIS? TÓn ă r ş i nelini ş tit , despre medici dup ă
QUO VADIS? TÓn ă r ş i nelini ş tit , despre medici dup ă

QUO VADIS?

QUO VADIS? TÓn ă r ş i nelini ş tit , despre medici dup ă House
QUO VADIS? TÓn ă r ş i nelini ş tit , despre medici dup ă House

TÓn ă r ş i neliniş tit, despre medici după House ş i despre avocaţi după Legally Blonde. Am Óncercat, de mai multe ori pe parcursul celor 12 ani cÓnd am predat ş i la liceu, să le dau copiilor sarcini care i-ar face să se apropie de părinţi, s ă comunice cu ei. ( Ş tiu c ă aici mul ţ i dintre profesori au gata replica:

ÑP ărinţii nu sÓnt alături! Părinţii sÓnt plecaţi!î Dar copiii nu stau singuri ñ oricum există Ón viaţa lor un adult care le poart ă de grij ă ş i e responsabil pentru ei! Fie acel adult pe rol de părinte!) De ecare dată am fost plăcut

surprins ă de impactul la nivel atitudinal pe care Ól aveau discu ţ iile ìfor ţ ateî, ìobligatoriiî cu p ă rin ţ ii. Elevii se schimbau parcă, iar lucrările de acest fel erau deosebit de personale ş i personalizate. Ş i, cu siguranţă , nu mai puteau copiate din că r ţ i cu comentarii sau rezumate ş i nici nu se gă seau pe site-uri de referate. Am să trec Ón revistă cÓteva subiecte:

! Ruga ţ i-l pe unul dintre p ă rin ţ i s ă relateze cum

bebelu ş ;

a fost f ă cut ă prima voastr ă poz ă de

Ónscrieţi ş i redactaţi povestirea.

! Œnregistraţi, la persoana ÓntÓi, aş a cum a fost re- latată, povestirea unuia dintre părinţi despre un revelion memorabil din copilăria lui.

! Œnregistraţi o amintire din copilărie a unuia dintre părinţi, stilizÓnd-o după Amintiri din copilărie de Ion Creangă.

! Prezenta ţ i un reportaj despre o zi de munc ă a unui adult.

! Descrie ţ i ñ ca pe o caracterizare de personaj

ñ calităţile de care ar trebui să dispună o persoană

(Elevii au ales

singuri profesiile, dar deseori au optat pentru o profesie străină, nu din familie. Surpriza cea mare

a fost că se f ăceau referinţe la lme ş i căr ţi mai

Ónainte de a alege profesia de

frecvent decÓt la viaţa din jurul lor.)

! Alcătuiţi CV-ul unui adult, din spusele lui.

! Discuta ţ i cu o persoan ă care are o carier ă de succes ş i rezumaţi esenţa discuţiei.

! Discuta ţ i cu un adult care a fost nevoit s ă - ş i schimbe profesia ş i rezumaţi esenţa discuţiei.

! Luaţi un interviu părinţilor (unuia dintre părinţi; unui adult), adresÓndu-i cel pu ţ in 5 Óntreb ă ri Ón legătură cu principiile ş i preceptele sale educa- ţionale, Ón raport cu creş terea propriilor copii.

! Vizionaţi Ómpreună cu un părinte un lm, o emi- siune ş i discutaţi ulterior. Rezumaţi, Ón limita de

o pagină, discuţia.

Abia la balul de absolvire i-am cunoscut pe mulţi din- tre părinţii cărora le-am dat de lucru Ón acest fel. Şi mulţi dintre ei au venit să mă cunoască, pentru a-mi spune că datorită acestor sarcini au comunicat cu propriii lor copii

absolut deosebit! Ş i au fost fericiţi s ă o facă.

Rodica GAVRILI ŢĂ Liceul Teoretic M.Sadoveanu, or. C ă l ă ra ş i
Rodica GAVRILI ŢĂ
Liceul Teoretic M.Sadoveanu, or. C ă l ă ra ş i

ÑCopilul nu datorează p ă rin ţilor viaţa, ci creş terea.î (Nicolae Iorga)

Œn ţ elepciunea popular ă spune c ă ecare om tre- buie s ă lase o urm ă frumoas ă pe p ă mÓnt: un copac sau o cas ă , o carte sau un izvor ñ ceva de care s-au

atins mÓinile tale ş i prin care ai f ă cut o schimbare. O astfel de schimbare, ÓncÓt lucrurile ş i in ţ ele de care

Eu ş i so ţ ul meu am ales ca

te-ai atins s ă - ţ i semene

aceast ă urm ă frumoas ă a trecerii noastre prin lume s ă

e copiii no ş tri.

S ă la ş i o urm ă pe p ă mÓnt

Istoria noastr ă este poate mai pu ţ in obi ş nuit ă , de-

oarece feti ţ ele pe care le cre ş tem nu sÓnt copiii no ş tri biologici. Le-am adoptat la vÓrste diferite: prima era Ñproaspătî născută, iar a doua avea avea 1 an ş i 10 luni

ş i

Œn societatea noastr ă , actul adop ţ iei mai stÓrne ş te un soi de curiozitate ciudat ă , diverse discu ţ ii, priviri pieziş e; deci a trebuit să Ónfruntăm ş i acest aspect, dar cu multă perseverenţă şi hotărÓre orice e posibil. Credem că alegerea noastră nu trebuie considerată una specială, ci, mai degrabă, o simplă expresie a uneia dintre valorile Ón care credem. SÓntem nişte oameni simpli şi omenoşi, care şi-au dorit puţină dragoste Ón plus şi care au simţit nevoia de a dărui din preaplinul suetului lor şi altor inţe. Ne place să ne trezim dimineaţa şi să auzim voci somnoroase, să primim pupici cu buzişoare pline de magiun, să ungem răni cu di- ferite alii, să mergem pe la medici şi să corectăm vederea copiilor, să spunem noapte bună unor feţişoare rebele şi să ascundem, uneori, telecomanda. Ne place ca cineva să spargă tăcerea casei cu chiote vesele, să ne amintească că demult nu am fost la pădure, la iaz, la odihnă. Ne place cÓnd

experienţa unei instituţii.

ìCE-AI FĂ CUT AZI?î 4
ìCE-AI FĂ CUT AZI?î
4

Nr.5-6(57-58) anul 2009

Nr.5-6(57-58) anul 2009 ni ş te dege ţ ele mici se mi ş c ă cu
Nr.5-6(57-58) anul 2009 ni ş te dege ţ ele mici se mi ş c ă cu

nişte degeţele mici se mişcă cu o iuţeală fulgerătoare de-a lungul vitrinelor din magazine şi cÓnd posesoarele acestor degeţele ne cer insistent să cumpărăm de toate Dar s ă o luăm de la capăt. Ambii sÓntem născu ţi Ón familii numeroase, unde copiii au crescut uniţi, ÓnvăţÓnd s ă Ómpart ă totul, ecare avÓnd o obliga ţ ie Ón cas ă . De aceea, am clădit temelia familiei noastre pe simplitate, Óncredere ş i dragoste. Totul era minunat, cald ş i simplu,

doar că pe lume nu mai apărea acea inţă dulce care să ne fac ă pe deplin ferici ţ i. Fiecare suferea Ón felul s ă u, pÓnă cÓnd, după numeroase investigaţii ş i teste, am luat

o decizie fermă: orice ar , vom creş te un copil, Ói vom

da aripi ş i Ól vom lăsa s ă zboare. Nu ne puteam imagina căsnicia făr ă gÓngurit de prunc, nici fără paş i tropăiţi ş i rÓs gÓlgÓitor. Am hot ă rÓt s ă adopt ă m un copil. A fost o perioadă plină de emoţii nemaipomenite. De la ÓncÓntare

ş i entuziasm pentru noul membru al familiei pÓn ă la Óngrijorare ş i fric ă pentru ce Ói preg ă te ş te viitorul. Nu ş tiam cum va , nici nu ni-l puteam imagina, dar ni-l doream cu disperare. Aveam nevoie de acea schimbare ce-o va aduce cu sine un copil Ón via ţ a familiei noastre ca de o gură de aer proasp ă t cÓnd te sufoci. Aveam nevoie de acea energie debordant ă , mereu Ón mi ş care. Aveam nevoie de o rochiţă cu oricele care să Ónveselească totul Ón jur. Aveam nevoie de niş te bucle aurii sau castanii, care să e mÓngÓiate de mÓinile noastre dornice. Aveam nevoie de o steluţă bine conturată care să inventeze nenumărate jocuri, de cineva care să ţopăie ca un iepuraş ore Óntregi, fără să obosească. Aveam nevoie de cineva care să plÓngă la vederea vreunui păianjen sau gÓndăcel sau să ţipe de bucurie la apari ţ ia unui c ăţ elu ş , de cineva care s ă ne spun ă r ăspicat ce poveste să-i citim seara ş i s-o aleagă

a suta oar ă pe cea despre baloanele colorate. Aveam nevoie de o fetiţă.

Ş i ea a apărut Ón viaţa noastră, schimbÓnd totul. Nu a fost simplu . Nici un copil nu se creş te uş or, cu atÓt mai mult unul hrănit articial, cu imunitatea scăzută etc. Dar toate le-am depăşit cu răbdare şi dragoste. Acest miracol

a Ónceput să crească, s ă gÓngurească, s ă zÓmbească. Cu

prima fetiţă am trăit toate bucuriile ş i necazurile părin-

te ş ti: primul dinte r ă s ă rit, primul zÓmbet, prima zi de

I-am spus povestea apariţiei Ón familia noastră

de cum a Ónceput s ă Ón ţ eleag ă ñ la Ónceput sub form ă de basm, apoi cu elemente de realitate, aş a ÓncÓt atunci cÓnd a mers la ş coală s ă e pregătită pentru eventualele curiozităţi. Sigur că ele nu s-au lăsat mult aş teptate, dar

fetiţa s-a descurcat destoinic. Parc ă aveam de toate ş i sufletul ne era Ómplinit,

dar Óntr-o zi cineva ne-a spus de o alt ă feti ţă , foarte

singură. A fost de ajuns

vulnerabilă, bolnăvicioasă ş i

ş i nu am mai avut tihnă. CÓnd

am intrat Ón instituţia respectivă, a fost prima pe care am remarcat-o. Tă cut ă ş i timid ă , ne privea cu ochiş orii ei

ş coală

s ă mergem să o vedem

cu ochi ş orii ei ş coal ă s ă mergem s ă o vedem QUO

QUO VADIS?

albaş tri, plini de o curiozitate imensă, dar ş i de o teamă inexplicabilă, amestecată cu o bucurie ascunsă. Nu s-a

repezit Ón braţele noastre, dar ne-a atras atÓt de mult, ÓncÓt suetul ni s-a lipit din acel moment de al ei şi am visat-o Ón ecare noapte pÓnă am avut-o Ón casă. A fost o minune s ă avem omule ţ ul acela, care Ón- cerca din r ă sputeri s ă lupte pentru via ţă , strÓngÓnd Ón pumni ş or un covrigel. Avusese deja atÓtea experien ţ e negative, ÓncÓt ne-au trebuit ani Óntregi s ă t ă m ă duim spaimele ş i frustrările ei nenumărate. CÓnd i-am văzut feţişoara tristă şi plÓnsă, ne-am dorit un singur lucru ñ să

o facem fericită. Am ţinut, chiar din primele zile, pentru ecare dintre icele mele un jurnal ş i acum cÓnd le răsfoim, ne minu- n ăm Ómpreună de faptul că am depăş it atÓtea obstacole ş i le avem fericite, zÓmbitoare, cu scÓntei juc ă u ş e Ón ochi. Ambele au succese la Ónv ăţă tur ă , ambele joac ă tenis, ambele sÓnt talentate ş i ne colorează orice clipă a vieţii. Cea mai mare e Ón SUA pentru un an de zile, căci

a obţinut o bursă de studii. Am avut ş i numeroase probleme, mai ales cu cea mic ă , dar le-am Ónfruntat cu r ă bdare ş i credin ţă . Œn primele săptămÓni, mezina mÓnca tot ce-i dădeam ş i de ecare dat ă zicea: ÑMai d ă -mi!î. Medicul ne-a sf ă tuit s ă-i stabilim o limită, căci s-ar putut Ómbolnăvi. PlÓn- gea de ecare dată cÓnd intra Ón contact cu apa, chiar ş i atunci cÓnd o spălam pe mÓnuţe. PlÓngea cÓnd vedea pe cineva cu căciulă pe cap, o speriau copiii, vÓntul, fulgii care Ói atingeau feţişoara, animalele. O speria orice Ói era

necunoscut. Trebuia de ecare dată să compun o istorioa- r ă, s ă iau Ón mÓini furnicile, buburuzele, păianjenii, să-i explic că ele sÓnt din lumea aceasta şi nu sÓnt periculoase. Alcătuiam sute de poveş ti instantaneu ş i Ónvăţam fetiţa s ă- ş i transforme frica Ón dragoste. CÓt a mai plÓns cÓnd a

a mers la grădiniţă! Nu a fost u ş or, dar a meritat efortul

nostru, căci orice biruinţă care se obţine cu greu e mult mai preţuită. Acuma se trezeş te dimineaţa cu un zÓmbet larg, ne Ómbrăţiş ează strÓns, spunÓndu-ne: ÑCe dor mi-a fost de voi o noapte Óntreagă!î Fetiţele au devenit cele mai bune prietene ale noastre. Niciodată nu ne plictisim Ómpreună. SÓnt foarte insistente ş i aduc nenum ă rate argumente atunci cÓnd doresc s ă ob ţ in ă ceva. Ne g ă sim toat ă mul ţ umirea su etului Ón ele. SÓnt sociabile şi pline de viaţă, au imaginaţia bogată ş i inventează nenum ă rate jocuri. Atunci cÓnd dorm, le

privim ş i Ón suetul nostru coboară o pace profundă ş i binefăcătoare. Ne-am dori uneori ca aceste clipe să e

veş nice, dar timpul zboară cu paş i furtunoş i ş i ele cresc, descoperind lumea şi umplÓndu-şi sacul cu noi Óntrebări, la care Óncearcă s ă r ăspund ă de acum singure. Cea mic ă s-a Ómboln ă vit des, c ă ci avea imunitatea

sc ă zut ă , dar am ajutat-o s ă devin ă mai puternic ă , prin călire, plimbări, masaj, sport, vitamine, fructe. A devenit

o fetiţă ambiţioasă, cu un caracter bine pronunţat, care

ţă ambi ţ ioas ă , cu un caracter bine pronun ţ at, care Didactica Pro
ţă ambi ţ ioas ă , cu un caracter bine pronun ţ at, care Didactica Pro

Didactica Pro

,

S Ă LA Ş I O URMĂ PE PĂ MŒNT 5
S
Ă LA Ş I O URMĂ PE PĂ MŒNT
5
QUO VADIS? ş tie totdeauna ce vrea ş i nu uit ă de promisiunile f
QUO VADIS? ş tie totdeauna ce vrea ş i nu uit ă de promisiunile f

QUO VADIS?

QUO VADIS? ş tie totdeauna ce vrea ş i nu uit ă de promisiunile f ă
QUO VADIS? ş tie totdeauna ce vrea ş i nu uit ă de promisiunile f ă

ş tie totdeauna ce vrea ş i nu uită de promisiunile făcute de noi. E la fel de sensibilă ca o petală de crin. Are pielea atÓt de n ă, că orice contact cu animalele Ói provoacă alergii. Œi place să p ăşim toamna prin frunze ş i s ă le ascultăm ş oaptele, să prindă fulgii Ón palme iarna, să admire verdele crud al ierbii primăvara ş i s ă se scalde ca o răţu ş că Ón bazin sau Ón lac vara. E foarte sociabilă, Ón clasă toţi colegii Ói caută compania. Multe ş i diverse au fost ÓntÓmplările ş i emoţiile ce ne-au unit, ne-au adunat grămăjoară: prima zi la grădiniţă, prima baie adevărată, prima ÓntÓlnire cu orătăniile din curte, chiar prima ÓntÓlnire cu televizorul, căderea primului dinte, ÓntÓiul clopoţel, pe care a avut norocul ş i onoarea să-l sune tot ea. Multe surprize ne mai aş teaptă Ón viaţa noastră binecuvÓntat ă cu visele ş i zborul a doi copii minunaţi ş i le vom trăi pe toate la maximum, le vom accepta cu demnitate ş i mulţumire. SÓntem Ómpliniţi, deoarece avem o familie unită, cu doi copilaş i deosebiţi, unici, căci sÓnt ai noş tri. Aceasta e povestea noastră, a unei familii obiş nuite, care a crescut ş i continuă s ă stea de veghe la creş terea ş i educaţia a doi copii adoptaţi. Nimic nu ni se pare mai important din cele realizate decÓt aceste două fetiţe. S ă laş i drept urmă pe pămÓnt un copil e lucrul cel mai minunat. Cel puţin noi astfel ne-am văzut menirea ş i visul nostru cel mai mare e să ne vedem copiii Ómpliniţi.

Vlad POHIL Ă publicist
Vlad POHIL Ă
publicist

Să e oare, printre noi, astăzi, oameni care nu doresc s ă meargă Ón pas cu timpul, cu societatea? Există oare tineri ce nu ar vrea să se impună, să se realizeze Ón viaţă? Puţin probabil. Sau, dacă o existÓnd şi din aceştia, ei cu certitudine formează o minoritate insigniantă din multe,

din foarte multe puncte de vedere. Un proverb oriental spune c ă ş arpelui Ói este dat s ă se tÓrÓie, iar vulturului

ÑA Ónv ăţ a s ă i contemporanî e mai mult decÓt apel Ón vog ă , ast ă zi

o doleanţă sau o aspiraţ ie a multor ñ tineri, dar ş i mai

adul ţ i ñ care tind s ă se impun ă Ón via ţă , s ă realizeze

ceva: acas ă , la locul de studii sau la locul de munc ă , Ón competi ţ ia a ş at ă sau tacit ă cu rudele, vecinii ori colegii de breasl ă . Dup ă cum am men ţ ionat ceva mai sus, ca o continuare a zicalei celea orientale cu ş arpele ş i cu vulturul, este Ón rea lucrurilor, este ceva absolut natural ca omul să dorească a se realiza ş i să izbutească

a da contururi acestei aspiraţii. Or, te poţi realiza efectiv doar ind ancorat Ón contemporaneitate! A contemporan este un imperativ ñ Ón egală măsură

ñ ş i de natur ă social ă , ş i personal ă . Nu am subliniat

ÓntÓmpl ă tor ìÓn egal ă m ă sur ă î ñ pentru c ă , la drept

ñ s ă zboare. Omului Ói este h ă r ă zit s ă se
ñ
s ă zboare. Omului Ói este h ă r ă zit s ă se mi ş te mereu,
Ón sensul cel mai larg al cuvÓntului ñ să se dezvolte fi zic
ori, de la un timp, să lupte pentru a se menţine Ón formă,
s ă - ş i ascute spiritul, s ă - ş i Ómbog ăţ easc ă , s ă - ş i extind ă
posibilit ăţ ile, s ă cucereasc ă ceva nou, inedit, s ă fac ă
ceva util pentru sine ş i pentru comunitate
A fi Ón pas cu timpul este pentru omul normal o
doleanţă, o aspiraţie, dar ş i o necesitate. Poate mai ales
Ón zilele noastre, Ón epoca Ón care trăim, care nu ÓntÓm-
plător a dobÓndit o mulţime de califi cative sinonime cu
dezvoltarea, evolu ţ ia, progresul, prop ăş irea: secolul
dezvoltă rii umane accelerate, epoca vitezelor, era cu-
noa ş terii ş i informă rii continue ( ş i masive, am adăuga
noi) etc., etc. Din acest unghi de vedere, subiectul (care
e, Ón temei, un slogan al vremurilor noastre, avÓnd ca
primi destinatari tinerii) ÑA Ónvăţa să fii contemporanî
vorbind, nu ş tim cine ar cuteza s ă trag ă , Ón aceast ă
complex ă problem ă , linia de delimitare Óntre social,
ob ş tesc, civic, comunitar ñ pe de o parte, ş i personal,
privat, individual, egoist, pe de alt ă parte. Totu ş i, Ón
opera de pregătire a omului, a tinerilor, Ón primul rÓnd,
pentru a fi contemporan, cineva trebuie s ă - ş i asume
anumite responsabilităţi speciale, poate chiar suplimen-
tare. Vom preciza din capul locului: chiar dacă aspiraţia,
respectiv necesitatea de a fi contemporan vizează ma-
joritatea absolută a membrilor societăţii, cu accentul pe
cei antrenaţi Óntr-o formă sau alta de muncă/activitate,
Ón ultimă instanţă, tinerii sÓnt cei pe care Ói vizează cel
mai mult Óndemnul sau imperativul de a merge Ón pas
cu timpul, de a nu rămÓne Ón urma exigenţelor vremii.
Tocmai din acest motiv, Ón continuare ne vom referi
e
mai mult decÓt apel Ón vog ă , ast ă zi. Este, neÓndoios,
preponderent la tineri, fi e ei studioş i, fi e abia Óncadraţi
Ón vreo activitate. Să Óncercăm a Óntocmi o listă a per-
S
Ă LAŞ I O URMĂ PE PĂ MŒNT
6

Nr.5-6(57-58) anul 2009

Nr.5-6(57-58) anul 2009 soanelor (mai mult juridice, mai pu ţ in fi zice), c ă rora,
Nr.5-6(57-58) anul 2009 soanelor (mai mult juridice, mai pu ţ in fi zice), c ă rora,

soanelor (mai mult juridice, mai pu ţ in zice), c ă rora, Ón virtutea unor circumstan ţ e de ordin diferit (civic, comunitar, dar şi profesional, ba chiar şi istoric) le revine această sarcină. Œn primul rind, familia ñ acea minicetate din a cărei Ónmul ţ ire se Ónal ţă Cetatea cea mare, alias societatea Óns ăş i, comunitatea, na ţ iunea, statul. Urmeaz ă , Ón or- dinea pe care vrem să o facem, ş coala ñ Ón accepţiunea cea mai largă a acestui termen: ş colile medii de cultură general ă , liceele, universit ăţ ile, academiile, diferite cursuri, reciclări, stagii, alte forme de instruire. Ar de prisos s ă insist ă m aici asupra rolului cu totul deosebit pe care Ól au Ónvăţătorii, profesorii, conducătorii, toate persoanele responsabile de bunul mers al procesului de Ónv ăţămÓnt. Apoi, locul de lucru al cetăţ eanului, al tÓnărului specialist: instituţia, organizaţia, rma, ociul, pe scurt ñ Óntregul ansamblu de angajatori. Tot aş a cum Ón sistemul de instruire cadrelor didactice le revine o responsabilitate aparte, la locul de muncă acest spor de răspundere cade pe seama managerilor ñ poate chiar mai mult decÓt pe umerii conducătorilor Ónş iş i, titulari. Ast- fel, obţinem un triunghi absolut indispensabil, o ìsfÓntă treimeî, dacă vreţi, care se vede angajată plenar Ón opera de pregătire, predispunere, de formare a tinerilor pentru calitatea de a contemporani, de a Ónvăţa s ă meargă Ón pas şi cu exigenţele şi necesităţile timpului, ale perioadei Ón care tr ă iesc, respectiv, Ónva ţă sau activeaz ă ace ş tia:

familia, ş coala, instituţia angajatoare. Cu două-trei de- cenii Ón urmă, la acestea trei, dacă nu Ónaintea lor! ñ ar

fost pus partidul de guvern ămÓnt, unicul pe atunci, ş i

organizaţia de tineret (Comsomulul) ñ ş i aceasta unică. Œn prezent, Ón condi ţ iile pluripartidităţ ii, lucrurile s-au schimbat esenţial, impactul vreunui partid ind Ón mod obiectiv diminuat, iar Ón consecin ţă ñ nici prea cert, privat de anumite garan ţ ii ale efectului implic ă rii. De implicarea organizaţiilor de tineri ñ multe, dar cu un ran- dament foarte aproximativ, dacă nu suspect, al activităţii lor ñ nici nu face să vorbim aici. Poate ar mai curÓnd cazul să amintim de o posibilă implicare, iar de aici ñ ş i de o posibilă ecienţă a unor ONG-uri, unde mai pui că o bună parte dintre acestea au capacitatea de a fascina, de a atrage tinerii. La fel, nu poate neglijat ă nici o posibilă contribuţie a instituţiilor culturale ñ a uniunilor de creaţie sau a unor muzee, teatre ş i, Ón primul rind ñ a bibliotecilor, care Ón numeroase manifestări, evenimente, cenacluri, Óntruniri cultural-artistice de tot felul mizează mult pe prezenţa energică a tinerilor. Desigur, nu poate

trecut cu vederea nici factorul strict personal: ecare

tÓnăr sau tÓnără trebuie să e şi la acest capitol un autodi-

didact, au automanager al aspiraţiilor sale, să-şi clarice mai ÓntÓi el/ea marja de ş anse ş i de trebuinţe pentru a un bun contemporan al epocii sale. CunoscÓnd acest set de persoane ş i circumstan ţ e c ă rora le revin sarcinile de baz ă Ón formarea omului

ă rora le revin sarcinile de baz ă Ón formarea omului QUO VADIS? contemporan, vom insista

QUO VADIS?

contemporan, vom insista asupra opiniei că ecare Ó ş i are un rol bine determinat ş i pe alocuri ñ de neÓnlocuit:

oricÓt de mari ar eforturile personale, individuale ale celui mai temerar ş i mai talentat om, ele pot eş ua făr ă

sprijinul şcolii; un tÓnăr sau o tÓnără, foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional, risc ă s ă piard ă din calicare dacă nu au norocul să se ae sub Óndrumarea unui manager inteligent, cu spirit creator, cu viziuni progresiste etc. Mai intervine, desigur, ş i factorul psihologic. Mult timp se vehicula ideea ñ ş i anumite sfere de la noi sÓnt interesate să o promoveze Ón continuare ñ că moldovenii

ar de felul lor patriarhali, greu adaptabili la cerinţele contemporaneit ăţ ii. Se vorbe ş te cu savoare ba de un

ìmioritismî exacerbat al moldovenilor, ba de un ìbalca- nismî incurabil al rom‚nilor Ón ansamblu, aceste ş i alte

tr ă s ă turi (sau, poate mai bine zis: impută ri, exager ă ri)

generÓnd complexe, frustrări, adevărate blocaje de ordin psihologic. Cazuri de manifestare malecă, p ăguboas ă

a unor atare complexe pot Ónregistrate atÓt la Chiş inău

ñ Ói avem Ón vedere pe tineri molodveni (mai ales dintre

cei veni ţ i de la ţ ar ă ), Ón raport cu tinerii vorbitori de

limba rusă ñ citadini Ón proporţie covÓrş itoare; cÓt ş i la Bucureş ti sau Ón alte metropole europene, unde, vorba unui consătean şi fost coleg de şcoală de al meu: ìNimic

nu-i ca la noi

grea

conaţionali, considerÓndu-le nemotivate, neserioase, iar

Ón ultim ă instan ţă ñ ş i regretabile, nu putem s ă facem abstrac ţ ie nici de adev ă rul c ă ne-am a at ş i ne a ă m mereu la hotarul dintre Est ş i Vest, dintre Orient ş i Oc- cident. Or, lucru ş tiut: Orientul a fost, este, din punct de vedere istoric, mai conservator, mai refractar la schimbări, la evoluţii Ónnoitoare. Ş i, dimpotrivă ñ Occi- dentul, de mai multe secole deja, demonstrează omenirii

o fascina ţ ie ş i chiar un ata ş ament pentru prop ăş ire,

pentru idei, perceperi, abordări contemporane. Situa ţ ia noastr ă ambigu ă , ìde mijlocî ñ atÓt din punctul de vedere al geogra ei, cÓt ş i al istoriei (cul-

turii, mentalit ăţ ii, psihologiei etc.) ñ nu este Óns ă ş i

o dovad ă categoric ă Ón ceea ce prive ş te dificultatea

adaptării noastre la ideile (normele, exigenţele, rigorile) contemporaneităţii. Ba chiar dimpotrivă, dup ă cum ne demonstreaz ă istoria, Ón foarte dese cazuri. Œn aceast ă ordine de idei, poate cel mai des sÓnt invocate eforturile de modernizare ñ ş i din punct de vedere militar-strate- gic, ş i cultural, ş i economic-comercial etc. ñ la care a recurs Ş tefan cel Mare, Ón poda faptului că nu trecea un an din domnia sa făr ă s ă e nevoit a duce un război, f ă r ă a da riposte invadatorilor str ă ini. Este edi cator ş i exemplul lui Dimitrie Cantemir ñ Ónv ăţ atul care a

trasat căi noi, nebănuite, Ón diferite domenii ale ş tiinţei ş i artelor, trezind uimirea ş i admiraţia academicienilor din Occident ñ ale lui Leibnitz sau Voltaire, ale altor

totul e mai altfel ş i asta face viaţa mai

Chiar dacă respingem din start complexele unor

î.

a mai Chiar dac ă respingem din start complexele unor î. Didactica Pro , ÑA ŒNVĂŢA
a mai Chiar dac ă respingem din start complexele unor î. Didactica Pro , ÑA ŒNVĂŢA

Didactica Pro

,

ÑA ŒNVĂŢA SĂ FII CONTEMPORANî E MAI MULT DECŒT APEL ŒN VOGĂ , ASTĂ ZI
ÑA ŒNVĂŢA SĂ FII CONTEMPORANî E MAI MULT DECŒT APEL ŒN VOGĂ , ASTĂ ZI
7
QUO VADIS? savan ţ i enciclopedi ş ti. Œntru totul la unison cu aspira ţ
QUO VADIS? savan ţ i enciclopedi ş ti. Œntru totul la unison cu aspira ţ

QUO VADIS?

QUO VADIS? savan ţ i enciclopedi ş ti. Œntru totul la unison cu aspira ţ iile
QUO VADIS? savan ţ i enciclopedi ş ti. Œntru totul la unison cu aspira ţ iile

savanţi enciclopedişti. Œntru totul la unison cu aspiraţiile inovatoare ale colegilor lor de idei din Franţa ş i din alte ţări vest-europene au acţionat intelectualii paşoptişti din Moldova, Muntenia şi din Transilvania. O bună parte din aceste planuri de modernizare a societăţ ii, economiei, culturii, ştiinţei rom‚neşti au şi prins contururi sub dom- nia lui Alexandru Ioan Cuza, apoi sub sceptrul primului rege al Rom‚niei, Carol I. Œn domeniul refacerilor spirituale, adepţii Societăţii literare Junimea, Ón frunte cu Titu Maiorescu, pe de o parte, ş i Bogdan Petriceicu Hasdeu, pe de altă parte, au făcut enorm pentru a ridica societatea rom‚neasc ă din lÓncezeala balcanic ă . La

r ăspÓntia sec. XIX-XX, Spiru Haret a putut pune bazele

modernităţii Ón ÓnvăţămÓnt ş i Ón activitatea culturală Ón genere (bibliotecară, editorială etc.). La Ónceputul sec. XX, la cel mai Ónalt nivel vest-european, a modernizat Ón Rom‚nia ş tiin ţ ele umaniste Nicolae Iorga, pe cele exacte ñ Grigore Moisil, pe cele ale naturii ñ Grigore Antipa; Aurel Vlaicu a dat admirabile impulsion ă ri tehnicii, Nicolae Titulescu ñ diploma ţ iei, Dimitrie Gusti ñ sociologiei; au atins ş i au dep ăş it chiar cotele

occidentale Constantin Br‚ncuş i ñ Ón sculptură, Eugen Ionescu ñ Ón teatru, Emil Cioran ş i Mircea Eliade ñ Ón lozoe ş .a.m.d. Astfel ÓncÓt, chiar dacă solul a fost la noi unul cam

arid, dorinţa de a Ón pas cu lumea, talentele, strădaniile ş i, nu Ón ultimul rÓnd ñ dragostea de Neam ş i Ţară, pa- triortismul erbinte ale unor personalităţi marcante, au putut accelera anumite procese ce evoluau mai anevoios, racordÓndu-le la evolu ţ iile cele mai impresionante ale timpului vest-european. Aceste exemple trebuie să ne e de Ónvăţătură, s ă ne servească drept faruri călăuzitoare. Avem potenţialul necesar pentru a contemporani, avem

su ciente posibilităţi pentru a merge alături, Ómpreună,

iar Ón anumite cazuri ñ chiar ş i Ón fa ţ a celor care dau

ton evoluţiilor Ón epoca contemporană. Ş i atunci, nu ne r ămÓne decÓt să ne mobilizăm. Să dorim a alături de cei puternici, căci a contemporan mai Ónseamnă ş i a puternic, greu de schimbat ş i de Ónvins Ón aspiraţiile

ş i proiectele pe care dore ş ti s ă le realizezi pentru a te impune ş i pentru a contribui la formarea bunului nume

al comunităţii din care faci parte.

Emil STAN Universitatea Petrol-Gaze, Ploie ş ti
Emil STAN
Universitatea Petrol-Gaze, Ploie ş ti

Abstract: The school is a space of effort; the society is a space of hedonism. There is a contradiction between school and society and this contradiction represents a threat for school and its purposes. So, we need a new educational paradigm to put the school and the society together again.

Dac ă ne referim la educa ţ ie, contradic ţ ia funda- mental ă a epocii noastre este aceea dintre ş coal ă ş i societate; dacă ş coala a rămas centrată pe efort ş i pe o scară ierarhizantă a elevilor Ón funcţie de efortul depus, societatea a devenit hedonist ă , relativizant ă , ignorÓnd ierarhiile livrate de ş coal ă . Mai mult, societatea a Ón- ceput să producă propriile ierarhii, altele decÓt cele ale ş colii, paralele cu acestea ş i care sÓnt stabilite Ón funcţie de alte criterii. Aceste ierarhii sÓnt produsul altui centru de formare, mult mai prezent Ón spaţiul public ş i care a

Educa ţ ia Óntre ş coal ă ş i televiziune

fost cedat suspect de uşor Ñbarbarilorî, după cum armă Alessandro Baricco ñ ne referim la televiziune, Ón primul rÓnd la televiziunea publică. Œn concepţia lui Alessandro Baricco, civilizaţia clădi-

tă Ón jurul cărţii şi a efortului s-a retras Ón mod elitist Óntre

zidurile şcolii, abandonÓnd spaţiul public şi televiziunea,

accesibile maselor largi, făr ă Ñdeschidereî spre cultura Ónalt ă a c ă r ţ ii Ón mÓinile Ñbarbarilorî, adic ă celor care pun pre ţ ş i se formeaz ă prin intermediul televiziunii; greşeală fatală, consideră gÓnditorul italian, deoarece s-a renunţat prea uş or la posibilităţile educaţionale oferite de aceasta: ÑŒns ă r ă mÓne suspect ă docilitatea cu care

a fost abandonat cel ă lalt stÓlp formativ, televiziunea,

l ă sat ă bucuros Ón mÓna inamicului (Ñbarbariiî ñ E.S.). Televiziunea comercial ă mai treac ă -mearg ă , dar cea

publică? Cum s-a putut ÓntÓmpla că ea Ónsăşi a devenit un cartier al barbarilor? LăsÓnd la o parte orice raţionament de ordin tehnic sau economic, oare nu e suspect faptul că a fost predat inamicului, aproape făr ă luptă, tocmai cartierul cel mai popular, concomitent cu o retragere

Ón cartierele aurite din centrul ora ş ului? (

) O eroare

strategică, deoarece, dacă-l laşi pe barbar să ajungă pÓnă sub ziduri, el ori le escaladează, ori găseş te o breşă, ori cumpăr ă un trăd ător.î (1, p. 183-184) Mutaţia produsă prin procesul de Ónlocuire a efortului cu plăcerea are efecte pe termen lung, Ón primul rÓnd asu-

ÑA ŒNVĂŢA SĂ FII CONTEMPORANî E MAI MULT DECŒT APEL ŒN VOGĂ , ASTĂ ZI
ÑA ŒNVĂŢA SĂ FII CONTEMPORANî E MAI MULT DECŒT APEL ŒN VOGĂ , ASTĂ ZI
8

Nr.5-6(57-58) anul 2009

Nr.5-6(57-58) anul 2009 pra ş colii, apoi asupra condi ţ iei umane, a modalit ăţ ilor
Nr.5-6(57-58) anul 2009 pra ş colii, apoi asupra condi ţ iei umane, a modalit ăţ ilor

pra ş colii, apoi asupra condiţiei umane, a modalităţilor de convieţuire Ón cadrul unei comunităţi. Œn primul rÓnd, efortul ca valoare central ă a mo- dernităţii, era cuplat cu o etică a meritului, a aş teptării Ñfericiteî, a economisirii Ón numele unui viitor care urmeaz ă s ă ofere recompense pe m ă sur ă pentru efort, optimizare a cheltuielilor ş i aş teptare. Aceeaş i etică era (ş i mai este Óncă, tot mai puţin ş i

tot mai estompat) de reg ă sit ş i Ón ş coal ă , al c ă rui rost esenţial era/este să Ñeliberezeî ş i să potenţeze raţiunea elevului; cu alte cuvinte, prin efort ş i răbdare, să cultive Ñumanitatea din omî, natura sa umană. Plăcerea consta Ón efort, Ón bucuria a ş tept ă rii, cu atÓt mai mare, cu cÓt

de

acum dispropor ţ ia dintre nivelul de profunzime ce se cere atins ş i cantitatea de sens ce poate ob ţ inut ă a

E paradoxul pe care-l

putem ÓntÓlni Ón multe medii academice: maximul de concentrare asupra unei frÓnturi de lume izbuteş te să o lămurească, Óns ă decupÓndu-l de tot restul: Ón denitiv, un rezultat mediocru (ce folos că ai Ónţeles Simfonia a noua dac ă nu mergi la cinematograf ş i nu ş tii ce sÓnt jocurile video?). E paradoxul pe care-l denunţă privirile pierdute ale copiilor, la ş coală: au nevoie de un sens al vieţii, ş i sÓnt chiar dispuş i să admită că Dante, de pildă, l-ar oferi: Óns ă , dac ă drumul de parcurs e atÓt de lung, atÓt de anevoios ş i atÓt de pu ţ in potrivit cu abilit ăţ ile lor, cine Ói asigură că nu vor pieri pe traseu, făr ă s ă mai ajungă vreodată la capăt, victime ale unei prezumţii care ne aparţine nouă, ş i nu lor? (1, p. 140-141) Ast ă zi, efortul este blamat pentru c ă este pus Ón contradic ţ ie cu pl ă cerea, iar pl ă cerea este de reg ă sit acolo unde sÓnt satisf ă cute interesele individului. Cu

alte cuvinte, dacă ne referim la ş coală, a cere copilului s ă depun ă un efort Ónseamn ă a utiliza un curriculum Ónvechit, inadecvat, deoarece nu r ă spunde intereselor acestuia. S-ar părea că aceste interese sÓnt legitime, atÓt Ón plan cognitiv, cÓt şi etic-comportamental, prin simplul fapt c ă sÓnt ale copilului, ceea ce ar presupune c ă sÓnt Ónnăscute, ţin de natura umană. Nimeni nu pare dispus s ă meargă mai departe ş i s ă pună la Óndoială o astfel de legitimitate, chiar dacă una dintre ţintele predilecte de atac ale teoreticienilor postmodernismului este raţiunea Ónţeleasă ca natură umană. Ş coala este criticată pentru că nu oferă plăcere ş i nu oferă plăcere pentru că nu răspunde intereselor copilului. Ca atare, şcoala trebuie reformată, iar reforma trebuie să Ónlocuiască efortul cu plăcerea. Œn mod evident, ş coala reformată trebuie să preţuiască prezentul/clipa, ierarhiile trebuie relativizate (dacă nu chiar anulate) pentru că sÓnt discriminatorii ş i constrÓng ă toare, interesele copilului trebuie s ă primeze, iar recompensele trebuie acordate făr ă condiţionări, amÓnări sau evaluări. Cu toate acestea, un gÓnditor ca Gert Biesta nu ezită

nalitatea era mai Ónaltă ş i mai greu accesibilă: Ñ

devenit teribil de absurd ă . (

)

greu accesibil ă : Ñ devenit teribil de absurd ă . ( ) QUO VADIS? s

QUO VADIS?

ă : Ñ devenit teribil de absurd ă . ( ) QUO VADIS? s ă se
ă : Ñ devenit teribil de absurd ă . ( ) QUO VADIS? s ă se

s ă se Óntrebe: Chiar ş tiu copiii ş i pă rin ţii lor ce vor de la şcoală? Pentru că şcoala implică riscuri pentru copii (dar ş i pentru adul ţ i), inclusiv riscul de a descoperi lucruri neaş teptate despre ei Ónş iş i: ÑChiar dacă cineva se im- plică Ón forme foarte organizate de Ónvăţare, Óntotdeauna există un risc. Nu numai riscul de a nu Ónvăţa ceea ce ai vrut s ă Ónveţi (caz Ón care poţi da Ón judecată furnizorul

ñ a se observa ironia autorului ñ E.S.). Există ş i riscul

de a Ónvăţa lucruri pe care nu ţi-ai Ónchipuit că le vei Ónv ăţ a sau nu ţ i-ai imaginat vreodat ă c ă vei voi s ă le Ónveţi. Ş i există riscul că vei Ónvăţa ceva ce nu ai vrut să Ónveţi ñ ceva despre tine Ónsuţi, de exemplu. A te angaja Ón Ónv ăţ are implic ă Óntotdeauna riscul ca Ónvăţă tura s ă aibă un impact asupra ta, să te schimbe.î (2, p. 25) Œn spatele unor teorii despre ş coal ă ca spa ţ iu al

pl ă cerii ş i al satisfacerii necondi ţ ionate a intereselor

copilului nu este greu de remarcat silueta insinuant ă

a televiziunii, adic ă a acelui centru formativ care nu

presupune nici un efot din partea privitorului: poate o

ş coală s ă func ţioneze după principiile televiziunii, făr ă

a pune Ón pericol Ñumanitatea din omî? Œn al doilea rÓnd, şcoala efortului organizează cÓmpul educativ ş colar ca un spa ţ iu de exersare a unei rela ţ ii fundamentale pentru umanitate, relaţia de autoritate. Nu există comunitate umană Ón absenţa regulilor, iar regulile instituie relaţia de autoritate. Autoritatea ca rela ţ ie vertical ă Óntre un Ñpurt ă torî (profesorul) şi un Ñsubiectî (elevul) presupune mai multe dimensiuni: una cognitivă (relaţia profesor-elev este o

relaţie Óntre un ş tiutor ş i un neş tiutor dar doritor să ae), una deontică (profesorul este Óndreptăţit să dea directive pe care elevul trebuie să le urmeze dacă vrea să parvină

la starea de adult, adică o persoană Ónzestrată cu capaci-

tatea de a decide singur, Ón mod raţional, Ón cunoş tinţă de cauză), dar ş i o dimensiune etică, esenţială atÓta timp cÓt Ñpurtătorulî (profesorul) are autoritate nu pentru că este Ñş tiutorî sau pentru că deţine o poziţie superioară Ón ierarhie, ci pentru că i-o conferă elevul ñ autoritatea

ci pentru c ă i-o confer ă elevul ñ autoritatea Didactica Pro , EDUCA ŢIA ŒNTRE

Didactica Pro

,

EDUCA ŢIA ŒNTRE Ş COAL Ă Ş I TELEVIZIUNE 9
EDUCA ŢIA ŒNTRE Ş COAL Ă Ş I TELEVIZIUNE
9
QUO VADIS? profesorului este determinat ă de Óncrederea elevului. Œntrebarea cheie pentru Bochenski este urm
QUO VADIS? profesorului este determinat ă de Óncrederea elevului. Œntrebarea cheie pentru Bochenski este urm

QUO VADIS?

profesorului este determinată de Óncrederea elevului. Œntrebarea cheie pentru Bochenski este următoarea:

De ce ar trebui Ñsubiectulî (elevul) să acorde autoritate Ñpurtătoruluiî (profesorul)? Iar răspunsul are implicaţii nemijlocit etice, de vreme ce, indiferent de competenţa profesorului, elevul poate să-i acorde autoritate sau nu (cu alte cuvinte, elevul poate să acorde autoritate unui semidoct, după cum poate ignora spusele unui expert). Televiziunea a adus Ón prim plan un tip de autoritate deţinută de ceea ce am numi Ñpseudo-modeleî, persoane asemenea nouă, cu aceleaş i probleme ca ş i ale noastre ş i care merită toată atenţia pentru simplul fapt că apar la televizor; Ón asemenea cazuri, Zygmunt Bauman

vorbeş te de Ñautoritatea exempluluiî, autoritate Óntărită

cuplul exemplu-autoritate,

partea cu exemplul este cea care contează cel mai mult ş i cea care are cea mai mare cerere.î (3, p. 65) De fapt, ceea ce s-a produs a fost o golire de conţinut a autorit ăţ ii ob ţ inute prin aglomerarea de autorit ăţ i, astfel ÓncÓt adevă rata problem ă este aceea a autorităţ ii care poate ş i trebuie s ă discearn ă Óntre nenum ă ratele autorităţi: Ñ <Autorităţi numeroase> este, dacă ne gÓn- dim pu ţ in, o contradic ţ ie Ón termeni. CÓnd autorit ăţ ile sÓnt multe, ele tind s ă se anuleze reciproc, iar unica autoritate ecientă Ón domeniu este cea care trebuie să aleagă Óntre ele. Doar datorită celui care alege, o auto- ritate poten ţ ial ă devine autoritate. Autorit ăţ ile nu mai comandă; Ól linguş esc pe cel care alege, Ól tentează ş i Ól seduc.î (3, p. 61) Œn al treilea rÓnd, de citul de autoritate din spa ţ iul comunit ăţ ii se conjug ă cu de citul de autoritate din familie. Dac ă spa ţ iul public este dominat de televizi- une ş i de hedonism, nu altfel stau lucrurile Ón familie; p ărinţii au renunţat la constrÓngeri ş i la reguli ÓncercÓnd s ă Ónlocuiască relaţia parentală (verticală, specică au- torităţii) cu o relaţie de prietenie (orizontală): ÑŒnainte, ş eful era tat ă l. Te mai certai cu el, tare cÓteodat ă , dar rolul său era clar. Œn zilele noastre, autoritatea familială s-a diluat. Ea e Ómpăr ţită Ón cel mai bun caz cu mama, dar adeseori mama e singur ă . CÓt despre ta ţ i, acestora le displace s ă - ş i asume rolul: Ón nici un caz nu vor s ă pară niş te idioţi reacţionari. Taţi-amici ş i mame-amice. CÓte femei, de frica Ómb ă trÓnirii, nu se Ómbrac ă la fel ca icele lor, pÓnă la a avea o garderobă comună, ş i nu se ocupă de problemele lor sentimentale ca o soră mai mare?î (4, p. 20) Expuş i mesajului făr ă limite al consumului, excitaţi de textul ş i subtextul Óncărcat de senzualism al textelor ş i imaginilor, tinerii nu rezistă prea mult, tocmai pentru

de apariţia la televizor: Ñ

Ón

că nu au deprins etica Ñaş teptăriiî Ón familie, iar spaţiul public pare un teritoriu al nimănui, populat cu dorinţele ş i fantasmele individului: ÑCoincidenţa fenomenelor e frapantă: Ón paralel cu destructurarea cadrelor colective ş i cu dezinstituţionalizarea familiei, asistăm la deregle-

dezinstitu ţ ionalizarea familiei, asist ă m la deregle- mentarea conduitei minorilor. Spirala violen ţ ei
dezinstitu ţ ionalizarea familiei, asist ă m la deregle- mentarea conduitei minorilor. Spirala violen ţ ei

mentarea conduitei minorilor. Spirala violenţei juvenile

tr ă deaz ă sl ă birea controlului familial ş i a reglement ă -

rilor comunitare, ca ş i o nou ă economie psihic ă ce se caracterizează prin lipsa de limite simbolice, dispariţia

inhibi ţ iilor, coborÓrea pragului toleran ţ ei la frustrare:

tot atÓtea disfunc ţ ii intim legate de societatea liberal ă de hiperconsum.î (5, p. 171) Am spune că ş coala stă Óncă sub semnul raţiunii, a efortului depus Ón c ă utarea sensurilor care se ascund Ón profunzime, Ón vreme ce societatea st ă sub semnul televiziunii, a corporalului, a Ñsurng-uluiî pe suprafaţa realităţii (concept inadecvat, care trimite la profunzimi şi

la efortul Ñescavăriiî sensului), sensul ind dat de viteza

de alunecare ş i de multitudinea de puncte de leg ă tur ă Óntre lucrurile respective, Ón ciuda diversităţii lor. Emblema Ñbarbarilorî este corporalul ş i constelaţia de valori specice corporalităţii; deş i aată sub asaltul Ñbarbarilorî şi al mediilor electronice ca instrumente de atac, ş coala stă Óncă sub semnul raţiunii ş i al valorilor sedimentate Ón jurul acesteia: corporal versus raţional, televiziune versus ş coală delimitează astăzi două fron- turi a ate Ón confruntare, cu un recul semnicativ din partea şcolii şi a raţionalităţii. Detaliind, confruntarea se congurează Ón jurul următoarelor cupluri conceptuale:

corporal- ra ţ ional; televiziune-bibliotec ă ; suprafa ţă - profunzime; imediat-ateptare; prezent-viitor; pl ă ce- re-datorie; senza ţ ii-ra ţ ionamente; imagini-cuvinte; consumism-economisire; adev ăruri-adevăr; autorit ăţi-

autoritate; relativism-criterii, ierarhizare. Œn concluzie, Ón acest moment nu există o paradigmă

a educa ţ iei care s ă preia Óntr-un scenariu educa ţ ional

unitar efortul ş i plăcerea, imaginea